1ra-760/2022 — art. 269, 163 alin. 2 lit. b CP

1ra-760/2022 — art. 269, 163 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-760/2022

1-21002878-01-1ra-19052022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

07 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Cobzac Elena și Plămădeală Ghenadie

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Gheorghița Igor în numele inculpatului Albot Igor, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 01 martie 2022, în cauza

penală privindu-l pe

Albot Igor Xxxxx, născut la xxxxx, domiciliat și

originar în Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Igor a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 269 Cod

penal și în baza acestei legi, cu aplicarea prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de

procedură penală, i s-a stabilit acestuia pedeapsa sub formă de închisoare pe un

termen de 1 an 6 luni.

Prin aceeași sentință, Albot Igor a fost recunoscut vinovat, de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 163 alin.(2) lit.b) Cod penal și în baza acestei legi, cu

aplicarea prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, i s-a stabilit

acestuia pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1 (un) an.

În temeiul art.84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, s-a stabilit definitiv lui Albot Igor pedeapsa sub formă

de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

1

În temeiul art.90 Cod penal instanța a dispus suspendarea condiționată a

executării pedepsei aplicate față de Albot Igor pe un termen de probațiune de 2 (doi)

ani.

În temeiul lit. a) alin. (6) art. 90 Cod penal, inculpatul Albot Igor a fost obligat

să nu-și schimbe domiciliul fără acordul organului competent.

Acțiunea civilă s-a admis integral. S-a încasat de la Albot Igor în beneficiul lui

Covali Oleg prejudiciul moral în mărime de 60000,00 (șase zeci mii) lei.

Solicitarea procurorului privind încasarea de la Albot Igor în beneficiul statului

suma de 4792,00 ( patru mii șapte sute nouăzeci și doi, 00) lei în calitate de cheltuieli

judiciare efectuarea raporturilor de expertiză judiciare a fost admisă.

S-a încasat de la Albot Igor în beneficiul statului suma de 4792,00 (patru mii

șapte sute nouăzeci și doi,00) lei în calitate de cheltuieli judiciare pentru efectuarea

rapoartelor de expertiză judiciară nr.202027C0069 din 06 iulie 2020; raportul de

expertiză judiciară nr. 202006P0279 din 06 iulie 2020; raportul de expertiză

judiciară nr. 202027P0169 din 06 iulie 2020.

iunie 2020, aproximativ la orele 23:00, conducând bicicleta de model „RTM

Extrime”, pe partea dreaptă a carosabilului, având direcția de deplasare din orașul

Rîșcani spre satul Mihăilenii Vechi, raionul Rîșcani, pe traseul G-17, fiind poziționat

pe partea carosabilă în 2 (două) rânduri, în spatele biciclistului Botnaru Ciprian, la

distanța de 2 metri de marginea carosabilului, n-a ținut cont permanent de totalitatea

factorilor ce caracterizează condițiile rutiere, intensitatea și nivelul de organizare a

traficului rutier de care trebuie să țină cont fiecare conducător și anume pe faptul că,

conducătorii bicicletei, trebuie să circule pe drum public numai într-un singur rând,

menținând în timpul deplasării, în raport cu marginea din dreapta a carosabilului, un

interval nu mai mare de 1 m, nefiind îmbrăcați în vestă de protecție - avertizare

fluorescent-reflectorizantă, a condus bicicleta fără a o utila cu catadioptri în față de

culoare albă (sau far), pe lateral - portocalie, în spate - roșie, manifestând neglijență

în circumstanțele sus expuse, n-a luat în considerație starea de lucruri în traficul

rutier ce reflectă gradul de protecție a participanților la el împotriva accidentelor și

consecințelor acestora, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului, drept rezultat

s-a ciocnit cu biciclistul Covali Anatoli, care se deplasa spre direcția de intrare în

orașul Rîșcani.

În rezultatul impactului, în urma traumelor primite, biciclistul Covali Anatoli, la

29.06.2020 a decedat în Spitalul raional Rîșcani.

