1ra-510/2022 — art. 327, alin. 1, 332 CP

1ra-510/2022 — art. 327, alin. 1, 332 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.1ra-510/2022

1-17052201-01-1ra-31032022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

07 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie și Plămădeală Ghenadie,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

către inculpatul Filipciuc Vasilii și de către avocatul acestuia, Rotari Mihaela, prin

care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 09

februarie 2022, în cauza penală în privința lui

Filipciuc Vasilii xxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 10.03.2017 – 14.06.2019;

Instanța de apel: 29.07.2019 – 07.07.2020;

Instanța de recurs: 21.08.2020 – 10.11.2020;

Instanța de apel: 29.12.2020 – 09.02.2022;

Instanța de recurs: 31.03.2022 – 07.09.2022.

a c o n s t a t a t:

penal în privința lui Filipciuc Vasilii, învinuit în baza art.327 alin.(1) Cod penal, a

fost încetat în temeiul art.391 alin.(2) Cod de procedură penală.

Filipciuc Vasilii a fost recunoscut vinovat în baza art.312 Cod

contravențional, cu încetarea procesului contravențional, în legătură cu expirarea

termenului de prescripție de tragere la răspundere contravențională.

Procesul penal în privința lui Filipciuc Vasilii învinuit în baza art.332 alin.(1)

Cod penal, a fost încetat în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere

la răspundere penală.

De la inculpat s-a încasat în beneficiul statului prejudiciul material în sumă de

6614,18 lei.

Solicitarea procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare a fost

respinsă, ca neîntemeiată.

activând în funcția de inginer pentru reglementarea regimului funciar al Primăriei

com. Vălcineț r-nul Ocnița, fiind numit în funcția respectivă în baza dispoziției

1

primarului comunei, nr.20 din 01.11.2012, prin urmare în conformitate cu

prevederile art.123 alin.(2) Cod penal, fiind persoană publică, fiindu-i acordate în

conformitate cu Fișa de post atribuții de serviciu de dirijare a procesului de

reglementare a regimului proprietății funciare prin organizarea reglementării

regimului proprietății funciare, prin asigurarea repartizării terenurilor în natură și

perfectării titlurilor de autentificare a drepturilor deținătorilor de teren, prin

examinarea și prezentarea Consiliului orășenesc spre aprobare a schemelor,

proiectelor, propunerilor și altor documente referitor la organizarea teritoriului,

folosirea terenurilor, stabilirea și modificarea hotarelor, aprobarea cadastrului

funciar prin propagarea legislației funciare și acordarea ajutorului consiliului local

în problemele relațiilor funciare; de control asupra folosirii raționale a terenurilor;

de ținere a cadastrului funciar, etc, a săvârșit acțiuni ilicite în următoarele

circumstanțe:

Astfel, activând în funcția sus nominalizată, acționând intenționat, folosind

situația de serviciu în interes material și personal, exprimat prin dobândirea dreptului

de proprietate asupra terenului agricol cu suprafața de 0,5 ha, cu nr. cadastral

6241105214, care prin Decizia Consiliului Comunal Vălcineț, nr.1/2 din 16.11.2001,

a fost distribuit Ninei Jitari, în calitate de cotă echivalentă de teren, drept confirmare

fiindu-i eliberat la 06.12.2001 Titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren

cu nr. cadastral 6241105214, pe care ultima intenționa să-1 restituie, adresându-se

cu cerere în acest sens către primărie, în perioada anului 2014, a substituit prima filă

din anexa nr.1 la Decizia Consiliului Comunal Vălcineț nr. 1/2 din 17.02.2014, cu

privire la aprobarea listei persoanelor care au primit terenuri de pământ în temeiul

pct.1 a)-b) din Decizia Consiliului Comunal Vălcineț nr.12 din 16.11.2001, în care

a înscris date vădit false, precum că el este proprietar al terenului de pământ cu

suprafața de 0,5 ha cu nr. cadastral 6241105214, care constituie document oficial

fals, în temeiul căreia, la 22.08.2014 Consiliul Comunal Vălcineț, examinând

cererea lui Filipciuc Vasilii, prin Decizia nr.3/4 a decis de a elibera pe numele

ultimului titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu destinație

agricolă cu suprafața de 0,5 ha cu nr. cadastral 6241105214.

Continuându-și intenția infracțională în scopul dobândirii ilegale în

proprietate a terenului în cauză, la 05.03.2015, Filipciuc Vasilii s-a adresat către

Oficiul Teritorial Cadastral Ocnița cu cerere solicitând perfectarea Titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral 6241105214, în

calitate de anexe prezentând decizia Consiliului Comunal Vălcineț r-nul Ocnița, nr.

1/2 din 17.02.2016, la care era atașată anexa nr.1 cu date vădit false și Decizia cu

nr.3/4 din 22.08.2014.

Astfel, în temeiul documentelor oficiale false, obținând pe numele său Titlul

de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral 6241105214, el 1-

a semnat, apoi 1-a prezentat pentru semnare primarului localității și secretarului

Consiliului local Vălcineț, iar la 12.08.2016, l-a prezentat la Oficiul Teritorial

Cadastral Ocnița, unde în temeiul cererii lui Filipciuc Vasilii, a fost înregistrat

dreptul de proprietate a acestuia asupra terenului agricol cu suprafața de 0,50 ha cu

nr. cadastral 6241105214, cauzând în așa mod Consiliului Comunal Vălcineț un

2

prejudiciu considerabil în valoare de 6614,18 lei.

Acțiunile inculpatului au fost încadrate de organul de urmărire penală în baza

art.327 alin.(1) Cod penal (în redacția de până la modificările intervenite prin Legea

nr.60 din 07.04.2016), ca folosirea intenționată de către o persoană publică a situației

de serviciu, 3 dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor

publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau

juridice.

Tot el, activând în aceiași funcție, având aceleași atribuții de serviciu în mod

intenționat, în interes material și personal, exprimat prin dobândirea dreptului de

proprietate asupra terenului agricol cu suprafața de 0,5 ha, cu numărul cadastral

6241105214, care prin Decizia Consiliului Comunal Vălcineț, nr.12 din 16.11.2001

a fost distribuit Ninei Jitari, în calitate de cotă echivalentă de teren, drept confirmare

fiindu-i eliberat la 06.12.2001 Titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren

cu nr. cadastral 6241105214, pe care ultima intenționa să-l restituie, adresându-se cu

cerere în acest sens către primărie, în perioada anului 2014, a inclus date vădit false

în Anexa nr.1 la Decizia Consiliului Comunal Vălcineț nr.1/2 din 17.02.2014, cu

privire la aprobarea listei persoanelor care au primit terenuri de pământ în temeiul

pct.1a)-b) din Decizia Consiliului Comunal Vălcineț nr.12 din 16.11.2001 și anume

în rândul nr.1, în rubrica „proprietar” în loc de Jitari Nina, a indicat familia sa,

Filipciuc Vasilii, care constituie document oficial fals, deoarece este parte

componentă a Deciziei respective a Consiliului Comunal Vălcineț în temeiul căreia,

la 22.08.2014 Consiliul Comunal Vălcineț, examinând cererea lui Filipciuc Vasilii,

prin Decizia nr.3/4 a decis de a elibera pe numele ultimului titlul de autentificare a

dreptului deținătorului de teren cu destinație agricolă cu suprafața de 0,5 ha cu nr.

cadastral 6241105214. La 05.03.2015, continuându-și intenția infracțională,

Filipciuc Vasilii s-a adresat către Oficiul Teritorial Cadastral Ocnița cu cerere

solicitând perfectarea Titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu

nr. cadastral 6241105214, în calitate de anexe prezentând decizia Consiliului

Comunal Vălcineț r-nul Ocnița, nr.1/2 din 17.02.2016, la care era atașată anexa nr.1

cu date vădit false și Decizia cu nr.3/4 din 22.08.2014.

Astfel, în temeiul documentelor oficiale false, obținând pe numele său Titlul

de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral 6241105214, el 1-

a semnat în calitate de inginer pentru reglementarea regimului funciar al Primăriei

com. Vălcineț, apoi l-a prezentat pentru semnare primarului localității și secretarului

Consiliului local Vălcineț, iar la 12.08.2016, l-a prezentat la Oficiul Teritorial

Cadastral Ocnița, unde în temeiul cererii lui Filipciuc V., a fost înregistrat dreptul de

proprietate a acestuia asupra terenului agricol cu suprafața de 0,50 ha cu nr. cadastral

6241105214, cauzând în așa mod Consiliului Comunal Vălcineț un prejudiciu

considerabil în valoare de 6 614,18 lei.

Aceste acțiuni au fost calificate în baza art.332 alin.(1) Cod penal, ca

înscrierea de către o persoană publică, în documentele oficiale a unor date vădit

false, dacă aceste acțiuni au fost săvârșite din interes material sau din alte interese

personale.

