1ra-760/2022 — art. 269, 163 alin. 2 lit. b CP

Prima instanță: 11.01.2021 - 11.03.2021;

Instanța de apel: 31.03.2021 - 01.03.2022.;

Instanța de recurs ordinar: 19.05.2022 - 07.09.2022. Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, A C O N S T A T A T : 1. Prin sentința Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani din 11 martie 2021, Albot Igor a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 269 Cod penal și în baza acestei legi, cu aplicarea prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, i s-a stabilit acestuia pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1 an 6 luni. Prin aceeași sentință, Albot Igor a fost recunoscut vinovat, de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 163 alin.(2) lit.b) Cod penal și în baza acestei legi, cu aplicarea prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, i s-a stabilit acestuia pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1 (un) an. În temeiul art.84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, s-a stabilit definitiv lui Albot Igor pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. 1 În temeiul art.90 Cod penal instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate față de Albot Igor pe un termen de probațiune de 2 (doi) ani. În temeiul lit. a) alin. (6) art. 90 Cod penal, inculpatul Albot Igor a fost obligat să nu-și schimbe domiciliul fără acordul organului competent. Acțiunea civilă s-a admis integral. S-a încasat de la Albot Igor în beneficiul lui Covali Oleg prejudiciul moral în mărime de 60000,00 (șase zeci mii) lei. Solicitarea procurorului privind încasarea de la Albot Igor în beneficiul statului suma de 4792,00 ( patru mii șapte sute nouăzeci și doi, 00) lei în calitate de cheltuieli judiciare efectuarea raporturilor de expertiză judiciare a fost admisă. S-a încasat de la Albot Igor în beneficiul statului suma de 4792,00 (patru mii șapte sute nouăzeci și doi,00) lei în calitate de cheltuieli judiciare pentru efectuarea rapoartelor de expertiză judiciară nr.202027C0069 din 06 iulie 2020; raportul de expertiză judiciară nr. 202006P0279 din 06 iulie 2020; raportul de expertiză judiciară nr. 202027P0169 din 06 iulie 2020. 2. Pentru a se pronunța instanța de fond a reținut că, Albot Igor, la data de 26 iunie 2020, aproximativ la orele 23:00, conducând bicicleta de model „RTM Extrime”, pe partea dreaptă a carosabilului, având direcția de deplasare din orașul Rîșcani spre satul Mihăilenii Vechi, raionul Rîșcani, pe traseul G-17, fiind poziționat pe partea carosabilă în 2 (două) rânduri, în spatele biciclistului Botnaru Ciprian, la distanța de 2 metri de marginea carosabilului, n-a ținut cont permanent de totalitatea factorilor ce caracterizează condițiile rutiere, intensitatea și nivelul de organizare a traficului rutier de care trebuie să țină cont fiecare conducător și anume pe faptul că, conducătorii bicicletei, trebuie să circule pe drum public numai într-un singur rând, menținând în timpul deplasării, în raport cu marginea din dreapta a carosabilului, un interval nu mai mare de 1 m, nefiind îmbrăcați în vestă de protecție - avertizare fluorescent-reflectorizantă, a condus bicicleta fără a o utila cu catadioptri în față de culoare albă (sau far), pe lateral - portocalie, în spate - roșie, manifestând neglijență în circumstanțele sus expuse, n-a luat în considerație starea de lucruri în traficul rutier ce reflectă gradul de protecție a participanților la el împotriva accidentelor și consecințelor acestora, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului, drept rezultat s-a ciocnit cu biciclistul Covali Anatoli, care se deplasa spre direcția de intrare în orașul Rîșcani. În rezultatul impactului, în urma traumelor primite, biciclistul Covali Anatoli, la 29.06.2020 a decedat în Spitalul raional Rîșcani. Ca rezultat al accidentului rutier, Covali Anatoli, conform raportului de expertiză judiciară nr. 202027C0069 din 06 iulie 2020, i-au fost cauzate vătămări corporale grave, sub formă de: traumatism cranio-cerebral grav închis; fractură liniară de os frontal, parietal și occipital și bazei craniului; hematom subdural pe ambele emisfere; edemuri pe ambele mâini părțile dorsale, pe partea laterală a antebrațului stâng pe 2 partea medială a brațului drept, părțile posterioare ale ambelor coate, echimoze violet - închise pe marginile neregulate, echimoză în jurul ambelor ochi, excoriații pergamentoase pe părțile posterioare