1ra-1079/2022 — art. 186 alin 2 lit. c, d CP

Prin sentința Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani din 10 martie 2022, Prisăcari Teodor a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1 an. Conform art.84 alin.(4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Prisăcari Teodor i-a fost adăugat la pedeapsa stabilită prin prezenta sentință pedeapsa rămasă neexecutată, stabilită prin sentința Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani din 29 iunie 2021, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. A fost admisă integral acțiunea civilă privind încasarea prejudiciului material, fiind dispusă încasarea din contul lui Prisăcari Teodor în beneficiul lui Istrati Valentina, suma de 4 000 lei, cu titlu de prejudiciu material. A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat că Prisăcari Teodor, la începutul lunii martie 2021, într-o zi nestabilită de organul de urmărire penală, intenționat, urmărind scopul de a sustrage bunurile altei persoane, din motiv de profit, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând 1 urmările lor prejudiciabile și dorind survenirea acestora, a pătruns pe teritoriul gospodăriei cet. Istrati Valentina, amplasată în satul Borosenii Noi din raionul Rîșcani, de unde, folosindu-se de faptul că nu este observat de nimeni, a scos de pe o construcție nefinisată 8 corniere metalice cu dimensiunea de 125×125mm, având lungimea cuprinsă între 1,50 metri și 2 metri, iar prin urmare, pe ascuns, le-a sustras de la fața locului, prin ce i-a cauzat părții vătămate o pagubă materială în proporții considerabile în mărime de 3747,5 lei. Acțiunile inculpatului Prisăcari Teodor au fost încadrate în baza art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, furtul – sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, avocatul Vangheli Vitalie în numele inculpatului, a declarat apel prin care a solicitat casarea acesteia, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Prisăcari Teodor să fie achitat de sub învinuirea înaintată, deoarece fapta nu întrunește elementele infracțiunii. În motivarea apelului a invocat, că partea acuzării nu a administrat suficiente probe și nu a demonstrat vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal. De asemenea, apărarea a relatat, că declarațiile martorului Palamarciuc Serghei urmează a fi apreciate critic, deoarece, anterior ultimul avea statut de bănuit pe dosarul dat, iar, declarațiile martorului Balaban Tatiana nu corespund realității și sunt îndreptate spre apărarea intereselor soțului ei. Nici declarațiile martorilor Dușceac Nicolai și Colibaba Denis nu indică direct și nu confirmă vinovăția lui Prisăcari Teodor. În opinia apărării, sentința instanței de fond a fost emisă în baza unor presupuneri, iar inculpatul Prisăcari Teodor urmează a fi achitat din motivul lipsei în acțiunile lui a elementelor constitutive a infracțiunii.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 31 mai 2022, a fost respins ca nefondat, apelul declarat, cu menținerea sentinței atacate fără modificări. 4.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat, că prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul Prisăcari Teodor a săvârșit infracțiunea incriminată, circumstanțe care au fost constatate din totalitatea probelor administrate la cauza penală și care au fost corect apreciate, cu respectarea prevederile art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de apel a menționat, că deși inculpatul Prisăcari Teodor, vina nu a recunoscut-o, totuși vinovăția acestuia se confirmă prin următoarele probe, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, și anume: declarațiile martorilor Palamarciuc Serghei (f.d.225-226, vol. I), Balaban Tatiana (f.d.227, vol. I), Dușceac Nicolai (f.d.228, vol. I), Colibaba Denis (f.d.231-232, vol. I), declarațiile reprezentantului părții vătămate Moraru Irina (f.d.8-9, vol. I), precum și din probele scrise ale cauzei penale, verificate și în ședința instanței de apel suplimentar, care sunt: plângerea cet. Moraru Irina din 01.05.2021 cu privire la 2 sustragerea a 8 corniere de metal (f.d.9, vol. I); procesul - verbal de cercetare la fața locului din data