3

noi hotărâri, prin care să fie achitat.

În motivarea apelului a invocat, că instanța de fond nu a luat în considerare

motivele invocate de apărare, nu a examinat cererile și demersurile din partea

apărării privind inadmisibilitatea probelor și nulitatea actelor procedurale, prin ce a

privat apărarea la un proces echitabil.

Instanța a examinat fapta care nu întrunește elementele infracțiunii, ci

imprudența de serviciu comisă de secretarul primăriei com. Vălcineț, care a

prezentat la Oficiul Teritorial Edineț al Cancelariei de Stat și la arhiva r-lui Ocnița

decizia nr. 1/2 din 17.02.2014 a Consiliului com. Vălcineț r-nul Ocnița, cu diferit

conținut.

Totodată, instanța a ajuns la concluzia că inculpatul a comis fapta ilicită numai

pe presupunere că decizia nr. 1/2 din 17.02.2014 a Consiliului com. Vălcineț r-nul

Ocnița, ridicată de la la Oficiul Teritorial Edineț al Cancelariei de Stat este una

veridică, necatând la faptul că apărarea a prezentat copiile autentificate a deciziei nr.

1/2 din 17.02.2014 a Consiliului com. Vălcineț r-nul Ocnița din arhiva r-nului

Ocnița, confirmând prin acest fapt că cererea Ninei Jitari nr. 13/08 din 20.01.2014

(f.d.109 vol. I) privind cedarea terenului cu nr. cadastral 6241105214 în folosul lui

Filipciuc Vasilii a fost totuși examinată de către Consiliul com. Vălcineț r. Ocnița și

numele său a apărut în lista nu din fapta ilicită (substituirea filei și includerea datelor

false), ci în baza examinării cererii Ninei Jitari, fapt confirmat de secretarul

Consiliului com. Vălcineț r-nul Ocnița în procesul-verbal nr. 1 al ședinței Consiliului

din 14.02.2014 aflat în arhiva raionului Ocnița, care în conformitate cu art.2 din Lege

nr.880 din 22.01.1992 privind Fondul Arhivistic al Republicii Moldova, reflectă

procesele dezvoltării social-politice, statale, economice și social-culturale a

poporului nostru, a grupurilor etnice care au locuit și care locuiesc în Republică.

Astfel el a prezentat la OCT Ocnița decizia nr.1/2 din 17.02.2014 identică cu cea

aflată în arhiva raională or. Ocnița, ceea ce înseamnă că nu a avut loc nici o

infracțiune din partea sa.

La fel, instanța nu a luat în considerare argumentele apărării, precum că prin

decizia nr. 3/4 din 22.08.2014 a Consiliului com. Vălcineț r. Ocnița, reflectată în

rubrica nr. 2 a Titlului de autentificare a deținătorului de teren pe numele său, a fost

pozitiv examinată cererea și ultimul a fost autorizat de către Consiliul com. Vălcineț

r. Ocnița de a perfecta Titlul deținătorului de teren nr. cadastral 6241105214 pe

numele propriu.

Recunoașterea de către organul de urmărire penală în calitate de parte

vătămată Consiliul com. Vălcineț r. Ocnița este absurdă și nelegitimă. În acest sens,

apărarea a depus cerere privind nulitatea procesului-verbal din 06.01.2017 privind

recunoașterea Consiliului com. Vălcineț r. Ocnița în calitate de parte vătămată. Însă,

instanța nu a examinat cererea în conformitate cu art.244-247 Cod de procedură

penală, prin ce a privat apărarea de dreptul de a contesta încheierea de respingere a

cererii, dar totuși instanța și-a expus poziția în sentința emisă, invocând argumentele

absurde și nelegitime, necătând la faptul că prin decizia nr. 7/3 din 08.08.2017,

prezentată în instanța de către reprezentantul părții vătămate Usaciova Nadejda,

Consiliul com. Vălcineț r. Ocnița a recunoscut faptul că nu a fost prejudiciat

4

material, deoarece terenul agricol nu a fost în proprietatea publică.

La fel, instanța nu avea dreptul să ghicească în proprietatea cui a fost terenul

agricol cu nr. cadastral 6241105214, ci să-și bazeze concluziile sale pe probe ferme

și veridice, cum ar fi extrasele din registrul bunurilor imobile eliberate de către

organele competente. Mai mult ca atât, prevederile art.321 alin. (2) Cod civil nu

prevăd că numai OCT din teritoriu ar fi organul, care deține registrele de bunuri

imobile. În conformitate cu rubrica a titlului de autentificare a dreptului deținătorului

de teren nr. 6241105214 pe numele cet. Jitari Nina, terenul agricol cu nr. cadastral

6241105214 a fost trecut în registrul cadastral al deținătorilor de către primăria com.

Vălcineț r. Ocnița la data de 16.11.2001 sub nr. 735. Deci, afirmațiile instanței de

fond că Jitari Nina nu a înregistrat Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de

teren nr. 6241105214, erau false, iar data de 16.11.2001 era data când ultima a

căpătat dreptul de proprietate asupra terenului agricol cu nr. cadastral 6241105214.

Afirmațiile instanței că terenul agricol cu nr. cadastral 6241105214 ar putea

rămâne în proprietatea administrației publice locale sunt în contradicție cu legislația

și probele din dosar, or în conformitate cu art.337 Cod civil, administrația publică

locală a pierdut dreptul de proprietate asupra terenului agricol cu nr. cadastral

6241105214, când a eliberat Ninei Jitari Titlul de autentificare a dreptului

deținătorului de teren nr. 6241105214 și a trecut terenul dat în registru deținătorilor

de terenuri după ea. Martorul Filipciuc Ivan, fostul inginer cadastral al primăriei

com. Vălcineț r. Ocnița, a confirmat faptul că conform bilanțului funciar al primăriei

com. Vălcineț, terenul agricol cu nr. cadastral 6241105214 se afla în proprietatea

privată, dar nu publică.

Prima instanță și-a întemeiat sentința numai pe faptul, că Filipciuc Vasilii,

activând în calitate de inginer cadastral al primăriei com. Vălcineț, a fost persoană

publică cu anumite atribuții conform fișei postului, a comis fapta ilicită (substituirea

filei și includerea datelor false). Această poziție a primei instanței este una

neîntemeiată și ilegală, or prima instanța era obligată să determine exact dacă acesta

avea atribuții de serviciu conform fișei de post să întocmească deciziile și procesele

verbale ale Consiliului com. Vălcineț r-nul Ocnița, și anume decizia nr. 1/2 din

17.02.2014 în urma întocmirii cărora, după părerea organului de urmărire penală, el

a substituit fila și a inclus date vădit false.

În conformitate cu fișa de post al inginerului cadastral al primăriei com.

Vălcineț Filipciuc Vasilii nu dispunea de atribuții la întocmirea deciziilor și

proceselor-verbale ale Consiliului com. Vălcineț r-nul Ocnița, deci în acțiunile lui

nu putea fi stabilită legătura cauzabilă și comisă infracțiunea ori contravenția contra

bunei desfășurări a activității în sfera publică.

Potrivit art. 39 din Legea nr. 436 din 28.12.2006 privind administrația publică

locală, anume secretarul Consiliului are atribuțiile de serviciu pentru întocmirea

deciziilor și proceselor-verbale ale Consiliului, funcția pe care el nu o deținea, deci

nu exista legătura cauzabilă între atribuțiile lui de serviciu și fapta comisă, deci nu

putea să comită infracțiunea ori contravenția contra bunei desfășurări a activității în

sfera publică și nu putea fi recunoscut vinovat în comiterea contravenției prevăzute

de art.312 Cod contravențional și art.332 alin.(1) Cod penal.

5

apelul a fost respins ca nefondat și menținută sentința primei instanțe fără modificări.

4.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a reținut că inculpatul nu

a recunoscut vina, însă vinovăția lui în comiterea infracțiunilor incriminate, este

confirmată prin probele cercetate în prima instanță, studiate și apreciate și în instanța

de apel. În special, din conținutul declarațiilor lui Filipciuc Vasilii se confirmă

acțiunile ilegale ale acestuia, urmând a fi acceptate de către instanța de apel drept o

probă în confirmarea vinovăției.

Instanța de apel a indicat că analiza declarațiilor date de martori și de inculpat,

în raport cu probele scrise, confirmă dobândirea dreptului de proprietate de Filipciuc

Vasilii asupra terenului anume prin acțiuni infracționale de înscriere a unor date

vădit false în documentele oficiale și folosirea intenționată a situației de serviciu

contrar intereselor publice. Circumstanțele date sunt confirmate prin declarațiile

martorilor și ale inculpatului, care sunt pertinente, concludente și utile în

confirmarea vinovăției inculpatului, care coroborează în totalitate cu probele scrise.