ale ambelor coate și pe părțile dorsale ale ambelor mâini, traumatism suportat care are legătură directă cu decesul lui Covali Anatoli. Astfel, Albot Igor prin acțiunile sale a încălcat următoarele prevederi ale Regulamentului Circulației Rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului R. Moldova nr. 357 din 13.05.2009, încălcări care sunt în legătură cauzală directă cu producerea accidentului rutier și consecințele survenite și anume: Prevederile pct.3 conform cărora participanții la trafic sânt obligați să respecte regulile de circulație, semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră, semnalele și indicațiile agentului de circulație, condițiile tehnice ale prezentului Regulament și prin acțiunile lor să nu cauzeze prejudicii altor participanți la trafic, să nu-i expună pericolului. Prevederile pct.10, subpunctului (1) lit. b) conform cărora persoana care conduce un vehicul trebuie să posede cunoștințe și să execute cerințele prezentului Regulament, precum și să posede dexteritatea necesară de a conduce în siguranță vehiculul pe drum; Prevederile art.11 lit. a) conform cărora conducătorul de vehicul, este obligat înainte de plecare să verifice starea tehnică a vehiculului și să o supravegheze pe parcurs, în special funcționarea sistemelor de direcție, de frânare, dispozitivelor de iluminare și semnalizare. Prevederile art.109 pct.1) conform cărora conducătorii de biciclete, ciclomotoare, motocultoare cu remorcă, vehicule cu tracțiune animală, călăreții trebuie să circule pe drumul public numai într-un singur rând, menținând în timpul deplasării, în raport cu marginea din dreapta a carosabilului, un interval nu mai mare de 1 m, fiind îmbrăcați în vestă de protecție-avertizare fluorescent-reflectorizantă. Prevederile art. 109, pct.3) conform cărora bicicletele trebuie să fie utilate cu catadioptri în față de culoare albă (sau far), pe lateral - portocalie, în spate - roșie. Tot el, la data de 26 iunie 2020, aproximativ la orele 23:00, conducând bicicleta de model „RTM Extrime”, pe partea dreaptă a carosabilului, având direcția de deplasare din orașul Râșcani spre satul Mihăilenii Vechi, raionul Râșcani, pe traseul G-17, fiind poziționat pe partea carosabilă în 2 (două) rânduri, în spatele biciclistului Botnaru Ciprian, la distanța de 2 metri de marginea carosabilului, n-a ținut cont permanent de totalitatea factorilor ce caracterizează condițiile rutiere, intensitatea și nivelul de organizare a traficului rutier de care trebuie să țină cont fiecare conducător și anume pe faptul că, conducătorii bicicletei, trebuie să circule pe drum public numai într-un singur rând, menținând în timpul deplasării, în raport cu marginea din dreapta a carosabilului, un interval nu mai mare de 1 m, nefiind îmbrăcați în vestă de protecție - avertizare fluorescent-reflectorizantă, a condus bicicleta fără a o utila 3 cu catadioptri în față de culoare albă (sau far), pe lateral - portocalie, în spate - roșie, manifestând neglijență în circumstanțele sus expuse, n-a luat în considerație starea de lucruri în traficul rutier ce reflectă gradul de protecție a participanților la el împotriva accidentelor și consecințelor acestora, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului, drept rezultat s-a ciocnit cu biciclistul Covali Anatoli, care se deplasa spre direcția de intrare în orașul Rîșcani. În continuare, intenționat, ignorând cerințele prevederile art.12 pct.1) lit.c) conform cărora conducătorul de vehicul implicat într-un accident în traficul rutier este obligat să acorde primul ajutor, să cheme ambulanța în cazul în care în accident au fost cauzate traumatisme persoanelor, iar dacă aceasta nu este posibil sau în cazurile de urgență - să asigure transportarea persoanei traumatizate la cea mai apropiată unitate medicală cu un vehicul de ocazie ori cu propriul vehicul, să declare la unitatea medicală identitatea sa, prezentând permisul de conducere sau alt act, precum și certificatul de înmatriculare a vehiculului, ulterior să revină la locul accidentului; cu bună știință cunoscând cu certitudine că Covali Anatoli, urmare a ciocnirii a căzut pe partea carosabilă, aflându-se în poziție așezat și într-o stare periculoasă pentru viață, urmate a loviturii și leziunilor primate, pe timp de noapte, în lipsa vreunei iluminări a porțiunii date de drum, având posibilitatea de a-i acorda ajutor părții vătămate, el însuși punând-o într-o situație periculoasă pentru viață, împreună cu Botnaru Ciprian și-au continuat deplasarea la domiciliul lor, situat în satul Mihăilenii Vechi, raionul Rîșcani, lăsându-l pe Covali Anatoli fără ajutor pe marginea carosabilului. Ulterior, fiind chemată salvarea de către minorul Rusu Alexandru, care fiind împreună cu minorul Scutaru Maxim, l-au observat pe Covali Anatoli, pe partea carosabilă, ultimul fiind transportat la Spitalul raional Rîșcani, la 29.06.2020 în rezultatul traumelor primite a decedat. 