1ra-302/22 — art.361 al.2 lt.b CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 04 decembrie 2019, procesul penal de învinuire a lui Glavan Elena în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 361 alin. (1) Cod penal a fost încetat, cu liberarea de răspundere penală din motivul intervenirii termenului de prescripție. A fost hotărâtă soarta corpurilor delicte.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat în fapt că: Glavan Elena, realizându-și năzuința de a obține pensia de funcționar public, știind cu certitudine că nu a deținut funcția care acordă dreptul la pensie de funcționar public, deținând carnetul de muncă nr. XXXXX și certificatul nr. 10 din 25.05.2016 prin care se indică că Glavan E. activează în funcția publică de execuție, Consilier 1 clasa I din cadrul Direcției generale pentru statistică a mun. Chișinău, de specialist coordonator, în luna iunie 2016 a folosit carnetul de muncă și certificatul respectiv, prezentându-le în original la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ciocana, unde a depus cerere de stabilire a pensiei de funcționar public, iar după prelucrarea cererii CTAS Ciocana a stabilit că Glavan Elena niciodată nu a deținut funcția publică indicată în carnetul de muncă și în certificatul prezentat. Astfel, acțiunile inculpatei Glavan Elena au fost încadrate juridic în baza art. 361 alin. (1) Cod penal, după indicii calificativi - ”deținerea și folosirea documentelor oficiale false, care acordă drepturi”.

Împotriva sentinței au declarat apeluri: 3.1 Procurorul, care a solicitat casarea sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului pentru prima instanță, prin care inculpata să fie condamnată în baza art. 361 alin. (2), lit. b) Cod penal la 5 ani închisoare, iar în baza rt.90 Cod penal, executarea pedepsei să fie suspendată condiționat pe un termen de 5 ani. A mai solicitat încasarea de la Galavan Elena în folosul Statului a sumei de 3 920 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. În argumentarea apelului declarat, procurorul a menționat că, prima instanță neîntemeiat statuat că în fapta inculpatei nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, calificându-le astfel la art. 361 alin. (1) Cod penal, soluție care este neîntemeiată și pasibilă de a fi anulată. A menționat că, din aspectul factologic desprins din speță și probele administrate, în acțiunile inculpatei se atestă existența elementelor componenței de infracțiune prevăzute de art. 361 alin. (2), lit. b) Cod penal și anume confecționarea documentelor oficiale false, care acordă drepturi, săvârșite de mai multe persoane. Totodată, procurorul a menționat că inculpata a avut intenția de a confecționa, deține și folosi Certificatul nr. 10 din 25.05.2016 cu conținutul că Glavan Elena activează în funcția publică de execuție, consilier clasa I în cadrul Direcției Generale pentru statistică a mun. Chișinău de specialist coordonator, aplicând semnătura din numele șefului Direcției Generale Șaragov Natalia și amprenta ștampilei instituției menționate și carnetul de muncă nr. XXXXX în scopul obținerii a unei pensii de funcționar public. La fel, procurorul a invocat că, prima instanță nu s-a expus asupra cheltuielilor de judecată. 3.2 Inculpata Glavan Elena, care a solicitat repunerea în termen a apelului, casarea parțială a sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare. În motivarea apelului declarat a menționat că, organul de urmărire penală și prima instanță nu au demonstrat că dânsa a transmis certificatul, ce se dovedește prin recipisa eliberată de CTAD Ciocana și alte probe care nu au fost supuse cercetării judecătorești în ședința de judecată. 2

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 septembrie 2020, ambele apeluri au fost respinse ca nefondate. 4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpata a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 361 alin. (1) Cod penal, unde s-a constatat prezența semnelor calificative ale confecționării și deținerii documentelor oficiale false, care acordă drepturi în acțiunile inculpatei. În același timp, instanța de apel a menționat că, a fost nefondat capătul de acuzare prin care inculpata s-a învinuit de confecționarea actelor cu date false prezentate de aceasta la CTAS Ciocana. Cu toate că originalul certificatului cu date false, care a fost obiectul material confecționat, a fost anexat la dosar, în cadrul cercetării judecătorești nu s-au cercetat acțiunile inculpatei de confecționare a documentelor, or lipsește obiectul material sau imaterial al infracțiunii de