de 14.03.2021 a locului comiterii infracțiunii, cu anexarea de poze și indicarea locului (f.d.10-24, vol. I); ordonanța de ridicare din 05.05.2021 de la Moraru Irina a copiei actelor de identitate a cet. Istrati Oleg și copia procurii (f.d.69, vol. I); procesul-verbal de examinare a obiectului din 04 mai 2021, planșă fotografică (f.d.82-85, vol. I); procesul - verbal de confruntare din 20.05.2021, între martorul Balaban Tatiana și bănuitul Prisăcari Teodor, în cadrul căreia părțile și-au menținut poziția inițială și anume martorul confirmă faptul că, Prisăcari Teodor a încărcat în car, de unul singur corniere metalice aflate în apropierea gospodăriei lor și că în acea zi, cu Teodor a plecat în or. Rîșcani, la punctul de colectare a metalului uzat, concubinul ei, Serghei Palamarciuc (f.d.107-108, vol. I); procesul - verbal de confruntare din 20.05.2021, între martorul minor Palamarciuc Denis și bănuitul Prisăcari Teodor, în cadrul căreia părțile și-au menținut poziția inițială și anume martorul confirmă faptul că, Prisăcari Teodor a încărcat în car, de unul singur corniere metalice aflate în apropierea gospodăriei lor și că în acea zi, cu Teodor a plecat tatăl, Serghei Palamarciuc în or. Rîșcani, la punctul de colectare a metalului uzat (f.d.109-110, vol. I); procesul - verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii din 11.05.2021 a bănuitului Prisăcari Teodor la locul infracțiunii, în care indică că refuză a arăta locul concret pentru a fi efectuată fotografia (f.d.111-115, vol. I); procesul - verbal de recunoaștere a persoanei din 20 mai 2021, unde martorul Colibaba Denis s-a prezentat pentru efectuarea acțiunii de recunoaștere, iar Prisăcari Teodor brusc, a părăsit biroul și nu a dorit de a participa la acțiunile de urmărire penală (f.d.116-117, vol. I); procesul-verbal de confruntare din 11.05.2021, între Palamarciuc Serghei și bănuitul Prisăcari Teodor, în cadrul căreia părțile și-au menținut poziția inițială și anume Palamarciuc Serghei confirmă că el a fost în or. Rîșcani împreună cu Teodor, pentru a comercializa metal uzat, pe care ultimul de unul singur la încărcat în car și anume corniere metalice, după care deja din gospodăria sa a încărcat niște cutii din metal, tablă și altele. L-a dus la rugămintea acestuia (f.d.134-136, vol. I); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei, unde martorul Colibaba Denis, din motiv că persoana care se aflat cu Palamarciuc Serghei se afla cu spatele spre martor, astfel, nu a recunoscut pe nimeni, la această acțiune participând și Prisăcari Teodor (f.d.167-168, vol. I). Instanța de apel a considerat că probele respective administrate în cauză, cercetate în ședința primei instanțe, verificate suplimentar în ședința instanței de apel și apreciate în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, dovedesc pe deplin vinovăția inculpatului Prisăcari Teodor de comiterea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, susținând în acest sens concluzia primei instanțe. La acest capitol instanța de apel a ajuns la concluzia că nu există dubii în ce privește existența tuturor elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, în acțiunile inculpatului Prisăcari Teodor, iar faptul că inculpatul nu-și recunoaște vinovăția în comiterea infracțiunii imputate a fost considerat de instanță drept o metodă de apărare, dar aceasta se combate prin cumulul de probe administrat. 3 Astfel, instanța de apel a reiterat că, componența de infracțiune prevăzută de art.186 Cod penal urmează să fie întrunite patru condiții obligatorii și anume: să fie prezentă latura obiectivă și latura subiectivă a infracțiunii, să fie stabilit subiectul și obiectul acestei infracțiuni. Mai mult, instanța de apel a remarcat că obiectul juridic nemijlocit al infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, constituie bunurile care au o existență materială, care sunt create prin munca omului și care dispun de valoare materială și cost determinat, fiind bunuri mobile și străine pentru făptuitor. Totodată, instanța de apel a menționat că în calitatea lor de obiect material al infracțiunilor analizate, bunurile se caracterizează printr-un ansamblu de aspecte de natură socială, economică, fizică și juridică. Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, se compune din acțiunea de sustragere pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin pătrundere în încăpere, săvârșit cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Prin “sustragere” se înțelege luarea ilegală și gratuită a bunurilor mobile din posesia altuia, care a cauzat un prejudiciu patrimonial efectiv acestuia, săvârșită în scop de cupiditate (profit). În continuare instanța de apel a reiterat că, această definiție doctrinară a noțiunii de sustragere cuprinde următoarele șapte semne constitutive, care au un caracter necesar și suficient: 1) “luarea”; 2) “din posesia altuia”; 3) “a bunurilor mobile”; 4) “ilegală”; 5) “gratuită”; 6) “care a cauzat un prejudiciu considerabil”; 7) “săvârșită în scop de cupiditate (profit)”. Semnele nominalizate sunt obligatorii pentru orice infracțiune contra patrimoniului, săvârșită prin sustragere. Latura subiectivă a sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane cere ca fapta să se realizeze numai prin intenție directă. În calitate de victimă a infracțiunilor contra patrimoniului evoluează posesorul de fapt. În acest sens, se poate consemna că, incriminând faptele îndreptate contra patrimoniului, legea penală are în vedere nu poziția juridică a victimei, ci fapta ilicită a subiectului. Victima nu are obligația să probeze că deține careva poziție juridică în raport cu bunul ce i-a fost sustras, distrus, deteriorat etc. prin comiterea faptei infracționale. În calitate de subiect al furtului poate fi recunoscută persoana fizică, responsabilă, care, la momentul săvârșirii infracțiunii, a atins vârsta de 14 ani. În continuare, instanța de apel a remarcat că, în speță s-a dovedit existența laturii obiective a infracțiunii de furt, astfel că în acest sens, se rețin declarațiile reprezentantului părții vătămate Moraru Irina, care a invocat în ședința de judecată că, înainte de 8 martie 2021 cornierele de metal erau la casa fiicei ei, după 8 martie 2021 se ducea la sora ei și trecând pe lângă casa fiicei sale a văzut că cotileții erau dărâmați de la intrări și geamuri, lipseau cornierele din metal. Au fost sustrase în total 8 corniere din metal de diferite dimensiuni, paguba materială fiind în mărime de 3747,50 lei, cornierele erau uzate. Cornierele găsite le-a văzut la punctul de colectare a metalului uzat, dar erau doar 7 bucăți; declarațiile martorului Palamarciuc Serghei care în cadrul ședinței de judecată a declarat, că înainte de 8 martie 2021 a venit Prisăcari Teodor, la domiciliu și l-a rugat să-i ducă cu căruța 4 niște metal. În fața casei lui este o casă părăsită al lui Nedelea Veaceslav, pe timp ce el a mers la magazin Prisăcari Teodor a înhămat calul și l-a tras la casa respectivă unde au încărcat metalul. Nu i-a arătat de unde a luat metalul, a arătat doar că era la plitele de beton la drum, erau corniere metalice late, nu poate spune câte bucăți. Coșul căruței are 2,34 m, toate cornierele au încăput în căruță, erau diferite după lungime. Când s-a reîntors de la magazin totul era deja încărcat și au mers la casa lui Prisăcari Teodor pentru a mai încărca ceva fier uzat la rugămintea lui, care l-a pus deasupra cornierelor. Au mers după aceasta în orașul Rîșcani la baza unde se primește metal uzat, care se află la ieșire din oraș până la stația Peco Tirex. El l-a întrebat de unde a luat cornierele însă Prisăcari Teodor i-a răspuns să nu-și bată capul de unde le-a luat. Nu cunoaște cu ce le-a adus, ele erau ascunse în plite de beton, anterior nu le-a văzut acolo și nu cunoaște cât timp s-au aflat acolo chiar trăind vizavi; declarațiile martorului Balaban Tatiana care în cadrul ședinței de judecată a declarat, că în luna martie 2021 într-o zi Prisăcari Teodor a venit la Palamarciuc Serghei, l-a rugat pe Palamarciuc Serghei să-l ducă cu căruța la Rîșcani. Calul l-a înhămat Denis Palamarciuc, fiul, Prisăcari Teodor a scos calul la casa nefinisată iar soțul a mers la magazin care se afla lângă casa respectivă, a văzut toate acestea prin fereastră și a ieșit. Lângă casa nefinisată sunt niște plite de beton, niște piloni, deasupra acestor erau