ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție

Sursă originală

CSJ 19.10.2022

1ra-1079/2022 — art. 186 alin 2 lit. c, d CP

HOTĂRÂRE

19.10.2022

Pe scurt

Instanță: Curtea Supremă de Justiție
Obiect: art. 186 alin 2 lit. c, d CP
Temei legal: art. 427 alin.1 pct. 12 CPP

RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2022
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

1ra-1079/2022 — art. 186 alin 2 lit. c, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.1ra-1079/2022

1-21111075-01-1ra-21072022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

19 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie și Plămădeală Ghenadie,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Chiriac Stela în numele inculpatului Prisăcari Teodor, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 31 mai 2022, în cauza

penală în privința lui

Prisăcari Teodor xxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 23.07.2021 – 10.03.2022;

Instanța de apel: 07.04.2022 – 31.05.2022;

Instanța de recurs: 21.07.2022 – 19.10.2022.

a c o n s t a t a t:

Prin sentința Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani din 10 martie 2022,

Prisăcari Teodor a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 1 an.

Conform art.84 alin.(4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, lui Prisăcari Teodor i-a fost adăugat la pedeapsa

stabilită prin prezenta sentință pedeapsa rămasă neexecutată, stabilită prin sentința

Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani din 29 iunie 2021, fiindu-i stabilită pedeapsa

definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani 6 luni închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

A fost admisă integral acțiunea civilă privind încasarea prejudiciului material,

fiind dispusă încasarea din contul lui Prisăcari Teodor în beneficiul lui Istrati

Valentina, suma de 4 000 lei, cu titlu de prejudiciu material.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat că Prisăcari Teodor,

la începutul lunii martie 2021, într-o zi nestabilită de organul de urmărire penală,

intenționat, urmărind scopul de a sustrage bunurile altei persoane, din motiv de

profit, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând

urmările lor prejudiciabile și dorind survenirea acestora, a pătruns pe teritoriul

gospodăriei cet. Istrati Valentina, amplasată în satul Borosenii Noi din raionul

Rîșcani, de unde, folosindu-se de faptul că nu este observat de nimeni, a scos de pe

o construcție nefinisată 8 corniere metalice cu dimensiunea de 125×125mm, având

lungimea cuprinsă între 1,50 metri și 2 metri, iar prin urmare, pe ascuns, le-a sustras

de la fața locului, prin ce i-a cauzat părții vătămate o pagubă materială în proporții

considerabile în mărime de 3747,5 lei.

Acțiunile inculpatului Prisăcari Teodor au fost încadrate în baza art.186

alin.(2) lit. c), d) Cod penal, furtul – sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane,

săvârșită prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, avocatul Vangheli Vitalie în

numele inculpatului, a declarat apel prin care a solicitat casarea acesteia, cu

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Prisăcari Teodor să fie

achitat de sub învinuirea înaintată, deoarece fapta nu întrunește elementele

infracțiunii.

În motivarea apelului a invocat, că partea acuzării nu a administrat suficiente

probe și nu a demonstrat vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal.

De asemenea, apărarea a relatat, că declarațiile martorului Palamarciuc

Serghei urmează a fi apreciate critic, deoarece, anterior ultimul avea statut de bănuit

pe dosarul dat, iar, declarațiile martorului Balaban Tatiana nu corespund realității și

sunt îndreptate spre apărarea intereselor soțului ei. Nici declarațiile martorilor

Dușceac Nicolai și Colibaba Denis nu indică direct și nu confirmă vinovăția lui

Prisăcari Teodor.

În opinia apărării, sentința instanței de fond a fost emisă în baza unor

presupuneri, iar inculpatul Prisăcari Teodor urmează a fi achitat din motivul lipsei

în acțiunile lui a elementelor constitutive a infracțiunii.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 31 mai 2022, a fost

respins ca nefondat, apelul declarat, cu menținerea sentinței atacate fără modificări.

4.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat, că prima

instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia

că inculpatul Prisăcari Teodor a săvârșit infracțiunea incriminată, circumstanțe care

au fost constatate din totalitatea probelor administrate la cauza penală și care au fost

corect apreciate, cu respectarea prevederile art.101 Cod de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate

probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor.

Instanța de apel a menționat, că deși inculpatul Prisăcari Teodor, vina nu a

recunoscut-o, totuși vinovăția acestuia se confirmă prin următoarele probe, care sunt

pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, și anume:

declarațiile martorilor Palamarciuc Serghei (f.d.225-226, vol. I), Balaban Tatiana

(f.d.227, vol. I), Dușceac Nicolai (f.d.228, vol. I), Colibaba Denis (f.d.231-232, vol.