Astfel, instanța de fond corect a reținut în acțiunile lui Filipciuc Vasilii

elementele infracțiunii.

În acest context, instanța de apel a respins argumentele invocate în apel

precum că inculpatul nu este vinovat de săvârșirea infracțiunii imputate, întrucât

instanța de fond just a ajuns la concluzia, că fapta inculpatului prevăzută de art.327

alin.(1) Cod penal nu constituie o infracțiune, dar o contravenție, încadrând acțiunile

acestuia în baza art.312 Cod contravențional, ca folosirea intenționată a situației de

serviciu într-un mod care contravine intereselor publice sau drepturilor și intereselor

ocrotite de lege ale persoanelor fizice și juridice, dacă fapta nu întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii.

De asemenea, instanța de fond corect a constatat că, în ce privește învinuirea

lui Filipciuc Vasilii pe art.332 alin.(1) Cod penal, în conformitate cu prevederile

art.332 alin.(1) Cod de procedură penală, în cazul în care, pe parcursul judecării

cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art.275 pct. 5)-9), 285 alin.(1)

pct. 1), 2), 4), 5), precum și în cazurile prevăzute în art.53-60 Cod penal, instanța,

prin sentință motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă. Conform

prevederilor art.391 alin.(1) pct. 7) Cod de procedură penală, sentința de încetare a

procesului penal se adoptă în cazurile prevăzute în art.54-56 Cod penal.

solicitând casarea hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

Filipciuc Vasilii să fie achitat.

În motivarea recursului ordinar a indicat că, instanțele nu au luat în

considerare argumentele inculpatului precum că în conformitate cu art.39 din Legea

nr. 436 din 28.12.2006 privind administrația publică locală, anume secretarul

Consiliului local este responsabil de includerea datelor în decizii și anexele la

deciziile Consiliului local, dar nicidecum inginerul cadastral. Din aceasta cauza

inculpatul nu putea fi recunoscut vinovat în comiterea contravenției ori infracțiunii

contra bunei desfășurări a activității în domeniul public.

Totodată, instanțele nu au luat în considerare că inculpatul a primit Titlul de

6

autentificare a dreptului deținătorului de teren, pe terenul agricol cu nr. cadastral

6241105214, cu suprafața 0,4998 ha, în baza deciziei Consilului com. Vălcineț nr.

3/4 din 22.08.2014 și în conformitate cu art.1998 alin.(4) Cod civil, încasarea de la

Filipciuc Vasilii a sumei de 6614,18 lei este una absurdă.

5.1. Inculpatul, a declarat recurs ordinar, solicitând casarea hotărârilor

adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat.

Recurentul a indicat că, hotărârile adoptate sunt ilegale și neîntemeiate

deoarece nu au fost examinate probele prezentate, iar faptei săvârșite i-au dat o

încadrare juridică greșită și ea nu constituie o infracțiune.

noiembrie 2020, au fost admise recursurile declarate, casată total decizia instanței

de apel și dispusă rejudecarea cauzei ce către aceeași instanță de apel, în alt complet

de judecată.

6.1. În argumentarea soluției pronunțate instanța de recurs a menționat, că

instanța de apel nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept

comise de instanța de fond, repetându-le întocmai, nu a desființat sentința și nu a

rejudecat cauza potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă

instanță, menținând o sentință nemotivată și neîntemeiată legal, instanța de apel a

statuat că: „prima instanță corect a dat apreciere circumstanțelor cauzei și a probelor

prezentate de părți din punct de vedere al pertinenței, concludentei și utilității

acestora, corect și întemeiat a concluzionat, că anume Filipciuc Vasilii, activând în

funcția de inginer..., a săvârșit acțiuni ilicite în următoarele circumstanțe..., cauzând

în așa mod Consiliul Comunal Vălcineț un prejudiciu considerabil în valoare de

6614,18 lei..., vinovăția lui în comiterea infracțiunilor incriminate, este confirmată

prin probele cercetate în prima instanță, studiate și apreciate și în instanța de apel...,

analiza declarațiilor date de martori, în raport cu probele scrise, confirmă dobândirea

dreptului de proprietate de Filipciuc Vasilii asupra terenului anume prin acțiuni

infracționale…”, dar ulterior s-a contrazis concluzionând că: „acțiunile inculpatului

corect au fost încadrate conform prevederilor art.312 Cod penal, ca folosirea

intenționată a situației de serviciu într-un mod care contravine intereselor publice

sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice și juridice, dacă

fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii”.

Totodată, instanța de recurs a constatat că, instanța de apel nu a apreciat

fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor,

inclusiv cu circumstanțele concrete de fapt și de drept, invocate în rechizitoriu, nu a

indicat motivele pentru care a respins probele și versiunile apărării. Reținând

concluziile neclare și divergente că: „inculpatul nu a recunoscut vina, însă, vinovăția

lui în comiterea infracțiunilor incriminate, este confirmată prin..., în special, din

conținutul declarațiilor lui Filipciuc Vasilii se confirmă acțiunile ilegale ale acestuia,

urmând a fi acceptate de către instanța de apel drept o probă în confirmarea

vinovăției..., analiza declarațiilor date de martori și de inculpat, în raport cu probele

scrise, confirmă dobândirea dreptului de proprietate de Filipciuc Vasilii asupra

terenului anume prin acțiuni infracționale de înscriere a unor date vădit false în

7

documentele oficiale și folosirea intenționată a situației de serviciu contrar

intereselor publice..., circumstanțele date sunt confirmate prin declarațiile martorilor

și ale inculpatului, care sunt pertinente, concludente și utile în confirmarea vinovăției

inculpatului, care coroborează în totalitate cu probele scrise...”, deci că și probele

apărării confirmă vinovăția inculpatului, nu corespund criteriilor de drept privind

aprecierea probelor și circumstanțelor cauzei prescrise în art.101 Cod de procedură

penală.

În continuare, instanța de apel a statuat sumar că: „de asemenea, instanța de

fond corect a constatat că, în ce privește învinuirea lui Filipciuc Vasilii pe art.332

alin.(1) Cod penal, în conformitate cu prevederile art.332 alin.(1) Cod de procedură

penală, în cazul în care, pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din

temeiurile prevăzute în art.275 pct. 5)-9), 285 alin.(1) pct. 1), 2), 4), 5), precum și în

cazurile prevăzute în art.53-60 Cod penal, instanța, prin sentință motivată, încetează

procesul penal în cauza respectivă. Conform prevederilor art.391 alin.(1) pct. 7) Cod

de procedură penală, sentința de încetare a procesului penal se adoptă în cazurile

prevăzute în art.54-56 Cod penal”, a omis procedura de aplicare a prescripției tragerii

la răspundere penală a persoanei inculpate, prescrisă în art.8 alin.(1), 389 alin.(1),

(4) pct. 3), (6) Cod de procedură penală.

a fost admis apelul declarat, casată parțial sentința, inclusiv din oficiu conform

art.409 alin.(2) Cod de procedură penală, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a fost încetat

procesul penal în privința lui Filipciuc Vasilii, învinuit în baza art.327 alin.(1) Cod

penal, în temeiul art.391 alin.(2) Cod de procedură penală, din motiv că fapta

constituie contravenția prevăzută la art.312 Cod contravențional.

Filipciuc Vasilii a fost recunoscut vinovat de săvârșirea contravenției

prevăzute la art.312 Cod contravențional, cu încetarea procesului contravențional în

temeiul art.30 Cod contravențional, din motivul expirării termenului de prescripție

de tragere la răspundere contravențională.

Filipciuc Vasilii a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art.332 alin.(1) Cod penal, cu liberarea de pedeapsă penală în temeiul expirării

termenului de prescripție prevăzut de art.60 alin.(1) lit. a) Cod penal.

A fost dispusă încasarea din contul lui Filipciuc Vasilii în beneficiul

Consiliului Comunal Vălcineț raionul Ocnița, suma de 6 614,18 lei, cu titlu de

prejudiciu material.

În rest, celelalte dispoziții ale sentinței, au fost menținute.

7.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat, că prima

instanță, care deși l-a recunoscut vinovat pe inculpatul Filipciuc Vasilii în comiterea

contravenției prevăzute de art.312 Cod Contravențional, în descriptivul sentinței, nu

a descris fapta contravențională, ca fiind dovedită.

Instanța de apel a indicat că contrar prevederilor art.394 alin.(1) pct.1) Cod de

procedură penală, potrivit cărora partea descriptivă a sentinței de condamnare

trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, ca fiind dovedită, indicându-se locul,

timpul, modul săvârșirii ei, etc., astfel, instanța de fond, deși a ajuns la concluzia că

8

acțiunile lui Filipciuc Vasilii constituie o faptă contravențională prevăzută de art.312

Cod Contravențional, nu a constatat și nu a reținut în sarcina lui Filipciuc Vasilii

fapta contravențională ce se pretinde că a fost comisă de el, nu a indicat ce a constatat

instanța de fond în cadrul cercetării judecătorești, reținând în acțiunile lui Filipciuc

Vasilii fapta care a fost descrisă potrivit învinuirii aduse lui prin ordonanța de punere

sub învinuire din 13.02.2017 (f.d.107-109, vol. II), și rechizitoriului întocmit pe

cauza penală nr.2016970664 de învinuire a lui Filipciuc Vasilii în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art.327 alin.(1) Cod penal.

