1re-86/2022 — art. 264-1 alin. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264-1 alin. 1 CP
- Temei legal
- art. 453 CPP
1re-86/2022 — art. 264-1 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 1re-86/2021
1-21109428-01-1r/e-15072022
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
20 octombrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul Penal în componența:
președinte Nadejda TOMA
judecători Liliana CATAN
Ion GUZUN
a examinat admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de către
condamnatul Stîrcea Ustim, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei
Chișinău, sediul Buiucani din 09 decembrie 2021 și a deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 30 martie 2022, în cauza penală privindu-l pe
STÎRCEA Ustim Xxx născut la xx
xxxxx xxxx, originar și domiciliat în mun. Xxxxxxx,
str. Xxxxxx Xxxxx xx, ap. xx.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 22.07.2021 – 09.12.2021;
Instanța de recurs: 28.12.2021 – 30.03.2022;
Instanța de recurs în anulare: 15.07.2022 – 20.10.2022.
Asupra recursului în anulare în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal
al Curții Supreme de Justiție,
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 09 decembrie 2021,
Stîrcea Ustim a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunii
prevăzute în art. 2641 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de
200 (două sute) ore muncă neremunerată în folosul comunității, cu anularea
dreptului de a conduce mijloace de transport.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a reținut că Stîrcea
Ustim, deținând permis de conducere al mijlocului de transport de categoria „B”, la
01 ianuarie 2020, aproximativ la ora 04 și 20 min., aflându-se în stare de ebrietate
alcoolică, acționând în mod intenționat, conștientizând caracterul prejudiciabil al
acțiunii de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad
avansat și al consecințelor care pot surveni, încălcând prevederile pct. 14 lit. a) al
Regulamentului Circulației Rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din
13.05.2009, potrivit cărora „conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă
vehiculul în stare de ebrietate alcoolică, care provoacă reducerea reacției’’,
1
conducând automobilul de model „Lexus RX 300” cu numărul de înmatriculare
XXX XXX, pe str. Hristo Botev 25 A, mun. Chișinău, nu a manifestat prudență
sporită la trafic și a tamponat mijlocul de transport de model ,,BMW’’ cu numărul
de înmatriculare XXX XXX.
După comiterea accidentului rutier, Stîrcea Ustim fiind suspectat de
conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică, a fost transportat
de către inspectorul din cadrul Serviciului Documentare Accidente Rutiere Secției
Supraveghere Transport și Circulație Rutieră a DP mun. Chișinău Dan Damian la
IMSP Dispensarul Republican de Narcologie situat pe str. Petru Rareș 32, mun.
Chișinău, unde a fost supus examinării medicale de constatare a faptului de
consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei, stabilindu-se prin procesul-
verbal nr. 7302, în sângele lui, concentrația de alcool era de 1,59 g/l, iar în aerul
expirat concentrația vaporilor de alcool era de 1,00 mg/l, concentrație care conform
art. 13412 alin. (3) Cod penal se atribuie la stare de ebrietate alcoolică cu grad
avansat.
Astfel, instanța de fond a ajuns la concluzia că, prin acțiunile sale intenționate
Stîrcea Ustim a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (1) Cod penal,
conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat
sau în stare de ebrietate produsă de alte substanțe, adică conducerea mijlocului de
transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad
avansat.
Sentința a fost atacată cu recurs de către inculpatul Stîrcea Ustim, prin care
a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri
potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care să fie achitat.