confecționare care îl constituie materia primă, materialele sau alte entități preexistente din care se confecționează falsurile deținute de inculpat. Prin urmare, corect a fost constatată și lipsa obiectului material. Drept urmare, instanța de apel a conchis că, învinuirea înaintată inculpatei, admite o interpretare extensivă defavorabilă, ce ar permite aplicarea art. 361 Cod penal la ipoteze pe care legislatorul nu le are în vedere în caz de modificare a conținutului documentelor autentice și introducerea în documente a mențiunilor false, aceste ipoteze nu se încorporează în noțiunea de confecționare a documentelor oficiale false, or, certificatul și carnetul de muncă cu numerele și datele respective corespund realității, doar datele incluse în aceste acte cu privire la funcția deținută, au fost false. A conchis instanța de apel că sentința urmează a fi menținută, cu respingerea apelului procurorului, or, în acțiunile inculpatei au fost întrunite elementele infracțiunii în baza cărora aceasta a fost condamnată, fiind administrate probe pertinente și concludente care, în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor, dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatei în săvârșirea infracțiunii imputate. Totodată, a relatat instanța de apel că, infracțiunea prevăzută la art.361 alin. (1) Cod penal se atribuie la categoria infracțiunilor ușoare, prin urmare termenul de atragere la răspundere penală a inculpatei a expirat în luna iunie 2018, iar instanța de fond corect a încetat procesul penal în baza acestui articol în legătură cu expirarea termenului de atragere la răspundere penală. De asemenea, instanța de apel a apel a apreciat ca fiind corectă și soluția primei instanțe în partea cheltuielilor judiciare, fiind neîntemeiată solicitarea acuzării cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare suportate pentru efectuarea Raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-5956 din 20.11.2017 în suma de 3920 lei.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, au declarat recursuri ordinare: 3 5.1 Procurorul, care invocând prevederile art. 427 alin. (1), pct. 6), 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În motivarea recursului înaintat, procurorul a indicat că, prin probele administrate, examinate în instanțele de fond, a fost stabilit că inculpata a acționat de comun acord cu alte persoane pentru a confecționa carnetul de muncă, în care a indicat că a fost angajată în calitate de specialist coordonator în Secția cercetări vizând forța de muncă și bugetul gospodăriilor din cadrul Direcției Generale pentru statistică a mun. Chișinău și certificatul nr. 10, prin care s-a confirmat că activează în funcția publică de execuție, consilier clasa I din cadrul Direcției Generale pentru statistică a mun. Chișinău, aplicând semnătura din numele șefului direcției, Șaragov Natalia și amprenta ștampilei instituției menționate. A indicat că, instanța de apel urma să nu rețină argumentele primei instanțe, deoarece în cazul inculpatei, pentru a deține carnetul de muncă și certificatul indicat în învinuire, este imposibil ca să nu cunoști la cine a fost dată comandă pentru a-i fi perfectat astfel de acte, cu atât mai mult că a avut cunoștințe de cauză că prin metoda în care au fost obținute actele menționate pe numele lui Glavan Elena, sunt niște căi ilegale. În același timp, a remarcat procurorul că, este întemeiată învinuirea privind săvârșirea infracțiunii de către două persoane sau mai multe, deoarece pe tot parcursul examinării cauzei, acuzarea a prezentat probe concludente, care au demonstrat faptul că confecționarea, deținerea și folosirea documentelor oficiale false au fost săvârșite de două sau mai multe persoane, deoarece Glavan Elena nu a avut aptitudini de confecționare a unor astfel de acte false și că s-a adresat la persoane terțe după ajutor pentru a-i falsifica actele menționate. Mai mult ca atît, că semnătura din certificatul nr. 10 nu i-a aparținut, din ce a rezultat că, la indicația sau la rugămintea ei, persoanele necunoscute au falsificat și semnat actele din învinuire, pe care inculpata ulterior le-a folosit, cunoscând cu certitudine că sunt false. A considerat, nefondată concluzia instanțelor de fond, că infracțiunea de fals a fost comisă de o singură persoană, deoarece potrivit raportului de expertiză grafoscopică, semnătura din numele lui Șaragov Natalia nu a fost efectuată de aceasta și nici de Glavan Elena. Prin urmare, a mai existat cel puțin încă o persoană care a fost autorul acestei semnături false, deci infracțiunea a fost comisă de două persoane, una dintre care nu a fost posibil de stabilit în cadrul urmăririi penale. Astfel, probele prezentate în sprijinul învinuirii, au dovedit vinovăția inculpatei, iar temei pentru a pune la îndoială veridicitatea acestor probe nu s-a constatat, acestea fiind obținute cu respectarea normelor de procedură penală și, în ansamblu, coroborează între ele, 4 confirmând pe deplin vinovăția acesteia în săvârșirea infracțiunii imputate. 