1ra-1865/2020 — art. 327 alin. 1, 332 alin. 1, 361 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Xxxx din 14 iunie 2019, procesul penal în privința lui Filipciuc Vasilii, învinuit în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, a fost încetat în temeiul art. 391 alin. (2) Cod de procedură penală. Filipciuc Vasilii a fost recunoscut vinovat în baza art. 312 Cod contravențional, cu încetarea procesului contravențional, în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere contravențională. Procesul penal în privința lui Filipciuc Vasilii învinuit în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, a fost încetat în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. De la inculpat s-a încasat în beneficiul statului prejudiciul material în sumă de 6614,18 lei. Solicitarea acuzării privind încasarea cheltuielilor judiciare în sumă de 340 lei a fost respinsă, ca neîntemeiată.

Instanța de fond a constatat că, Filipciuc Vasilii activând în funcția de inginer pentru reglementarea regimului funciar al Primăriei com. Xxxx, r-nul Xxxx, fiind numit 1 în funcția respectivă în baza dispoziției primarului comunei, nr. 20 din 01.11.2012, prin urmare în conformitate cu prevederile art. 123 alin. (2) Cod penal, fiind persoană publică, fiindu-i acordate în conformitate cu Fișa de post atribuții de serviciu de dirijare a procesului de reglementare a regimului proprietății funciare prin organizarea reglementării regimului proprietății funciare, prin asigurarea repartizării terenurilor în natură și perfectării titlurilor de autentificare a drepturilor deținătorilor de teren, prin examinarea și prezentarea Consiliului orășenesc spre aprobare a schemelor, proiectelor, propunerilor și altor documente referitor la organizarea teritoriului, folosirea terenurilor, stabilirea și modificarea hotarelor, aprobarea cadastrului funciar prin propagarea legislației funciare și acordarea ajutorului consiliului local în problemele relațiilor funciare; de control asupra folosirii raționale a terenurilor; de ținere a cadastrului funciar, etc, a săvârșit acțiuni ilicite în următoarele circumstanțe. Astfel, activând în funcția sus nominalizată, acționând intenționat, folosind situația de serviciu în interes material și personal, exprimat prin dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului agricol cu suprafața de 0,5 ha, cu nr. cadastral xxxx, care prin Decizia Consiliului Comunal Xxxx, nr. 12 din 16.11.2001, a fost distribuit Ninei Jitari, în calitate de cotă echivalentă de teren, drept confirmare fiindu-i eliberat la 06.12.2001 Titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral xxxx, pe care ultima intenționa să-1 restituie, adresându-se cu cerere în acest sens către primărie, în perioada anului 2014, a substituit prima filă din anexa nr. 1 la Decizia Consiliului Comunal Xxxx nr. 1/2 din 17.02.2014, cu privire la aprobarea listei persoanelor care au primit terenuri de pământ în temeiul pct. 1 a)-b) din Decizia Consiliului Comunal Xxxx nr. 12 din 16.11.2001, în care a înscris date vădit false, precum că el este proprietar al terenului de pământ cu suprafața de 0,5 ha cu nr. cadastral xxxx, care constituie document oficial fals, în temeiul căreia, la 22.08.2014 Consiliul Comunal Xxxx, examinând cererea lui Filipciuc V., prin Decizia nr. 3/4 a decis de a elibera pe numele ultimului titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu destinație agricolă cu suprafața de 0,5 ha cu nr. cadastral xxxx. Continuându-și intenția infracțională în scopul dobândirii ilegale în proprietate a terenului în cauză, la 05.03.2015, Filipciuc V. s-a adresat către Oficiul Teritorial Cadastral Xxxx cu cerere solicitând perfectarea Titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral xxxx, în calitate de anexe prezentând decizia Consiliului Comunal Xxxx r-nul Xxxx, nr. 1/2 din 17.02.2016, la care era atașată anexa nr. 1 cu date vădit false și Decizia cu nr. 3/4 din 22.08.2014. Astfel, în temeiul documentelor oficiale false, obținând pe numele său Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral xxxx, el 1-a semnat, apoi 1-a prezentat pentru semnare primarului localității și secretarului Consiliului local Xxxx, iar la 12.08.2016, 1-a prezentat la Oficiul Teritorial Cadastral Xxxx, unde în temeiul cererii lui Filipciuc V., a fost înregistrat dreptul de proprietate a acestuia asupra terenului agricol cu suprafața de 0,50 ha cu nr. cadastral xxxx, cauzând în așa mod Consiliului Comunal Xxxx un prejudiciu considerabil în valoare de 6614,18 lei. Acțiunile inculpatului au fost încadrate de organul de urmărire penală în baza art. 327 alin. (1) Cod penal (în redacția de până la modificările intervenite prin Legea nr. 60 din 07.04.2016), ca folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice sau 2 drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice. Tot el, activând în aceiași funcție, având aceleași atribuții de serviciu în mod intenționat, în interes material și personal, exprimat prin dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului agricol cu suprafața de 0,5 ha, cu numărul cadastral xxxx, care prin Decizia Consiliului Comunal Xxxx, nr. 12 din 16.11.2001 a fost distribuit Ninei Jitari, în