ciocleji pe care le-a dat la o parte și a scos niște corniere de fier, a încărcat metalul în căruță și împreună cu Palamarciuc Serghei pe strada centrală au mers spre Rîșcani; declarațiile martorului Dușceac Nicolai care în cadrul ședinței de judecată a declarat, că în martie 2021 lucra în cadrul firmei Nord Metal situată în orașul Rîșcani str. Independenței 169, la moment actual baza nu activează. Au fost aduse corniere metalice în jur la 200 kg, undeva 10x10 de diferite dimensiuni, aproximativ 10 corniere. Cornierele au fost aduse de 2 oameni cu o căruță cu un cal, unul din ei au fost audiat anterior în calitate de martor, nu ține minte cui i-au fost înmânați banii. Cornierele respective au fost ridicate de colaboratorii poliției, un cornier nu a fost găsit probabil a fost pierdut. În acest sens, instanța de apel a subliniat că, nu există dubii în ce privește existența tuturor elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, în acțiunile inculpatului Prisăcari Teodor. De asemenea, instanța de apel a respins ca fiind declarative și argumentele apărării potrivit cărora la materialele cauzei penale nu au fost administrate suficiente probe ce să demonstreze vinovăția lui Prisăcari Teodor în săvârșirea infracțiunii incriminate, or, probatoriul cauzei penale indică la vinovăția inculpatului, iar partea acuzării în acest sens a prezentat probe verosimile care au elucidat cu claritate circumstanțele cauzei și în baza cărora a fost demonstrată pe deplin vinovăția inculpatului Prisăcari Teodor în săvârșirea infracțiunii de sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Cu referire la pedeapsa stabilită, instanța de apel a constatat, că prima instanță acordând eficiență prevederilor art.art.7, 61, 75 Cod penal, i-a stabilit inculpatului pedeapsă în limitele sancțiunii art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, care este corespunzătoare celor săvârșite, racordată la toate circumstanțele stabilite, la 5 personalitatea inculpatului, care nu a recunoscut vinovăția, a comis o infracțiune din categoria celor mai puțin grave, anterior a fost condamnat, având ultima condamnare în baza sentinței Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani din 29.06.2021, fiind menținută prin decizia Curții de Apel Bălți din 16.11.2021, iar careva corijări din partea acestuia nu au survenit, deși anterior în privința acestuia a fost aplicată pedeapsa cu stabilirea unui termen de probă, a comis altă infracțiune, astfel, reeducarea inculpatului este posibilă doar cu aplicarea pedepsei sub formă de închisoare, pentru a fi posibilă atingerea scopurilor pedepsei.

Avocatul Chiriac Stela în numele inculpatului, în temeiul art.427 alin.(1) pct. 12) Cod de procedură penală, contestă hotărârile instanțelor de fond cu recurs ordinar, solicită casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Prisăcari Teodor să fie achitat din motivul lipsei în acțiunile acestuia a elementelor constitutive ale infracțiunii. În argumentarea recursului menționează, că partea acuzării nu a administrat suficiente probe și nu a demonstrat vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, iar instanțele de fond s-au limitat numai la enumerare probelor fără a intra în esența lor. Apărarea menționează că, instanțele de fond eronat au reținut elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, în acțiunile inculpatului Prisăcari Teodor, deoarece, probatoriul se bazează în exclusivitate doar pe declarațiile martorului Palamarciuc Serghei, care urmează a fi apreciate critic, întrucât, anterior ultimul avea statut de bănuit pe dosarul dat, iar, declarațiile martorului Balaban Tatiana nu corespund realității și sunt îndreptate spre apărarea intereselor soțului ei. Nici declarațiile martorilor Dușceac Nicolai și Colibaba Denis nu indică direct și nu confirmă vinovăția lui Prisăcari Teodor. Astfel, consideră apărarea că, instanțele de fond nu au dat o apreciere juridică corectă probelor, calificând incorect acțiunile lui Prisăcari Teodor, deoarece, în speța dată, nu sunt întrunite elementele laturii subiective nici obiective, a componenței de infracțiune prevăzute de art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal.