Ca rezultat al accidentului rutier, Covali Anatoli, conform raportului de expertiză

judiciară nr. 202027C0069 din 06 iulie 2020, i-au fost cauzate vătămări corporale

grave, sub formă de: traumatism cranio-cerebral grav închis; fractură liniară de os

frontal, parietal și occipital și bazei craniului; hematom subdural pe ambele emisfere;

edemuri pe ambele mâini părțile dorsale, pe partea laterală a antebrațului stâng pe

2

partea medială a brațului drept, părțile posterioare ale ambelor coate, echimoze

violet - închise pe marginile neregulate, echimoză în jurul ambelor ochi, excoriații

pergamentoase pe părțile posterioare ale ambelor coate și pe părțile dorsale ale

ambelor mâini, traumatism suportat care are legătură directă cu decesul lui Covali

Anatoli.

Astfel, Albot Igor prin acțiunile sale a încălcat următoarele prevederi ale

Regulamentului Circulației Rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului R. Moldova

nr. 357 din 13.05.2009, încălcări care sunt în legătură cauzală directă cu producerea

accidentului rutier și consecințele survenite și anume:

Prevederile pct.3 conform cărora participanții la trafic sânt obligați să respecte

regulile de circulație, semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră, semnalele și

indicațiile agentului de circulație, condițiile tehnice ale prezentului Regulament și

prin acțiunile lor să nu cauzeze prejudicii altor participanți la trafic, să nu-i expună

pericolului.

Prevederile pct.10, subpunctului (1) lit. b) conform cărora persoana care conduce

un vehicul trebuie să posede cunoștințe și să execute cerințele prezentului

Regulament, precum și să posede dexteritatea necesară de a conduce în siguranță

vehiculul pe drum;

Prevederile art.11 lit. a) conform cărora conducătorul de vehicul, este obligat

înainte de plecare să verifice starea tehnică a vehiculului și să o supravegheze pe

parcurs, în special funcționarea sistemelor de direcție, de frânare, dispozitivelor de

iluminare și semnalizare.

Prevederile art.109 pct.1) conform cărora conducătorii de biciclete,

ciclomotoare, motocultoare cu remorcă, vehicule cu tracțiune animală, călăreții

trebuie să circule pe drumul public numai într-un singur rând, menținând în timpul

deplasării, în raport cu marginea din dreapta a carosabilului, un interval nu mai mare

de 1 m, fiind îmbrăcați în vestă de protecție-avertizare fluorescent-reflectorizantă.

Prevederile art. 109, pct.3) conform cărora bicicletele trebuie să fie utilate cu

catadioptri în față de culoare albă (sau far), pe lateral - portocalie, în spate - roșie.

Tot el, la data de 26 iunie 2020, aproximativ la orele 23:00, conducând bicicleta

de model „RTM Extrime”, pe partea dreaptă a carosabilului, având direcția de

deplasare din orașul Râșcani spre satul Mihăilenii Vechi, raionul Râșcani, pe traseul

G-17, fiind poziționat pe partea carosabilă în 2 (două) rânduri, în spatele biciclistului

Botnaru Ciprian, la distanța de 2 metri de marginea carosabilului, n-a ținut cont

permanent de totalitatea factorilor ce caracterizează condițiile rutiere, intensitatea și

nivelul de organizare a traficului rutier de care trebuie să țină cont fiecare conducător

și anume pe faptul că, conducătorii bicicletei, trebuie să circule pe drum public

numai într-un singur rând, menținând în timpul deplasării, în raport cu marginea din

dreapta a carosabilului, un interval nu mai mare de 1 m, nefiind îmbrăcați în vestă

de protecție - avertizare fluorescent-reflectorizantă, a condus bicicleta fără a o utila

3

cu catadioptri în față de culoare albă (sau far), pe lateral - portocalie, în spate - roșie,

manifestând neglijență în circumstanțele sus expuse, n-a luat în considerație starea

de lucruri în traficul rutier ce reflectă gradul de protecție a participanților la el

împotriva accidentelor și consecințelor acestora, pentru a nu pune în pericol

siguranța traficului, drept rezultat s-a ciocnit cu biciclistul Covali Anatoli, care se

deplasa spre direcția de intrare în orașul Rîșcani.