I), declarațiile reprezentantului părții vătămate Moraru Irina (f.d.8-9, vol. I), precum

și din probele scrise ale cauzei penale, verificate și în ședința instanței de apel

suplimentar, care sunt: plângerea cet. Moraru Irina din 01.05.2021 cu privire la

sustragerea a 8 corniere de metal (f.d.9, vol. I); procesul - verbal de cercetare la fața

locului din data de 14.03.2021 a locului comiterii infracțiunii, cu anexarea de poze

și indicarea locului (f.d.10-24, vol. I); ordonanța de ridicare din 05.05.2021 de la

Moraru Irina a copiei actelor de identitate a cet. Istrati Oleg și copia procurii (f.d.69,

vol. I); procesul-verbal de examinare a obiectului din 04 mai 2021, planșă

fotografică (f.d.82-85, vol. I); procesul - verbal de confruntare din 20.05.2021, între

martorul Balaban Tatiana și bănuitul Prisăcari Teodor, în cadrul căreia părțile și-au

menținut poziția inițială și anume martorul confirmă faptul că, Prisăcari Teodor a

încărcat în car, de unul singur corniere metalice aflate în apropierea gospodăriei lor

și că în acea zi, cu Teodor a plecat în or. Rîșcani, la punctul de colectare a metalului

uzat, concubinul ei, Serghei Palamarciuc (f.d.107-108, vol. I); procesul - verbal de

confruntare din 20.05.2021, între martorul minor Palamarciuc Denis și bănuitul

Prisăcari Teodor, în cadrul căreia părțile și-au menținut poziția inițială și anume

martorul confirmă faptul că, Prisăcari Teodor a încărcat în car, de unul singur

corniere metalice aflate în apropierea gospodăriei lor și că în acea zi, cu Teodor a

plecat tatăl, Serghei Palamarciuc în or. Rîșcani, la punctul de colectare a metalului

uzat (f.d.109-110, vol. I); procesul - verbal de verificare a declarațiilor la locul

infracțiunii din 11.05.2021 a bănuitului Prisăcari Teodor la locul infracțiunii, în care

indică că refuză a arăta locul concret pentru a fi efectuată fotografia (f.d.111-115,

vol. I); procesul - verbal de recunoaștere a persoanei din 20 mai 2021, unde martorul

Colibaba Denis s-a prezentat pentru efectuarea acțiunii de recunoaștere, iar Prisăcari

Teodor brusc, a părăsit biroul și nu a dorit de a participa la acțiunile de urmărire

penală (f.d.116-117, vol. I); procesul-verbal de confruntare din 11.05.2021, între

Palamarciuc Serghei și bănuitul Prisăcari Teodor, în cadrul căreia părțile și-au

menținut poziția inițială și anume Palamarciuc Serghei confirmă că el a fost în or.

Rîșcani împreună cu Teodor, pentru a comercializa metal uzat, pe care ultimul de

unul singur la încărcat în car și anume corniere metalice, după care deja din

gospodăria sa a încărcat niște cutii din metal, tablă și altele. L-a dus la rugămintea

acestuia (f.d.134-136, vol. I); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei, unde

martorul Colibaba Denis, din motiv că persoana care se aflat cu Palamarciuc Serghei

se afla cu spatele spre martor, astfel, nu a recunoscut pe nimeni, la această acțiune

participând și Prisăcari Teodor (f.d.167-168, vol. I).

Instanța de apel a considerat că probele respective administrate în cauză,

cercetate în ședința primei instanțe, verificate suplimentar în ședința instanței de apel

și apreciate în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală,

dovedesc pe deplin vinovăția inculpatului Prisăcari Teodor de comiterea infracțiunii

prevăzute de art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, susținând în acest sens concluzia

primei instanțe.

La acest capitol instanța de apel a ajuns la concluzia că nu există dubii în ce

privește existența tuturor elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de

art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, în acțiunile inculpatului Prisăcari Teodor, iar

faptul că inculpatul nu-și recunoaște vinovăția în comiterea infracțiunii imputate a

fost considerat de instanță drept o metodă de apărare, dar aceasta se combate prin

cumulul de probe administrat.

Astfel, instanța de apel a reiterat că, componența de infracțiune prevăzută de

art.186 Cod penal urmează să fie întrunite patru condiții obligatorii și anume: să fie

prezentă latura obiectivă și latura subiectivă a infracțiunii, să fie stabilit subiectul și

obiectul acestei infracțiuni.

Mai mult, instanța de apel a remarcat că obiectul juridic nemijlocit al

infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, constituie bunurile care

au o existență materială, care sunt create prin munca omului și care dispun de valoare

materială și cost determinat, fiind bunuri mobile și străine pentru făptuitor.