5.2 Avocatul Dumitru Marinescu în numele inculpatei Glavan Elena care, făcând trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea decizii cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În motivarea recursului, a indicat că nu a fost demonstrat că acțiunile inculpatei întrunesc latura obiectivă și prin urmare, infracțiunea prevăzută la art. 361 alin. (2), lit. b) Cod penal, deoarece raportul de expertiză a indicat clar că aceasta nu a semnat și nu a falsificat carnetul de muncă. În acest sens, a concluzionat că instanța de apel, prin recunoașterea vinovăției inculpatei în lipsa unor probe, a admis o eroare gravă de fapt.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 22 februarie 2021, au fost admise recursurile ordinare declarate de către procuror și de către avocat, casată total decizia instanței de apel, în privința inculpatei Glavan Elena, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. 6.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de recurs a punctat că, prima instanță nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv în raport cu circumstanțele concrete de fapt și drept invocate în rechizitoriu, neindicând motivele pentru care ar fi admis unele probe și respins alte dovezi, în special probele aduse în sprijinul acuzării. Prima instanță a admis concluzii sumare, neclare și divergente, care nu corespund exigențelor prescrise în art. 101 Cod de procedură penală, privind evaluarea și aprecierea probelor administrate în cadrul cauzei penale. La fel, a notat instanța de recurs că, prima instanță nu s-a expus în genere asupra calificativului din art. 361 alin. (2), lit. b) Cod penal – aceleași acțiuni săvârșite de mai multe persoane, încriminat inculpatei prin rechizitoriu. Prima instanță nu a respectat și procedura de aplicare a prescripției tragerii la răspundere penală a persoanei inculpate, precum și nu a soluționat chestiunea cine și în ce proporție ar fi trebuit obligat să plătească cheltuielile judiciare. Astfel, a concluzionat că, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii pronunțate, acesta fiind expus neclar. Cu privire la erorile admise de către instanța de apel, instanța de recurs a menționat că, instanța de apel nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise de către prima instanță, a concluzionat absolut neclar, sumar și divergent asupra semnelor 5 componenței de infracțiune și anume a laturii obiective a infracțiunii prevăzută la art. 361 Cod penal. La fel, instanța de apel, nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv în raport cu circumstanțele concrete de fapt și drept invocate în rechizitoriu, neindicând motivele pentru care ar fi admis unele probe și respins alte dovezi, în special probele aduse în sprijinul acuzării. A mai punctat și faptul că, instanța de apel nu a soluționat chestiunea cheltuielilor judiciare în conformitate cu prevederile art. 229 Cod de procedură penală, precum și nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul acuzării și repetate în recursul ordinar respectiv. Prin urmare, instanța de recurs ordinar a conchis că, instanțele de fond nu au judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii pronunțate, acesta fiind expus neclar.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 octombrie 2021, a fost respins apelul inculpatei Glavan Elena ca fiind nefondat. S-a admis apelul procurorului, s-a casat sentința integral, inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală și s-a pronunțat o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: Glavan Elena a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2), lit. b) Cod penal și în temeiul art. 60 Cod penal, inculpata a fost liberată de pedeapsă penală, în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală; Cheltuielile de judecată în sumă de 3920 lei, suportate în legătură cu efectuarea expertizei judiciare au fost trecute în contul Statului. 7.