În continuare, intenționat, ignorând cerințele prevederile art.12 pct.1) lit.c)

conform cărora conducătorul de vehicul implicat într-un accident în traficul rutier

este obligat să acorde primul ajutor, să cheme ambulanța în cazul în care în accident

au fost cauzate traumatisme persoanelor, iar dacă aceasta nu este posibil sau în

cazurile de urgență - să asigure transportarea persoanei traumatizate la cea mai

apropiată unitate medicală cu un vehicul de ocazie ori cu propriul vehicul, să declare

la unitatea medicală identitatea sa, prezentând permisul de conducere sau alt act,

precum și certificatul de înmatriculare a vehiculului, ulterior să revină la locul

accidentului; cu bună știință cunoscând cu certitudine că Covali Anatoli, urmare a

ciocnirii a căzut pe partea carosabilă, aflându-se în poziție așezat și într-o stare

periculoasă pentru viață, urmate a loviturii și leziunilor primate, pe timp de noapte,

în lipsa vreunei iluminări a porțiunii date de drum, având posibilitatea de a-i acorda

ajutor părții vătămate, el însuși punând-o într-o situație periculoasă pentru viață,

împreună cu Botnaru Ciprian și-au continuat deplasarea la domiciliul lor, situat în

satul Mihăilenii Vechi, raionul Rîșcani, lăsându-l pe Covali Anatoli fără ajutor pe

marginea carosabilului.

Ulterior, fiind chemată salvarea de către minorul Rusu Alexandru, care fiind

împreună cu minorul Scutaru Maxim, l-au observat pe Covali Anatoli, pe partea

carosabilă, ultimul fiind transportat la Spitalul raional Rîșcani, la 29.06.2020 în

rezultatul traumelor primite a decedat.

inculpatului Albot Igor, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea parțială a

sentinței Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani din 11.03.2021, pronunțând o nouă

hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță cu dispunerea respingerii

cererii succesorului părții vătămate Coval Oleg privind repararea prejudiciului moral

ca fiind inadmisibilă, totodată cu respingerea solicitării acuzatorului de stat privind

încasarea din contul condamnatului Albot Igor a cheltuielilor judiciare ca fiind

nefondate.

În motivarea apelului apărarea a invocat că nu este de acord cu sentința instanței

de fond în latura civilă. A menționat faptul, că în cadrul examinării cauzei apărarea

a solicitat respingerea acțiunii civile motivându-și poziția prin faptul că la data de

15.02.2021 conform recipisei eliberate de partea vătămată Coval Oleg, se atestă

faptul că condamnatul Albot Igor a reparat prejudiciul material cât și moral în sumă

4

totală de 40 000 (patruzeci mii) lei, dovada în acest sens a fost anexată la materialele

dosarului.

În motivarea sentinței în latura admiterii acțiunii civile instanța a omis a se

expune asupra argumentelor invocate de către apărare lăsând fără apreciere înscrisul

anexat la materialele dosarului în calitate de probă, astfel determinând caracterul

nemotivat al sentinței în partea admiterii cerinței verbale a succesorului părții

vătămate Coval Oleg de a fi încasat de la inculpatul Albot Igor, în calitate de

prejudiciu moral suma de 60 000 (șase zeci mii) lei.

Avocatul a menționat că persoana fizică care a intentat acțiunea civilă, prin

ordonanța organului de urmărire penală sau prin încheierea instanței de judecată,

este recunoscută în calitate de parte civilă. Odată cu soluționarea cauzei penale,

judecătorul este obligat să soluționeze acțiunea civilă.