calitate de cotă echivalentă de teren, drept confirmare fiindu-i eliberat la 06.12.2001 Titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral xxxx, pe care ultima intenționa să-1 restituie, adresându-se cu cerere în acest sens către primărie, în perioada anului 2014, a inclus date vădit false în Anexa nr. 1 la Decizia Consiliului Comunal Xxxx nr. 1/2 din 17.02.2014, cu privire la aprobarea listei persoanelor care au primit terenuri de pământ în temeiul pct. 1a)-b) din Decizia Consiliului Comunal Xxxx nr. 12 din 16.11.2001 și anume în rândul nr. 1, în rubrica „proprietar” în loc de Jitari Nina, a indicat familia sa, Filipciuc V., care constituie document oficial fals, deoarece este parte componentă a Deciziei respective a Consiliului Comunal Xxxx în temeiul căreia, la 22.08.2014 Consiliul Comunal Xxxx, examinând cererea lui Filipciuc V., prin Decizia nr. 3/4 a decis de a elibera pe numele ultimului titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu destinație agricolă cu suprafața de 0,5 ha cu nr. cadastral xxxx. La 05.03.2015, continuându-și intenția infracțională, Filipciuc V. s-a adresat către Oficiul Teritorial Cadastral Xxxx cu cerere solicitând perfectarea Titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral xxxx, în calitate de anexe prezentând decizia Consiliului Comunal Xxxx, r-nul Xxxx, nr. 1/2 din 17.02.2016, la care era atașată anexa nr. 1 cu date vădit false și Decizia cu nr. 3/4 din 22.08.2014. Astfel, în temeiul documentelor oficiale false, obținând pe numele său Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral xxxx, el 1-a semnat în calitate de inginer pentru reglementarea regimului funciar al Primăriei com. Xxxx, apoi 1-a prezentat pentru semnare primarului localității și secretarului Consiliului local Xxxx, iar la 12.08.2016, 1-a prezentat la Oficiul Teritorial Cadastral Xxxx, unde în temeiul cererii lui Filipciuc V., a fost înregistrat dreptul de proprietate a acestuia asupra terenului agricol cu suprafața de 0,50 ha cu nr. cadastral xxxx, cauzând în așa mod Consiliului Comunal Xxxx un prejudiciu considerabil în valoare de 6 614,18 lei. Aceste acțiuni au fost calificate în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, ca înscrierea de către o persoană publică, în documentele oficiale a unor date vădit false, dacă aceste acțiuni au fost săvârșite din interes material sau din alte interese personale. Instanța a reținut că inculpatul nu a recunoscut vina. Totodată, vina inculpatului în săvârșirea faptelor imputate este confirmată prin declarațiile martorilor și probele administrate la materialele dosarului. Privind învinuirea adusă inculpatului pe art. 327 alin. (1) Cod penal, instanța a concluzionat că, odată ce potrivit Hotărârii Curții Constituționale nr. 33 din 07.12.2017, a fost declarat neconstituțional textul ”intereselor publice sau” din alineatul (1) al articolului 327 Cod penal, iar prin Decizia Consiliului comunal Xxxx nr. 7/3 din 08.08.2017, Consiliul a decis că în rezultatul infracțiunilor comise de Filipciuc V., Primăriei Xxxx nu a fost cauzat prejudiciu considerabil, fapta inculpatului nu constituie o infracțiune, dar o contravenție, urmând a fi încetat procesul penal în temeiul art. 391 alin. (2) Cod de procedură penală, cu încadrarea acțiunilor acestuia în baza art. 3 312 Cod contravențional, ca folosirea intenționată a situației de serviciu într-un mod care contravine intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice și juridice, dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, cu încetarea procesului contravențional din motivul expirării termenului de prescripție. Totodată, acțiunile inculpatului urmează a fi încadrate în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, ca înscrierea de către o persoană publică, în documentele oficiale a unor date vădit false, dacă aceste acțiuni au fost săvârșite din interes material sau din alte interese personale. În conformitate cu prevederile art. 332 alin. (1) Cod de procedură penală, în cazul în care, pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art. 275 pct. 5)-9), 285 alin.(1) pct.1), 2), 4), 5), precum și în cazurile prevăzute în art. 53- 60 Cod penal, instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă. Potrivit art. 391 alin. (1) pct. 7) Cod de procedură penală, sentința de încetare a procesului penal se adoptă în cazurile prevăzute în art. 54-56 Cod penal. Conform art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, persoana se liberează de răspundere penală dacă au expirat 2 ani din ziua săvârșirii unei infracțiuni ușoare. Prin urmare, luând în considerație că infracțiunea a fost consumată la 12.08.2016 și face parte din categoria celor ușoare, procesul penal urmează a fi încetat din motivul expirării termenului de prescripție. În același timp, prin prisma prevederilor art. 1398 Cod civil, este necesar de a încasa de la inculpat în beneficiul statului prejudiciul material cauzat prin acțiunile ilicite în sumă de 6614,18 lei, ce constituie contravaloarea cotei de teren dobândite. Pretențiile procurorului cu privire la încasarea în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare pentru efectuarea raportului de expertiză judiciară în sumă de 340 lei, prin prisma prevederilor art. 227 alin. (1), (2), (3), 228 alin. (10, (3), (4) și 229 alin. (1) și (3) Cod de procedură penală, urmează a fi respinse, or, aceste cheltuieli urmează a fi trecute în contul statului.

