ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 14.07.2022

1ra-2188/21 — art.361 al.1 CP

HOTĂRÂRE
14.07.2022
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.361 al.1 CP
Temei legal
art. 427 alin. 1, pct. 6, 8 CPP
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2022
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
1ra-2188/21 — art.361 al.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-2188/21

1-17216126-01-1ra-06122021

Curtea Supremă de Justiție

14 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Plămădeală Ghenadie, Toma Nadejda,

Țurcan Anatolie, Cobzac Elena

Judecând fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul ordinar

declarat de către avocatul Afanas Marin în numele inculpatei Ivanschi Natalia,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 septembrie

2021, în cauza penală de învinuire a lui

Ivanschi Natalia xxxxx, născută la xxxxx,

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal.

Termenii de examinare:

prima instanță: 11.12.2017 – 24.08.2020;

instanța de apel: 28.12.2020 – 21.09.2021;

instanța de recurs: 06.12.2021 – 14.06.2022.

Asupra recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

lărgit,

2020 a fost încetat procesul penal pe cauza de învinuire a lui Ivanschi Natalia în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal, din motivul

intervenirii termenului de prescripție prevăzut de art. 60, alin. (1), lit. b) Cod

penal, liberând-o pe Ivanschi Natalia de la răspundere penală.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Ivanschi Natalia, acționând cu vinovăție sub formă de intenție directă, având

scopul deținerii și folosirii ulterioare a unui document oficial fals, care acordă

anumite drepturi, aproximativ la începutul lunii iulie 2017, s-a adresat la Oficiul

Stare Civilă sect. Râșcani, mun. Chișinău cu o cerere privind rectificarea numelui

de familie, prezentând certificatul de naștere pe numele Ivanschi Natalia, seria

xxxxx nr. xxxxx, eliberat la data de xxxxx de către Oficiul stare civilă Cahul. În

rezultatul verificării de către angajații Oficiului Stării Civile s-a stabilit că,

certificatul de naștere seria xxxxx nr. xxxxx perfectat pe numele Ivanschi Natalia

nu a fost eliberat de către organele de stare civilă, iar conform registrului de

evidentă a documentelor de stare civilă deținut de către Serviciul Stare Civilă,

formularul certificatului de naștere seria xxxxx nr. xxxxx la data de xxxxx a fost

repartizat pentru uz intern în serviciul Oficiului Stare Civilă sect. Buiucani, mun.

Chișinău, iar la data de 16 iulie 2003 a fost eliberat ca duplicat în temeiul actului

de naștere nr. xxxxx din data de xxxxx, întocmit de Primăria Durlești, mun.

Chișinău altei persoane, pe nume Schimbător Alexandr.

1

Astfel, acțiunile inculpatei au fost încadrate juridic în baza art. 361 alin. (1)

Cod penal, după indicii calificativi - ”confecționarea, deținerea, vânzarea sau

folosirea documentelor oficiale false, a imprimatelor, ștampilelor sau a sigiliilor false,

adică deținerea și folosirea documentelor oficiale false, care acordă drepturi”.

inculpatei, solicitând casarea totală a sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri,

prin care inculpata să fie achitată.

3.1. În argumentarea apelului declarat avocatul a invocat că;

- probele administrate în cadrul urmăririi penale nu demonstrează direct

vinovăția inculpatei, în comiterea infracțiunilor imputate;

- în cadrul urmăririi penale, cât și în instanță de fond, aceste circumstanțe,

n-au fost verificate complet, inclusiv n-a fost stabilită careva legătură sau

complicitate directă a lui Ivanschi Natalia în săvârșirea faptei încriminate;

- „rechizitoriu” pe cauza dată, este compus, pe niște temeiuri superficiale,

inclusiv acesta fiind bazat pe niște fapte care sunt lipsite de careva probe

concludente;

- vina inculpatei n-a fost dovedită de către acuzatorul de stat, atât la

urmărirea penală, cât și în instanță de judecată, de altfel spus n-au fost

administrate probe concludente și pertinente care să coroboreze între ele, ce ar

demonstra contrariul;

- probele pe care se bazează procurorul și susținute de instanță poartă un

caracter formal și nu sunt pertinente în dovedirea vinei inculpatei, dar dimpotrivă

demonstrează nevinovăția acesteia, respectiv acțiunile inculpatei pe acest capăt

de acuzație nu sunt demonstrate;

- declarațiile inculpatei, în cumul cu celelalte probe administrate pe cauza

penală, urmează a fi apreciate pozitiv, adică în defavoarea acuzării, deoarece

faptele care nu pot fi dovedite în procesul penal și care se bazează pe presupuneri

se tratează în mod obligatoriu în favoarea inculpatei, respectiv nu pot fi puse la

baza unei hotărâri de învinuire sau a unei sentințe de condamnare (art. 8, alin.