Dacă partea vătămată solicită recunoașterea în calitate de parte civilă și

înaintează acțiunea civilă în conformitate cu prevederile art. 221 Cod de procedură

penală, instanța prin încheiere protocolară admite cererea în temeiul art. 61 Cod de

procedură penală. Totodată, instanța va solicita părții civile să-și formuleze

pretențiile în aceeași ședință. În cazul când partea civilă nu și-a formulat acțiunea,

acesta nu reprezintă temei de amânare a judecării cauzei. Ca excepție, părțile pot

propune, în latura civilă, administrarea de probe care le dețin la acel moment și le

prezintă instanței.

Apărarea a conchis că potrivit descriptivului și dispozitivului sentinței instanța

de fond: a) a constatat greșit existența acțiunii civile înaintată în condițiile și cerințele

legale de către succesorul părții vătămate Coval Oleg către inculpatul Albot Igor la

materialele dosarului; b) instanța de fond nu a apreciat în genere probele pe care-și

întemeiază soluția de admitere a acțiunii civile și încasarea sumei de 60000 lei în

calitate de prejudiciu moral - acțiune civilă inexistentă, or, potrivit materialelor

cauzei penale, o astfel de acțiune civilă nu a fost înaintată în genere, decât o cerere

la faza de urmărire penală ce nu îmbracă forma și conținutul cerințelor legale în acest

sens; c) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de

vedere al coroborării lor, inclusiv în coroborare cu normele de procedură penală care

vizează natura juridică a acestor probe, și anume, nu a dat apreciere recipisei

eliberată de succesorul părții vătămate prin care se confirmă repararea prejudiciului

moral și material în sumă de 40000 lei.

Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în latura civilă în conformitate

cu rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motivele legale

pe care se întemeiază soluția.

În motivarea acestei concluzii apărarea a reținut, că la faza urmăririi penale,

Coval Oleg a fost recunoscut în calitate de succesor al părții vătămate, fapt ce în

corespundere cu art. 221 Cod de procedură penală i-a acordat dreptul procesual de

5

inițiere în procesul penal a unei acțiuni civile, care de fapt nu a fost realizată prin

înaintarea acesteia la faza de urmărire penală sau în cadrul judecării cauzei în

instanța de fond, solicitându-se recuperarea despăgubirilor de ordin moral în formă

verbală în cadrul ședinței.

Potrivit art. 219 alin. (1) Cod de procedură penală acțiunea civilă în procesul

penal poate fi inițiată la cererea persoanelor fizice sau juridice cărora le-au fost

cauzate prejudicii materiale, morale sau după caz, le-a fost adusă daună reputației

profesionale nemijlocit prin fapta (acțiunea și sau inacțiunea) interzisă de legea

penală sau în legătură cu săvârșirea acesteia, alin.(2) pct.4) al aceleeași norme

oferind persoanelor fizice cărora le-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin acțiunile

interzise de legea penală, posibilitatea de a înainta acțiune civilă privitor la

despăgubire prin repararea prejudiciului moral.

Potrivit art. 220 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală acțiunea civilă în

procesul penal se soluționează în conformitate cu prezentul cod, normele procedurii

civile fiind aplicabile dacă ele nu contravin principiilor procesului penal și dacă

normele procesului penal nu prevede asemenea reglementări, dispozițiile art. 397

Cod de procedură penală stabilind, că dispozitivul sentinței de condamnare, de

achitare, precum și a celei de încetare a procesului penal, pe lângă chestiunile

enumerate la art. art. 395 - 396 Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă

hotărârea cu privire la acțiunea civilă sau cea cu referire la paguba materială.

În circumstanțele date, partea civilă cuantumul pagubei morale nu le-a clarificat

în nici un mod, deși pentru determinarea prejudiciului real suportat de către acesta

urma a fi prezentat o formulare cel puțin, în care mărimea acestuia fiind posibilă de

a fi stabilită univoc și sigur.