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a notat că, analizând probele administrate în cursul de urmărire penală și în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond, cercetate și verificate în instanța de apel, prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, atestă că acțiunile infracționale comise de inculpata Glavan Elena cuprind elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2), lit. b) Cod penal – confecționarea, deținerea și folosirea documentelor oficiale false, adică confecționarea, deținerea și folosirea documentelor oficiale false, care acordă drepturi, săvârșite de mai multe persoane. Deși inculpata nu s-a prezentat la judecată, iar la urmărirea penală a refuzat să dea explicații pe marginea învinuirii, instanța de apel a statuat că în cadrul cercetării judecătorești vinovăția acesteia în săvârșirea faptei de deținere și folosire a documentelor oficiale false a fost dovedită atât prin declarațiile martorilor audiați în ședința de judecată, cât și prin procesele-verbale ale acțiunilor procesuale cercetate și 6 analizate în ședință, și anume prin: declarațiile martorului Corj Carolina (f.d. 114-115); declarațiile martorului Șaragov Natalia (f. d. 116-117); declarațiile martorului Fedorcea Viorica (f. d. 118-119); corpurile delicte: dosarul de pensionare/personal, pe numele inculpatei Glavan Elena, în original, în care la fila 53 este anexat certificatul fals cu nr. 10 din 25.05.2016 prezentat de Glavan Elena la depunerea cererii pentru stabilirea pensiei ca funcționar public și copia carnetului de muncă cu funcția de funcționar public în care Glavan Elena nu a activat; copia certificatului cu nr. 10 din 25.05.2016 potrivit căruia Glavan Elena a activat în altă funcție decât cea indicată în certificatul prezentat la CTAS Ciocana mun. Chișinău (f. d. 7, 8); copia extrasului din Registrul de evidență a certificatelor de confirmare a angajaților din cadrul Direcției Generale pentru statistică a mun. Chișinău conform căruia sub nr. de înregistrare 10 din 25.02.2016 lui Glavan Elena i-a fost eliberat certificat (f. d. 9- 12); copia din registrul de evidență a circulației carnetelor de muncă a Direcției generale pentru statistică mun. Chișinău conform căruia Glavan Elena deține carnetul de muncă AB0022428, cu profesia de specialist anchetator în secția cercetări statistice în baza ordinului nr. 02/p din 02.01.2014 (f. d. 40, 42-48); copia cererii depuse de Glavan Elena adresată șefului Direcției generale statistică mun. Chișinău, prin care solicită eliberarea carnetului de muncă, datată cu 25.04.2016 (f. d. 39); copia carnetului de muncă cu nr. xxxxxx eliberat pe numele lui Glavan Elena (f. d. 45); copia contractului individual de muncă nr. 03 din 03.01.2011 conform căruia Glavan Elena este angajată în calitate de specialist anchetator (f. d. 49); informația prin care se atestă că carnetul de muncă de tip nou prezentat de inculpată la CTAS Ciocana a fost primit de Pretura sect. Ciocana la data de 16.04.1998 (f. d. 64); Raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-5956 din 20.11.2017 (f. d. 149); copia hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru nr. 23-433/2017 (f. d. 189). În continuare, instanța de apel a apreciat ca fiind pertinente și concludente declarațiile martorului Șargov Natalia care a declarat că, lui Glavan Elena i-a fost eliberat un certificat cu nr. 10 din 25.05.2016, semnat de ea și ștampilat cu următorul conținut, „Glavan Elena se confirmă că activează în cadrul DGS mun. Chișinău, în funcția de specialist (anchetator) al secției cercetări vizând forța de muncă și bugetul gospodăriilor casnice, cu începere de la 02.01.2014, conform ordinului nr. 07/p din 02.01.2014”, dar nicidecum un certificat cu conținutul că Glavan Elena a deținut funcția de specialist coordonator în cadrul Direcției Generale pentru Statistică a mun. Chișinău. Prin prezentarea de către inculpata Glavan Elena a datelor false persoanelor necunoscute, inculpata a și contribuit la alterarea adevărului în documentele oficiale. Însuși prezentarea de către inculpată a datelor vădit false întrunesc acțiunile de confecționare a documentelor oficiale false și persoanele necunoscute nicidecum prin folosirea unor tehnici, nu puteau modifica și introduce informații false în carnetul de 7 muncă nr. XXXXX și certificatul nr. 10 din 25.05.2016, dacă nu obțineau asemenea date false de la Glavan Elena. În sensul celor indicate supra, instanța de apel a stabilit că, inculpata Glavan Elena împreună cu alte persoane necunoscute, au confecționat certificatul nr. 10 din 25.05.2016 cu conținutul că Glavan Elena activează în funcția publică de execuție, consilier clasa I în cadrul Direcției Generală pentru statistică a mun. Chișinău de specialist coordonator, aplicând semnătura din numele