Inculpatul a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat. Apelantul a indicat că, instanța de fond nu a luat în considerare motivele invocate de apărare, nu a examinat cererile și demersurile din partea apărării privind inadmisibilitatea probelor și nulitatea actelor procedurale, prin ce a privat apărarea la un proces echitabil. Instanța a examinat fapta care nu întrunește elementele infracțiunii, ci imprudența de serviciu comisă de secretarul primăriei com. Xxxx, care a prezentat la Oficiul Teritorial Xxxx al Cancelariei de Stat și la arhiva r-nului Xxxx decizia nr. 1/2 din 17.02.2014 a Consiliului com. Xxxx r-nul Xxxx, cu diferit conținut. Totodată, instanța a ajuns la concluzia că inculpatul a comis fapta ilicită numai pe presupunere că decizia nr. 1/2 din 17.02.2014 a Consiliului com. Xxxx r-nul Xxxx, ridicată de la la Oficiul Teritorial Xxxx al Cancelariei de Stat este una veridică, necatând la faptul că apărarea a prezentat copiile autentificate a deciziei nr. 1/2 din 17.02.2014 a Consiliului com. Xxxx r-nul Xxxx din arhiva r-nului Xxxx, confirmând prin acest fapt că cererea Ninei Jitari nr. 13/08 din 20.01.2014 (f.d. 109 vol. 1) privind cedarea terenului 4 cu nr. cadastral xxxx în folosul lui Filipciuc V. a fost totuși examinată de către Consiliul com. Xxxx r-nul Xxxx și numele său a apărut în lista nu din fapta icilită (substituirea filei și includerea datelor false), ci în baza examinării cererii Ninei Jitari, fapt confirmat de secretarul Consiliului com. Xxxx r-nul Xxxx în procesul-verbal nr. 1 al ședinței Consiliului din 14.02.2014 aflat în arhiva r- nului Xxxx, care în conformitate cu art. 2 din Lege nr. 880 din 22.01.1992 privind Fondul Arhivistic al Republicii Moldova, reflectă procesele dezvoltării social-politice, statale, economice și social-culturale a poporului nostru, a grupurilor etnice care au locuit și care locuiesc în Republică. Astfel el a prezentat la OCT Xxxx decizia nr. 1/2 din 17.02.2014 identică cu cea aflată în arhiva raională a or. Xxxx, ceea ce înseamnă că nu a avut loc nici o infracțiune din partea sa. La fel, instanța nu a luat în considerare argumentele apărării, precum că prin decizia nr. 3/4 din 22.08.2014 a Consiliului com. Xxxx r-nul Xxxx, reflectată în rubrica nr. 2 a Titlului de autentificare a deținătorului de teren pe numele său, a fost pozitiv examinată cererea și ultimul a fost autorizat de către Consiliul com. Xxxx, r-nul Xxxx de a perfecta Titlul deținătorului de teren nr. cadastral xxxx pe numele propriu. Recunoașterea de către organul de urmărire penală în calitate de parte vătămată Consiliul com. Xxxx r-nul Xxxx este absurdă și neligitimă. În acest sens, apărarea a depus cerere privind nulitatea procesului-verbal din 06.01.2017 privind recunoașterea Consiliului com. Xxxx r-nul Xxxx în calitate de parte vătămată. Însă, instanța nu a examinat cererea în conformitate cu art. 244-247 Cod de procedură penală, prin ce a privat apărarea de dreptul de a contesta încheierea de respingere a cererii, dar totuși instanța și-a expus poziția în sentința emisă, invocând argumentele absurde și neligitime, necatând la faptul că prin decizia nr. 7/3 din 08.08.2017, prezentată în instanța de către reprezentantul părții vătămate Usaciova Nadejda, Consiliul com. Xxxx r-nul Xxxx a recunoscut faptul că nu a fost prejudiciat material, deoarece terenul agricol nu a fost în proprietatea publică. La fel, instanța nu avea dreptul să ghicească în proprietatea cui a fost terenul agricol cu nr. cadastral xxxx, ci să-și bazeze concluziile sale pe probe ferme și veridice, cum ar fi extrasele din registrul bunurilor imobile eliberate de către organele competente. Mai mult ca atât, prevederile art. 321 alin. (2) Cod civil nu prevăd că numai OCT din teritoriu ar fi organul, care deține registrele de bunuri imobile. În conformitate cu rubrica 4 a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. xxxx pe numele cet. Jitari Nina, terenul agricol cu nr. cadastral xxxx a fost trecut în registrul cadastral al deținătorilor de către primăria com. Xxxx r-nul Xxxx la data de 16.11.2001 sub nr. 735. Deci, afirmațiile instanței de fond că Jitari Nina nu a înregistrat Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. xxxx, erau false, iar data de 16.11.2001 era data când ultima a căpătat dreptul de proprietate asupra terenului agricol cu nr. cadastral xxxx. Afirmațiile instanței că terenul agricol cu nr. cadastral xxxx ar putea rămâne în proprietatea administrației publice locale sunt în contradicție cu legislația și probele din dosar, or în conformitate cu art. 337 Cod civil, administrația publică locală a pierdut dreptul de proprietate asupra terenului agricol cu nr. cadastral xxxx, când a eliberat Ninei Jitari Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. xxxx și a trecut terenul dat în registru deținătorilor de terenuri după ea. Martorul Filipciuc Ivan, fostul inginer cadastral al primăriei com. Xxxx r-nul Xxxx, a confirmat faptul că conform bilanțului funciar al primăriei