1re-86/2022 — art. 264-1 alin. 1 CP

1re-86/2022 — art. 264-1 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1re-86/2021

1-21109428-01-1r/e-15072022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

20 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal în componența:

președinte Nadejda TOMA

judecători Liliana CATAN

Ion GUZUN

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de către

condamnatul Stîrcea Ustim, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani din 09 decembrie 2021 și a deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 30 martie 2022, în cauza penală privindu-l pe

STÎRCEA Ustim Xxx născut la xx

xxxxx xxxx, originar și domiciliat în mun. Xxxxxxx,

str. Xxxxxx Xxxxx xx, ap. xx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 22.07.2021 – 09.12.2021;

Instanța de recurs: 28.12.2021 – 30.03.2022;

Instanța de recurs în anulare: 15.07.2022 – 20.10.2022.

Asupra recursului în anulare în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

al Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă:

Stîrcea Ustim a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunii

prevăzute în art. 2641 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de

200 (două sute) ore muncă neremunerată în folosul comunității, cu anularea

dreptului de a conduce mijloace de transport.

Ustim, deținând permis de conducere al mijlocului de transport de categoria „B”, la

01 ianuarie 2020, aproximativ la ora 04 și 20 min., aflându-se în stare de ebrietate

alcoolică, acționând în mod intenționat, conștientizând caracterul prejudiciabil al

acțiunii de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad

avansat și al consecințelor care pot surveni, încălcând prevederile pct. 14 lit. a) al

Regulamentului Circulației Rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din

13.05.2009, potrivit cărora „conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă

vehiculul în stare de ebrietate alcoolică, care provoacă reducerea reacției’’,

1

conducând automobilul de model „Lexus RX 300” cu numărul de înmatriculare

XXX XXX, pe str. Hristo Botev 25 A, mun. Chișinău, nu a manifestat prudență

sporită la trafic și a tamponat mijlocul de transport de model ,,BMW’’ cu numărul

de înmatriculare XXX XXX.

După comiterea accidentului rutier, Stîrcea Ustim fiind suspectat de

conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică, a fost transportat

de către inspectorul din cadrul Serviciului Documentare Accidente Rutiere Secției

Supraveghere Transport și Circulație Rutieră a DP mun. Chișinău Dan Damian la

IMSP Dispensarul Republican de Narcologie situat pe str. Petru Rareș 32, mun.

Chișinău, unde a fost supus examinării medicale de constatare a faptului de

consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei, stabilindu-se prin procesul-

verbal nr. 7302, în sângele lui, concentrația de alcool era de 1,59 g/l, iar în aerul

expirat concentrația vaporilor de alcool era de 1,00 mg/l, concentrație care conform

art. 13412 alin. (3) Cod penal se atribuie la stare de ebrietate alcoolică cu grad

avansat.

Astfel, instanța de fond a ajuns la concluzia că, prin acțiunile sale intenționate

Stîrcea Ustim a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (1) Cod penal,

conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat

sau în stare de ebrietate produsă de alte substanțe, adică conducerea mijlocului de

transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad

avansat.

a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care să fie achitat.

În motivarea cerințelor sale, recurentul a indicat că:

- în ședința de judecată, partea vătămată a arătat că imediat după momentul

ciocnirii, Stîrcea Ustim nu prezenta semne de ebrietate prin comportament sau

limbaj și a recunoscut faptul tergiversării până la decizia de a solicita organele de

poliție;

- agentul constatator deja întocmise procesul verbal cu privire la accidentul

rutier în momentul când au fost citați să intre în cabinetul acestuia peste câteva

săptămâni, ceea ce a fost confirmat și de agentul de constatare al poliției de patrulare

Damian Dan, care a afirmat că la momentul întocmirii procesului verbal nu erau încă

prezentate la materialele cauzei rezultatele expertizei medico-legale referitoare la

gradul de ebrietate a lui Stârcea și că ora indicată în procesul verbal este determinată

de el cu aproximație;

- instanța a reținut asupra faptului că procesul verbal cu privire la accidentul

rutier nu a fost contestat ceea ce atrage după sine faptul recunoașterii vinei, însă

aceasta este adevărat doar în partea ce privește producerea accidentului care a avut

loc și circumstanțele care s-au pretins ulterior;