Procurorul a depus referință la recursul declarat de partea apărării, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat. Indică în susținerea referinței că, instanța de apel în mod concludent a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept, lipsesc erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, iar decizia conține motive legale pe care se întemeiază soluția.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente. Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva 6 hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal atestă, că titularul acestuia invocă în calitate de temei pentru casarea deciziei instanței de apel prevederile art.427 alin.(1) pct. 12) Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Totodată, Colegiul penal atestă, că din esența criticilor invocate, rezultă că recurentul nu este de acord cu modalitatea de apreciere a probelor și cu soluțiile instanțelor de fond privitor la condamnarea inculpatului în baza art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, menționând că în acțiunile inculpatului Prisăcari Teodor nu se întrunesc elementele infracțiunii incriminate, motiv care se subscrie temeiului de casare prevăzute la art.427 alin.(1) pct. pct. 8) Cod de procedură penală. Însă, în raport cu alegațiile recurentului, invocate în cererea de recurs, Colegiul penal constată că instanța de apel a adoptat o decizie legală și întemeiată, care corespunde tuturor exigențelor legislației procesual penale. Cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată la această etapă, instanța de recurs evidențiază că, la etapa judecării recursului nu se analizează conținutul mijloacelor de probă, nu se dă apreciere materialului probator și nu se stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de grad inferior, aceasta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond. Din atare considerente, Colegiul penal nu va analiza și verifica probele administrate în cauză. Concomitent, instanța de recurs conchide că, în speța supusă judecării, nu s-a constatat discrepanță între cele reținute de instanțele de fond în vederea stabilirii vinovăției inculpatului Prisăcari Teodor și conținutul real al probelor sau ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o redă. De altfel, simplul fapt că pot exista două puncte de vedere distincte cu privire la modul de apreciere a probelor nu este un motiv suficient și plauzibil pentru a dispune rejudecarea unei cauze penale, după cum solicită apărarea. Deci, instanța de recurs consemnează că, instanțele ierarhic inferioare, au conchis corect că în speța dată au fost administrate și prezentate instanței probe verosimile, pertinente și concludente, care demonstrează vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii incriminate, acestea fiind apreciate în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală. Astfel, alegațiile recurentului precum că probatoriul administrat la materialele cauzei penale nu demonstrează vinovăția inculpatului Prisăcari Teodor învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, instanța de recurs le apreciază ca fiind neîntemeiate. Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept prevăzute de art. 427 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, potrivit căreia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când nu au fost întrunite elementele infracțiunii, instanța de recurs menționează, că potrivit art.113 alin.(1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. 7 Colegiul penal reține că, acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. Potrivit materialelor cauzei, de către prima instanță inculpatul Prisăcari Teodor a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, furtul, și anume, sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, soluție care a fost menținută și de către instanța de apel. La examinarea cauzei, instanța de apel a conchis că, prima instanță corect a stabilit situația de fapt și a încadrat acțiunile reținute în privința inculpatului Prisăcari Teodor în baza art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, or, prima instanță a dat o apreciere corectă probatoriului administrat în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenții, utilității și veridicității în coroborare cu declarațiile date în ședința de judecată. Deși se invocă că inculpatul nu este vinovat de săvârșirea infracțiunii incriminate, Colegiul penal consideră că instanța de apel întemeiat a conchis că în speță s-a dovedit existența laturii obiective a infracțiunii de furt, reținând în acest sens declarațiile reprezentantului părții vătămate Moraru Irina, care a relatat în ședința de judecată că, înainte de 8 martie 2021 cornierele de metal erau la casa fiicei ei, după 8 martie 2021 se ducea la sora ei și trecând pe lângă casa fiicei sale a văzut că cotileții erau dărâmați de la intrări și geamuri, lipseau cornierele din metal. Au fost sustrase în total 8 corniere din metal de diferite dimensiuni, paguba materială fiind în mărime de 3 747,50 lei, cornierele erau uzate. Cornierele găsite le-a văzut la punctul de colectare a metalului uzat, dar erau doar 7 bucăți; declarațiile martorului Palamarciuc Serghei care în cadrul ședinței de judecată a declarat, că înainte de 8 martie 2021 a venit Prisăcari Teodor, la domiciliu și l-a rugat să-i ducă cu căruța niște metal. În fața casei lui este o casă părăsită al lui Nedelea Veaceslav, pe timp ce el a mers la magazin Prisăcari Teodor a înhămat calul și l-a tras la casa respectivă unde au încărcat metalul. Nu i-a arătat de unde a luat metalul, a arătat doar că era la plitele de beton la drum, erau corniere metalice late, nu