Totodată, instanța de apel a menționat că în calitatea lor de obiect material al

infracțiunilor analizate, bunurile se caracterizează printr-un ansamblu de aspecte de

natură socială, economică, fizică și juridică.

Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod

penal, se compune din acțiunea de sustragere pe ascuns a bunurilor altei persoane,

prin pătrundere în încăpere, săvârșit cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Prin “sustragere” se înțelege luarea ilegală și gratuită a bunurilor mobile din

posesia altuia, care a cauzat un prejudiciu patrimonial efectiv acestuia, săvârșită în

scop de cupiditate (profit).

În continuare instanța de apel a reiterat că, această definiție doctrinară a

noțiunii de sustragere cuprinde următoarele șapte semne constitutive, care au un

caracter necesar și suficient: 1) “luarea”; 2) “din posesia altuia”; 3) “a bunurilor

mobile”; 4) “ilegală”; 5) “gratuită”; 6) “care a cauzat un prejudiciu considerabil”; 7)

“săvârșită în scop de cupiditate (profit)”. Semnele nominalizate sunt obligatorii

pentru orice infracțiune contra patrimoniului, săvârșită prin sustragere.

Latura subiectivă a sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane cere ca

fapta să se realizeze numai prin intenție directă.

În calitate de victimă a infracțiunilor contra patrimoniului evoluează posesorul

de fapt. În acest sens, se poate consemna că, incriminând faptele îndreptate contra

patrimoniului, legea penală are în vedere nu poziția juridică a victimei, ci fapta ilicită

a subiectului. Victima nu are obligația să probeze că deține careva poziție juridică în

raport cu bunul ce i-a fost sustras, distrus, deteriorat etc. prin comiterea faptei

infracționale.

În calitate de subiect al furtului poate fi recunoscută persoana fizică,

responsabilă, care, la momentul săvârșirii infracțiunii, a atins vârsta de 14 ani.

În continuare, instanța de apel a remarcat că, în speță s-a dovedit existența

laturii obiective a infracțiunii de furt, astfel că în acest sens, se rețin declarațiile

reprezentantului părții vătămate Moraru Irina, care a invocat în ședința de judecată

că, înainte de 8 martie 2021 cornierele de metal erau la casa fiicei ei, după 8 martie

2021 se ducea la sora ei și trecând pe lângă casa fiicei sale a văzut că cotileții erau

dărâmați de la intrări și geamuri, lipseau cornierele din metal. Au fost sustrase în

total 8 corniere din metal de diferite dimensiuni, paguba materială fiind în mărime

de 3747,50 lei, cornierele erau uzate. Cornierele găsite le-a văzut la punctul de

colectare a metalului uzat, dar erau doar 7 bucăți; declarațiile martorului

Palamarciuc Serghei care în cadrul ședinței de judecată a declarat, că înainte de 8

martie 2021 a venit Prisăcari Teodor, la domiciliu și l-a rugat să-i ducă cu căruța

niște metal. În fața casei lui este o casă părăsită al lui Nedelea Veaceslav, pe timp

ce el a mers la magazin Prisăcari Teodor a înhămat calul și l-a tras la casa

respectivă unde au încărcat metalul. Nu i-a arătat de unde a luat metalul, a arătat

doar că era la plitele de beton la drum, erau corniere metalice late, nu poate spune

câte bucăți. Coșul căruței are 2,34 m, toate cornierele au încăput în căruță, erau

diferite după lungime. Când s-a reîntors de la magazin totul era deja încărcat și au

mers la casa lui Prisăcari Teodor pentru a mai încărca ceva fier uzat la rugămintea

lui, care l-a pus deasupra cornierelor. Au mers după aceasta în orașul Rîșcani la

baza unde se primește metal uzat, care se află la ieșire din oraș până la stația Peco

Tirex. El l-a întrebat de unde a luat cornierele însă Prisăcari Teodor i-a răspuns să

nu-și bată capul de unde le-a luat. Nu cunoaște cu ce le-a adus, ele erau ascunse în

plite de beton, anterior nu le-a văzut acolo și nu cunoaște cât timp s-au aflat acolo

chiar trăind vizavi; declarațiile martorului Balaban Tatiana care în cadrul ședinței

de judecată a declarat, că în luna martie 2021 într-o zi Prisăcari Teodor a venit la

