1ra-302/22 — art.361 al.2 lt.b CP

1ra-302/22 — art.361 al.2 lt.b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-302/22

1-18122642-01-1ra-28022022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

12 octombrie 2022 mun. Chișinău

Președinte - Timofti Vladimir,

Judecători - Plămădeală Ghenadie, Țurcan Anatolie

Examinând fără citarea părților, admisibilitatea în principiu a

recursului ordinar declarat de către avocatul Marinescu Dumitru în

numele inculpatei Glavan Elena, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 20 octombrie 2021, în cauza penală de

învinuire a lui

Glavan Elena xxxxxx, născută la xxxxx, originară

și domiciliată în xxxx, xxxxxx,

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2), lit. b) Cod penal.

Termenii de examinare:

prima instanță: 12.09.2018 – 04.12.2019;

instanța de apel: 21.02.2020 – 22.09.2020;

instanța de recurs: 14.12.2020 – 22.02.2021;

instanța de apel: 29.03.2021 – 20.10.2021;

instanța de recurs: 28.02.2022 – 12.10.2022

Asupra admisibilității motivelor invocate în recursul ordinar, în

baza materialelor din dosar, Colegiul penal

A C O N S T A T A T:

04 decembrie 2019, procesul penal de învinuire a lui Glavan Elena în

săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 361 alin. (1) Cod penal a fost

încetat, cu liberarea de răspundere penală din motivul intervenirii

termenului de prescripție.

A fost hotărâtă soarta corpurilor delicte.

că:

Glavan Elena, realizându-și năzuința de a obține pensia de

funcționar public, știind cu certitudine că nu a deținut funcția care

acordă dreptul la pensie de funcționar public, deținând carnetul de

muncă nr. XXXXX și certificatul nr. 10 din 25.05.2016 prin care se

indică că Glavan E. activează în funcția publică de execuție, Consilier

1

clasa I din cadrul Direcției generale pentru statistică a mun. Chișinău, de

specialist coordonator, în luna iunie 2016 a folosit carnetul de muncă și

certificatul respectiv, prezentându-le în original la Casa Teritorială de

Asigurări Sociale Ciocana, unde a depus cerere de stabilire a pensiei de

funcționar public, iar după prelucrarea cererii CTAS Ciocana a stabilit că

Glavan Elena niciodată nu a deținut funcția publică indicată în carnetul

de muncă și în certificatul prezentat.

Astfel, acțiunile inculpatei Glavan Elena au fost încadrate juridic în

baza art. 361 alin. (1) Cod penal, după indicii calificativi - ”deținerea și

folosirea documentelor oficiale false, care acordă drepturi”.

3.1 Procurorul, care a solicitat casarea sentinței cu pronunțarea

unei noi hotărâri potrivit modului pentru prima instanță, prin care

inculpata să fie condamnată în baza art. 361 alin. (2), lit. b) Cod penal la

5 ani închisoare, iar în baza rt.90 Cod penal, executarea pedepsei să fie

suspendată condiționat pe un termen de 5 ani.

A mai solicitat încasarea de la Galavan Elena în folosul Statului a

sumei de 3 920 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

În argumentarea apelului declarat, procurorul a menționat că,

prima instanță neîntemeiat statuat că în fapta inculpatei nu sunt

întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 361

alin. (2) lit. b) Cod penal, calificându-le astfel la art. 361 alin. (1) Cod

penal, soluție care este neîntemeiată și pasibilă de a fi anulată.

A menționat că, din aspectul factologic desprins din speță și probele

administrate, în acțiunile inculpatei se atestă existența elementelor

componenței de infracțiune prevăzute de art. 361 alin. (2), lit. b) Cod

penal și anume confecționarea documentelor oficiale false, care acordă

drepturi, săvârșite de mai multe persoane.

Totodată, procurorul a menționat că inculpata a avut intenția de a

confecționa, deține și folosi Certificatul nr. 10 din 25.05.2016 cu

conținutul că Glavan Elena activează în funcția publică de execuție,

consilier clasa I în cadrul Direcției Generale pentru statistică a mun.

Chișinău de specialist coordonator, aplicând semnătura din numele

șefului Direcției Generale Șaragov Natalia și amprenta ștampilei

instituției menționate și carnetul de muncă nr. XXXXX în scopul obținerii

a unei pensii de funcționar public.

La fel, procurorul a invocat că, prima instanță nu s-a expus asupra

cheltuielilor de judecată.

3.2 Inculpata Glavan Elena, care a solicitat repunerea în termen a

apelului, casarea parțială a sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri de

achitare.

În motivarea apelului declarat a menționat că, organul de urmărire

penală și prima instanță nu au demonstrat că dânsa a transmis

certificatul, ce se dovedește prin recipisa eliberată de CTAD Ciocana și

alte probe care nu au fost supuse cercetării judecătorești în ședința de

judecată.