Astfel, instanța de apel a constatat că Filipciuc Vasilii activând în funcția de

inginer pentru reglementarea regimului funciar al Primăriei com. Vălcineț r-nul

Ocnița, fiind numit în funcția respectivă în baza dispoziției primarului comunei,

nr.20 din 01.11.2012, prin urmare în conformitate cu prevederile art.123 alin.(2) Cod

penal, fiind persoană publică, fiindu-i acordate în conformitate cu Fișa de post

atribuții de serviciu de dirijare a procesului de reglementare a regimului proprietății

funciare prin organizarea reglementării regimului proprietății funciare, prin

asigurarea repartizării terenurilor în natură și perfectării titlurilor de autentificare a

drepturilor deținătorilor de teren, prin examinarea și prezentarea Consiliului

orășenesc spre aprobare a schemelor, proiectelor, propunerilor și altor documente

referitor la organizarea teritoriului, folosirea terenurilor, stabilirea și modificarea

hotarelor, aprobarea cadastrului funciar prin propagarea legislației funciare și

acordarea ajutorului consiliului local în problemele relațiilor funciare; de control

asupra folosirii raționale a terenurilor; de tinere a cadastrului funciar, etc, a săvârșit

acțiuni ilicite în următoarele circumstanțe:

Astfel, activând în funcția sus nominalizată, acționând intenționat, folosind

situația de serviciu în interes material și personal, exprimat prin dobândirea dreptului

de proprietate asupra terenului agricol cu suprafața de 0,5 ha, cu nr. cadastral

6241105214, care prin Decizia Consiliului Comunal Vălcineț, nr.1/2 din 16.11.2001,

a fost distribuit Ninei Jitari, în calitate de cotă echivalentă de teren, drept confirmare

fiindu-i eliberat la 06.12.2001 Titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren

cu nr. cadastral 6241105214, pe care ultima intenționa să-1 restituie, adresându-se

cu cerere în acest sens către primărie, în perioada anului 2014, a substituit prima filă

din anexa nr.1 la Decizia Consiliului Comunal Vălcineț nr.1/2 din 17.02.2014, cu

privire la aprobarea listei persoanelor care au primit terenuri de pământ în temeiul

pct.1 a)-b) din Decizia Consiliului Comunal Vălcineț nr.12 din 16.11.2001, în care

a înscris date vădit false, precum că el este proprietar al terenului de pământ cu

suprafața de 0,5 ha cu nr. cadastral 6241105214, care constituie document oficial

fals, în temeiul căreia, la 22.08.2014 Consiliul Comunal Vălcineț, examinând

cererea lui Filipciuc Vasilii, prin Decizia nr.3/4 a decis de a elibera pe numele

ultimului titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu destinație

agricolă cu suprafața de 0,5 ha cu nr. cadastral 6241105214.

La 05.03.2015, Filipciuc Vasilii s-a adresat către Oficiul Teritorial Cadastral

Ocnița cu cerere solicitând perfectarea Titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren cu nr. cadastral 6241105214, în calitate de anexe prezentând

decizia Consiliului Comunal Vălcineț r-nul Ocnița, nr.1/2 din 17.02.2016, la care

9

era atașată anexa nr.1 cu date vădit false și Decizia cu nr.3/4 din 22.08.2014.

Astfel, în temeiul documentelor oficiale false, obținând pe numele său Titlul

de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral 6241105214, el l-

a semnat, apoi l-a prezentat pentru semnare primarului localității și secretarului

Consiliului local Vălcineț, iar la 12.08.2016, l-a prezentat la Oficiul Teritorial

Cadastral Ocnița, unde în temeiul cererii lui Filipciuc Vasilii, a fost înregistrat

dreptul de proprietate a acestuia asupra terenului agricol cu suprafața de 0,50 ha cu

nr. cadastral 6241105214, cauzând în așa mod Consiliului Comunal Vălcineț un

prejudiciu considerabil în valoare de 6614,18 lei.

Acțiunile inculpatului Filipciuc Vasilii au fost încadrate în baza art.312 Cod

Contravențional - folosirea intenționată a situației de serviciu într-un mod care

contravine drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanei juridice.

Totodată, instanța de apel a menționat că potrivit art.332 alin.(1) Cod de

procedură penală, în cazul în care pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul

din temeiurile prevăzute în art.275 pct. 5)-9), 285 alin.(1) pct.1), 2), 4), 5), precum

și în cazurile prevăzute în art.53-60 din Codul penal, instanța, prin sentință motivată,

încetează procesul penal în cauza respectivă.

Conform art.53 lit. b) Cod penal, persoana care a săvârșit o faptă ce conține

semnele componenței de infracțiune poate fi liberată de răspundere penală de către

procuror în cadrul urmăriri penale și de către instanța de judecată la judecarea cauzei

în cazurile tragerii la răspundere contravențională.

Potrivit art.30 alin.(2) Cod Contravențional termenul general de prescripție a

răspunderii contravenționale este de un an.

Conform art.30 alin.(5) Cod Contravențional termenul de prescripție curge de

la data săvârșirii contravenției și până la data rămânerii definitive a hotărârii cu

privire la cauza contravențională.

Instanța de apel a considerat că urmează a înceta procesul contravențional în

privința lui Filipciuc Vasilii în săvârșirea contravenției prevăzute de art.312 Cod

Contravențional din motivul intervenirii prescripției răspunderii contravenționale.

În continuare instanța de apel a reiterat, că soluția instanței de fond privind

încetarea procesului penal de învinuirea adusă lui Filipciuc Vasilii în baza art.332

alin.(1) Cod penal în temeiul expirării termenului de prescripție de tragere la

răspundere penală, se atestă că instanța de fond nu a ținut cont de procedura de

aplicare a prescripției tragerii la răspundere penală a persoanei inculpate, prescrisă

în art.8 alin.(1), art.389 alin.(1),(4) pct.3),(6) Cod de procedură penală.

Instanța de apel a subliniat că conform art.60 alin.(1) Cod penal, persoana se

liberează de răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii a expirat termenul

de prescripție.

În corespundere cu art.332 alin.(5) Cod de procedură penală, în cazul în care

a intervenit termenul de prescripție, încetarea procesului penal nu se admite fără

acordul inculpatului. În acest caz, procedura continuă în mod obișnuit.

Instanța de apel a remarcat că potrivit art.8 alin.(1) Cod de procedură penală,

persoana acuzată de săvârșirea unei infracțiuni este prezumată nevinovată atâta timp

cât vinovăția sa nu-i va fi dovedită și constatată printr-o hotărâre judecătorească de

10

condamnare definitivă.

Potrivit art.389 alin.(1), (4) pct.3), (6) Cod de procedură penală, sentința de

condamnare se adoptă numai în condiția în care, în urma cercetării judecătorești,

vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de

probe cercetate de instanța de judecată. Sentința de condamnare se adoptă cu

liberarea de pedeapsă în cazul expirării termenului de prescripție. La adoptarea

sentinței de condamnare cu liberarea de pedeapsă, instanța argumentează în baza

căror temeiuri, prevăzute de Codul penal, adoptă sentința dată.

În corespundere cu art.395 alin.(1) pct.2) și 3) Cod de procedură penală, în

dispozitivul sentinței de condamnare trebuie să fie arătate constatarea că inculpatul

este vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de legea penală, categoria și

mărimea pedepsei aplicate inculpatului. În caz dacă instanța îl găsește pe inculpat

vinovat, dar îl liberează de pedeapsă pe baza prevederilor respective ale Codului

penal, ea este datoare să menționeze aceasta în dispozitivul sentinței.

În continuare instanța de apel a menționat că, deși instanța de fond, în

descriptiv, a descris fapta imputată inculpatului pe art.332 alin.(1) Cod penal, ca

fiind dovedită, potrivit dispozitivului sentinței s-a hotărât liberarea de răspundere

penală a lui Filipciuc Vasilii în baza art.332 alin.(1) Cod penal pe motivul expirării

termenului de prescripție de tragere la răspundere penală, cu încetarea procesului

penal.

Instanța de apel a constatat că, în dispozitivul sentinței adoptate lipsește

mențiunea referitor la constatarea că inculpatul este vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art.332 alin.(1) Cod penal, iar potrivit art.389 alin.(4) pct.3) Cod penal,

sentința de condamnare se adoptă fără stabilirea pedepsei, cu liberarea de răspundere

penală în cazurile prevăzute în art.57 și 58 din Codul penal, cu liberarea de pedeapsă

în cazul prevăzut în art.93 din Codul penal sau al expirării termenului de prescripție.