com. Xxxx, terenul agricol cu nr. cadastral xxxx se afla în 5 proprietatea privată, dar nu publică. Prima instanță și-a întemeiat sentința numai pe faptul, că Filipciuc V., activând în calitate de inginer cadastral al primăriei com. Xxxx, a fost persoană publică cu anumite atribuții conform fișei postului, a comis fapta ilicită (substituirea filei și includerea datelor false). Această poziție a primei instanței este una neîntemeiată și ilegală, or prima instanța era obligată să determine exact dacă acesta avea atribuții de serviciu conform fișei de post să întocmească deciziile și procesele verbale ale Consiliului com. Xxxx, r- nul Xxxx, și anume decizia nr. 1/2 din 17.02.2014 în urma întocmirii cărora, după părerea organului de urmărire penală, el a substituit fila și a inclus date vădit false. În conformitate cu fișa de post al inginerului cadastral al primăriei com.Xxxx Filipciuc V. nu dispunea de atribuții la întocmirea deciziilor și proceselor-verbale ale Consiliului com. Xxxx r-nului Xxxx, deci în acțiunile lui nu putea fi stabilită legătura cauzabilă și comisă infracțiunea ori contravenția contra bunei desfășurări a activității în sfera publică. Potrivit art. 39 din Legea nr. 436 din 28.12.2006 privind administrația publică locală, anume secretarul Consiliului are atribuțiile de serviciu pentru întocmirea deciziilor și proceselor-verbale ale Consiliului, funcția pe care el nu o deținea, deci nu exista legătura cauzabilă între atribuțiile lui de serviciu și fapta comisă, deci nu putea să comită infracțiunea ori contravenția contra bunei desfășurări a activității în sfera publică și nu putea fi recunoscut vinovat în comiterea contravenției prevăzute de art. 312 Cod contravențional și art. 332 alin. (1) Cod penal.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 07 iulie 2020, apelul a fost respins ca nefondat. Instanța de apel a reținut că, prima instanță corect a dat apreciere circumstanțelor cauzei și a probelor prezentate de părți din punct de vedere al pertinenței, concludentei și utilității acestora, corect și întemeiat a concluzionat, că anume Filipciuc Vasilii, activând în funcția de inginer pentru reglementarea regimului funciar al Primăriei com. Xxxx r-nul Xxxx, fiind numit în funcția respectivă în baza dispoziției primarului comunei, nr. 20 din 01.11.2012, prin urmare în conformitate cu prevederile art. 123 alin. (2) Cod penal, fiind persoană publică, fiindu-i acordate în conformitate cu Fișa de post atribuții de serviciu de dirijare a procesului de reglementare a regimului proprietății funciare prin organizarea reglementării regimului proprietății funciare, prin asigurarea repartizării terenurilor în natură și perfectării titlurilor de autentificare a drepturilor deținătorilor de teren, prin examinarea și prezentarea Consiliului orășenesc spre aprobare a schemelor, proiectelor, propunerilor și altor documente referitor la organizarea teritoriului, folosirea terenurilor, stabilirea și modificarea hotarelor, aprobarea cadastrului funciar, prin propagarea legislației funciare și acordarea ajutorului consiliului local în problemele relațiilor funciare; de control asupra folosirii raționale a terenurilor; de ținere a cadastrului funciar, etc, a săvârșit acțiuni ilicite în următoarele circumstanțe: activând în funcția sus nominalizată, acționând intenționat, folosind situația de serviciu în interes material și personal, exprimat prin dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului agricol cu suprafața de 0,5 ha, cu nr. cadastral xxxx, care prin Decizia Consiliului Comunal Xxxx, nr. 12 din 16.11.2001, a fost distribuit Ninei Jitari, în calitate de cotă echivalentă de teren, drept confirmare fiindu-i eliberat la 06.12.2001 Titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral xxxx, 6 pe care ultima intenționa să-l restituie, adresându-se cu cerere în acest sens către primărie, în perioada anului 2014, a substituit prima filă din anexa nr. 1 la Decizia Consiliul Comunal Xxxx nr. 1/2 din 17.02.2014, cu privire la aprobarea listei persoanelor care au primit terenuri de pământ în temeiul pct. 1 a)-b) din Decizia Consiliul Comunal Xxxx nr. 12 din 16.11.2001, în care a înscris date vădit false, precum că el este proprietar al terenului de pământ cu suprafața de 0,5 ha cu nr. cadastral xxxx, care constituie document oficial fals, în temeiul căreia, la 22.08.2014 Consiliul Comunal Xxxx examinând cererea lui Filipciuc V. prin Decizia nr. 3/4 a decis de a elibera pe numele ultimului titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu destinație agricolă cu suprafața de 0,5 ha cu nr. cadastral xxxx. Continuându-și intenția infracțională în scopul dobândirii ilegale în proprietate a terenului în cauză, la 05.03.2015, Filipciuc V. s-a adresat către Oficiul Teritorial Cadastral Xxxx cu cerere solicitând perfectarea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu numărul cadastral xxxx, în calitate de anexe prezentând decizia Consiliului Comunal Xxxx r-nul Xxxx, nr. 1/2 din 17.02.2016, la care era atașată anexa nr. 1 cu date vădit false și Decizia cu nr. 3/4 din 22.08.2014. Astfel, în temeiul documentelor oficiale false obținând pe numele său Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral xxxx, el l-a semnat, apoi l-a prezentat pentru semnare primarului localității și secretarului Consiliului local Xxxx, iar la 12.08.2016, l-a prezentat la Oficiul Teritorial Cadastral Xxxx, unde în temeiul cererii lui Filipciuc V., a fost înregistrat dreptul de proprietate a acestuia asupra terenului agricol cu suprafața de 0,50 ha cu numărul cadastral xxxx, cauzând în așa mod Consiliul Comunal Xxxx un prejudiciu considerabil în valoare de 6614,18 lei. Ori, acțiunile inculpatului corect au fost încadrate conform prevederilor art. 312 Cod penal, ca folosirea intenționată a situației de serviciu într-un mod care contravine intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice și juridice, dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii. Tot el, activând în aceiași funcție, având aceleași atribuții de serviciu în mod intenționat, în interes material și personal, exprimat prin dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului agricol cu suprafața de 0,5 ha, cu numărul cadastral xxxx, care prin Decizia Consiliului Comunal Xxxx, nr. 12 din 16.11.2001 a fost distribuit Ninei Jitari, în calitate de cotă echivalentă de teren, drept confirmare fiindu-i eliberat la 06.12.2001 Titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral xxxx, pe care ultima intenționa să-l restituie, adresându-se cu cerere în acest sens către primărie, în perioada anului 2014, a inclus date vădit false în Anexa nr. 1 la Decizia Consiliul Comunal Xxxx nr. 1/2 din 17.02.2014, cu privire la aprobarea listei persoanelor care au primit terenuri de pământ în temeiul pct. la)-b) din Decizia Consiliul Comunal Xxxx nr. 12 din 16.11.2001 și anume în rândul nr. 1, în rubrica „proprietar" în loc de Jitaru Nina, a indicat familia sa, Filipciuc V., care constituie document oficial fals, deoarece este parte componentă a Deciziei respective a Consiliului Comunal Xxxx în temeiul căreia, la 22.08.2014 Consiliul Comunal Xxxx examinând cererea lui Filipciuc V. prin Decizia nr. 3/4 a decis de a elibera pe numele ultimului Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu destinație agricolă cu suprafața de 0,5 ha cu nr. cadastral xxxx. La 05.03.2015, continuându-și intenția infracțională, Filipciuc 7 V. s-a adresat către Oficiul Teritorial Cadastral Xxxx cu cerere solicitând perfectarea Titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral xxxx, în calitate de anexe prezentând decizia Consiliului Comunal Xxxx, r-nul Xxxx, nr. 1/2 din 17.02.2016, la care era atașată anexa nr. 1 cu date vădit false și Decizia cu nr. 3/4 din 22.08.2014. Astfel, în temeiul documentelor oficiale false obținând pe numele său Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral xxxx, el 1-a semnat în calitate de inginer pentru reglementarea regimului funciar al Primăriei com. Xxxx, apoi 1-a prezentat pentru semnare primarului localității și secretarului Consiliului local Xxxx, iar la 12.08.2016 1-a prezentat la Oficiul Teritorial Cadastral Xxxx, unde în temeiul cererii lui Filipciuc V., a fost înregistrat dreptul de proprietate a acestuia asupra terenului agricol cu suprafața de 0,50 ha cu nr. cadastral xxxx, cauzând în așa mod Consiliul Comunal Xxxx un prejudiciu considerabil în valoare de 6 614,18 lei. Deci acțiunile inculpatului corect au fost încadrate de către instanța de fond conform prevederilor art. 332 alin. (1) Cod penal, ca înscrierea de către o persoană publică, în documentele oficiale a unor date vădit false, dacă aceste acțiuni au fost săvârșite din interes material sau din alte interese personale. Instanța a reținut că inculpatul nu a recunoscut vina, însă vinovăția lui în comiterea infracțiunilor incriminate, este confirmată prin probele cercetate în prima instanță, studiate și apreciate și în instanța de apel. În special, din conținutul declarațiilor lui Filipciuc V. se confirmă acțiunile ilegale ale acestuia, urmând a fi acceptate de către instanța de apel drept o probă în confirmarea vinovăției. Analiza declarațiilor date de martori și de inculpat, în raport cu probele scrise, confirmă dobândirea dreptului de proprietate de Filipciuc V. asupra terenului anume prin acțiuni infracționale de înscriere a unor date vădit false în documentele oficiale și folosirea intenționată a situației de serviciu contrar intereselor publice. Circumstanțele date sunt confirmate prin declarațiile martorilor și ale inculpatului, care sunt pertinente, concludente și utile în confirmarea vinovâției inculpatului, care coroborează în totalitate cu probele scrise. Astfel, instanța de fond corect a reținut în acțiunile lui Filipciuc V. elementele infracțiunii. Deci, urmează a fi respinse argumentele invocate în apel precum că inculpatul nu este vinovat de săvârșirea infracțiunii imputate. Instanța de fond just a ajuns la concluzia, că fapta inculpatului prevăzută de art. 327 alin. (1) Cod penal nu constituie o infracțiune, dar o contravenție, încadrând acțiunile acestuia în baza art. 312 Cod contravențional, ca folosirea intenționată a situației de serviciu într-un mod care contravine intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice și juridice, dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii. De asemenea, instanța de fond corect a constatat că, în ce privește învinuirea lui Filipciuc V. pe art. 332 alin. (1) Cod penal, în conformitate cu prevederile art. 332 alin. (1) Cod de procedură penală, în cazul în care, pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art. 275 pct. 5)-9), 285 alin. (1) pct. 1), 2), 4), 5), precum și în cazurile prevăzute în art. 53-60 Cod penal, instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă. Conform prevederilor art. 391 alin. (1) pct. 8 7) Cod de procedură penală, sentința de încetare a procesului penal se adoptă în cazurile prevăzute în art. 54-56 Cod penal.