poate spune câte bucăți. Coșul căruței are 2,34 m, toate cornierele au încăput în căruță, erau diferite după lungime. Când s-a reîntors de la magazin totul era deja încărcat și au mers la casa lui Prisăcari Teodor pentru a mai încărca ceva fier uzat la rugămintea lui, care l-a pus deasupra cornierelor. Au mers după aceasta în orașul Rîșcani la baza unde se primește metal uzat, care se află la ieșire din oraș până la stația Peco Tirex. El l-a întrebat de unde a luat cornierele însă Prisăcari Teodor i-a răspuns să nu-și bată capul de unde le-a luat. Nu cunoaște cu ce le-a adus, ele erau ascunse în plite de beton, anterior nu le-a văzut acolo și nu cunoaște cât timp s-au aflat acolo chiar trăind vizavi; declarațiile martorului Balaban Tatiana care în cadrul ședinței de judecată a declarat, că în luna martie 2021 într-o zi Prisăcari Teodor a venit la Palamarciuc Serghei, l-a rugat pe Palamarciuc Serghei să-l ducă cu căruța la Rîșcani. Calul l-a înhămat Denis Palamarciuc, fiul, Prisăcari Teodor a scos calul la casa nefinisată iar soțul a mers la magazin care se afla lângă casa respectivă, a văzut toate acestea prin fereastră și a ieșit. Lângă casa nefinisată sunt niște plite de 8 beton, niște piloni, deasupra acestor erau ciocleji pe care le-a dat la o parte și a scos niște corniere de fier, a încărcat metalul în căruță și împreună cu Palamarciuc Serghei pe strada centrală au mers spre Rîșcani; declarațiile martorului Dușceac Nicolai care în cadrul ședinței de judecată a declarat, că în martie 2021 lucra în cadrul firmei Nord Metal situată în orașul Rîșcani str. Independenței 169, la moment actual baza nu activează. Au fost aduse corniere metalice în jur la 200 kg, undeva 10x10 de diferite dimensiuni, aproximativ 10 corniere. Cornierele au fost aduse de 2 oameni cu o căruță cu un cal, unul din ei au fost audiat anterior în calitate de martor, nu ține minte cui i-au fost înmânați banii. Cornierele respective au fost ridicate de colaboratorii poliției, un cornier nu a fost găsit probabil a fost pierdut. Așadar, nu pot fi reținute argumentele apărării precum că acțiunile inculpatului nu sunt întrunite elementele a componenței de infracțiune prevăzute de art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, or, din conținutul deciziei atacate rezultă cu claritate că instanța de apel, a apreciat obiectiv cumulul de probe, constatând că argumentele apărării despre nevinovăția inculpatului în săvârșirea faptei incriminate se combat prin totalitatea de probe cercetate în ședința de judecată care demonstrează incontestabil vinovăția inculpatului Prisăcari Teodor de cele incriminate. Astfel, alegațiile apărării în acest sens nu generează achitarea inculpatului Prisăcari Teodor precum s-a solicitat în cererea de apel și de recurs. Colegiul penal, analizând materialele cauzei în raport cu argumentele invocate de către recurent, conchide că instanța de apel, menținând soluția primei instanțe, la judecarea apelului a respectat prevederile art.414 Cod de procedură penală, în mod întemeiat a ajuns la concluzia corectitudinii încadrării juridice a acțiunilor inculpatului Prisăcari Teodor, astfel corect concluzionând că în acțiunile inculpatului sunt prezente toate elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, motivându-și temeinic soluția în acest sens, așa cum este indicat în pct. 4.1. al prezentei decizii, soluție pe care instanța de recurs o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară, deoarece soluția instanței de apel este pe deplin conformă circumstanțelor de fapt și de drept stabilite, precum și practicii judiciare constante. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în cazul în care instanțele de fond și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (a se vedea, în special, cauzele Garcia Ruiz v. Spania, hotărârea din 21 ianuarie 1999; Helle v. Finlanda, hotărârea din 19 decembrie 1997). Totodată, în concepția Curții Europene, art. 6 § 1 nu impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (cauza Van de Hurk v. Olanda, nr. 16034/90 din 19 aprilie 1994, Immeubles Groupe Kosser v. Franța, nr. 38748/97 din 09 martie 1999). Prin urmare, Colegiul penal conchide că, în speță nu a fost constatată existența erorii de drept prevăzută la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală. Referitor la eroarea de drept prevăzută de art.427 alin.(1) pct. 12) Cod de procedură penală, potrivit căreia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când faptei 9 săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, invocată de recurent, Colegiul penal constată că aceasta la fel nu poate fi reținută, deoarece apărarea în mod contradictoriu invocă și temeiul de recurs prevăzut de pct. 8) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, solicitând achitarea inculpatului. Mai mult, în acest sens instanțele de fond s-au expus în mod temeinic și deplin, considerând corectă încadrarea acțiunilor inculpatului în baza prevederilor art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal. Având în vedere cele relatate, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate, urmând a fi dispusă inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Chiriac Stela în numele inculpatului Prisăcari Teodor, ca fiind vădit neîntemeiat.

În temeiul art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Chiriac Stela în numele inculpatului Prisăcari Teodor, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 31 mai 2022, în cauza penală în privința lui Prisăcari Teodor xxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 19 octombrie 2022. Președinte Timofti Vladimir Judecători Țurcan Anatolie Plămădeală Ghenadie 10