Instanța de apel a remarcat că din materialele cauzei se atestă, că inculpatul

Filipciuc Vasilii nu și-a expus opțiunea privind încetarea urmăririi penale sau

liberarea de răspundere penală în temeiul expirării termenului de prescripție, atât

inculpatul, cât și apărarea insistând asupra nevinovăției inculpatului și solicitând

adoptarea unei sentințe de achitare.

În această ordine de idei, instanța de apel a reținut că infracțiunea prevăzută

de art.332 alin.(1) Cod penal a fost comisă la data de 12.08.2016, astfel din

momentul comiterii până în prezent au trecut mai mult de 2 ani, inculpatul solicită

să fie achitat și nu solicită încetarea procesului penal pe motivul intervenirii

termenului de prescripție, astfel, reținându-se că Filipciuc Vasilii, recunoscut

vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.332 alin.(1) Cod penal, urmează a

fi liberat de pedeapsă în temeiul expirării termenului de prescripție și astfel, în sensul

dat, a fost adoptată o nouă hotărâre, potrivit modului prevăzut pentru prima instanță.

În continuare instanța de apel a menționat că, că instanța de fond divergent a

constatat, „că Filipciuc Vasilii a săvârșit acțiuni ilicite…, cauzând în așa mod

Consiliului Comunal Vălcineț un prejudiciu considerabil de 6614,18 lei…, prin

prisma prevederilor art.1398 Cod civil, este necesar de a încasa de la inculpat în

beneficiul statului prejudicial material cauzat, ce constituie valoarea cotei de teren

11

dobândite”, astfel prin dispozitivul sentinței a încasat de la Filipciuc Vasilii în

beneficiul statului prejudicial material în sumă de 6614,18 lei.

Instanța de apel a menționat că la caz urmează a fi corectată eroarea data prin

adoptarea unei soluții privind încasarea de la inculpatul Filipciuc Vasilii în beneficul

Consiliului Comunal Vălcineț a sumei de 6614,18 lei cu titlu de prejudiciu material,

considerând că prin soluția data nu se agravează situația apelantului în propriul apel,

deoarece prin sentința contestată s-a încasat deja suma dată de la inculpat, care de

altfel a și fost achitată în beneficul statului de către inculpatul Filipciuc Vasilii.

Instanța de apel a remarcat că, atât la etapa urmăririi penale, cât și în instanța

de fond, reprezentantul Consiliului Comunal Vălcineț, Moroșan Alexandru a indicat,

că prejudicial cauzat prin infracțiunea de către inculpatul Filipciuc Vasilii constituie

suma de 6614, 18 lei și este considerabil.

Astfel, instanța de apel a reținut, că instanța de fond eronat a ajuns la concluzia

de a dispune încasarea de la Filipciuc Vasilii în beneficiul statului a prejudiciului

material în sumă de 6614,18 lei, urmând a fi încasată în beneficiul Consiliului

Comunal Vălcineț suma dată.

Prin ordinul de încasare a numerarului din 22.07.2020 se constată faptul, că în

trezoreria de stat de către Filipciuc Vasilii a fost achitată suma de 6619,18 lei (f.d.11,

vol. IV).

Conform dispoziției art.202 alin.(2) Cod de procedură penală, măsurile

asiguratorii pentru repararea prejudiciului cauzat de infracțiune, pentru eventuala

confiscare specială sau confiscare extinsă a bunurilor, precum și pentru garantarea

executării pedepsei amenzii, constau în sechestrarea bunurilor mobile și imobile în

conformitate cu art.203-210.

La fel, în conformitate cu prevederile art.203 alin.(2) Cod de procedură

penală, punerea sub sechestru a bunurilor se aplică pentru a asigura repararea

prejudiciului cauzat de infracțiune, acțiunea civilă sau eventuala confiscare specială

sau confiscare extinsă a bunurilor ori a contravalorii bunurilor prevăzute la art.106

alin.(2) și art.1061 Cod penal.

Astfel, reieșind din considerentele enunțate mai sus instanța de apel a reținut

că nu poate fi admisă solicitarea inculpatului referitor la anularea măsurilor

asiguratorii a acțiunii civile aplicate prin încheierea Judecătoriei Bălți din

10.01.2017 și anume: sechestrul aplicat pe terenul agricol numărul cadastral

6241105214 cu suprafața 0,5 ha, care este înregistrat cu drept de proprietate după

Filipciuc Vasilii (f.d.71-72, vol. II), până când nu va fi soluționată definitiv

chestiunea privind repararea sau transferarea sumei prejudiciului cauzat Consiliului

Comunal Vălcineț.

În continuare instanța de apel a reiterat, faptul că inculpatul nu-și recunoaște

vinovăția în comiterea infracțiunii imputate a fost considerat de instanță drept o

metodă de apărare, dar aceasta se combate prin cumulul de probe administrat.

Instanța de apel a remarcat că obiectul juridic special al abuzului de serviciu

este constituit din relațiile sociale privind buna funcționare a întreprinderilor,

organizațiilor și instituțiilor de stat și ale administrației publice centrale și locale prin

executarea cu cinste și corectitudine a obligațiilor de serviciu de către persoanele cu

12

funcție de răspundere, precum și relațiile sociale privind apărarea intereselor

publice, drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor fizice și juridice contra

abuzului persoanelor cu funcție de răspundere.

Latura obiectivă se realizează prin folosirea intenționată a situației de serviciu,

care constă în acțiunea sau inacțiunea, contrar drepturilor și intereselor ocrotite de

lege ale persoanelor fizice sau juridice. Mai frecvent elementul material se realizează

prin acțiuni.

Atât acțiunea, cât și inacțiunea trebuie să se refere la situația de serviciu a

funcționarului public și să decurgă din exercitarea atribuțiilor de serviciu-fiind

circumscrise nu numai obligațiile de serviciu în sens restrâns ale funcționarului, dar

și drepturile lui, de altfel, aceste două elemente sunt indispensabile pentru

determinarea atribuțiilor și în cele din urmă a competenței funcționarului.

Latura subiectivă presupune săvârșirea faptei cu vinovăție sub forma de

intenție direct.

Potrivit interpretării normei prevăzute de art.332 alin.(1) Cod penal de

doctrina penală, prin fals, se înțelege orice denaturare a adevărului.

Elementul material al infracțiunii se realizează prin două modalități normative

- acțiunea de înscriere în documentele oficiale a unor date vădit false și acțiunea de

falsificare a documentelor oficiale.

Pentru existența infracțiunii prevăzute de art.332 alin.(1) Cod penal, se cere

ca acțiunea să facă parte din competența funcționarului autorității publice.

Infracțiunea de fals are un conținut formal, consumarea ei se produce în momentul

realizării elementului material.

Instanța de apel a remarcat că inculpatul Filipciuc Vasilii activând în funcția

de inginer pentru reglementarea regimului funciar al Primăriei com. Vălcineț raionul

Ocnița și folosind situația de serviciu, a acționat cu intenție directă când a introdus

în documente oficiale date false, în Anexa nr.1 la Decizia Consiliului Comunal

Vălcineț nr.1/2 din 17.02.2014, cu privire la aprobarea listei persoanelor care au

primit terenuri de pământ în temeiul pct.1a)-b) din Decizia Consiliului Comunal

Vălcineț nr.12 din 16.11.2001 și anume în rândul nr.1, în rubrica „proprietar” în loc

de Jitari Nina, a indicat familia sa, Filipciuc Vasilii, care constituie document oficial

fals, deoarece este parte componentă a Deciziei respective a Consiliului Comunal

Vălcineț, în temeiul căreia, la 22.08.2014 Consiliul Comunal Vălcineț, examinând

cererea lui Filipciuc Vasilii, prin Decizia nr.3/4 a decis de a elibera pe numele

ultimului titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu destinație

agricolă cu suprafața de 0,5 ha cu nr. cadastral 6241105214.

Ulterior, inculpatul Filipciuc Vasilii în temeiul documentelor oficiale false,

obținând pe numele său Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu

nr. cadastral 6241105214, l-a semnat în calitate de inginer pentru reglementarea

regimului funciar al Primăriei com. Vălcineț, apoi l-a prezentat pentru semnare

primarului localității și secretarului Consiliului local Vălcineț, iar la 12.08.2016, l-a

prezentat la Oficiul Teritorial Cadastral Ocnița, unde în temeiul cererii lui Filipciuc

Vasilii, a fost înregistrat dreptul de proprietate a acestuia asupra terenului agricol cu

suprafața de 0,50 ha cu nr. cadastral 6241105214.