2

22 septembrie 2020, ambele apeluri au fost respinse ca nefondate.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că,

prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a

ajuns la concluzia că inculpata a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.

361 alin. (1) Cod penal, unde s-a constatat prezența semnelor calificative

ale confecționării și deținerii documentelor oficiale false, care acordă

drepturi în acțiunile inculpatei.

În același timp, instanța de apel a menționat că, a fost nefondat

capătul de acuzare prin care inculpata s-a învinuit de confecționarea

actelor cu date false prezentate de aceasta la CTAS Ciocana.

Cu toate că originalul certificatului cu date false, care a fost

obiectul material confecționat, a fost anexat la dosar, în cadrul cercetării

judecătorești nu s-au cercetat acțiunile inculpatei de confecționare a

documentelor, or lipsește obiectul material sau imaterial al infracțiunii de

confecționare care îl constituie materia primă, materialele sau alte

entități preexistente din care se confecționează falsurile deținute de

inculpat. Prin urmare, corect a fost constatată și lipsa obiectului

material.

Drept urmare, instanța de apel a conchis că, învinuirea înaintată

inculpatei, admite o interpretare extensivă defavorabilă, ce ar permite

aplicarea art. 361 Cod penal la ipoteze pe care legislatorul nu le are în

vedere în caz de modificare a conținutului documentelor autentice și

introducerea în documente a mențiunilor false, aceste ipoteze nu se

încorporează în noțiunea de confecționare a documentelor oficiale false,

or, certificatul și carnetul de muncă cu numerele și datele respective

corespund realității, doar datele incluse în aceste acte cu privire la

funcția deținută, au fost false.

A conchis instanța de apel că sentința urmează a fi menținută, cu

respingerea apelului procurorului, or, în acțiunile inculpatei au fost

întrunite elementele infracțiunii în baza cărora aceasta a fost

condamnată, fiind administrate probe pertinente și concludente care, în

ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor, dovedesc cu certitudine

vinovăția inculpatei în săvârșirea infracțiunii imputate.

Totodată, a relatat instanța de apel că, infracțiunea prevăzută la

art.361 alin. (1) Cod penal se atribuie la categoria infracțiunilor ușoare,

prin urmare termenul de atragere la răspundere penală a inculpatei a

expirat în luna iunie 2018, iar instanța de fond corect a încetat procesul

penal în baza acestui articol în legătură cu expirarea termenului de

atragere la răspundere penală.

De asemenea, instanța de apel a apel a apreciat ca fiind corectă și

soluția primei instanțe în partea cheltuielilor judiciare, fiind neîntemeiată

solicitarea acuzării cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare

suportate pentru efectuarea Raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-5956

din 20.11.2017 în suma de 3920 lei.

recursuri ordinare:

3

5.1 Procurorul, care invocând prevederile art. 427 alin. (1), pct. 6),

12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei cu dispunerea

rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

În motivarea recursului înaintat, procurorul a indicat că, prin

probele administrate, examinate în instanțele de fond, a fost stabilit că

inculpata a acționat de comun acord cu alte persoane pentru a

confecționa carnetul de muncă, în care a indicat că a fost angajată în

calitate de specialist coordonator în Secția cercetări vizând forța de

muncă și bugetul gospodăriilor din cadrul Direcției Generale pentru

statistică a mun. Chișinău și certificatul nr. 10, prin care s-a confirmat

că activează în funcția publică de execuție, consilier clasa I din cadrul

Direcției Generale pentru statistică a mun. Chișinău, aplicând

semnătura din numele șefului direcției, Șaragov Natalia și amprenta

ștampilei instituției menționate.

A indicat că, instanța de apel urma să nu rețină argumentele

primei instanțe, deoarece în cazul inculpatei, pentru a deține carnetul de

muncă și certificatul indicat în învinuire, este imposibil ca să nu cunoști

la cine a fost dată comandă pentru a-i fi perfectat astfel de acte, cu atât

mai mult că a avut cunoștințe de cauză că prin metoda în care au fost

obținute actele menționate pe numele lui Glavan Elena, sunt niște căi

ilegale.

În același timp, a remarcat procurorul că, este întemeiată

învinuirea privind săvârșirea infracțiunii de către două persoane sau mai

multe, deoarece pe tot parcursul examinării cauzei, acuzarea a prezentat

probe concludente, care au demonstrat faptul că confecționarea,

deținerea și folosirea documentelor oficiale false au fost săvârșite de două

sau mai multe persoane, deoarece Glavan Elena nu a avut aptitudini de

confecționare a unor astfel de acte false și că s-a adresat la persoane

terțe după ajutor pentru a-i falsifica actele menționate. Mai mult ca atît,

că semnătura din certificatul nr. 10 nu i-a aparținut, din ce a rezultat că,

la indicația sau la rugămintea ei, persoanele necunoscute au falsificat și

semnat actele din învinuire, pe care inculpata ulterior le-a folosit,

cunoscând cu certitudine că sunt false.