3. Împotriva sentinței a declarat apel, avocatul Gheorghița Igor în numele inculpatului Albot Igor, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea parțială a sentinței Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani din 11.03.2021, pronunțând o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță cu dispunerea respingerii cererii succesorului părții vătămate Coval Oleg privind repararea prejudiciului moral ca fiind inadmisibilă, totodată cu respingerea solicitării acuzatorului de stat privind încasarea din contul condamnatului Albot Igor a cheltuielilor judiciare ca fiind nefondate. În motivarea apelului apărarea a invocat că nu este de acord cu sentința instanței de fond în latura civilă. A menționat faptul, că în cadrul examinării cauzei apărarea a solicitat respingerea acțiunii civile motivându-și poziția prin faptul că la data de 15.02.2021 conform recipisei eliberate de partea vătămată Coval Oleg, se atestă faptul că condamnatul Albot Igor a reparat prejudiciul material cât și moral în sumă 4 totală de 40 000 (patruzeci mii) lei, dovada în acest sens a fost anexată la materialele dosarului. În motivarea sentinței în latura admiterii acțiunii civile instanța a omis a se expune asupra argumentelor invocate de către apărare lăsând fără apreciere înscrisul anexat la materialele dosarului în calitate de probă, astfel determinând caracterul nemotivat al sentinței în partea admiterii cerinței verbale a succesorului părții vătămate Coval Oleg de a fi încasat de la inculpatul Albot Igor, în calitate de prejudiciu moral suma de 60 000 (șase zeci mii) lei. Avocatul a menționat că persoana fizică care a intentat acțiunea civilă, prin ordonanța organului de urmărire penală sau prin încheierea instanței de judecată, este recunoscută în calitate de parte civilă. Odată cu soluționarea cauzei penale, judecătorul este obligat să soluționeze acțiunea civilă. Dacă partea vătămată solicită recunoașterea în calitate de parte civilă și înaintează acțiunea civilă în conformitate cu prevederile art. 221 Cod de procedură penală, instanța prin încheiere protocolară admite cererea în temeiul art. 61 Cod de procedură penală. Totodată, instanța va solicita părții civile să-și formuleze pretențiile în aceeași ședință. În cazul când partea civilă nu și-a formulat acțiunea, acesta nu reprezintă temei de amânare a judecării cauzei. Ca excepție, părțile pot propune, în latura civilă, administrarea de probe care le dețin la acel moment și le prezintă instanței. Apărarea a conchis că potrivit descriptivului și dispozitivului sentinței instanța de fond: a) a constatat greșit existența acțiunii civile înaintată în condițiile și cerințele legale de către succesorul părții vătămate Coval Oleg către inculpatul Albot Igor la materialele dosarului; b) instanța de fond nu a apreciat în genere probele pe care-și întemeiază soluția de admitere a acțiunii civile și încasarea sumei de 60000 lei în calitate de prejudiciu moral - acțiune civilă inexistentă, or, potrivit materialelor cauzei penale, o astfel de acțiune civilă nu a fost înaintată în genere, decât o cerere la faza de urmărire penală ce nu îmbracă forma și conținutul cerințelor legale în acest sens; c) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv în coroborare cu normele de procedură penală care vizează natura juridică a acestor probe, și anume, nu a dat apreciere recipisei eliberată de succesorul părții vătămate prin care se confirmă repararea prejudiciului moral și material în sumă de 40000 lei. Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în latura civilă în conformitate cu rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motivele legale pe care se întemeiază soluția. În motivarea acestei concluzii apărarea a reținut, că la faza urmăririi penale, Coval Oleg a fost recunoscut în calitate de succesor al părții vătămate, fapt ce în corespundere cu art. 221 Cod de procedură penală i-a acordat dreptul procesual de 5 inițiere în procesul penal a unei acțiuni civile, care de fapt nu a fost realizată prin înaintarea acesteia la faza de urmărire penală sau în cadrul judecării cauzei în instanța de fond, solicitându-se recuperarea despăgubirilor de ordin moral în formă verbală în cadrul ședinței. Potrivit art. 219 alin. (1) Cod de procedură penală acțiunea civilă în procesul penal poate fi inițiată la cererea persoanelor fizice sau juridice cărora le-au fost cauzate prejudicii materiale, morale sau după caz, le-a fost adusă daună reputației profesionale nemijlocit prin fapta (acțiunea și sau inacțiunea) interzisă de legea penală sau în legătură cu săvârșirea acesteia, alin.(2) pct.4) al aceleeași norme oferind persoanelor fizice cărora le-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin acțiunile interzise de legea penală, posibilitatea de a înainta acțiune civilă privitor la despăgubire prin repararea prejudiciului moral. Potrivit art. 220 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală acțiunea civilă în procesul penal se soluționează în conformitate cu prezentul cod, normele procedurii civile fiind aplicabile dacă ele nu contravin principiilor procesului penal și dacă normele procesului penal nu prevede asemenea reglementări, dispozițiile art. 397 Cod de procedură penală stabilind, că dispozitivul sentinței de condamnare, de achitare, precum și a celei de încetare a procesului penal, pe lângă chestiunile enumerate la art. art. 395 - 396 Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă hotărârea cu privire la acțiunea civilă sau cea cu referire la paguba materială. În circumstanțele date, partea civilă cuantumul pagubei morale nu le-a clarificat în nici un mod, deși pentru determinarea prejudiciului real suportat de către acesta urma a fi prezentat o formulare cel puțin, în care mărimea acestuia fiind posibilă de a fi stabilită univoc și sigur. Apelantul a menționat că prin sentința Judecătoriei Drochia sediul Rîșcani din 11.03.2021, s-a admis solicitarea procurorului privind încasarea de la Albot Igor în beneficiul statului suma de 4792,00 (patru mii șapte sute nouăzeci și doi, 00) lei în calitate de cheltuieli judiciare pentru efectuarea raporturilor de expertize judiciare. Studiind motivarea soluției adoptate în acest sens, apărarea a considerat-o una defectuoasă, nejustificată și înafara cadrului legal. Avocatul a reținut că, raportul de expertiză judiciară nr.202027C0069 din 06 iulie 2020; raportul de expertiză judiciară nr. 202006P0279 din 06 iulie 2020; raportul de expertiză judiciară nr. 202027P0169 din 06 iulie 2020, au fost ordonate de către organul de urmărire penală, aceasta fiind acțiuni procesuale ce țin de administrarea probatoriului și formularea învinuirii, care sunt puse în sarcina părții acuzării. Or, procurorul în lipsa unor astfel de probe nu ar fi putut demonstra comiterea faptelor penale incriminate lui Albot Igor, precum și să susțină învinuirea în instanța de judecată în vederea condamnării persoanei, or în astfel de cazuri sunt necesare cunoștințe speciale, iar raportul de constatare este unul obligatoriu, reieșind din prevederile art. 143 alin. (1) Cod de procedură penală. 6 S-a remarcat că cheltuielile suportate în cadrul urmăririi penale în vederea demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunilor imputate, prin numirea rapoartelor de expertiză judiciară medico-legale, reprezintă cheltuieli judiciare ce sunt achitate din sumele alocate de la bugetul statutului. De asemenea, referința instanței de fond la prevederile art. 227 alin. (2) pct. 1) Cod ce procedură penală, care stabilește că cheltuielile judiciare cuprind sumele plătite sau care urmează a fi plătite martorilor, părților vătămate, reprezentanților lor, experților, specialiștilor, interpreților, traducătorilor și asistenților procedurali, este neîntemeiată, în situația în care procurorul nu a anexat la cauza penală probe ce ar demonstra achitarea experților suma de 4792,00 (patru mii șapte sute nouăzeci și doi,00) lei solicitată a fi încasată din contul inculpatului Albot Igor. Statul prin intermediul procurorului și-a onorat obligația de a demonstra în instanța de judecată vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii cercetate de către organul de urmărire penală și nu constituie un temei automat de a încasa cheltuielile judiciare din contul inculpatului Albot Igor, or, procurorul necesită să demonstreze că acele cheltuieli invocate au fost real suportate de către organul de urmărire penală, prin prezentarea de probe pertinente și concludente, pe când la caz, astfel de probe nu au fost administrate. Instanța de apel urmează a constata netemeinicia concluziei primei instanțe de a admite cerința procurorului privitor la încasarea de la inculpatul Albot Igor cheltuielile judiciare pentru efectuarea rapoartelor de expertiză judiciare medico- legale în sumă totală de 4792,00 (patru mii șapte sute nouăzeci și doi,00) lei, or potrivit art. 227 alin.