(1)- (3) Codul de procedură penală).

2021, s-a respins ca nefondat apelul declarat, cu menținerea sentinței.

4.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, prima instanță

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că,

inculpata Ivanschi Natalia a săvârșit infracțiunea imputată ei.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la

cauza penală sus-indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se

prevederile art.101 Codul de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct

de vedere al coroborării lor, iar acțiunile inculpatei Ivanschi Natalia au fost corect

calificate de către prima instanță prin prisma art.361 alin. (1) Codul penal.

La fel, a menționat că, analizând probele anexate la materialele cauzei, și

anume declarațiile inculpatei Ivanschi Natalia, care a relatat circumstanțele de

fapt ale cazului înfăptuit (f. d. 146), precum și declarațiile martorilor Musteata

Daniela și Ceban Alexandr (f. d.144,145), cercetate atât în cadrul primei instanțe,

cât și în instanță de apel și apreciindu-le din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilații și veridicității, instanța de apel a constatat că acestea

demonstrează cu certitudine vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal.

Instanța de apel a apreciat critic afirmațiile avocatului inculpatei precum că,

atât declarațiile martorilor, cât și celelalte probe nu demonstrează comiterea

infracțiunii de către Ivanschi Natalia, or, în baza declarațiilor inculpatei și a

martorului Musteață Daniela dovedesc indubitabil faptul că, certificatul de

2

naștere seria xxxxx nr.xxxxx, eliberat la xxxxx titularului Ivanschi Natalia, de

către Oficiul de Stare Civilă Cahul, a fost prezentat de către inculpată pentru a

solicita rectificarea numelui de familie.

Mai mult ca atât, Concluzia Oficiului Stare Civilă Centru mun. Chișinău,

privind veridicitatea certificatului de naștere seria xxxxx perfectat pe numele

Ivanschi Natalia prin care s-a constatat că certificatul de naștere seria xxxxx

nr.xxxxx perfectat pe numele Ivanschi Natalia nu a fost eliberat de către organele

de stare civilă.

Instanța de apel a respins argumentele invocate de apărător privind

superficialitatea rechizitoriului și că inculpata Ivanschi Natalia nu a comis fapta

imputată precum și a faptului că în general nu a cunoscut despre falsificarea

certificatului de naștere, or, contrar acestora, prima instanță corect a menționat

că, motivul invocat se combate cu principiile Codului civil și ale Codului familiei,

ori actele de stare civilă reprezintă înscrisuri autentice de stat, prin care se

confirmă faptele și evenimentele ce influențează apariția, modificarea sau

încetarea drepturilor și obligațiilor persoanelor și se caracterizează statutul de

drept al acestora. Astfel, art. 3 și 4 din Legea 100-XV/26.04.2001 privind actele

de stare civilă, prevede expres că sunt recunoscute valabile numai actele de stare

civilă înregistrate la organele de stare civilă, iar înregistrarea lor se înfăptuiește,

în numele statului, de către organele de stare civilă.

Referitor la solicitările invocate de partea apărării, precum că prima instanță

urma s-ă achite inculpata de comiterea infracțiunii prevăzute art.361 alin.(1) Cod

penal, instanța de apel a constatat că, prima instanță nu a comis careva erori de

fapt și de drept, care ar impune casarea sentinței adoptate, or afirmațiile părții

apărării reprezintă opinia subiectivă a apelantei, iar, prima instanță în sentința

sa corect și justificat și-a motivat soluția sub aspectul stabilirii cu certitudine a

comiterii infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal, luând în

considerație că, din probele administrate legal la faza de urmărire penală și

cercetate în ședința de judecată la prezenta cauză penală, cu respectarea

prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală și ansamblul probelor

scrise ale cauzei indicate supra, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții,

veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt

și de drept, și ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatei în

comiterea faptei și prezența în acțiunile inculpatei a elementelor infracțiunii de

deținere și folosire a documentului oficial fals și anume certificatul de naștere

seria xxxxx nr. xxxxx care i-a acordat anumite drepturi.

Afanas Marin în numele inculpatei, indicând temeiurile pentru recurs prevăzute

de art. 427 alin. (1), pct. 6), 8) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea

deciziei și a sentinței, cu pronunțarea unei hotărâri noi prin care inculpata să fie

achitată pe motiv că în acțiunile sale lipsesc elementele infracțiunii.