A considerat, nefondată concluzia instanțelor de fond, că

infracțiunea de fals a fost comisă de o singură persoană, deoarece

potrivit raportului de expertiză grafoscopică, semnătura din numele lui

Șaragov Natalia nu a fost efectuată de aceasta și nici de Glavan Elena.

Prin urmare, a mai existat cel puțin încă o persoană care a fost

autorul acestei semnături false, deci infracțiunea a fost comisă de două

persoane, una dintre care nu a fost posibil de stabilit în cadrul urmăririi

penale.

Astfel, probele prezentate în sprijinul învinuirii, au dovedit

vinovăția inculpatei, iar temei pentru a pune la îndoială veridicitatea

acestor probe nu s-a constatat, acestea fiind obținute cu respectarea

normelor de procedură penală și, în ansamblu, coroborează între ele,

4

confirmând pe deplin vinovăția acesteia în săvârșirea infracțiunii

imputate.

5.2 Avocatul Dumitru Marinescu în numele inculpatei Glavan Elena

care, făcând trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, a solicitat casarea decizii cu dispunerea rejudecării

cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului, a indicat că nu a fost demonstrat că

acțiunile inculpatei întrunesc latura obiectivă și prin urmare,

infracțiunea prevăzută la art. 361 alin. (2), lit. b) Cod penal, deoarece

raportul de expertiză a indicat clar că aceasta nu a semnat și nu a

falsificat carnetul de muncă.

În acest sens, a concluzionat că instanța de apel, prin

recunoașterea vinovăției inculpatei în lipsa unor probe, a admis o eroare

gravă de fapt.

din 22 februarie 2021, au fost admise recursurile ordinare declarate de

către procuror și de către avocat, casată total decizia instanței de apel, în

privința inculpatei Glavan Elena, cu dispunerea rejudecării cauzei de

către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

6.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de recurs a punctat că,

prima instanță nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere

al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în

ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv în raport cu

circumstanțele concrete de fapt și drept invocate în rechizitoriu,

neindicând motivele pentru care ar fi admis unele probe și respins alte

dovezi, în special probele aduse în sprijinul acuzării.

Prima instanță a admis concluzii sumare, neclare și divergente,

care nu corespund exigențelor prescrise în art. 101 Cod de procedură

penală, privind evaluarea și aprecierea probelor administrate în cadrul

cauzei penale.

La fel, a notat instanța de recurs că, prima instanță nu s-a expus în

genere asupra calificativului din art. 361 alin. (2), lit. b) Cod penal –

aceleași acțiuni săvârșite de mai multe persoane, încriminat inculpatei

prin rechizitoriu.

Prima instanță nu a respectat și procedura de aplicare a prescripției

tragerii la răspundere penală a persoanei inculpate, precum și nu a

soluționat chestiunea cine și în ce proporție ar fi trebuit obligat să

plătească cheltuielile judiciare.

Astfel, a concluzionat că, prima instanță nu a judecat fondul cauzei

în conformitate cu rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care

nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea

soluției contrazicând dispozitivul hotărârii pronunțate, acesta fiind expus

neclar.

Cu privire la erorile admise de către instanța de apel, instanța de

recurs a menționat că, instanța de apel nu a reacționat în modul

prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise de către prima instanță,

a concluzionat absolut neclar, sumar și divergent asupra semnelor

5

componenței de infracțiune și anume a laturii obiective a infracțiunii

prevăzută la art. 361 Cod penal.

La fel, instanța de apel, nu a apreciat fiecare probă separat, din

punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar

toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor,

inclusiv în raport cu circumstanțele concrete de fapt și drept invocate în

rechizitoriu, neindicând motivele pentru care ar fi admis unele probe și

respins alte dovezi, în special probele aduse în sprijinul acuzării.

A mai punctat și faptul că, instanța de apel nu a soluționat

chestiunea cheltuielilor judiciare în conformitate cu prevederile art. 229

Cod de procedură penală, precum și nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apelul acuzării și repetate în recursul ordinar

respectiv.

Prin urmare, instanța de recurs ordinar a conchis că, instanțele de

fond nu au judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat

hotărâri care nu cuprind motive legale pe care se întemeiază soluția,

motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii pronunțate, acesta

fiind expus neclar.

20 octombrie 2021, a fost respins apelul inculpatei Glavan Elena ca fiind

nefondat.