În motivarea cerințelor sale, recurentul a indicat că:
- în ședința de judecată, partea vătămată a arătat că imediat după momentul
ciocnirii, Stîrcea Ustim nu prezenta semne de ebrietate prin comportament sau
limbaj și a recunoscut faptul tergiversării până la decizia de a solicita organele de
poliție;
- agentul constatator deja întocmise procesul verbal cu privire la accidentul
rutier în momentul când au fost citați să intre în cabinetul acestuia peste câteva
săptămâni, ceea ce a fost confirmat și de agentul de constatare al poliției de patrulare
Damian Dan, care a afirmat că la momentul întocmirii procesului verbal nu erau încă
prezentate la materialele cauzei rezultatele expertizei medico-legale referitoare la
gradul de ebrietate a lui Stârcea și că ora indicată în procesul verbal este determinată
de el cu aproximație;
- instanța a reținut asupra faptului că procesul verbal cu privire la accidentul
rutier nu a fost contestat ceea ce atrage după sine faptul recunoașterii vinei, însă
aceasta este adevărat doar în partea ce privește producerea accidentului care a avut
loc și circumstanțele care s-au pretins ulterior;
2
- instanța nu a reținut declarațiile inculpatului că șoferul BMW-ului a observat
cum acesta consumase băuturi spirtoase după producerea accidentul fapt care a și
determinat decizia acestuia de a apela organele de drept după ce nu i-a fost
îndeplinită pretenția în garanții financiare, astfel fiind indus în eroare, circumstanțe
care au fost demonstrate prin depozițiile martorilor și părții vătămate;
- concluziile instanței cu privire la condamnarea inculpatului sunt pripite, nu
corespund materialelor dosarului și sunt bazate exclusiv pe procesul verbal al
expertizei alcoolscopice, fără ca probele administrate în cauză să fie apreciate fiecare
în parte și în ansamblu, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și
coroborării lor, instanța ajungând la concluzia privind condamnarea inculpatului,
fără ca fapta lui să întrunească elementele infracțiunii, lipsind cu desăvârșire latura
obiectivă. Probele examinate sunt pasibile de interpretare în favoarea achitării
inculpatului;
- instanța a lăsat fără atenție comportamentul inculpatului după producerea
accidentului, care a avut suficient timp să meargă acasă nestingherit, fiind alături,
totuși, el a stat în preajmă mai bine de o oră și și-a permis să consume băuturi
spirtoase, comportament compromițător pentru o persoană aflată în stare de ebrietate
în momentul accidentului rutier care conștientizează consecințele;
- deși victima accidentului rutier Galiuc P. a declarat în ședința de judecată că
în momentul producerii accidentului nu l-a suspectat pe Stîrcea Ustim ca fiind în
stare de ebrietate, a decis să nu apeleze la organele de poliție, dar după mai mult de
o oră, în urma discuției cu prietenul său a schimbat decizia, anunțând organele de
poliție prin apel telefonic că vinovatul accidentului se află în stare de ebrietate;
- nu neagă vina în producerea accidentului și nici starea de ebrietate atestată
acestuia, însă susține că în momentul accidentului nu se afla sub influența alcoolului,
starea de ebrietate survenind ulterior, aceste circumstanțe fiind indicate și de restul
participanților la proces;
- învinuirea s-a limitat la constatarea accidentului și a stării de ebrietate a
inculpatului prin expertiza efectuată la mai bine de două ore de la momentul
producerii accidentului, împrejurări care au fost stabilite în procesul de judecată.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 martie 2022,
a fost respins ca fiind nefondat recursul inculpatului Stîrcea Ustim și menținută fără
modificări sentința.
4.1. Pentru a decide astfel, instanța de recurs a constatat că, prima instanță în
mod justificat a constatat că nu există nici un temei pentru a pune la dubii probatoriul
administrat, astfel prin procesul-verbal nr. 7302 al examinării medicale de constatare
a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei din 01.01.2020
se atestă că la Stîrcea Ustim s-a stabilit starea de ebrietate alcoolică cu grad avansat
cu concentrația de alcool în aerul expirat de 1,0 mg/l și în sânge 1,59 g/l.
Astfel, faptul că inculpatul Stîrcea Ustim în ziua de 01.01.2020, a consumat
băuturi alcoolice, nu este negat de către ultimul în ședința de judecată, în acest sens,
3
inculpatul a menționat că „la sosirea poliției starea sa de ebrietate devenea evidentă
și până la deplasarea la dispensar a atins crede plafonul maximal, arătând o
concentrație considerabilă.”