șefului Direcției Generale, Șaragov Natalia și amprenta ștampilei instituției menționate și carnetul de muncă nr. XXXXX. Indicând că numita a fost angajată în baza ordinului nr. 07/p din 02.01.2014, în calitate de specialist coordonator în Secția cercetări vizând forța de muncă și bugetul gospodăriilor din cadrul Direcției Generală pentru statistică a mun. Chișinău, ulterior deținând aceste acte, în scopul obținerii a unei pensii de funcționar public, s-a adresat cu cerere către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ciocana, amplasată pe str. Meșterul Manole 12a, mun. Chișinău, prezentând ca act justificativ actele menționate. Sub aspectul laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 361 Cod penal, fapta prejudiciabilă comisă de inculpata Glavan Elena s-a manifestat prin acțiunea de confecționare, deținere și folosire a documentelor oficiale false. Sub aspectul laturii subiective, infracțiunea prevăzută de art. 361 Cod Penal se caracterizează prin vinovăție sub forma de intenție directă. La caz, inculpata Glavan Elena a avut anume intenția de a confecționa, de a deține și de a folosi certificatul nr. 10 din 25.05.2016. De asemenea, a indicat că potrivit informației primite de „TehnoDesign&Ko” SRL carnetul de tip nou cu seria și nr. XXXXX a fost primit de Pretura Ciocana, bonul de consum nr. 123 la 16.04.1998 și nu eliberat inculpatei de Direcția Generală pentru statistică a mun. Chișinău. Tot în contextul aprecierii probelor administrate la materialele cauzei penale, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, instanța de apel a respins solicitarea inculpatei Glavan Elena privind pronunțarea unei sentințe de achitare, or, în cursul judecării cauzei au fost administrate probe care confirmă cu certitudine vina inculpatei în cele incriminate, iar cele invocate de partea apărării sub acest aspect sunt estimate de instanța de apel drept o modalitate de exercitare a dreptului la apărare, urmărindu-se scopul evitării răspunderii penale. În concluzie, instanța de apel a constatat cu certitudine în baza materialelor dosarului penal că inculpata Glavan Elena a comis infracțiunea prevăzută de art. 361 alin. (2), lit. b) Cod penal. Cu referire la individualizarea pedepsei penale, instanța de apel a constatat că la caz a expirat termenul de prescripție de tragere la răspundere penală, iar în conformitate cu prevederile art. 389 alin. (4), pct. 3) Cod de procedură penală, inculpata Glavan Elena urmează a fi 8 liberată de pedeapsa penală în legătură cu expirarea termenului de prescripție. În argumentare poziție date, instanța de apel a menționat că potrivit art. 16 alin. (3) Cod penal, infracțiunea se califică ca fiind mai puțin gravă. În conformitate cu art. 60 alin. (1), lit. b) Cod penal, (1) Persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat următoarele termene: b) 5 ani de la săvârșirea unei infracțiuni mai puțin grave. Potrivit art. 332 alin. (1) Cod de procedură penală, (1) În cazul în care, pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art.275 pct. 5)–9), 285 alin.(1) pct.1), 2), 4), 5), precum și în cazurile prevăzute în art.53-60 Codul penal, instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă. În conformitate cu art. 389 alin. (4), pct. 3) Cod de procedură penală, (4) Sentința de condamnare se adoptă: 3) fără stabilirea pedepsei, cu liberarea de răspundere penală în cazurile prevăzute în art.57 și 58 Codul penal, cu liberarea de pedeapsă în cazul prevăzut în art.93 Codul penal sau al expirării termenului de prescripție. Instanța de apel a reținut că, fapta prejudiciabilă a avut loc în luna iunie 2016. În conformitate cu prevederile art. 60 alin. (1), lit. b) Cod penal, termenul de prescripție a început să curgă din ziua săvârșirii infracțiuni luna iunie 2016 și care are termenul de expirare în luna iunie 2021. Astfel, inculpata Glavan Elena recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2), lit. b) Cod penal urmează a fi liberată de pedeapsă penală în temeiul art. 60 Cod penal, în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. Cu referire la chestiunea privind cheltuielile de judecată în sumă de 3 920, invocate de procuror și care în opinia ultimului au urmat să fie încasate de la inculpata Glavan Elena, instanța de apel a considerat-o neîntemeiată, or la data efectuării expertizei judiciare 20.11.2017, Legea procesual penală în vigoare reglementa faptul că, „plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin. (1) se face din contul mijloacelor bugetului de stat”, fapt ce a generat trecerea lor în contul statului.