2

- instanța nu a reținut declarațiile inculpatului că șoferul BMW-ului a observat

cum acesta consumase băuturi spirtoase după producerea accidentul fapt care a și

determinat decizia acestuia de a apela organele de drept după ce nu i-a fost

îndeplinită pretenția în garanții financiare, astfel fiind indus în eroare, circumstanțe

care au fost demonstrate prin depozițiile martorilor și părții vătămate;

- concluziile instanței cu privire la condamnarea inculpatului sunt pripite, nu

corespund materialelor dosarului și sunt bazate exclusiv pe procesul verbal al

expertizei alcoolscopice, fără ca probele administrate în cauză să fie apreciate fiecare

în parte și în ansamblu, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

coroborării lor, instanța ajungând la concluzia privind condamnarea inculpatului,

fără ca fapta lui să întrunească elementele infracțiunii, lipsind cu desăvârșire latura

obiectivă. Probele examinate sunt pasibile de interpretare în favoarea achitării

inculpatului;

- instanța a lăsat fără atenție comportamentul inculpatului după producerea

accidentului, care a avut suficient timp să meargă acasă nestingherit, fiind alături,

totuși, el a stat în preajmă mai bine de o oră și și-a permis să consume băuturi

spirtoase, comportament compromițător pentru o persoană aflată în stare de ebrietate

în momentul accidentului rutier care conștientizează consecințele;

- deși victima accidentului rutier Galiuc P. a declarat în ședința de judecată că

în momentul producerii accidentului nu l-a suspectat pe Stîrcea Ustim ca fiind în

stare de ebrietate, a decis să nu apeleze la organele de poliție, dar după mai mult de

o oră, în urma discuției cu prietenul său a schimbat decizia, anunțând organele de

poliție prin apel telefonic că vinovatul accidentului se află în stare de ebrietate;

- nu neagă vina în producerea accidentului și nici starea de ebrietate atestată

acestuia, însă susține că în momentul accidentului nu se afla sub influența alcoolului,

starea de ebrietate survenind ulterior, aceste circumstanțe fiind indicate și de restul

participanților la proces;

- învinuirea s-a limitat la constatarea accidentului și a stării de ebrietate a

inculpatului prin expertiza efectuată la mai bine de două ore de la momentul

producerii accidentului, împrejurări care au fost stabilite în procesul de judecată.

a fost respins ca fiind nefondat recursul inculpatului Stîrcea Ustim și menținută fără

modificări sentința.

4.1. Pentru a decide astfel, instanța de recurs a constatat că, prima instanță în

mod justificat a constatat că nu există nici un temei pentru a pune la dubii probatoriul

administrat, astfel prin procesul-verbal nr. 7302 al examinării medicale de constatare

a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei din 01.01.2020

se atestă că la Stîrcea Ustim s-a stabilit starea de ebrietate alcoolică cu grad avansat

cu concentrația de alcool în aerul expirat de 1,0 mg/l și în sânge 1,59 g/l.

Astfel, faptul că inculpatul Stîrcea Ustim în ziua de 01.01.2020, a consumat

băuturi alcoolice, nu este negat de către ultimul în ședința de judecată, în acest sens,

3

inculpatul a menționat că „la sosirea poliției starea sa de ebrietate devenea evidentă

și până la deplasarea la dispensar a atins crede plafonul maximal, arătând o

concentrație considerabilă.”

Colegiul a apreciat critic versiunea inculpatului privind faptul că a consumat

alcool ulterior producerii accidentului rutier or, potrivit procesul-verbal de

examinare, acțiune procesuală efectuată la 29 iunie 2021, în cadrul căreia a fost

examinat Răspunsul nr. 01/11-110 din 19.03.2021 eliberat de directorul Instituției

Publice Serviciul Național Unic pentru Apelurile de Urgență 112, Liviu Oboroc, din

conținutul căruia rezultă expres că în Sistemul Informațional Automatizat al

Serviciului 112, la data 01.01.2020 au fost înregistrate două apeluri telefonice de la

numărul de telefon 079002052, după cum urmează: La ora 04:56:48 a fost înregistrat

primul apel telefonic în dosarul de caz nr. 5464265. În urma procesării apelului de

urgență, Operatorul la telecomunicații al Serviciului 112 a transmis fișa apelului de

urgență dispecerului serviciului specializat de urgență (Poliție) la ora 04:58:50. La

ora 05:00:00 a fost înregistrat al doilea apel telefonic care a avut un caracter

informativ. Înregistrările audio ale convorbirilor telefonice sus menționate sunt

stocate pe sun suport DVD (f.d. 149);