Apelantul a menționat că prin sentința Judecătoriei Drochia sediul Rîșcani din

11.03.2021, s-a admis solicitarea procurorului privind încasarea de la Albot Igor în

beneficiul statului suma de 4792,00 (patru mii șapte sute nouăzeci și doi, 00) lei în

calitate de cheltuieli judiciare pentru efectuarea raporturilor de expertize judiciare.

Studiind motivarea soluției adoptate în acest sens, apărarea a considerat-o una

defectuoasă, nejustificată și înafara cadrului legal.

Avocatul a reținut că, raportul de expertiză judiciară nr.202027C0069 din 06

iulie 2020; raportul de expertiză judiciară nr. 202006P0279 din 06 iulie 2020;

raportul de expertiză judiciară nr. 202027P0169 din 06 iulie 2020, au fost ordonate

de către organul de urmărire penală, aceasta fiind acțiuni procesuale ce țin de

administrarea probatoriului și formularea învinuirii, care sunt puse în sarcina părții

acuzării. Or, procurorul în lipsa unor astfel de probe nu ar fi putut demonstra

comiterea faptelor penale incriminate lui Albot Igor, precum și să susțină învinuirea

în instanța de judecată în vederea condamnării persoanei, or în astfel de cazuri sunt

necesare cunoștințe speciale, iar raportul de constatare este unul obligatoriu, reieșind

din prevederile art. 143 alin. (1) Cod de procedură penală.

6

S-a remarcat că cheltuielile suportate în cadrul urmăririi penale în vederea

demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunilor imputate, prin

numirea rapoartelor de expertiză judiciară medico-legale, reprezintă cheltuieli

judiciare ce sunt achitate din sumele alocate de la bugetul statutului.

De asemenea, referința instanței de fond la prevederile art. 227 alin. (2) pct. 1)

Cod ce procedură penală, care stabilește că cheltuielile judiciare cuprind sumele

plătite sau care urmează a fi plătite martorilor, părților vătămate, reprezentanților

lor, experților, specialiștilor, interpreților, traducătorilor și asistenților procedurali,

este neîntemeiată, în situația în care procurorul nu a anexat la cauza penală probe ce

ar demonstra achitarea experților suma de 4792,00 (patru mii șapte sute nouăzeci și

doi,00) lei solicitată a fi încasată din contul inculpatului Albot Igor.

Statul prin intermediul procurorului și-a onorat obligația de a demonstra în

instanța de judecată vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii cercetate de către

organul de urmărire penală și nu constituie un temei automat de a încasa cheltuielile

judiciare din contul inculpatului Albot Igor, or, procurorul necesită să demonstreze

că acele cheltuieli invocate au fost real suportate de către organul de urmărire penală,

prin prezentarea de probe pertinente și concludente, pe când la caz, astfel de probe

nu au fost administrate.

Instanța de apel urmează a constata netemeinicia concluziei primei instanțe de a

admite cerința procurorului privitor la încasarea de la inculpatul Albot Igor

cheltuielile judiciare pentru efectuarea rapoartelor de expertiză judiciare medico-

legale în sumă totală de 4792,00 (patru mii șapte sute nouăzeci și doi,00) lei, or

potrivit art. 227 alin.(1) și art. 227 alin.(2) pct.5), (3) Cod de procedură penală,

cheltuieli judiciare se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă

modalitate.

declarat de către avocatul Gheorghița Igor în numele inculpatului Albot Igor a fost

respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări.