S-a admis apelul procurorului, s-a casat sentința integral, inclusiv

din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală și s-a

pronunțat o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, după cum urmează:

Glavan Elena a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 361 alin. (2), lit. b) Cod penal și în temeiul art. 60 Cod

penal, inculpata a fost liberată de pedeapsă penală, în legătură cu

expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală;

Cheltuielile de judecată în sumă de 3920 lei, suportate în legătură

cu efectuarea expertizei judiciare au fost trecute în contul Statului.

7.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a notat că,

analizând probele administrate în cursul de urmărire penală și în cadrul

cercetării judecătorești în instanța de fond, cercetate și verificate în

instanța de apel, prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, atestă

că acțiunile infracționale comise de inculpata Glavan Elena cuprind

elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2), lit.

b) Cod penal – confecționarea, deținerea și folosirea documentelor oficiale

false, adică confecționarea, deținerea și folosirea documentelor oficiale

false, care acordă drepturi, săvârșite de mai multe persoane.

Deși inculpata nu s-a prezentat la judecată, iar la urmărirea penală

a refuzat să dea explicații pe marginea învinuirii, instanța de apel a

statuat că în cadrul cercetării judecătorești vinovăția acesteia în

săvârșirea faptei de deținere și folosire a documentelor oficiale false a fost

dovedită atât prin declarațiile martorilor audiați în ședința de judecată,

cât și prin procesele-verbale ale acțiunilor procesuale cercetate și

6

analizate în ședință, și anume prin: declarațiile martorului Corj Carolina

(f.d. 114-115); declarațiile martorului Șaragov Natalia (f. d. 116-117);

declarațiile martorului Fedorcea Viorica (f. d. 118-119); corpurile delicte:

dosarul de pensionare/personal, pe numele inculpatei Glavan Elena, în

original, în care la fila 53 este anexat certificatul fals cu nr. 10 din

25.05.2016 prezentat de Glavan Elena la depunerea cererii pentru

stabilirea pensiei ca funcționar public și copia carnetului de muncă cu

funcția de funcționar public în care Glavan Elena nu a activat; copia

certificatului cu nr. 10 din 25.05.2016 potrivit căruia Glavan Elena a

activat în altă funcție decât cea indicată în certificatul prezentat la CTAS

Ciocana mun. Chișinău (f. d. 7, 8); copia extrasului din Registrul de

evidență a certificatelor de confirmare a angajaților din cadrul Direcției

Generale pentru statistică a mun. Chișinău conform căruia sub nr. de

înregistrare 10 din 25.02.2016 lui Glavan Elena i-a fost eliberat certificat

(f. d. 9- 12); copia din registrul de evidență a circulației carnetelor de

muncă a Direcției generale pentru statistică mun. Chișinău conform

căruia Glavan Elena deține carnetul de muncă AB0022428, cu profesia

de specialist anchetator în secția cercetări statistice în baza ordinului nr.

02/p din 02.01.2014 (f. d. 40, 42-48); copia cererii depuse de Glavan

Elena adresată șefului Direcției generale statistică mun. Chișinău, prin

care solicită eliberarea carnetului de muncă, datată cu 25.04.2016 (f. d.

39); copia carnetului de muncă cu nr. xxxxxx eliberat pe numele lui

Glavan Elena (f. d. 45); copia contractului individual de muncă nr. 03

din 03.01.2011 conform căruia Glavan Elena este angajată în calitate de

specialist anchetator (f. d. 49); informația prin care se atestă că carnetul

de muncă de tip nou prezentat de inculpată la CTAS Ciocana a fost

primit de Pretura sect. Ciocana la data de 16.04.1998 (f. d. 64); Raportul

de expertiză nr. 34/12/1-R-5956 din 20.11.2017 (f. d. 149); copia

hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru nr. 23-433/2017 (f. d.

189).

În continuare, instanța de apel a apreciat ca fiind pertinente și

concludente declarațiile martorului Șargov Natalia care a declarat că, lui

Glavan Elena i-a fost eliberat un certificat cu nr. 10 din 25.05.2016,

semnat de ea și ștampilat cu următorul conținut, „Glavan Elena se

confirmă că activează în cadrul DGS mun. Chișinău, în funcția de specialist

(anchetator) al secției cercetări vizând forța de muncă și bugetul

gospodăriilor casnice, cu începere de la 02.01.2014, conform ordinului nr.

07/p din 02.01.2014”, dar nicidecum un certificat cu conținutul că

Glavan Elena a deținut funcția de specialist coordonator în cadrul

Direcției Generale pentru Statistică a mun. Chișinău.

Prin prezentarea de către inculpata Glavan Elena a datelor false

persoanelor necunoscute, inculpata a și contribuit la alterarea

adevărului în documentele oficiale. Însuși prezentarea de către inculpată

a datelor vădit false întrunesc acțiunile de confecționare a documentelor

oficiale false și persoanele necunoscute nicidecum prin folosirea unor

tehnici, nu puteau modifica și introduce informații false în carnetul de

7

muncă nr. XXXXX și certificatul nr. 10 din 25.05.2016, dacă nu

obțineau asemenea date false de la Glavan Elena.