Nefiind de acord cu decizia pronunțată, avocatul Marinescu Dumitru în numele inculpatei Glavan Elena, făcând trimitere la art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală, declară recurs, solicitând casarea sentinței și deciziei instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel. În susținerea recursului înaintat a menționat că, la caz nu este demonstrat că Glavan Elena a comis infracțiunea prevăzută la art. 361 alin. (2), lit. b) Cod penal, astfel nefiind constatată latura obiectivă a infracțiunii, or, conform raportului de expertiză se indică clar că aceasta nu a semnat și nu a falsificat nici un carnet de muncă. 9 La fel consideră că, în prezenta speță există o eroare judiciară admisă de către instanța de apel prin care Glavan Elena a fost recunoscută vinovată fără careva probe directe.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente. Conform art. 432 alin. (2), pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Conform art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Astfel, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect Legea, la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și/sau material. Lecturând conținutul recursului, Colegiul penal reține că, recurentul a invocat în calitate de temei pentru recurs prevederile art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală. Din esența alegațiilor invocate de către recurent se atestă că, acesta consideră că în speța dedusă judecății, infracțiunea imputată inculpatei la art. 361 alin. (2), lit. b) Cod penal, nu întrunește semnele laturii obiective a infracțiunii. Astfel criticile menționate în această parte limitându-se în ipoteza neîntrunirii elementelor infracțiunii, care în esență se circumscrie prevederilor art.427 alin. (1) pct.8) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. La fel, recurentul invocă că în speță, instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, ceea ce a rezultat la recunoașterea ca vinovată a condamnatei Glavan Elena în lipsa probelor directe, afirmație ce se cataloghează la temeiul pentru recurs prevăzut la art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală, însă Colegiul penal a stabilit că invocarea dată nu a fost completată cu argumente și motive corespunzătoare, motiv pentru care apreciază recursul în respectiva parte ca fiind declarativ și nu va examina cauza prin prisma pretinsei erori, întrucât instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii, astfel, instanța nu are competența de a completa din oficiu un recurs nemotivat. Cu referire la criticile invocate în recurs privind aprecierea probelor, Colegiul penal ține să sublinieze că, aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depus de către organele de urmărire penală, instanțele judecătorești, cât și de părțile în proces, se concentrează pe 10 soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se bazeze pe prevederile legale, precum și pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv. Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența, veridicitatea și utilitatea acestora, toate probele în ansamblul lor urând a fi apreciate din punct de vedere al coroborării acestora. Totodată, instanța de recurs reiterează că, motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot constitui motiv de casare ca fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective. Din aceste considerente, Colegiul penal nu examinează criticile referitoare la presupusa reținere greșită, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de fond, corectitudinea dispunerii condamnării inculpatei conform învinuirii încriminate. Reaprecierea probelor, în modul propus de către autorul recursului, nu se încadrează în prevederile art.427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra probelor, care au fost puse la baza deciziei instanței de apel, prin continuarea judecării cauzei în fond, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei. În acest sens Colegiul penal atestă că, probele acumulate și examinate de instanța de apel au fost apreciate potrivit prevederilor art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungând la concluzia corectă că inculpata Glavan Elena a comis infracțiunea prevăzută de art. 361 alin. (2), lit. b) Cod penal. Astfel, Colegiul penal menționează că, judecând apelurile, respectând prevederile art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, fiind cercetate suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța de apel corect a ajuns la concluzia enunțată la pct.7.1 din prezenta decizie, stabilind totodată, că vinovăția inculpatei a fost dovedită pe deplin în baza probelor prezentate la cauza penală, care demonstrează vinovăția inculpatei în afara oricărui dubiu rezonabil, iar careva încălcări de procedură, sau încălcări a drepturilor și intereselor inculpatei, nu au fost depistate. Cu referire la temeiul de casare prevăzut de pct.8, alin.