Avocata Stela Chiriac a declarat recurs ordinar, solicitând casarea hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Filipciuc V. să fie achitat. Recurenta a indicat că, instanțele nu au luat în considerare argumentele inculpatului precum că în conformitate cu art. 39 din Legea nr. 436 din 28.12.2006 privind administrația publică locală, anume secretarul Consiliului local este responsabil de includerea datelor în decizii și anexele la deciziile Consiliului local, dar nicidecum inginerul cadastral. Din aceasta cauza inculpatul nu putea fi recunoscut vinovat în comiterea contravenției ori infracțiunii contra bunei desfășurări a activității în domeniul public. Totodată, instanțele nu au luat în considerare că inculpatul a primit Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren, pe terenul agricol cu nr. cadastral xxxx, cu suprafața 0,4998 ha, în baza deciziei Consilului com. Xxxx nr. 3/4 din 22.08.2014 și în conformitate cu art. 1998 alin.(4) Cod civil, încasarea de la Filipciuc V. a sumei de 6614,18 lei este una absurdă. În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 Cod de procedură penală. 5.1. A declarat recurs ordinar și inculpatul, solicitând casarea hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat. Recurentul a indicat că, hotărârile adoptate sunt ilegale și neîntemeiate deoarece nu au fost examinate probele prezentate, iar faptei săvârșite i-au dat o încadrare juridică greșită și ea nu constituie o infracțiune. În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Judecând recursurile ordinare pe baza materialului din dosarul cauzei și argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacătă nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, când acesta este expus neclar, când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs este în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația inculpatului. Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanțele de fond și de apel au comis următoarele erori de drept. În primul rând, potrivit art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Conform art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei în primă instanță se efectuează numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. În corespundere cu art. 385 alin. (1) pct. 1) - 3) Cod de procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează 9 chestiunile dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost săvârșită de inculpat, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută ea. Potrivit art. 101 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de judecată este obligată să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate. Conform art. 60 alin. (1) Cod penal, persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii a expirat termenul de prescripție. În corespundere cu art. 332 alin. (5) Cod de procedură penală, în cazul în care a intervenit termenul de prescripție, încetarea procesului penal nu se admite fără acordul inculpatului. În acest caz, procedura continuă în mod obișnuit. Potrivit art. 8 alin. (1) Cod de procedură penală, persoana acuzată de săvârșirea unei infracțiuni este prezumată nevinovată atâta timp cât vinovăția sa nu-i va fi dovedită și constatată printr-o hotărâre judecătorească de condamnare definitivă. Potrivit art. 389 alin. (1), (4) pct. 3), (6) Cod de procedură penală, sentința de condamnare se adoptă numai în condiția în care, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată. Sentința de condamnare se adoptă cu liberarea de pedeapsă în cazul expirării termenului de prescripție. La adoptarea sentinței de condamnare cu liberarea de pedeapsă, instanța argumentează în baza căror temeiuri, prevăzute de Codul penal, adoptă sentința dată. Conform art. 391 alin. (1) Cod de procedură penală, sentința de încetare a procesului penal se adoptă dacă… Potrivit art. 394 alin. (1) pct. 1) și 2) Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii, probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată și motivele pentru care instanța a respins alte probe. În corespundere cu art. 395 alin. (1) pct. 2) și 3) Cod de procedură penală, în dispozitivul sentinței de condamnare trebuie să fie arătate constatarea că inculpatul este vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de legea penală, categoria și mărimea pedepsei aplicate inculpatului. În caz dacă instanța îl găsește pe inculpat vinovat, dar îl liberează de pedeapsă pe baza prevederilor respective ale Codului penal, ea este datoare să menționeze aceasta în dispozitivul sentinței. Conform art. 396 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, dispozitivul