În sensul celor indicate supra, instanța de apel a stabilit că,

inculpata Glavan Elena împreună cu alte persoane necunoscute, au

confecționat certificatul nr. 10 din 25.05.2016 cu conținutul că Glavan

Elena activează în funcția publică de execuție, consilier clasa I în cadrul

Direcției Generală pentru statistică a mun. Chișinău de specialist

coordonator, aplicând semnătura din numele șefului Direcției Generale,

Șaragov Natalia și amprenta ștampilei instituției menționate și carnetul

de muncă nr. XXXXX. Indicând că numita a fost angajată în baza

ordinului nr. 07/p din 02.01.2014, în calitate de specialist coordonator

în Secția cercetări vizând forța de muncă și bugetul gospodăriilor din

cadrul Direcției Generală pentru statistică a mun. Chișinău, ulterior

deținând aceste acte, în scopul obținerii a unei pensii de funcționar

public, s-a adresat cu cerere către Casa Teritorială de Asigurări Sociale

Ciocana, amplasată pe str. Meșterul Manole 12a, mun. Chișinău,

prezentând ca act justificativ actele menționate.

Sub aspectul laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 361

Cod penal, fapta prejudiciabilă comisă de inculpata Glavan Elena s-a

manifestat prin acțiunea de confecționare, deținere și folosire a

documentelor oficiale false.

Sub aspectul laturii subiective, infracțiunea prevăzută de art. 361

Cod Penal se caracterizează prin vinovăție sub forma de intenție directă.

La caz, inculpata Glavan Elena a avut anume intenția de a confecționa,

de a deține și de a folosi certificatul nr. 10 din 25.05.2016.

De asemenea, a indicat că potrivit informației primite de

„TehnoDesign&Ko” SRL carnetul de tip nou cu seria și nr. XXXXX a fost

primit de Pretura Ciocana, bonul de consum nr. 123 la 16.04.1998 și nu

eliberat inculpatei de Direcția Generală pentru statistică a mun.

Chișinău.

Tot în contextul aprecierii probelor administrate la materialele

cauzei penale, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității

și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al

coroborării lor, instanța de apel a respins solicitarea inculpatei Glavan

Elena privind pronunțarea unei sentințe de achitare, or, în cursul

judecării cauzei au fost administrate probe care confirmă cu certitudine

vina inculpatei în cele incriminate, iar cele invocate de partea apărării

sub acest aspect sunt estimate de instanța de apel drept o modalitate de

exercitare a dreptului la apărare, urmărindu-se scopul evitării

răspunderii penale.

În concluzie, instanța de apel a constatat cu certitudine în baza

materialelor dosarului penal că inculpata Glavan Elena a comis

infracțiunea prevăzută de art. 361 alin. (2), lit. b) Cod penal.

Cu referire la individualizarea pedepsei penale, instanța de apel a

constatat că la caz a expirat termenul de prescripție de tragere la

răspundere penală, iar în conformitate cu prevederile art. 389 alin. (4),

pct. 3) Cod de procedură penală, inculpata Glavan Elena urmează a fi

8

liberată de pedeapsa penală în legătură cu expirarea termenului de

prescripție.

În argumentare poziție date, instanța de apel a menționat că

potrivit art. 16 alin. (3) Cod penal, infracțiunea se califică ca fiind mai

puțin gravă.

În conformitate cu art. 60 alin. (1), lit. b) Cod penal, (1) Persoana se

liberează de răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au

expirat următoarele termene: b) 5 ani de la săvârșirea unei infracțiuni

mai puțin grave.

Potrivit art. 332 alin. (1) Cod de procedură penală, (1) În cazul în

care, pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile

prevăzute în art.275 pct. 5)–9), 285 alin.(1) pct.1), 2), 4), 5), precum și în

cazurile prevăzute în art.53-60 Codul penal, instanța, prin sentință

motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă. În conformitate

cu art. 389 alin. (4), pct. 3) Cod de procedură penală, (4) Sentința de

condamnare se adoptă: 3) fără stabilirea pedepsei, cu liberarea de

răspundere penală în cazurile prevăzute în art.57 și 58 Codul penal, cu

liberarea de pedeapsă în cazul prevăzut în art.93 Codul penal sau al

expirării termenului de prescripție.

Instanța de apel a reținut că, fapta prejudiciabilă a avut loc în luna

iunie 2016.

În conformitate cu prevederile art. 60 alin. (1), lit. b) Cod penal,

termenul de prescripție a început să curgă din ziua săvârșirii infracțiuni

luna iunie 2016 și care are termenul de expirare în luna iunie 2021.