13

Instanța de apel a menționat, că acțiunile inculpatului Filipciuc Vasilii sunt în

legătură cauzală directă cu urmările survenite în urma acestora, și anume cu

obținerea în temeiul documentelor oficiale false și în virtutea funcției deținute, a

titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral

6241105214.

Instanța de apel a menționat, că deși inculpatul nu se consideră vinovat și a

indicat, că n-a săvârșit careva acte ilegale, faptul că Filipciuc Vasilii s-a folosit de

situația de serviciu și a înscris în documente oficiale date vădit false cu scopul de a

dobândi titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral

6241105214 se confirmă prin raportul de expertiză judiciară nr.270 din 26.01.2017

a deciziei cu nr.1/2 din 17.02.2014 cu anexele sigilate și a deciziei nr.1/2 din

17.02.2014 cu anexe sigilate, prin care s-a concluzionat, că textul manuscris cu

caractere latine de pe porțiunea de hârtie albă, cu care a fost sigilată decizia cu nr.1/2

din 17.02.2014, adoptată de Consiliului Comunal Vălcineț, r-nul Ocnița (în total pe

4 file), ridicată de la Oficiul Teritorial Cadastral Ocnița al intreprinderii de Stat

„Cadastru”, conform procesului-verbal din 10.10.2016, este executat de către

numitul Filipciuc Vasilii Efim. Textul manuscris cu caractere latine de pe porțiunea

de hârtie albă, cu care a fost sigilată decizia cu nr.1/2 din 17.02.2014, adoptată de

Consiliului Comunal Vălcineț, r-nul Ocnița (în total pe 4 file), ridicată de la inginer

pentru reglementarea regimului funciar al primăriei com. Vălcineț, r-nul Ocnița,

Filipciuc Vasilii conform procesului-verbal din 10.10.2016, este executat de către

numitul Filipciuc Vasilii (f.d.39-45, vol. II).

Totodată, instanța de apel a menționat că vinovăția inculpatului Filipciuc

Vasilii se confirmă și prin declarațiile martorilor audiați în cauză, care au fost

cercetate suplimentar în ședința instanței de apel.

Astfel, martorul Ciornîi Piotr a declarat, că documentele au fost pregătite de

Filipciuc Vasilii, din spusele căruia acestea trebuiau prezentate la Oficiul Cadastral

Ocnița. La acel moment el nu a observat că pe prima filă a anexei, în loc de Jitari

Nina, era indicat Filipciuc Vasilii. De asemenea a comunicat că, documentele pentru

OCT Ocnița au fost pregătite de către Filipciuc Vasilii, de sigilare ocupându-se tot

acesta, deoarece doar el în primărie cunoaște limba de stat. În ce privește decizia cu

nr.3/4 din 22.08.2014 conform căreia a fost decis ca lui Filipciuc Vasilii să fie oferit

titlul pe terenul cu suprafața de 0,5 ha, el personal nu ține minte să fi pregătit astfel

de decizie însă semnătura îi aparține. Deciziile сu privire la pământ erau pregătite de

către Filipciuc Vasilii, care putea să-i dea pentru semnătură, iar el a semnat fără să

citească. (f.d.66, vol. III)

Martorul Boico Serghei a declarat că Ciumac Vitalie i-а relatat că s-au

falsificat documentele și Filipciuc Vasilii a acaparat cota de teren ce-i aparține lui

Jitari Nina. De asemenea, ultimul a relatat că în anexă la decizie în locul lui Jitari

Nina era indicat Filipciuc Vasilii, totodată a căutat decizia potrivit căruia Jitari Nina

i-а transmis cota de teren lui Filipciuc Vasilii și nu a cunoscut despre faptul că Jitari

Nina s-a refuzat de cota de teren (f.d.60, vol. III).

Martorul Nimerciuc Stanislav a declarat că Filipciuc Vasilii a falsificat anexa

nr. l a deciziei cu nr.1/2 din 17.02.2014, în special a înscris datele sale în loc de a lui

14

Jitari Nina, care este proprietarul. În conformitate cu decizia cu nr.12 din 16.11.2001

primăria a oferit terenuri de pământ locuitorilor comunei Vălcineț din sfera

învățământului și cea a angajaților sociali. La situația anului 2001 Filipciuc Vasilii

nu intra în categoria persoanelor nominalizate. Fapta falsificării a fost identificată de

către el personal după ce s-a adresat la Oficiul Teritorial Edineț a Cancelariei de Stat,

unde i-а fost prezentată copia deciziei cu nr.1/2 din 17.02.2014, cu anexa la aceasta,

unde prima în listă era indicată Jitari Nina, dar nu Filipciuc Vasile (f.d.61, vol. III).

Martorul Ciumac Vitalie a declarat, că cerere din partea lui Filipciuc Vasilii

cu solicitarea de а-i transmite terenul ce-i aparține lui Jitari nu a fost examinată.

Filipciuc Vasilii la situația anului 2001 nu avea dreptul de a primi acest teren,

deoarece la acel moment nu era angajat în calitate de profesor. Filipciuc Vasilii nu

putea să-și atribuie acest teren lui, la fel lista unde erau incluși 71 de cotași din sfera

învățământului nu putea fi modificată, în această listă era inclusă Jitari Nina, dar

Filipciuc Vasilii nu era inclus în listă (f.d.62-63, vol. III).

Martorului Grossu Piotr a declarat, că în lista dată era Jitari Nina, dar nu poate

spune cum în listă a apărut Filipciuc Vasilii. Inginerul cadastral completa registrul

de evidență. Până a se angaja Filipciuc Vasilii la primărie inginer era Filipciuc Ivan

dar el nu cunoștea limba latina (grafia). Registrul de evidență a inginerului cadastral

el nu l-a văzut și nici nu i-а fost arătat. El nu poate spune dacă legitim sau nu a luat

cota dată Filipciuc Vasilii. Titlul după ce era semnat de secretar numai atunci el

punea semnătura sa (f.d.64-65, vol. III).

Mai mult, instanța de apel a remarcat că temei de a pune la îndoială declarațiile

martorilor audiați pe cauză, și în special declarațiile martorului Ciumac Vitalie, nu

s-au stabilit, mai ales că martorii au dat declarații fiind preîntâmpinați despre

răspunderea penală pe care o poartă pentru darea de mărturii false, în comparație cu

inculpatul, care nu poartă răspundere pentru prezentarea, cu bună-știință, a

declarațiilor mincinoase potrivit art.312 Cod penal.

De asemenea, instanța de apel a respins ca fiind declarative și argumentele

inculpatului privind faptul că sentința este bazată pe presupunerea, că decizia nr.1/2

din 17.02.2014 a Consiliului com. Vălcineț r. Ocnița ridicată de la Oficiul Teritorial

Edineț al Cancelariei de Stat este una veridică, necătând la faptul că apărarea a

prezentat copiile autentificate a deciziei nr.1/2 din 17.02.2014 a Consiliului com.

Vălcineț r. Ocnița din arhiva raionului Ocnița (f.d.196-197,231-239, vol. II),

confirmând prin acest fapt că cererea lui cet. Jitari Nina nr.13/08 din 20.01.2014

(f.d.109, vol. I) privind cedarea terenului nr. cadastral 6241105214 în folosul lui

Filipciuc Vasilii a fost totuși examinată de către Consiliul com. Vălcineț r. Ocnița și

numele Filipciuc Vasilii a apărut în lista nu din fapta ilicită (substituirea filei și

includerea datelor false), ci în baza examinării cererii lui Jitari Nina, fapt confirmat

de secretarul Consiliului com. Vălcineț r. Ocnița în procesul-verbal nr.1 al ședinței

Consiliului din 14.02.2014 aflat în arhiva raionului Ocnița, care în conformitate cu

art.2 din Lege nr.880 din 22.01.1992 privind Fondul Arhivistic al Republicii

Moldova, reflectă procesele dezvoltării social-politice, statale, economice și social-

culturale a poporului nostru, a grupurilor etnice care au locuit și care locuiesc în

Republică, a prezentat la OCT Ocnița decizia nr.1/2 din 17.02.2014 identică cu cea

15

aflată în arhiva raională or. Ocnița, ceea ce înseamnă că nu a avut loc nici o

infracțiune din partea lui.

Instanța de apel a remarcat că lista cetățenilor, care au primit terenuri de

pământ în temeiul deciziei nr.12 din 16.11.2001, care a fost anexată la Decizia cu

nr.1/2 din 17.02.2014 a Consiliului local Vălcineț, a fost perfectată de inculpatul

Filipciuc Vasilii, fapt care l-a declarat și ultimul, și anume că a transmis secretarului

consiliului lista respectivă în formă electronică. Implicarea secretarului consiliului

Ciornîi P. în falsificarea deciziei cu nr.1/2 din 17.02.2014 a Consiliului local

Vălcineț în favoarea lui Filipciuc Vasilii nu s-a confirmat, la fel decizia respectivă

și anexele la aceasta au fost perfectate în limba română, pe care doar Filipciuc Vasilii

o cunoștea în primărie.