În motivarea recursului declarat, autorul acestuia invocă argumente similare

celor indicate anterior în apel descrise în pct. 3. și 3.1 al prezentei decizii.

Suplimentar a indicat că instanța de fond, a pronunțat o sentință

neîntemeiată și contrară legii, motiv pentru care inculpata Ivanschi Natalia

urmează a fi achitată de acuzația adusă conform prevederilor art. 361 alin. (1)

Cod penal. Însă instanța de apel, nu a luat în considerație toate circumstanțele și

motivele expuse de apărător, ceea ce a condus la adoptarea unei decizii

neîntemeiate și ilegale și anume instanță de apel superficial s-a expus asupra

argumentelor părții apărării, fapt care a determinat aprecierea injusta a probelor

și recunoașterea ilegala a inculpatei, vinovata, în comiterea infracțiunii imputate.

Concomitent, a invocat că instanță de apel, nu s-a pronunțata asupra tuturor

3

motivelor invocate de apărare, respectiv decizia atacată nu cuprinde motivele de

drept pe care se întemeiază soluția, or, această motivație este făcută în pripă, fără

elucidarea completă și obiectivă a circumstanțelor ce au condus la emiterea

acestei decizii.

(1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, prin care a

manifestat dezacordul cu recursul declarat, a solicitat declararea recursului ca

inadmisibil fiind vădit neîntemeiat cu menținerea deciziei instanței de apel

motivând prin faptul că instanță de apel a dat răspuns la toate motivele invocate

în apel, argumentele invocate au fost obiect de examinare în instanța de apel.

Colegiul penal lărgit, conchide că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, din

următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod

de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanță

de recurs, judecând recursul declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără

citarea părților, este în drept să-l respingă ca inadmisibil în cazul în care constată

că recursul este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanță de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.

427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

La caz, se reține că recurentul contestă decizia instanței de apel, indicând

temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură

penală,

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

lărgit reține că temeiurile și motivele invocate de recurent în susținerea temeiurilor

invocate nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, argumentând

în acest context următoarele.

În privința temeiului de recurs invocat de recurent, prevăzut de art. 427 alin.

(1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit constată că nu și-a găsit

confirmarea în urma cercetării materialelor cauzei, nefiind identificate careva

circumstanțe care ar justifica incidența acestui temei de recurs, dat fiind faptul

că, instanță de apel, la judecarea apelului și adoptarea deciziei a respectat

prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, s-

a expus detaliat și argumentat asupra motivelor relevante invocate în apelul

recurentului, fiind reflectate clar motivele pe care se întemeiază soluția instanței

de apel în privința menținerii sentinței primei instanțe, soluție întemeiată pe

acțiunile procesuale și cumulul de probe, cercetate, verificate și apreciate just prin

prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicități lor, iar toate probele în ansamblu

din punct de vedere al coroborării lor, fără a fi admisă vreo eroare de fapt sau de

drept ce ar afecta legalitatea deciziei instanței de apel, fapt ce determină lipsa

unor temeiuri justificative de a interveni în decizia instanței de apel sub aspectele

contestate.

Cât ține de argumentele recurentului referitor la faptul că inculpata urmează

a fi achitată, Colegiul penal lărgit, punctează că reprezintă o interpretare

subiectivă a recurentului ce nu poate fi acceptată, or atât în sentința primei

instanțe (f. d. 154 verso -156), cât și în decizia instanței de apel au fost combătute

aceste argumente (f. d. 212-216), motivări ce sunt în coroborare cu circumstanțele

4

constatate în prezenta cauza penală în baza cumulului de probe cercetate de

prima instanță și instanța de apel, ce se acceptă de instanța de recurs, și

corespunde practicii CtEDO.

Mai mult ca atât, instanța de recurs, apreciază critic argumentul

recurentului precum că concluziile instanței de apel nu sunt bazate pe probe, în

acest sens, Colegiul penal indică că este un argument declarativ, or instanța de

apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-a motivat concluzia prin

cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o apreciere justă și

obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității, veridicități și coroborării reciproce, stabilind cu

certitudine toate aspectele de fapt și de drept.