(1), art.427 Cod de procedură penală, Colegiul penal menționează că, temeiul de drept prescris în această normă, prevede că hotărârile instanței de apel 11 pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii, însă din conținutul recursului, se constată lipsa argumentării în acest sens. Astfel, instanța de recurs menționează că, potrivit art.113 alin.(1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiuni determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală. Din conținutul probelor enunțate în pct.7.1. al prezentei decizii, care au fost amplu analizate și obiectiv apreciate de instanța de apel, în contextul de învinuire al inculpatei în baza art. 361 alin. (2), lit. b) Cod penal, se confirmă cu certitudine că acțiunile inculpatei Glavan Elena întrunesc elementele infracțiunii imputate, adică atât latura obiectivă, cât și cea subiectivă a acestei infracțiuni, acțiunile inculpatei în acest sens fiind corect calificate juridic în baza art. 361 alin. (2), lit. b) Cod penal. Dat fiind faptul că în prezenta speță autorul recursului își exprimă dezacordul cu prezența în acțiunile a laturii obiective a infracțiunii, Colegiul penal va purcede la analiza acestor elemente, în coraport cu circumstanțele constatate și probele administrate. Potrivit considerentelor teoretice, latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 361 Cod penal, se realizează prin acțiuni de confecționare, deținere, vânzare sau folosire a documentelor oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligații, confecționarea sau vânzarea imprimatelor, ștampilelor sau a sigiliilor false ale unor întreprinderi, instituții, organizații, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare. Prin confecționare, se înțelege crearea sau denaturarea conținutului unor asemenea documente oficiale, care acordă drepturi sau eliberează de obligații, a imprimatelor, ștampilelor sau a sigiliilor unor întreprinderi, instituții, organizații, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare. Prin deținere, se înțelege intrarea în posesie a documentelor oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligații, sau a imprimatelor, ștampilelor sau a sigiliilor false ale unor întreprinderi, instituții, organizații, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare. Prin folosire, se înțelege prezentarea sau aplicarea documentelor oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligații, a imprimatelor, ștampilelor sau a sigiliilor false ale unor întreprinderi, instituții, organizații, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare. Infracțiunea analizată este formală și se consumă din momentul săvârșirii a tuturor sau cel puțin a unei acțiuni indicate în dispoziția alin. (1), art. 361 Cod penal. La acest capitol, Colegiul penal reține că, în cauza dedusă judecății 12 latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 361 Cod penal, s-a realizat prin acțiunea de confecționare, deținere și folosire a documentelor oficiale false. Astfel, Colegiul penal reține că, la caz s-a stabilit cert că, inculpata Glavan Elena împreună cu alte persoane necunoscute, au confecționat certificatul nr. 10 din 25.05.2016 cu conținutul că, Glavan Elena activează în funcția publică de execuție, consilier clasa I în cadrul Direcției Generală pentru statistică a mun. Chișinău de specialist coordonator, aplicând semnătura din numele șefului Direcției Generale, Șaragov Natalia și amprenta ștampilei instituției menționate și carnetul de muncă nr. XXXXX, indicând că Glavan Elena a fost angajată în baza ordinului nr. 07/p din 02.01.2014, în calitate de specialist coordonator în Secția cercetări vizând forța de muncă și bugetul gospodăriilor din cadrul Direcției Generală pentru statistică a mun. Chișinău. Colegiul penal apreciază critic argumentele recurentului precum că, nu s-a demonstrat realizarea laturii obiective de către inculpată, deoarece