Cu referire la afirmația inculpatului, precum că Jitari Nina nu a înregistrat

terenul după sine și acesta a rămas în proprietatea administrației locale, în acest sens

instanța de apel a reținut următoarele aspecte, prin decizia Consiliului comunal

Vălcineț nr.12 din 16.11.2001 lui Jitari Nina i-a fost distribuit în calitate de cotă

echivalentă de teren, terenul agricol cu suprafața de 0,5 ha, fiindu-i eliberat titlul de

autentificare a dreptului de proprietate asupra terenului, cu nr. cadastral

6241105214, pe care ultima nu l-a înregistrat la OCT Ocnița în vederea înregistrării

dreptului de proprietate în conformitate cu prevederile legislației naționale, și anume

art.321 alin.(2) Cod civil, care prevede că „în cazul bunurilor imobile, dreptul de

proprietate se dobândește la data înregistrării în registrul bunurilor imobile, cu

excepțiile prevăzute de lege„ iar în speță nu s-au stabilit careva excepții legale.

Astfel, terenul agricol a rămas în proprietatea administrației publice locale până când

inculpatul s-a adresat la OCT Ocnița cu cerere și a înregistrat dreptul de proprietate

asupra terenului respectiv.

De asemenea, instanța de apel a respins ca fiind declarative și argumentele

inculpatului privind invocarea nulității actelor procedurale de audiere a martorilor,

de recunoaștere a Consiliului local Vălcineț în calitate de parte vătămată, de înaintare

a învinuirii, or, motivele invocate de către Filipciuc Vasilii în acest sens sunt

neîntemeiate, iar partea acuzării în acest sens sa expus prin ordonanța din 17.02.2017

de respingere a demersului apărătorului și învinuitului (f.d.134-136, vol. II).

La fel, instanța de apel a reținut, că pe parcursul judecării cauzei penale nu s-

au constatat circumstanțe, care ar putea provoca dubii în veridicitatea declarațiilor

martorilor audiați, deoarece în cadrul urmăririi penale și în cadrul cercetării

judecătorești aceștia au dat aceleași declarații, din care motiv instanța de apel nu a

reținut ca plauzibile argumentele invocate de inculpatul, precum că, acesta urmează

a fi achitat.

de procedură penală, contestă hotărârile instanțelor de fond cu recurs ordinar,

solicitând casarea acestora, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, într-

un alt complet de judecată.

În argumentarea recursului menționează, hotărârile adoptate sunt ilegale și

neîntemeiate deoarece nu au fost examinate probele prezentate, iar faptei săvârșite

i-au dat o încadrare juridică greșită și ea nu constituie o infracțiune.

16

8.1. Rotari Mihaela în numele inculpatului, invocă prevederile art.427 alin.(1)

pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, contestă hotărârile instanțelor de fond cu

recurs ordinar, solicitând casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărâri prin care Filipciuc Vasilii să fie achitat.

În dezvoltarea argumentelor recursului, apărarea susține că, instanța de apel

eronat a reținut în acțiunile lui Filipciuc Vasilii elementele constitutive ale

infracțiunii prevăzute de art.332 alin.(1) Cod penal, întrucât, instanța de apel s-au

limitat numai la enumerare probelor, fără a intra în esența lor, ignorat argumentele

privind nevinovăția inculpatului și nici nu s-au expus în privința acestora.

Astfel, consideră apărarea că, instanța de apel nu a dat o apreciere juridică

corectă probelor, calificând incorect acțiunile lui Filipciuc Vasilii, deoarece, în speța

dată, nu sunt întrunite elementele laturii subiective nici obiective, a componenței de

infracțiune prevăzute de art.332 alin.(1) Cod penal.

Susține apărarea că, instanța de apel a agravat situația inculpatului

recunoscându-l vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.332 alin.(1) Cod

penal.

De asemenea, recurentul menționează că instanța de apel a agravat situația

inculpatului încasând de la Filipciuc Vasilii în beneficul Consiliului Comunal

Vălcineț a sumei de 6614,18 lei cu titlu de prejudiciu material.

A subliniat că, orice probă acumulată în cadrul urmăririi penale urmează să

fie cercetată în fața instanței de judecată, în virtutea principiului unui proces echitabil

și anume contradictorialitatea procesului. În cazul de față mărturiile lui Filipciuc

Vasilii, sunt importante pentru cercetarea tuturor aspectelor cauzei, întrucât, o

hotărâre de condamnare nu se poate întemeia doar pe presupuneri.

inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate.

Indică în susținerea referinței că, instanța de apel în mod concludent a

constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept, lipsesc erori de drept în raport

cu motivele invocate de recurenți, iar decizia conține motive legale pe care se

întemeiază soluția.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

acestora din următoarele considerente.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Conform dispoziției art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Reieșind din conținutul recursurilor declarate, instanța de recurs atestă, că

recurenții invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel,

prevederile art.427 alin.(1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală, care stabilesc,

17

că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: 6) instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt,

care a afectat soluția instanței; 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii; și 12)

când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Însă, reieșind din esența criticilor invocate de către recurenți, instanța de

recurs reține că acestea se referă în mare parte doar la chestiunea de apreciere a

probelor, întrucât partea apărării face o proprie evaluare a materialului probator,

prezentând versiunea potrivit căreia probele administrate de către instanțele de fond

nu confirmă vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.332

alin.(1) Cod penal.

Astfel, analizând decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept prevăzută

de art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, instanța de recurs constată, că

asemenea eroare nu se confirmă la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul,

că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art.414 alin.(1), 417

alin.(8) Cod de procedură penală, iar hotărârea adoptată cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția pronunțată, dispozitivul fiind expus clar, iar careva erori grave

de fapt care ar fi afectat soluția instanței, nu s-au stabilit.

Potrivit prevederilor art.414 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Totodată, conform prevederilor art.417 alin.(8) Cod de procedură penală,

decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției

date.

Colegiul penal respinge ca fiind declarative afirmațiile recurenților prin care

se susține că instanța de apel nu a luat în considerare argumentele expuse în cererea

de apel, deoarece, verificând minuțios decizia recurată în raport cu argumentele

expuse în apel, instanța de recurs ajunge la concluzia că inculpatul a primit

răspunsuri complete la toate argumentele esențiale ce se referă la erorile și

argumentele avansate în cererea de apel, iar manifestarea dezacordului recurenților

cu soluția pronunțată în speță de instanța de apel, nu constituie temei de admitere a

recursurilor în sensul formulat, întrucât acest dezacord este declarativ și lipsit de

temeinicie în fapt și în drept.

De asemenea, Colegiul penal atestă, că respectând prevederile art.101 alin.(3)

Cod de procedură penală, unde este stipulat că nici o probă din dosar nu are o valoare

prestabilită pentru instanță, instanța de apel a examinat toate probele din dosar și nu

a dat prioritate unora în defavoarea altora așa cum au declarat recurenții, dar

coroborându-le, le-a analizat în ansamblu lor, apreciind corect că ele sunt suficiente

pentru stabilirea vinovăției inculpatului Filipciuc Vasilii în săvârșirea infracțiunii

prevăzută de art.332 alin.(1) Cod penal.

18

Cu referire la argumentele recurenților prin care se invocă faptul că în speță,

instanța de apel nu au oferit o apreciere obiectivă probelor administrate, Colegiul

penal menționează că acestea nu pot fi reținute, or, la etapa judecării recursului

ordinar, instanța nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă

apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea

constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina și competența primordială a

acestor instanțe.

Din aceste considerente, Colegiul penal nu examinează criticile referitoare la

presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor

elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele

de fond, corectitudinea dispunerii condamnării inculpatului conform învinuirii

incriminate, astfel că reaprecierea probelor, în modul propus de către partea apărării,

nu se încadrează în prevederile art.427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie

asupra probelor, care au fost puse la baza hotărârii primei instanțe, apoi verificate de

instanța de apel, prin continuarea judecării cauzei în fond, nu poate servi temei

pentru reexaminarea cauzei.

În acest sens Colegiul penal atestă, că la soluționarea cauzei instanța de apel

a ținut cont de prevederile art.art.99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat

probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia privind casarea parțială a

sentinței, și pronunțând o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care a dispus încetarea procesului penal intentat în privința lui Filipciuc

Vasilii, în baza art.327 alin.(1) Cod penal, în temeiul art.391 alin.(2) Cod de

procedură penală, din motiv că fapta constituie contravenția prevăzută la art.312 Cod

contravențional; prin care Filipciuc Vasilii a fost recunoscut vinovat de săvârșirea

contravenției prevăzute la art.312 Cod contravențional, cu încetarea procesului

contravențional în temeiul art.30 Cod contravențional, din motivul expirării

termenului de prescripție de tragere la răspundere contravențională și prin care

Filipciuc Vasilii a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art.332 alin.(1) Cod penal, cu liberarea de pedeapsă penală în temeiul expirării

termenului de prescripție prevăzut de art.60 alin.(1) lit. a) Cod penal.