Astfel, inculpata Glavan Elena recunoscută vinovată de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2), lit. b) Cod penal urmează a fi

liberată de pedeapsă penală în temeiul art. 60 Cod penal, în legătură cu

expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.

Cu referire la chestiunea privind cheltuielile de judecată în sumă de

3 920, invocate de procuror și care în opinia ultimului au urmat să fie

încasate de la inculpata Glavan Elena, instanța de apel a considerat-o

neîntemeiată, or la data efectuării expertizei judiciare 20.11.2017, Legea

procesual penală în vigoare reglementa faptul că, „plata expertizelor

judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin. (1) se face din contul

mijloacelor bugetului de stat”, fapt ce a generat trecerea lor în contul

statului.

Dumitru în numele inculpatei Glavan Elena, făcând trimitere la art. 427

alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală, declară recurs, solicitând

casarea sentinței și deciziei instanței de apel cu dispunerea rejudecării

cauzei în instanța de apel.

În susținerea recursului înaintat a menționat că, la caz nu este

demonstrat că Glavan Elena a comis infracțiunea prevăzută la art. 361

alin. (2), lit. b) Cod penal, astfel nefiind constatată latura obiectivă a

infracțiunii, or, conform raportului de expertiză se indică clar că aceasta

nu a semnat și nu a falsificat nici un carnet de muncă.

9

La fel consideră că, în prezenta speță există o eroare judiciară

admisă de către instanța de apel prin care Glavan Elena a fost

recunoscută vinovată fără careva probe directe.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează

inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat din următoarele

considerente.

Conform art. 432 alin. (2), pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă

asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit

neîntemeiat.

Conform art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel. Astfel, instanța de recurs verifică

dacă s-a aplicat corect Legea, la faptele reținute prin hotărârea atacată și

dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept

formal și/sau material.

Lecturând conținutul recursului, Colegiul penal reține că,

recurentul a invocat în calitate de temei pentru recurs prevederile

art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală.

Din esența alegațiilor invocate de către recurent se atestă că, acesta

consideră că în speța dedusă judecății, infracțiunea imputată inculpatei

la art. 361 alin. (2), lit. b) Cod penal, nu întrunește semnele laturii

obiective a infracțiunii. Astfel criticile menționate în această parte

limitându-se în ipoteza neîntrunirii elementelor infracțiunii, care în

esență se circumscrie prevederilor art.427 alin. (1) pct.8) Cod de

procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel în cazul când nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

La fel, recurentul invocă că în speță, instanța de apel a admis o

eroare gravă de fapt, ceea ce a rezultat la recunoașterea ca vinovată a

condamnatei Glavan Elena în lipsa probelor directe, afirmație ce se

cataloghează la temeiul pentru recurs prevăzut la art. 427 alin. (1), pct.

6) Cod de procedură penală, însă Colegiul penal a stabilit că invocarea

dată nu a fost completată cu argumente și motive corespunzătoare, motiv

pentru care apreciază recursul în respectiva parte ca fiind declarativ și

nu va examina cauza prin prisma pretinsei erori, întrucât instanța

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în

favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât

interesele legii, astfel, instanța nu are competența de a completa din

oficiu un recurs nemotivat.

Cu referire la criticile invocate în recurs privind aprecierea

probelor, Colegiul penal ține să sublinieze că, aprecierea probelor este

unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece

întregul volum de muncă depus de către organele de urmărire penală,

instanțele judecătorești, cât și de părțile în proces, se concentrează pe

10

soluția ce va fi dată în urma acestei activități.

Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie

să se bazeze pe prevederile legale, precum și pe examinarea tuturor

probelor în ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv.

Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după

pertinența, concludența, veridicitatea și utilitatea acestora, toate probele

în ansamblul lor urând a fi apreciate din punct de vedere al coroborării

acestora.

Totodată, instanța de recurs reiterează că, motivele de reapreciere a

probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin.(1) art.427 Cod de

procedură penală, și astfel nu pot constitui motiv de casare ca fiind

ilegală a hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează

conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului

probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de

instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor

respective.

Din aceste considerente, Colegiul penal nu examinează criticile

referitoare la presupusa reținere greșită, pe baza probelor administrate în

cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația

de fapt stabilită de instanțele de fond, corectitudinea dispunerii

condamnării inculpatei conform învinuirii încriminate.

Reaprecierea probelor, în modul propus de către autorul

recursului, nu se încadrează în prevederile art.427 Cod de procedură

penală, iar o altă opinie asupra probelor, care au fost puse la baza

deciziei instanței de apel, prin continuarea judecării cauzei în fond, nu

poate servi temei pentru reexaminarea cauzei.