Colegiul a apreciat critic versiunea inculpatului privind faptul că a consumat
alcool ulterior producerii accidentului rutier or, potrivit procesul-verbal de
examinare, acțiune procesuală efectuată la 29 iunie 2021, în cadrul căreia a fost
examinat Răspunsul nr. 01/11-110 din 19.03.2021 eliberat de directorul Instituției
Publice Serviciul Național Unic pentru Apelurile de Urgență 112, Liviu Oboroc, din
conținutul căruia rezultă expres că în Sistemul Informațional Automatizat al
Serviciului 112, la data 01.01.2020 au fost înregistrate două apeluri telefonice de la
numărul de telefon 079002052, după cum urmează: La ora 04:56:48 a fost înregistrat
primul apel telefonic în dosarul de caz nr. 5464265. În urma procesării apelului de
urgență, Operatorul la telecomunicații al Serviciului 112 a transmis fișa apelului de
urgență dispecerului serviciului specializat de urgență (Poliție) la ora 04:58:50. La
ora 05:00:00 a fost înregistrat al doilea apel telefonic care a avut un caracter
informativ. Înregistrările audio ale convorbirilor telefonice sus menționate sunt
stocate pe sun suport DVD (f.d. 149);
Instanța de apel, a notat că potrivit procesului-verbal de examinare, acțiunea
procesuală efectuată la 30 iunie 2021, în cadrul căreia a fost examinat dispozitivul
optic de stocare a datelor de tip DVD, ridicat la 02.04.2021 de la de la juristul
Serviciului Național Unic Pentru Apelurile de Urgență 112, Tatiana Miron, care
conține informația audio privind convorbirile telefonice de la Serviciul Național
Unic Pentru Apelurile de Urgență 112 din Republica Moldova, înregistrate la data
01.01.2020 la ora 04:56:48 (dosarul de caz nr. 5464265), înregistrate la ora 05:00:00;
În rezultatul examinării s-a stabilit că la data de 01 ianuarie 2020, ora 04:56:48,
apelantul s-a prezentat ca fiind Galiuc Pavel, efectuează primul sunet și informează
de la postul de telefonie mobilă nr. 079002052, operatorul Serviciului Național Unic
Pentru Apelurile de Urgență 112 precum că pe str. Hristo Botev, lângă restaurantul
Miadora s-a produs un accident rutier, în rezultat celălalt șofer și-a lovit capul, dar
toți sunt vii și sănătoși. În accidentul rutier sunt implicate doar persoane mature, de
ambulanță nu este nevoie. În accident au fost implicate automobilul de model „Lexus
RX 300”, cu numărul de înmatriculare XXX XXX și automobilul de model
,,BMW’’, cu numărul de înmatriculare XXX XXX. Al doilea apel este efectuat la
ora 05 și 00 min., apelantul Galiuc Pavel anunță operatorul Serviciul Național Unic
Pentru Apelurile de Urgență 112 despre faptul că recent a chemat poliția pe str.
Hristo Botev 25 și persoana vinovată se află în stare de ebrietate (f.d. 146).
În acest sens, Colegiul Penal a apreciat ca fiind lipsită de credibilitate
versiunea inculpatului precum că nu a consumat alcool până la producerea
accidentului rutier or, probele enumerate mai sus demonstrează cu certitudine
vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii încriminate. De asemenea, Colegiul
Penal a reținut că prima instanță a emis o sentință legală și întemeiată, constatând
4
corect din totalitatea de probe culpabilitatea lui Stîrcea Ustim în comiterea faptei
imputate.
De asemenea, Colegiul Penal a remarcat că, starea de fapt reținută și de drept
apreciată concordă cu circumstanțele stabilite și probele administrate în cauză,
relevate și analizate în cuprinsul sentinței, verificate în recurs și nu există temei
pentru a da o nouă apreciere probelor, instanța de recurs fiind solidară cu concluziile
primei instanțe privind aprecierea probelor puse la baza sentinței de condamnare.
Considerentele primei instanțe sunt motivate și argumentate din punct de
vedere al temeiniciei și legalității, sub aspectul, că vinovăția inculpatului în
săvârșirea infracțiunii incriminate este dovedită în cadrul procesului penal, astfel
fapta acestuia, reținută prin sentință, întrunește elementele infracțiunii prevăzute la
art. 2641 alin. (1) din Cod penal.
La capitolul individualizării pedepsei, Colegiul penal a constatat că instanța
de fond a aplicat inculpatului Stîrcea Ustim o pedeapsă corectă și echitabilă în
coraport cu circumstanțele faptei și personalitatea inculpatului.
În virtutea prevederilor art. 466 Cod de procedură penală, hotărârile
judecătorești au devenit irevocabile.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs în anulare de către
condamnatul Stîrcea Ustim, prin care fără a invoca careva motive în drept, solicită
admiterea recursului în anulare, casarea deciziei instanței de fond și de recurs,
rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru
prima instanță, prin care să fie achitat.
În susținerea recursului, condamnatul invocă argumentele invocate și în
recurs, suplimentar menționând că:
- decizia instanței de apel conține greșeli în argumentarea menținerii sentinței
și în partea pedepsei, făcând referire la Gălescu Igor Iurie, judecat de Judecătoria
Orhei, ceea ce denotă că instanța de apel a examinat cauza superficial și a menținut
o sancțiune care nu i-a fost aplicată inculpatului;
- instanța de apel nu a indicat ordinea și instanța în care poate fi atacată
decizia.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare în baza
materialelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție îl consideră
inadmisibil, din următoarele considerente.