Contrar argumentelor recurenților prin care se invocă faptul, că instanța de

apel la adoptarea soluției a ignorat declarațiile inculpatului, dându-le prioritate

probelor prezentate de partea acuzării, Colegiul penal conchide, că instanța de apel

a examinat toate probele din dosar și nu a dat prioritate celor în favoarea condamnării

inculpatului Filipciuc Vasilii, așa cum susține apărarea, însă le-a analizat în

ansamblul lor prin coroborare, corect ajungând la concluzia că ele sunt suficiente

pentru a fundamenta o acuzație penală în privința acestuia.

Totodată, deși recurenții consideră că instanța de apel, a adoptat o soluție

insuficient motivată, Colegiul penal a ajuns la concluzia că nu s-a stabilit existența

erorii de drept invocată de către recurenți, deoarece, din conținutul deciziei recurate

rezultă în mod clar raționamentele care au fundamentat soluția instanței de apel prin

19

care inculpatul a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art.332 alin.(1) Cod penal.

Subsidiar, Colegiul penal atestă că declarațiile recurenților privind

nevinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art.332 alin.(1) Cod

penal, se combat prin totalitatea de probe pertinente, concludente, utile și veridice

cercetate în ședințele instanțelor de fond, expuse în pct. 7, 7.1. al prezentei decizii.

Aceste probe coroborează între ele și demonstrează incontestabil vinovăția

inculpatului Filipciuc Vasilii în comiterea infracțiunii prevăzute de art.332 alin.(1)

Cod penal.

Întru elucidarea șirului logic al celor expuse supra, Colegiul penal mai

relatează că, nerecunoașterea vinei de către inculpat, o apreciază ca o metodă de

apărare și un drept de a nu se auto incrimina, garantat de art.66 Cod de procedură

penală și art.6 CEDO, or persoana care pe parcursul procesului penal are calitatea

procesuală de inculpat nu poate fi urmărit pentru depunerea declarațiilor false sau

refuzul de a face declarații și nu poate fi calificate ca circumstanță agravantă la

stabilirea pedepsei penale.

La fel, Colegiul penal stabilește, că în speță, nu a fost comisă nici o eroare

gravă de fapt, așa precum se susține de către recurenți, or, pentru a constitui caz de

casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra

soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt

nu privește dreptul de apreciere a probelor, dar discrepanța între cele reținute de

instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut

drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o

susține. În cauza deferită judecății o atare eroare nu a fost constatată de către instanța

de recurs.

Cu referire la alegațiile recurenților privind prezența în speță a temeiului de

casare prevăzut de art.427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, Colegiul penal

notează că potrivit art.113 alin.(1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma

penală.

Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită

fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de

probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au

fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale

infracțiunii.

Poziția expusă de către recurenți, precum că în speță nu sunt întrunite

elementele infracțiunii prevăzute de art.332 alin.(1) Cod penal, Colegiul penal o

apreciază ca fiind declarativă și neîntemeiată, ce reiese din linia de apărare a

inculpatului în vederea evitării răspunderii penale, întrucât această poziție a fost

susținută prin formulări de ordin general, partea apărării omițând cu desăvârșire

specificarea, care anume element sau elemente lipsesc în componența de infracțiune

prevăzute de art.332 alin.(1) Cod penal, prin care a fost recunoscut vinovat

inculpatul Filipciuc Vasilii.

20

Tot aici, instanța de recurs evidențiază faptul că Filipciuc Vasilii s-a folosit de

situația de serviciu și a înscris în documente oficiale date vădit false cu scopul de a

dobândi titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral

6241105214 se confirmă prin raportul de expertiză judiciară nr.270 din 26.01.2017

a deciziei cu nr.1/2 din 17.02.2014 cu anexele sigilate și a deciziei nr.1/2 din

17.02.2014 cu anexe sigilate, prin care s-a concluzionat, că textul manuscris cu

caractere latine de pe porțiunea de hârtie albă, cu care a fost sigilată decizia cu nr.1/2

din 17.02.2014, adoptată de Consiliului Comunal Vălcineț, r-nul Ocnița (în total pe

4 file), ridicată de la Oficiul Teritorial Cadastral Ocnița al intreprinderii de Stat

„Cadastru”, conform procesului-verbal din 10.10.2016, este executat de către

numitul Filipciuc Vasilii Efim. Textul manuscris cu caractere latine de pe porțiunea

de hârtie albă, cu care a fost sigilată decizia cu nr.1/2 din 17.02.2014, adoptată de

Consiliului Comunal Vălcineț, r-nul Ocnița (în total pe 4 file), ridicată de la inginer

pentru reglementarea regimului funciar al primăriei com. Vălcineț, r-nul Ocnița,

Filipciuc Vasilii conform procesului-verbal din 10.10.2016, este executat de către

numitul Filipciuc Vasilii (f.d.39-45, vol. II).

În acest sens, instanța de apel corect a evidențiat și faptul că lista cetățenilor,

care au primit terenuri de pământ în temeiul deciziei nr.12 din 16.11.2001, care a

fost anexată la Decizia cu nr.1/2 din 17.02.2014 a Consiliului local Vălcineț, a fost

perfectată de inculpatul Filipciuc Vasilii, fapt care l-a declarat și ultimul, și anume

că a transmis secretarului consiliului lista respectivă în formă electronică. Implicarea

secretarului consiliului Ciornîi P. în falsificarea deciziei cu nr.1/2 din 17.02.2014 a

Consiliului local Vălcineț în favoarea lui Filipciuc Vasilii nu s-a confirmat, la fel

decizia respectivă și anexele la aceasta au fost perfectate în limba română, pe care

doar Filipciuc Vasilii o cunoștea în primărie.

Așadar, nu pot fi reținute argumentele recurenților precum că acțiunile

inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art.332 alin.(1) Cod

penal, or, din conținutul deciziei contestate rezultă cu claritate că instanța de apel, a

apreciat obiectiv cumulul de probe, constatând că argumentele recurenților despre

nevinovăția inculpatului în săvârșirea faptei prevăzute de art.332 alin.(1) Cod penal

se combat prin totalitatea de probe cercetate în ședința de judecată care demonstrează

incontestabil vinovăția inculpatului Filipciuc Vasilii în săvârșirea infracțiunii de

prevăzute de art.332 alin.(1) Cod penal.

Or, afirmațiile respective nu generează achitarea inculpatului Filipciuc Vasilii

precum s-a solicitat în cererile de recurs.

Astfel, Colegiul penal atestă, că instanța de apel respectând prevederile

art.414 Cod de procedură penală, în mod întemeiat a ajuns la soluția descrisă în pct.7

din prezenta decizie, motivându-și temeinic soluția, motivare descrisă inclusiv la

pct.7.1. al prezentei decizii, pe care instanța de recurs o însușește pe deplin, și în

acest sens, Colegiul penal face trimitere la pct. 37 a hotărârii CtEDO în cauza Albert

vs. România din 16.02.2010, în care s-a statuat că, art.6 §1 din CEDO, deși obligă

instanțele să-și motiveze deciziile, nu poate fi interpretat ca impunere de a da un

răspuns detaliat pentru fiecare argument (cauza Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie

1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță

21

internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie printr-un

alt mod, să examineze chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În acest context, Colegiul penal conchide că în speță nu a fost constatată

existența erorii de drept prevăzută la art.427 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală,

deoarece asemenea eroare în speță nu a fost comisă.

Referitor la eroarea de drept prevăzută de art.427 alin.(1) pct. 12) Cod de

procedură penală, potrivit căreia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când faptei

săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, invocată de recurenți, Colegiul penal

constată că aceasta la fel nu poate fi reținută, deoarece recurenții au invocat supra și

eroarea de drept prevăzută de pct. 8) al alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, în

temeiul căreia a susținut că fapta nu a fost săvârșită de Filipciuc Vasilii și au solicitat

achitarea inculpatului, astfel că invocarea erorii de drept prevăzute la pct. 12) este

una contradictorie. Mai mult, în acest sens instanța de apel s-a expus în mod temeinic

și deplin, încadrând just acțiunile inculpatului în baza prevederilor art.332 alin.(1)

Cod penal.

Având în vedere cele relatate, Colegiul penal atestă că instanța de apel la

judecarea cauzei nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate,

urmând a fi dispusă inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate, ca fiind vădit

neîntemeiate.

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către inculpatul Filipciuc

Vasilii și de către avocatul acestuia, Rotari Mihaela, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 09 februarie 2022, în cauza penală în privința lui

Filipciuc Vasilii xxxx, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 20 octombrie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Plămădeală Ghenadie

22