sentinței de încetare a procesului penal trebuie să cuprindă dispoziția de încetare a procesului penal și motivul pe care se întemeiază încetarea procesului. În corespundere cu jurisprudența națională, sentința trebuie să corespundă atât după formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală. Sentința se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea anterioară și să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor inexacte (Hotărârea Plenului CSJ nr. 22 din 12.12.2005 privind sentința judecătorească, pct. 3.). În pofida acestor prescripții legale, potrivit descriptivului și dispozitivului sentinței (pct. 1., 2. din decizie), instanța de fond: a) în descriptiv, initial, a descris faptele imputate inculpatului pe art. 327 alin. (1) și 332 alin. (1) Cod penal, ca fiind dovedite, exact ca în rechizitoriu, indicând pe ambele 10 capete de acuzare: „ a constatat că, Filipciuc Vasilii activând în funcția de inginer..., a săvârșit acțiuni ilicite în următoarele circumstanțe… , cauzând în așa mod Consiliului Comunal Xxxx un prejudiciu considerabil în valoare de 6614,18 lei..., acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, ca folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice..., vina inculpatului în săvârșirea faptelor imputate este confirmată prin declarațiile martorilor și probele administrate la materialele dosarului”, apoi s-a contrazis statuând că: „în rezultatul infracțiunilor comise de Filipciuc V., Primăriei Xxxx nu a fost cauzat prejudiciu considerabil...”. Totodată, în dispozitiv a hotărât divergent: „a-l recunoaște vinovat pe Filipciuc Vasilii în comiterea contravenției prevăzute de art. 312 Cod contravențional..., a înceta procesul contravențional...”, și fără a descrie fapta contravențională, ca fiind dovedită, în descriptivul sentinței; b) a constatat inițial că: „potrivit Hotărârii Curții Constituționale nr. 33 din 07.12.2017, a fost declarat neconstituțional textul ”intereselor publice sau” din alineatul (1) al articolului 327 Cod penal”, dar apoi, neclar și sumar, a încadrat acțiunile inculpatului în baza: „art. 312 Cod contravențional, ca folosirea intenționată a situației de serviciu într-un mod care contravine intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice și juridice”, deci conform aceluiași calificativ neconstituțional - „intereselor publice”; c) dat fiind că potrivit rechizitoriului, acțiunile inculpatului au fost calificate în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, ca folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, iar instanța a încadrat acțiunile lui pe art. 312 Cod penal, ca folosirea intenționată a situației de serviciu într-un mod care contravine intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice și juridice, prima instanță nu a judecat cauza și în raport cu celelalte două calificative - daune considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice. Ori, în descriptiv nu este indicat, deci nici constatat, cine sunt părțile vătămate persoane fizice și juridice, și căror drepturi și interese ocrotite de lege a respectivelor persoane fizice și juridice le-ar fi fost cauzate daune considerabile sau neconsiderabile. Mai mult, a constatat sumar în descriptiv că: „a săvârșit acțiuni ilicite..., cauzând în așa mod Consiliului Comunal Xxxx un prejudiciu considerabil de 6614,18 lei..., prin prisma prevederilor art. 1398 Cod civil, este necesar de a încasa de la inculpat în beneficiul statului prejudiciul material cauzat prin acțiunile ilicite în sumă de 6614,18 lei, ce constituie contravaloarea cotei de teren dobândite”, dar în dispozitiv a dispus divergent și absolut neclar, că: „se încasează de la Filipciuc Vasilii în beneficiul statului prejudiciul material în sumă de 6614,18 lei”; d) nu a respectat procedura de aplicare a prescripției tragerii la răspundere penală a persoanei inculpate, nefiind clar, descriind fapta criminală, considerată ca fiind dovedită în descriptiv pe art. 332 alin. (1) Cod penal, dar încetând procesul penal pe motivul expirării termenului de prescripție în dispozitiv și fără a-l recunoaște vinovat pe inculpat pe acest capăt de acuzare – situație în care se adoptă o sentință de condamnare 11 cu liberarea de pedeapsă, ce fel de sentință a pronunțat - de încetare a procesului penal pe motive de reabilitare, nereabilitare, sau de condamnare, în descriptivul și dispozitivul hotărârii adoptate fiind prezente elementele ambilor categorii de hotărâri judiciare, care prin esența lor se exclud reciproc; e) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele concrete de fapt și de drept invocate în rechizitoriu, neindicând motivele pentru care a respins probele și versiunile apărării. Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii, acesta fiind expus neclar. În al doilea rând, potrivit art. 414 alin. (1) și (5) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Conform art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță. Potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Conform jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să se pronunțe instanța de apel sunt dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări. Chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel sunt dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă normele de drept procesual și penal au fost corect aplicate. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată, cu rejudecarea cauzei (Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel). Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate, deoarece conform descriptivului și dispozitivului deciziei atacate (pct. 4. din decizie): a) nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise de instanța de fond, nominalizate supra, repetându-le întocmai, nu a desființat sentința și nu a rejudecat cauza potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, menținând o sentință nemotivată și neîntemeiată legal; b) a statuat că: „prima instanță corect a dat apreciere circumstanțelor cauzei și a probelor prezentate de părți din punct de vedere al pertinenței, concludentei și utilității acestora, corect și întemeiat a concluzionat, că anume Filipciuc Vasilii, activând în funcția de inginer..., a săvârșit acțiuni ilicite în următoarele circumstanțe..., cauzând în așa mod Consiliul Comunal Xxxx un prejudiciu considerabil în valoare de 6614,18 lei..., vinovăția lui în comiterea infracțiunilor incriminate, este confirmată prin probele cercetate în prima instanță, studiate și apreciate și în instanța de apel..., analiza declarațiilor date de martori, în raport cu probele scrise, confirmă dobândirea dreptului de proprietate de Filipciuc V. asupra terenului anume prin 12 acțiuni infracționale…”, dar ulterior s-a contrazis concluzionând că: „acțiunile inculpatului corect au fost încadrate conform prevederilor art. 312 Cod penal, ca folosirea intenționată a situației de serviciu într-un mod care contravine intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice și juridice, dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii”; c) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele concrete de fapt și de drept, invocate în rechizitoriu, nu a indicat motivele pentru care a respins probele și versiunile apărării. Totodata, concluziile neclare și divergente că: „inculpatul nu a recunoscut vina, însă, vinovăția lui în comiterea infracțiunilor incriminate, este confirmată prin..., în special, din conținutul declarațiilor lui Filipciuc V. se confirmă acțiunile ilegale ale acestuia, urmând a fi acceptate de către instanța de apel drept o probă în confirmarea vinovăției..., analiza declarațiilor date de martori și de inculpat, în raport cu probele scrise, confirmă dobândirea dreptului de proprietate de Filipciuc V. asupra terenului anume prin acțiuni infracționale de înscriere a unor date vădit false în documentele oficiale și folosirea intenționată a situației de serviciu contrar intereselor publice..., circumstanțele date sunt confirmate prin declarațiile martorilor și ale inculpatului, care sunt pertinente, concludente și utile în confirmarea vinovăției inculpatului, care coroborează în totalitate cu probele scrise...”, deci că și probele apărării confirmă vinovăția inculpatului, nu corespund criteriilor de drept privind aprecierea probelor și circumstanțelor cauzei prescrise în art. 101 Cod de procedură penală; d) nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apelul de pe rol și repetate în recursurile ordinare, inclusiv asupra celor reproduse la pct. 3., cât și în felul și esența probatorie în care acestea au fost enunțate (pct. 3. – 5., 5.1. din decizie); e) statuând sumar că: „de asemenea, instanța de fond corect a constatat că, în ce privește învinuirea lui Filipciuc V. pe art. 332 alin. (1) Cod penal, în conformitate cu prevederile art. 332 alin. (1) Cod de procedură penală, în cazul în care, pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art. 275 pct. 5)-9), 285 alin. (1) pct. 1), 2), 4), 5), precum și în cazurile prevăzute în art. 53-60 Cod penal, instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă. Conform prevederilor art. 391 alin. (1) pct. 7) Cod de procedură penală, sentința de încetare a procesului penal se adoptă în cazurile prevăzute în art. 54-56 Cod penal”, a omis procedura de aplicare a prescripției tragerii la răspundere penală a persoanei inculpate, prescrisă în art. 8 alin. (1), 389 alin. (1), (4) pct. 3), (6) Cod de procedură penală. Împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanțele de fond și de apel nu au judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii, acesta fiind expus neclar, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, și că recursurile ordinare sunt întemeiate. Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 13 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune soluția admiterii recursurilor ordinare, casării totale a deciziei contestate, și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu legea, să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E : admite recursurile ordinare declarate de avocata Stela Chiriac și inculpatul Filipciuc Vasilii xxxx, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 07 iulie 2020 și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, fiind pronunțată integral la 04 decembrie 2020. Președinte Iurie Diaconu Judecători Liliana Catan Ion Guzun Nicolae Craiu Victor Burduh 14 15