4.1. În motivarea soluției date, instanța de apel a considerat, că judecând cauza

penală în privința lui Albot Igor instanța de fond a respectat normele procesuale, a

verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a

dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului în faptele

incriminate și făcând o încadrare juridică justă a acțiunilor inculpatului Albot Igor

conform art.269 Cod penal, după indicii de calificare încălcarea regulilor privind

menținerea ordinii și securitatea circulației adică, încălcarea de către alt

participant la trafic a regulilor privind menținerea ordinii și securitatea circulației,

dacă aceasta a provocat urmările indicate la art.264 și a prevederilor art.163

alin.(2) lit.b) Cod penal, lăsarea în primejdie, adică lăsarea cu bună-știință fără

7

ajutor a unei persoane care se află într-o stare periculoasă pentru viață, și este

lipsită de posibilitatea de a se salva din cauza neputinței, dacă cel vinovat știa

despre primejdie și a avut posibilitate de a acorda ajutor părții vătămate, precum și

el însuși a pus-o într-o situație periculoasă pentru viață, faptă care a provocat din

imprudență decesul victimei.

Totodată, instanța de apel a considerat, că instanța de fond la stabilirea pedepsei

în privința lui Albot Igor a acordat deplină eficiență principiilor generale de aplicare

a pedepsei consfințite în art.61 alin. (1) și (2) Cod penal, criteriilor generale de

individualizare a pedepsei prevăzute de art.75 Cod penal, precum și a ținut cont de

circumstanțele reale și personale în privința inculpatului, de circumstanța atenuantă

sub formă de căința sinceră și de faptul că este la prima abatere, se caracterizează

pozitiv.

Referitor la solicitarea părții apărării privind dispunerea respingerii cererii

succesorului părții vătămate Coval Oleg privind repararea prejudiciului moral ca

fiind inadmisibilă, instanța de apel a respins-o.

Succesorul părții vătămate Coval Oleg a înaintat acțiune civilă prin care a

solicitat încasarea de la Albot Igor în beneficiul său a prejudiciului material, în sumă

de 28124,89 (două zeci și opt mii una sută douăzeci și patru, 89) lei și a prejudiciului

moral în sumă de 200000 (două sute mii,00) lei.

În ședința instanței de fond succesorul părții vătămate Coval Oleg a declarat că,

de către inculpatul Albot Igor i-a fost restituit prejudiciul material în sumă de 28124,

89 lei (douăzeci și opt mii una sută douăzeci și patru, 89) lei și a solicitat de la

inculpat să fie încasat prejudiciul moral în mărime de 60000, 00 (șaizeci mii,00) lei.

Instanța de apel luând în considerație prevederile art.2036 alin.(1), art.2037

alin.(1) Cod Civil a considerat că instanța de fond corect a admis și a încasat din

contul lui Albot Igor în beneficiul lui Coval Oleg suma de 60000,00 (șaizeci mii,00)

lei din motiv, că în rezultatul acțiunilor lui Albot Igor lui Covali Anatoli, i-au fost

cauzate leziuni corporale grave periculoase pentru viață în urma cărora a survenit

decesul lui Covali Anatoli.

Astfel rudelor apropiate ale victimei, inclusiv și succesorului legal le-au fost

cauzate suferințe psihice care sânt echivalente cu suma încasată de la inculpat în

compensarea prejudiciului moral cauzat.

Cerințele invocate de partea apărării privind respingerea solicitării acuzatorului

de stat de încasare din contul inculpatului Albot Igor a cheltuielilor judiciare, la fel

au fost respinse.

Potrivit materialelor cauzei penale au fost efectuate un șir de expertize și anume:

raportul de expertiză judiciară nr. 202027C0069 din 06 iulie 2020 (f.d.28-31);

raportul de expertiză judiciară nr. 202006P0279 din 06 iulie 2020 (f.d.37-39);

raportul de expertiză judiciară nr. 202027P0169 din 06 iulie2020 (f.d.44-45) tariful

la serviciul de efectuare a expertizei judiciare indicate în anexa nr.1 (poziția

8

11.01.02) din Hotărârea Guvernului RM nr.194 din 24 martie 2017, pentru aprobarea

tarifelor la serviciile de expertiză judiciară și extrajudiciară, constituind suma de

4792,00 lei.