Colegiul penal va examina admisibilitatea acestui recurs în anulare, în
procedura prevăzută de art. 453-456 Cod de procedură penală, constatând că
Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău corect, la caz, a examinat recursul ordinar
în procedura prevăzută de art. 437-450 Cod de procedură penală.
În conformitate cu art. 454 Cod de procedură penală, recursul în anulare se
declară în termen de 6 luni de la data pronunțării deciziei.
În speță, se constată că, recurentul s-a conformat prevederilor legale și a
declarat recurs în anulare în termen, deși din text se atestă că, ultimul nu indică
5
prezența unui viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, dar contestă
hotărârile judecătorești, manifestându-și dezacordul cu soluția de constatare a
vinovăției sale în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal.
În acest context, se notează că conform prevederilor art. 453 alin. (1) Cod de
procedură penală, pot fi atacate hotărârile judecătorești irevocabile, în scopul
reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu
fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, sau în cazul
în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului, informează Guvernul Republicii
Moldova despre depunerea cererii, iar alin. (2) a aceluiași articol prevede că recursul
în anulare este inadmisibil, dacă nu se întemeiază pe temeiurile prevăzute de acest
articol sau este declarat repetat.
Potrivit art. 6 pct. 44) Cod de procedură penală, viciul fundamental în cadrul
procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată, reprezintă o încălcare
esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale, de
Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale.
Raportând normele citate, la textul recursului declarat, se constată că
recurentul nu a invocat în ce constă viciul fundamental, care ar afecta hotărârea
atacată, nu a indicat care drepturi prevăzute de Convenția pentru Apărarea
drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale, de
Constituția Republicii Moldova sau de alte legi naționale, au fost încălcate și a omis
să argumenteze ilegalitatea hotărârii contestate în acest sens, fără a respecta astfel
cerința prevăzută de art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală, care prevede
obligația de a indica în cererea de recurs în anulare, conținutul și motivele recursului
în anulare, cu menționarea cazurilor prevăzute de art. 453 Cod de procedură penală
și cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate, or recurentul și-a manifestat
dezacordul cu soluția instanțelor de judecată de constatare a vinovăției sale în
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal și că probele
cercetate de instanțele de judecată nu demonstrează vinovăția sa în comiterea
infracțiunii incriminate, critici la care s-a dat răspuns prin hotărârile atacate și ce nu
pot afecta soluția adoptată de instanța de recurs, care a devenit irevocabilă.
Totodată, Colegiul penal reține că potrivit jurisprudenței Curții Europene a
Drepturilor Omului, unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este
principiul securității raporturilor juridice, care cere, “inter alia”, ca, atunci când
instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu
mai poată fi pusă în discuție (a se vedea cazul Brumărescu vs România,
Nr.28342/95&62, 28 octombrie 1999). Acest principiu insistă asupra faptului că nici
o parte la proces nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri judecătorești
definitive și executorii doar în scopul reluării procesului de judecată și al unei noi
soluționări a cauzei. Competența de revizuire a instanțelor supreme trebuie
exercitată pentru a corecta erorile de drept și omisiunile justiției, și nu pentru a
6
efectua o reexaminare a cauzei. Revizuirea nu trebuie tratată ca un recurs deghizat
și nici existența a două păreri asupra aceleiași probleme nu poate servi drept temei
pentru reexaminare. O îndepărtare de la acest principiu este justificată doar în cazul
în care reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și
obligatorii (a se vedea cazul Bujnița vs Moldova, Nr.36492/02, 16 ianuarie 2007).
În consecință, Colegiul penal conchide că recursul în anulare, declarat de
condamnatul Stîrcea Ustim, nu întrunește cerințele de conținut, prevăzute de art. 455
alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală și se declară ca inadmisibil.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 1), art. 456 alin. (1)
Cod de procedură penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către condamnatul Stîrcea
Ustim, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 martie
2022, în cauza penală privindu-l pe Stîrcea Ustim Xxxx, din motiv că nu îndeplinește
cerințele de conținut.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată integral la 03 noiembrie 2022.
Președinte: Nadejda TOMA
Judecători: Liliana CATAN
Ion GUZUN
7