Instanța de apel, a notat că potrivit procesului-verbal de examinare, acțiunea

procesuală efectuată la 30 iunie 2021, în cadrul căreia a fost examinat dispozitivul

optic de stocare a datelor de tip DVD, ridicat la 02.04.2021 de la de la juristul

Serviciului Național Unic Pentru Apelurile de Urgență 112, Tatiana Miron, care

conține informația audio privind convorbirile telefonice de la Serviciul Național

Unic Pentru Apelurile de Urgență 112 din Republica Moldova, înregistrate la data

01.01.2020 la ora 04:56:48 (dosarul de caz nr. 5464265), înregistrate la ora 05:00:00;

În rezultatul examinării s-a stabilit că la data de 01 ianuarie 2020, ora 04:56:48,

apelantul s-a prezentat ca fiind Galiuc Pavel, efectuează primul sunet și informează

de la postul de telefonie mobilă nr. 079002052, operatorul Serviciului Național Unic

Pentru Apelurile de Urgență 112 precum că pe str. Hristo Botev, lângă restaurantul

Miadora s-a produs un accident rutier, în rezultat celălalt șofer și-a lovit capul, dar

toți sunt vii și sănătoși. În accidentul rutier sunt implicate doar persoane mature, de

ambulanță nu este nevoie. În accident au fost implicate automobilul de model „Lexus

RX 300”, cu numărul de înmatriculare XXX XXX și automobilul de model

,,BMW’’, cu numărul de înmatriculare XXX XXX. Al doilea apel este efectuat la

ora 05 și 00 min., apelantul Galiuc Pavel anunță operatorul Serviciul Național Unic

Pentru Apelurile de Urgență 112 despre faptul că recent a chemat poliția pe str.

Hristo Botev 25 și persoana vinovată se află în stare de ebrietate (f.d. 146).

În acest sens, Colegiul Penal a apreciat ca fiind lipsită de credibilitate

versiunea inculpatului precum că nu a consumat alcool până la producerea

accidentului rutier or, probele enumerate mai sus demonstrează cu certitudine

vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii încriminate. De asemenea, Colegiul

Penal a reținut că prima instanță a emis o sentință legală și întemeiată, constatând

4

corect din totalitatea de probe culpabilitatea lui Stîrcea Ustim în comiterea faptei

imputate.

De asemenea, Colegiul Penal a remarcat că, starea de fapt reținută și de drept

apreciată concordă cu circumstanțele stabilite și probele administrate în cauză,

relevate și analizate în cuprinsul sentinței, verificate în recurs și nu există temei

pentru a da o nouă apreciere probelor, instanța de recurs fiind solidară cu concluziile

primei instanțe privind aprecierea probelor puse la baza sentinței de condamnare.

Considerentele primei instanțe sunt motivate și argumentate din punct de

vedere al temeiniciei și legalității, sub aspectul, că vinovăția inculpatului în

săvârșirea infracțiunii incriminate este dovedită în cadrul procesului penal, astfel

fapta acestuia, reținută prin sentință, întrunește elementele infracțiunii prevăzute la

art. 2641 alin. (1) din Cod penal.

La capitolul individualizării pedepsei, Colegiul penal a constatat că instanța

de fond a aplicat inculpatului Stîrcea Ustim o pedeapsă corectă și echitabilă în

coraport cu circumstanțele faptei și personalitatea inculpatului.

judecătorești au devenit irevocabile.

condamnatul Stîrcea Ustim, prin care fără a invoca careva motive în drept, solicită

admiterea recursului în anulare, casarea deciziei instanței de fond și de recurs,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care să fie achitat.

În susținerea recursului, condamnatul invocă argumentele invocate și în

recurs, suplimentar menționând că:

- decizia instanței de apel conține greșeli în argumentarea menținerii sentinței

și în partea pedepsei, făcând referire la Gălescu Igor Iurie, judecat de Judecătoria

Orhei, ceea ce denotă că instanța de apel a examinat cauza superficial și a menținut

o sancțiune care nu i-a fost aplicată inculpatului;

- instanța de apel nu a indicat ordinea și instanța în care poate fi atacată

decizia.

materialelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție îl consideră

inadmisibil, din următoarele considerente.