Palamarciuc Serghei, l-a rugat pe Palamarciuc Serghei să-l ducă cu căruța la

Rîșcani. Calul l-a înhămat Denis Palamarciuc, fiul, Prisăcari Teodor a scos calul

la casa nefinisată iar soțul a mers la magazin care se afla lângă casa respectivă, a

văzut toate acestea prin fereastră și a ieșit. Lângă casa nefinisată sunt niște plite de

beton, niște piloni, deasupra acestor erau ciocleji pe care le-a dat la o parte și a

scos niște corniere de fier, a încărcat metalul în căruță și împreună cu Palamarciuc

Serghei pe strada centrală au mers spre Rîșcani; declarațiile martorului Dușceac

Nicolai care în cadrul ședinței de judecată a declarat, că în martie 2021 lucra în

cadrul firmei Nord Metal situată în orașul Rîșcani str. Independenței 169, la moment

actual baza nu activează. Au fost aduse corniere metalice în jur la 200 kg, undeva

10x10 de diferite dimensiuni, aproximativ 10 corniere. Cornierele au fost aduse de

2 oameni cu o căruță cu un cal, unul din ei au fost audiat anterior în calitate de

martor, nu ține minte cui i-au fost înmânați banii. Cornierele respective au fost

ridicate de colaboratorii poliției, un cornier nu a fost găsit probabil a fost pierdut.

În acest sens, instanța de apel a subliniat că, nu există dubii în ce privește

existența tuturor elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.186

alin.(2) lit. c), d) Cod penal, în acțiunile inculpatului Prisăcari Teodor.

De asemenea, instanța de apel a respins ca fiind declarative și argumentele

apărării potrivit cărora la materialele cauzei penale nu au fost administrate suficiente

probe ce să demonstreze vinovăția lui Prisăcari Teodor în săvârșirea infracțiunii

incriminate, or, probatoriul cauzei penale indică la vinovăția inculpatului, iar partea

acuzării în acest sens a prezentat probe verosimile care au elucidat cu claritate

circumstanțele cauzei și în baza cărora a fost demonstrată pe deplin vinovăția

inculpatului Prisăcari Teodor în săvârșirea infracțiunii de sustragerea pe ascuns a

bunurilor altei persoane, săvârșită prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune

în proporții considerabile.

Cu referire la pedeapsa stabilită, instanța de apel a constatat, că prima instanță

acordând eficiență prevederilor art.art.7, 61, 75 Cod penal, i-a stabilit inculpatului

pedeapsă în limitele sancțiunii art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, care este

corespunzătoare celor săvârșite, racordată la toate circumstanțele stabilite, la

personalitatea inculpatului, care nu a recunoscut vinovăția, a comis o infracțiune din

categoria celor mai puțin grave, anterior a fost condamnat, având ultima condamnare

în baza sentinței Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani din 29.06.2021, fiind

menținută prin decizia Curții de Apel Bălți din 16.11.2021, iar careva corijări din

partea acestuia nu au survenit, deși anterior în privința acestuia a fost aplicată

pedeapsa cu stabilirea unui termen de probă, a comis altă infracțiune, astfel,

reeducarea inculpatului este posibilă doar cu aplicarea pedepsei sub formă de

închisoare, pentru a fi posibilă atingerea scopurilor pedepsei.

Avocatul Chiriac Stela în numele inculpatului, în temeiul art.427 alin.(1)

pct. 12) Cod de procedură penală, contestă hotărârile instanțelor de fond cu recurs

ordinar, solicită casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri

prin care Prisăcari Teodor să fie achitat din motivul lipsei în acțiunile acestuia a

elementelor constitutive ale infracțiunii.

În argumentarea recursului menționează, că partea acuzării nu a administrat

suficiente probe și nu a demonstrat vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, iar instanțele de fond s-au limitat

numai la enumerare probelor fără a intra în esența lor.

Apărarea menționează că, instanțele de fond eronat au reținut elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, în

acțiunile inculpatului Prisăcari Teodor, deoarece, probatoriul se bazează în

exclusivitate doar pe declarațiile martorului Palamarciuc Serghei, care urmează a fi

apreciate critic, întrucât, anterior ultimul avea statut de bănuit pe dosarul dat, iar,

declarațiile martorului Balaban Tatiana nu corespund realității și sunt îndreptate spre

apărarea intereselor soțului ei. Nici declarațiile martorilor Dușceac Nicolai și

Colibaba Denis nu indică direct și nu confirmă vinovăția lui Prisăcari Teodor.

Astfel, consideră apărarea că, instanțele de fond nu au dat o apreciere juridică

corectă probelor, calificând incorect acțiunile lui Prisăcari Teodor, deoarece, în speța

dată, nu sunt întrunite elementele laturii subiective nici obiective, a componenței de

infracțiune prevăzute de art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal.