De asemenea, Colegiul penal lărgit atestă că recurentul primordial își

manifestă dezacordul cu aprecierea probelor de către prima instanță și de către

instanța de apel, care în opinia lui nu confirmă vinovăția inculpatei în comiterea

infracțiunii incriminate, Colegiul penal lărgit reține că nu pot fi acceptate, din

considerentul că aceste probe au fost apreciate de către prima instanță și instanța

de apel prin coroborare între ele, astfel fiind demonstrată pe deplin vinovăția

inculpatei, iar obiecțiile recurentului reprezintă doar opinia subiectivă greșită a

acestuia, or Colegiul penal lărgit nu identifică vreun temei de a interveni prin

prisma argumentelor invocate de recurent în decizia instanței de apel, care este

legală și întemeiată.

Tot odată, se reține că atât prima instanță, cât și instanța de apel au apreciat

probele prin prisma cerințelor stipulate în art. 101 Cod de procedură penală,

expunându-se în decizie cu privire la motivele respingerii argumentelor părții

apărării și acceptării probelor prezentate de partea acuzării, respectând rigorile

dictate de principiul contradictorialității stipulat în art. 24 Cod de procedură

penală.

Astfel, Colegiul penal lărgit constată că în speța dedusă judecății, probele

administrate și cercetate în cadrul ședinței de judecată indică direct și

incontestabil faptul că certificatul de naștere seria xxxxx nr.xxxxx, eliberat la

xxxxx titularului Ivanschi Natalia, de către Oficiul de Stare Civilă Cahul, a fost

prezentat de către inculpată pentru a solicita rectificarea numelui de familie. Mai

mult ca atât, Concluzia Oficiului Stare Civilă Centru mun. Chișinău, privind

veridicitatea certificatului de naștere seria xxxxx nr.xxxxx perfectat pe numele

Ivanschi Natalia prin care s-a constatat că certificatul de naștere seria xxxxx

nr.xxxxx perfectat pe numele Ivanschi Natalia nu a fost eliberat de către organele

de stare civilă.

Colegiul penal lărgit reține că instanțele de fond au argumentat detailat

motivele pentru care au fost respinse versiunile apărării, probele administrate

confirmând cu certitudine vinovăția inculpatei în comiterea faptei și prezența în

acțiunile inculpatei a elementelor infracțiunii de deținere și folosire a

documentului oficial fals și anume certificatul de naștere seria xxxxx nr. xxxxx

care i-a acordat anumite drepturi.

Cele consemnate supra, evidențiază că instanța de apel a acordat o atenție

sporită materialelor cauzei, înlăturând justificat și prin argumente temeinice

versiunea părții apărării despre nevinovăția inculpatului.

Din aceste considerente, Colegiul penal analizând materialele cauzei,

consideră că nu identifică temeiuri justificative de a interveni în hotărârile

judecătorești a instanțelor ierarhic inferioare, ce sunt legale și întemeiate, or

asupra acelorași motive invocate în recurs, s-a expus suficient de argumentat și

detaliat instanța de apel în decizia adoptată.

Astfel, Colegiul penal lărgit conchide că temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele

5

contestate nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita

repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu

jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România

din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își

motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat

pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu

toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin

însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi

examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În consecință, Colegiul penal lărgit nu a constatat prezenta erorilor de drept

invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate,

deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar

recursul ordinar declarat urmează a fi respins, ca inadmisibil.

penală, Colegiul penal lărgit

Se respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul

Afanas Marin în numele inculpatei Ivanschi Natalia, cu menținerea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 septembrie 2021, în cauza

penală în privința lui Ivanschi Natalia xxxxx.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 14 iulie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Plămădeală Ghenadie

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

6

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2022-06-23
0,95
1ra-2251/21 — art.186 al. 2 lt.d CP
Dosarul nr. 1ra-2251/21 1-18185453-01-1ra-17122021 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 12 mai 2022 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Plămădeală
CSJ 2021-05-21
0,95
1ra-905/21 — art. 186 alin. 2 lit. c, d CP 6 episoade
Dosarul nr. 1ra-905/21 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 21 aprilie 2021 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Toma Nadejda, Cobzac Elena, a examinat adm
CSJ 2022-03-01
0,95
1ra-1234/2021 — art.190 al.1 CP
Dosarul nr. 1ra-1234/21 1-17000455-01-1ra-09042021 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 01 martie 2022 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Ţurcan A
CSJ 2020-06-25
0,95
1ra-111/2020 — art.287 alin.3 CP
Dosarul nr. 1ra-111/2020 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 26 mai 2020 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan An
CSJ 2021-12-03
0,95
1ra-1582/2021 — art. 328 alin.3 lit. d CP
Dosarul nr. 1ra-1582/2021 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 12 octombrie 2021 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Toma Nadejda, Judecători – Țurcan Anatolie
Sursă