În acest sens Colegiul penal atestă că, probele acumulate și

examinate de instanța de apel au fost apreciate potrivit prevederilor

art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu

certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungând la concluzia

corectă că inculpata Glavan Elena a comis infracțiunea prevăzută de art.

361 alin. (2), lit. b) Cod penal.

Astfel, Colegiul penal menționează că, judecând apelurile,

respectând prevederile art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel

a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, fiind

cercetate suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța

de apel corect a ajuns la concluzia enunțată la pct.7.1 din prezenta

decizie, stabilind totodată, că vinovăția inculpatei a fost dovedită pe

deplin în baza probelor prezentate la cauza penală, care demonstrează

vinovăția inculpatei în afara oricărui dubiu rezonabil, iar careva încălcări

de procedură, sau încălcări a drepturilor și intereselor inculpatei, nu au

fost depistate.

Cu referire la temeiul de casare prevăzut de pct.8, alin.(1), art.427

Cod de procedură penală, Colegiul penal menționează că, temeiul de

drept prescris în această normă, prevede că hotărârile instanței de apel

11

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, atunci când nu au fost întrunite elementele

infracțiunii, însă din conținutul recursului, se constată lipsa

argumentării în acest sens.

Astfel, instanța de recurs menționează că, potrivit art.113 alin.(1)

Cod penal, se consideră calificare a infracțiuni determinarea și

constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de

norma penală.

Din conținutul probelor enunțate în pct.7.1. al prezentei decizii,

care au fost amplu analizate și obiectiv apreciate de instanța de apel, în

contextul de învinuire al inculpatei în baza art. 361 alin. (2), lit. b) Cod

penal, se confirmă cu certitudine că acțiunile inculpatei Glavan Elena

întrunesc elementele infracțiunii imputate, adică atât latura obiectivă,

cât și cea subiectivă a acestei infracțiuni, acțiunile inculpatei în acest

sens fiind corect calificate juridic în baza art. 361 alin. (2), lit. b) Cod

penal.

Dat fiind faptul că în prezenta speță autorul recursului își exprimă

dezacordul cu prezența în acțiunile a laturii obiective a infracțiunii,

Colegiul penal va purcede la analiza acestor elemente, în coraport cu

circumstanțele constatate și probele administrate.

Potrivit considerentelor teoretice, latura obiectivă a infracțiunii

prevăzute de art. 361 Cod penal, se realizează prin acțiuni de

confecționare, deținere, vânzare sau folosire a documentelor oficiale false,

care acordă drepturi sau eliberează de obligații, confecționarea sau

vânzarea imprimatelor, ștampilelor sau a sigiliilor false ale unor

întreprinderi, instituții, organizații, indiferent de tipul de proprietate și

forma juridică de organizare.

Prin confecționare, se înțelege crearea sau denaturarea conținutului

unor asemenea documente oficiale, care acordă drepturi sau eliberează

de obligații, a imprimatelor, ștampilelor sau a sigiliilor unor întreprinderi,

instituții, organizații, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică

de organizare.

Prin deținere, se înțelege intrarea în posesie a documentelor

oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligații, sau a

imprimatelor, ștampilelor sau a sigiliilor false ale unor întreprinderi,

instituții, organizații, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică

de organizare.

Prin folosire, se înțelege prezentarea sau aplicarea documentelor

oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligații, a

imprimatelor, ștampilelor sau a sigiliilor false ale unor întreprinderi,

instituții, organizații, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică

de organizare.

Infracțiunea analizată este formală și se consumă din momentul

săvârșirii a tuturor sau cel puțin a unei acțiuni indicate în dispoziția alin.

(1), art. 361 Cod penal.

La acest capitol, Colegiul penal reține că, în cauza dedusă judecății

12

latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 361 Cod penal, s-a

realizat prin acțiunea de confecționare, deținere și folosire a documentelor

oficiale false.

Astfel, Colegiul penal reține că, la caz s-a stabilit cert că, inculpata

Glavan Elena împreună cu alte persoane necunoscute, au confecționat

certificatul nr. 10 din 25.05.2016 cu conținutul că, Glavan Elena

activează în funcția publică de execuție, consilier clasa I în cadrul

Direcției Generală pentru statistică a mun. Chișinău de specialist

coordonator, aplicând semnătura din numele șefului Direcției Generale,

Șaragov Natalia și amprenta ștampilei instituției menționate și carnetul

de muncă nr. XXXXX, indicând că Glavan Elena a fost angajată în baza

ordinului nr. 07/p din 02.01.2014, în calitate de specialist coordonator

în Secția cercetări vizând forța de muncă și bugetul gospodăriilor din

cadrul Direcției Generală pentru statistică a mun. Chișinău.