Astfel, de către instanța de fond corect a fost stabilit faptul, că în cadrul

desfășurării urmăririi penale pe cauza respectivă au fost suportate cheltuieli legate

de efectuarea rapoartelor de expertiză judiciară nr.202027C0069 din 06 iulie 2020

(f.d.28- 31); raportul de expertiză judiciară nr. 202006P0279 din 06 iulie 2020

(f.d.37-39); raportul de expertiză judiciară nr. 202027P0169 din 06 iulie 2020

(f.d.44-45) și corect s-a încasat din contul inculpatului Albot Igor, în beneficiul

bugetului de stat suma de 4792,00 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

În acest sens, instanța de apel a constatat, că respectivele cheltuieli judiciare au

fost cauzate din motivul comportamentului neglijent al inculpatului, care prin

acțiunile sale prejudiciabile, nu a acordat ajutor persoanei accidentate, nu a anunțat

serviciile de urgență, fapt ce ca rezultat a dus la consecințele constatate de deces al

victimei.

Igor în numele inculpatului, prin care indicând temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei atacate, cu emiterea unei

noi hotărâri în latura civilă cu dispunerea respingerii cererii succesorului părții

vătămate Coval Oleg privind repararea prejudiciului moral ca fiind inadmisibilă, și

cu respingerea solicitării acuzatorului de stat privind încasarea din contul

inculpatului Albot Igor a cheltuielilor judiciare ca fiind nefondate.

În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat motive similare ca și în cererea

de apel descrisă la pct. 3 din prezenta decizie și la f. d. 110-115, vol. II, suplimentar

invocând temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală -

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. La fel

menționează că, în latura admiterii acțiunii civile instanța a omis a se expune asupra

argumentelor invocate de către apărare lăsând fără apreciere înscrisul anexat la

materialele dosarului în calitate de probă, astfel determinând caracterul nemotivat al

sentinței în partea admiterii cerinței verbale a succesorului părții vătămate Coval

Oleg, de a fi încasat de la inculpatul Albot Igor, în calitate de prejudiciu moral suma

de 60 000 (șase zeci mii) lei. Totodată, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în

latura civilă și în partea cheltuielilor judiciare admise în conformitate cu rigorile

prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se

întemeiază soluția.

solicitat admisibilitatea recursului, cu dispunerea rejudecării cauzei în partea laturii

civile de către instanța de apel, conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c)

Cod de procedură penală.

9

cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea

acestuia, din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art.432 alin. (2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în

cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art.422 Cod de procedură penală, recursul împotriva

deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la

data pronunțării deciziei.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recurs ordinar în termen.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de

recurent.

Avocatul în cererea sa de recurs invocă prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în

cazul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal atestă

că motivele invocate de recurent în argumentarea recursului nu s-au confirmat în

urma cercetării materialelor cauzei.

Astfel, Colegiul penal notează prin hotărârea adoptată instanța de apel s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelul declarat de către

avocatul Gheorghița Igor în numele inculpatului, întemeindu-și soluția în baza

probelor cercetate de prima instanță, verificate și apreciate just de instanța de apel.

La fel, Colegiul penal conchide că decizia instanței de apel cuprinde motivele pe

care își întemeiază soluția, motivarea soluției fiind în corespundere cu dispozitivul

hotărârii, acesta fiind expus clar, cauza fiind examinată în procedura simplificată

prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală. În acest sens, se atestă că instanța

de apel nu a comis vreo eroare de fapt sau de drept ce ar afecta legalitatea și

corectitudinea deciziei contestate, din care considerente în speță nu este incident

temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Vizavi de aprecierea cuantumului prejudiciului moral, care după opinia

recurentului este neîntemeiat, instanța de recurs apreciază despăgubirea în valoare

de 60.000 lei este una compensatorie.