Procurorul a depus referință la recursul declarat de partea apărării, pledând

pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

Indică în susținerea referinței că, instanța de apel în mod concludent a

constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept, lipsesc erori de drept în raport

cu motivele invocate de recurent, iar decizia conține motive legale pe care se

întemeiază soluția.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat în

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

acestuia din următoarele considerente.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal atestă, că titularul

acestuia invocă în calitate de temei pentru casarea deciziei instanței de apel prevederile

art.427 alin.(1) pct. 12) Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel în cazurile, când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Totodată, Colegiul penal atestă, că din esența criticilor invocate, rezultă că

recurentul nu este de acord cu modalitatea de apreciere a probelor și cu soluțiile

instanțelor de fond privitor la condamnarea inculpatului în baza art.186 alin.(2) lit. c),

d) Cod penal, menționând că în acțiunile inculpatului Prisăcari Teodor nu se întrunesc

elementele infracțiunii incriminate, motiv care se subscrie temeiului de casare

prevăzute la art.427 alin.(1) pct. pct. 8) Cod de procedură penală.

Însă, în raport cu alegațiile recurentului, invocate în cererea de recurs, Colegiul

penal constată că instanța de apel a adoptat o decizie legală și întemeiată, care

corespunde tuturor exigențelor legislației procesual penale.

Cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată la

această etapă, instanța de recurs evidențiază că, la etapa judecării recursului nu se

analizează conținutul mijloacelor de probă, nu se dă apreciere materialului probator și

nu se stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de grad inferior,

aceasta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond. Din atare considerente, Colegiul

penal nu va analiza și verifica probele administrate în cauză.

Concomitent, instanța de recurs conchide că, în speța supusă judecării, nu s-a

constatat discrepanță între cele reținute de instanțele de fond în vederea stabilirii

vinovăției inculpatului Prisăcari Teodor și conținutul real al probelor sau ignorarea

unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe

care materialul probator o redă.

De altfel, simplul fapt că pot exista două puncte de vedere distincte cu privire la

modul de apreciere a probelor nu este un motiv suficient și plauzibil pentru a dispune

rejudecarea unei cauze penale, după cum solicită apărarea.

Deci, instanța de recurs consemnează că, instanțele ierarhic inferioare, au conchis

corect că în speța dată au fost administrate și prezentate instanței probe verosimile,

pertinente și concludente, care demonstrează vinovăția inculpatului în săvârșirea

infracțiunii incriminate, acestea fiind apreciate în conformitate cu prevederile art.101

Cod de procedură penală.

Astfel, alegațiile recurentului precum că probatoriul administrat la materialele

cauzei penale nu demonstrează vinovăția inculpatului Prisăcari Teodor învinuit de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, instanța de

recurs le apreciază ca fiind neîntemeiate.

Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept prevăzute de art.

427 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, potrivit căreia hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

de apel când nu au fost întrunite elementele infracțiunii, instanța de recurs menționează,

că potrivit art.113 alin.(1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea

și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile

săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală.

Colegiul penal reține că, acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta

care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin

intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite

faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii.

Potrivit materialelor cauzei, de către prima instanță inculpatul Prisăcari Teodor

a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute art.186 alin.(2) lit. c), d)

Cod penal, furtul, și anume, sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane,

săvârșită prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune în proporții considerabile,

soluție care a fost menținută și de către instanța de apel.

La examinarea cauzei, instanța de apel a conchis că, prima instanță corect a

stabilit situația de fapt și a încadrat acțiunile reținute în privința inculpatului Prisăcari

Teodor în baza art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, or, prima instanță a dat o apreciere

corectă probatoriului administrat în conformitate cu prevederile art.101 Cod de

procedură penală, prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenții, utilității și

veridicității în coroborare cu declarațiile date în ședința de judecată.

Deși se invocă că inculpatul nu este vinovat de săvârșirea infracțiunii incriminate,

Colegiul penal consideră că instanța de apel întemeiat a conchis că în speță s-a dovedit

existența laturii obiective a infracțiunii de furt, reținând în acest sens declarațiile

reprezentantului părții vătămate Moraru Irina, care a relatat în ședința de judecată

că, înainte de 8 martie 2021 cornierele de metal erau la casa fiicei ei, după 8 martie

2021 se ducea la sora ei și trecând pe lângă casa fiicei sale a văzut că cotileții erau

dărâmați de la intrări și geamuri, lipseau cornierele din metal. Au fost sustrase în

total 8 corniere din metal de diferite dimensiuni, paguba materială fiind în mărime

de 3 747,50 lei, cornierele erau uzate. Cornierele găsite le-a văzut la punctul de