raportul de expertiză nu indică clar că anume inculpata a semnat și falsificat carnetul de muncă, or, instanța de apel corect a remarcat că inculpata împreună cu alte persoane necunoscute au confecționat certificatul dat, iar persoanele necunoscute nu puteau modifica și introduce informații false în Carnetul de muncă nr. XXXXX și Certificatul nr. 10 din 25.05.2016, decât prin obținerea unor asemenea false de la Glavan Elena. Mai mult de atât, potrivit Raportului de expertiză nr. 34/12/1-R- 5956 din 20.11.2017, înscrisurile de tipar și impresiunea de ștampilă din Certificatul nr. 10 din 25.05.2010 eliberat lui Glavan Elena din numele șefului Direcției Generale pentru statistică a mun. Chișinău, Șaragov Natalia, au fost aplicate cu folosirea amprentelor computerizate multiplicative cu imprimantă Laser Jet Color. Impresiunea de ștampilă din Certificatul nr. 10 din 25.05.2016 eliberat lui Glavan Elena, din numele șefului Direcției Generale pentru statistică a mun. Chișinău, Șaragov Natalia, nu a fost aplicată cu clișeul de ștampilă, ci prezintă o imagine copie a acestei impresiuni, aplicată cu folosirea aparatelor computerizate multiplicative cu imprimantă laser Jet Color, fapt ce exclude examinarea ei comparativă cu impresiunile de ștampilă rotundă nr. 2 a „Direcției Generale pentru statistică a mun. Chișinău”, prezentate în calitate de model pentru comparație. Totodată, instanța de apel corect a stabilit că, semnătura din numele șefului Direcției Generale pentru statistică a mun. Chișinăul, Șaragov Natalia din Certificatul nr.10 din 25.05.2016, eliberat lui Glavan Elena nu a fost efectuată de Șaragov Natalia, dar de o altă persoană prin imitare după o semnătură autentică. Respectiv toate înscrisurile menționate nu puteau fi efectuate numai de către Glavan Elena, fiind implicate și persoane necunoscute care posedă cunoștințe în folosirea aparatelor computerizate pentru a obține rezultatul dorit. De asemenea, la caz a fost stabilit cu certitudine și faptul că inculpata deținând aceste acte, în scopul obținerii unei pensii de 13 funcționar public, s-a adresat cu cerere către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ciocana, amplasată pe str. Meșterul Manole 12 a, mun. Chișinău, prezentând ca act justificativ, actele menționate. Astfel, potrivit informației primite de „TehnoDesign&Ko” SRL carnetul de tip nou cu seria și nr. XXXXX a fost primit de Pretura Ciocana, bonul de consum nr. 123 la 16.04.1998 și nu eliberat inculpatei de Direcția Generală pentru statistică a mun. Chișinău. Prin urmare, obiecțiile înaintate de recurent vis-a-vis de faptul că infracțiunea prevăzută la art. 361 alin. (2), lit. b) Cod penal nu întrunește semnele laturii obiective, urmează a fi respinse, or la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța de apel a verificat toate probele materiale și just a ajuns la concluzia că inculpata Glavan Elena se face vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzută la art. 361 alin. (2), lit. b) Cod penal după indicii calificativi - „confecționarea, deținerea și folosirea documentelor oficiale false, adică confecționarea, deținerea și folosirea documentelor oficiale false, care acordă drepturi, săvârșite de mai multe persoane”. Colegiul penal conchide că, temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. În concluzie, Colegiul penal atestă că, la examinarea cauzei de către instanța de apel au fost respectate prevederile legale prescrise de art. art.414-419 Cod de procedură penală, iar temeiurile invocate de către recurent, prevăzute la art.427 alin.(1), pct. 6) și 8) Cod de procedură penală nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului. În acest context, Colegiul penal consideră că, în prezenta speță nu s-au reținut careva erori de drept, ce ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate, motiv din care se impune soluția inadmisibilității recursului ordinar declarat de către Marinescu Dumitru în numele inculpatei Glavan Elena, ca fiind vădit neîntemeiat.

În temeiul art.432 alin.(2), pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Marinescu Dumitru în numele inculpatei Glavan Elena, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 octombrie 2021, în 14 cauza penală în privința lui Glavan Elena xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 12 octombrie 2022. Președinte Timofti Vladimir Judecători Plămădeală Ghenadie Țurcan Anatolie 15