Colegiul penal apreciază critic argumentele recurentului precum

că, nu s-a demonstrat realizarea laturii obiective de către inculpată,

deoarece raportul de expertiză nu indică clar că anume inculpata a

semnat și falsificat carnetul de muncă, or, instanța de apel corect a

remarcat că inculpata împreună cu alte persoane necunoscute au

confecționat certificatul dat, iar persoanele necunoscute nu puteau

modifica și introduce informații false în Carnetul de muncă nr. XXXXX și

Certificatul nr. 10 din 25.05.2016, decât prin obținerea unor asemenea

false de la Glavan Elena.

Mai mult de atât, potrivit Raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-

5956 din 20.11.2017, înscrisurile de tipar și impresiunea de ștampilă din

Certificatul nr. 10 din 25.05.2010 eliberat lui Glavan Elena din numele

șefului Direcției Generale pentru statistică a mun. Chișinău, Șaragov

Natalia, au fost aplicate cu folosirea amprentelor computerizate

multiplicative cu imprimantă Laser Jet Color. Impresiunea de ștampilă din

Certificatul nr. 10 din 25.05.2016 eliberat lui Glavan Elena, din numele

șefului Direcției Generale pentru statistică a mun. Chișinău, Șaragov

Natalia, nu a fost aplicată cu clișeul de ștampilă, ci prezintă o imagine

copie a acestei impresiuni, aplicată cu folosirea aparatelor computerizate

multiplicative cu imprimantă laser Jet Color, fapt ce exclude examinarea ei

comparativă cu impresiunile de ștampilă rotundă nr. 2 a „Direcției

Generale pentru statistică a mun. Chișinău”, prezentate în calitate de

model pentru comparație.

Totodată, instanța de apel corect a stabilit că, semnătura din

numele șefului Direcției Generale pentru statistică a mun. Chișinăul,

Șaragov Natalia din Certificatul nr.10 din 25.05.2016, eliberat lui Glavan

Elena nu a fost efectuată de Șaragov Natalia, dar de o altă persoană prin

imitare după o semnătură autentică. Respectiv toate înscrisurile

menționate nu puteau fi efectuate numai de către Glavan Elena, fiind

implicate și persoane necunoscute care posedă cunoștințe în folosirea

aparatelor computerizate pentru a obține rezultatul dorit.

De asemenea, la caz a fost stabilit cu certitudine și faptul că

inculpata deținând aceste acte, în scopul obținerii unei pensii de

13

funcționar public, s-a adresat cu cerere către Casa Teritorială de

Asigurări Sociale Ciocana, amplasată pe str. Meșterul Manole 12 a, mun.

Chișinău, prezentând ca act justificativ, actele menționate.

Astfel, potrivit informației primite de „TehnoDesign&Ko” SRL

carnetul de tip nou cu seria și nr. XXXXX a fost primit de Pretura

Ciocana, bonul de consum nr. 123 la 16.04.1998 și nu eliberat inculpatei

de Direcția Generală pentru statistică a mun. Chișinău.

Prin urmare, obiecțiile înaintate de recurent vis-a-vis de faptul că

infracțiunea prevăzută la art. 361 alin. (2), lit. b) Cod penal nu întrunește

semnele laturii obiective, urmează a fi respinse, or la judecarea cauzei în

ordine de apel, instanța de apel a verificat toate probele materiale și just

a ajuns la concluzia că inculpata Glavan Elena se face vinovată de

săvârșirea infracțiunii prevăzută la art. 361 alin. (2), lit. b) Cod penal

după indicii calificativi - „confecționarea, deținerea și folosirea

documentelor oficiale false, adică confecționarea, deținerea și folosirea

documentelor oficiale false, care acordă drepturi, săvârșite de mai multe

persoane”.

Colegiul penal conchide că, temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale nu

se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita

repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu

jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs.

România din 16.02.2010, statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă

instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca

impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs

Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces

echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor

furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În concluzie, Colegiul penal atestă că, la examinarea cauzei de

către instanța de apel au fost respectate prevederile legale prescrise de

art. art.414-419 Cod de procedură penală, iar temeiurile invocate de

către recurent, prevăzute la art.427 alin.(1), pct. 6) și 8) Cod de

procedură penală nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului.

În acest context, Colegiul penal consideră că, în prezenta speță nu

s-au reținut careva erori de drept, ce ar servi drept temei de implicare a

instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate, motiv din care se

impune soluția inadmisibilității recursului ordinar declarat de către

Marinescu Dumitru în numele inculpatei Glavan Elena, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul

Marinescu Dumitru în numele inculpatei Glavan Elena, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 octombrie 2021, în

14

cauza penală în privința lui Glavan Elena xxxxx, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 12 octombrie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Plămădeală Ghenadie

Țurcan Anatolie

15