Astfel, conform art. 219 alin. (4), 220 alin. (3), 387 alin. (1) Cod de procedură

penală, art. 2037 Cod civil, la evaluarea cuantumului despăgubirilor materiale ale

prejudiciului moral, instanța de judecată ia în considerare suferințele fizice ale

10

victimei, etc. Hotărârea privind acțiunea civilă se adoptă în conformitate cu normele

dreptului civil. O dată cu sentința de condamnare, instanța de judecată, apreciind

dacă sunt dovedite temeiurile și mărimea pagubei cerute de partea civilă, admite

acțiunea civilă, în tot sau în parte, ori o respinge. Mărimea compensației pentru

prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul

și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de

vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și

de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate.

Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța de

judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul,

precum și statutul social al persoanei vătămate.

Totodată, este important de a specifica că, prima instanță, la determinarea

mărimii compensației pentru prejudiciul moral, a luat în considerație atât aprecierea

subiectivă privind gravitatea cauzării suferințelor psihice și fizice, cât și datele

obiective care certifică acest fapt, precum și alte circumstanțe subsidiare, cum sunt

situația persoanei care poartă răspunderea pentru cauzarea prejudiciului moral.

Față de cele ce preced, instanța de recurs menționează că despăgubirile pentru

daune morale se disting de cele pentru daune materiale prin faptul că acestea nu se

probează, ci se stabilesc de instanța de judecată prin evaluare.

Argumentul recurentului precum că „sentința este nemotivată în partea

admiterii cerinței verbale a succesorului părții vătămate Coval Oleg, de a fi încasat

de la inculpatul Albot Igor, în calitate de prejudiciu moral suma de 60 000 (șase

zeci mii) lei”, Colegiul penal la fel îl consideră neîntemeiat și declarativ, or la

materialele cauzei penale există cererea prin care Coval Oleg solicită să fie

recunoscut în calitate de parte civilă, deoarece Covali Anatoli i-a fost tată, cu dreptul

de a cere despăgubiri. De asemenea a solicitat să-i fie recuperat prejudiciu material

cauzat în mărime de 28124,89 lei, pe care l-a cheltuit în legătură cu serviciile

funerare, precum și prejudiciu moral în mărime de 200000 lei, de la persoana

vinovată, anexând copia bonurilor de plată.

La fel, argumentul avocatului precum că „nu este de acord cu încasarea

cheltuielilor de judecată în sumă de 4792,00 lei din contul inculpatului Albot Igor

în beneficiul statului, întrucât cheltuielile date sânt neîntemeiate”, Colegiul penal îl

consideră neîntemeiat și menționează că instanța de apel întemeiat s-a expus asupra

argumentului dat în decizia sa (f. d. 152-153, vol. II), luând în considerație

dispozițiile art. 229 alin. (3) Cod de procedură penală, care reglementează eliberarea

de la plata cheltuielilor judiciare, total sau parțial.

De asemenea, Colegiul penal atestă că motivele invocate de recurent în cererea

de recurs, sunt în majoritate similare cu cele invocate în apel, descrise în pct. 3 a

prezentei decizii și la f. d. 110-115, vol. II, în privința cărora instanța de apel în

decizia sa (f.d. 142-153, vol. II), s-a expus motivat, iar temeiuri de a pune la îndoială

11

veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele

contestate nu se identifică, or instanța de apel s-a expus în decizia sa, argumentat

asupra fiecărui argument și chestiunilor esențiale invocate în apelul declarat de

avocat, iar motivarea din decizia acesteia, în virtutea corectitudinii ei și pentru a evita

repetări inutile, instanța de recurs ordinar o acceptă și o însușește, fapt ce vine în

corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert

vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele

să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns

detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61),

cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin

însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate

de avocatul Gheorghița Igor în numele inculpatului ce ar fi afectat hotărârea atacată

sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este

legală și întemeiată, urmând a fi menținută, iar recursul declarat este inadmisibil,

fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Gheorghița Igor în

numele inculpatului Albot Igor, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Bălți din 01 martie 2022, în cauza penală privindu-l pe Albot Igor Xxxxx, ca fiind

vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 29 septembrie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Cobzac Elena

Plămădeală Ghenadie

12