Colegiul penal va examina admisibilitatea acestui recurs în anulare, în

procedura prevăzută de art. 453-456 Cod de procedură penală, constatând că

Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău corect, la caz, a examinat recursul ordinar

în procedura prevăzută de art. 437-450 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. 454 Cod de procedură penală, recursul în anulare se

declară în termen de 6 luni de la data pronunțării deciziei.

În speță, se constată că, recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recurs în anulare în termen, deși din text se atestă că, ultimul nu indică

5

prezența unui viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, dar contestă

hotărârile judecătorești, manifestându-și dezacordul cu soluția de constatare a

vinovăției sale în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal.

În acest context, se notează că conform prevederilor art. 453 alin. (1) Cod de

procedură penală, pot fi atacate hotărârile judecătorești irevocabile, în scopul

reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu

fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, sau în cazul

în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului, informează Guvernul Republicii

Moldova despre depunerea cererii, iar alin. (2) a aceluiași articol prevede că recursul

în anulare este inadmisibil, dacă nu se întemeiază pe temeiurile prevăzute de acest

articol sau este declarat repetat.

Potrivit art. 6 pct. 44) Cod de procedură penală, viciul fundamental în cadrul

procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată, reprezintă o încălcare

esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale, de

Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale.

Raportând normele citate, la textul recursului declarat, se constată că

recurentul nu a invocat în ce constă viciul fundamental, care ar afecta hotărârea

atacată, nu a indicat care drepturi prevăzute de Convenția pentru Apărarea

drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale, de

Constituția Republicii Moldova sau de alte legi naționale, au fost încălcate și a omis

să argumenteze ilegalitatea hotărârii contestate în acest sens, fără a respecta astfel

cerința prevăzută de art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală, care prevede

obligația de a indica în cererea de recurs în anulare, conținutul și motivele recursului

în anulare, cu menționarea cazurilor prevăzute de art. 453 Cod de procedură penală

și cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate, or recurentul și-a manifestat

dezacordul cu soluția instanțelor de judecată de constatare a vinovăției sale în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal și că probele

cercetate de instanțele de judecată nu demonstrează vinovăția sa în comiterea

infracțiunii incriminate, critici la care s-a dat răspuns prin hotărârile atacate și ce nu

pot afecta soluția adoptată de instanța de recurs, care a devenit irevocabilă.

Totodată, Colegiul penal reține că potrivit jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului, unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este

principiul securității raporturilor juridice, care cere, “inter alia”, ca, atunci când

instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu

mai poată fi pusă în discuție (a se vedea cazul Brumărescu vs România,

Nr.28342/95&62, 28 octombrie 1999). Acest principiu insistă asupra faptului că nici

o parte la proces nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri judecătorești

definitive și executorii doar în scopul reluării procesului de judecată și al unei noi

soluționări a cauzei. Competența de revizuire a instanțelor supreme trebuie

exercitată pentru a corecta erorile de drept și omisiunile justiției, și nu pentru a

6

efectua o reexaminare a cauzei. Revizuirea nu trebuie tratată ca un recurs deghizat

și nici existența a două păreri asupra aceleiași probleme nu poate servi drept temei

pentru reexaminare. O îndepărtare de la acest principiu este justificată doar în cazul

în care reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și

obligatorii (a se vedea cazul Bujnița vs Moldova, Nr.36492/02, 16 ianuarie 2007).

În consecință, Colegiul penal conchide că recursul în anulare, declarat de

condamnatul Stîrcea Ustim, nu întrunește cerințele de conținut, prevăzute de art. 455

alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală și se declară ca inadmisibil.

Cod de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către condamnatul Stîrcea

Ustim, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 martie

2022, în cauza penală privindu-l pe Stîrcea Ustim Xxxx, din motiv că nu îndeplinește

cerințele de conținut.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la 03 noiembrie 2022.

Președinte: Nadejda TOMA

Judecători: Liliana CATAN

Ion GUZUN

7