(1) și art. 227 alin.(2) pct.5), (3) Cod de procedură penală, cheltuieli judiciare se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 01 martie 2022, apelul declarat de către avocatul Gheorghița Igor în numele inculpatului Albot Igor a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări. 4.1. În motivarea soluției date, instanța de apel a considerat, că judecând cauza penală în privința lui Albot Igor instanța de fond a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului în faptele incriminate și făcând o încadrare juridică justă a acțiunilor inculpatului Albot Igor conform art.269 Cod penal, după indicii de calificare încălcarea regulilor privind menținerea ordinii și securitatea circulației adică, încălcarea de către alt participant la trafic a regulilor privind menținerea ordinii și securitatea circulației, dacă aceasta a provocat urmările indicate la art.264 și a prevederilor art.163 alin.(2) lit.b) Cod penal, lăsarea în primejdie, adică lăsarea cu bună-știință fără 7 ajutor a unei persoane care se află într-o stare periculoasă pentru viață, și este lipsită de posibilitatea de a se salva din cauza neputinței, dacă cel vinovat știa despre primejdie și a avut posibilitate de a acorda ajutor părții vătămate, precum și el însuși a pus-o într-o situație periculoasă pentru viață, faptă care a provocat din imprudență decesul victimei. Totodată, instanța de apel a considerat, că instanța de fond la stabilirea pedepsei în privința lui Albot Igor a acordat deplină eficiență principiilor generale de aplicare a pedepsei consfințite în art.61 alin. (1) și (2) Cod penal, criteriilor generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art.75 Cod penal, precum și a ținut cont de circumstanțele reale și personale în privința inculpatului, de circumstanța atenuantă sub formă de căința sinceră și de faptul că este la prima abatere, se caracterizează pozitiv. Referitor la solicitarea părții apărării privind dispunerea respingerii cererii succesorului părții vătămate Coval Oleg privind repararea prejudiciului moral ca fiind inadmisibilă, instanța de apel a respins-o. Succesorul părții vătămate Coval Oleg a înaintat acțiune civilă prin care a solicitat încasarea de la Albot Igor în beneficiul său a prejudiciului material, în sumă de 28124,89 (două zeci și opt mii una sută douăzeci și patru, 89) lei și a prejudiciului moral în sumă de 200000 (două sute mii,00) lei. În ședința instanței de fond succesorul părții vătămate Coval Oleg a declarat că, de către inculpatul Albot Igor i-a fost restituit prejudiciul material în sumă de 28124, 89 lei (douăzeci și opt mii una sută douăzeci și patru, 89) lei și a solicitat de la inculpat să fie încasat prejudiciul moral în mărime de 60000, 00 (șaizeci mii,00) lei. Instanța de apel luând în considerație prevederile art.2036 alin.(1), art.2037 alin.(1) Cod Civil a considerat că instanța de fond corect a admis și a încasat din contul lui Albot Igor în beneficiul lui Coval Oleg suma de 60000,00 (șaizeci mii,00) lei din motiv, că în rezultatul acțiunilor lui Albot Igor lui Covali Anatoli, i-au fost cauzate leziuni corporale grave periculoase pentru viață în urma cărora a survenit decesul lui Covali Anatoli. Astfel rudelor apropiate ale victimei, inclusiv și succesorului legal le-au fost cauzate suferințe psihice care sânt echivalente cu suma încasată de la inculpat în compensarea prejudiciului moral cauzat. Cerințele invocate de partea apărării privind respingerea solicitării acuzatorului de stat de încasare din contul inculpatului Albot Igor a cheltuielilor judiciare, la fel au fost respinse. Potrivit materialelor cauzei penale au fost efectuate un șir de expertize și anume: raportul de expertiză judiciară nr. 202027C0069 din 06 iulie 2020 (f.d.28-31); raportul de expertiză judiciară nr. 202006P0279 din 06 iulie 2020 (f.d.37-39); raportul de expertiză judiciară nr. 202027P0169 din 06 iulie2020 (f.d.44-45) tariful la serviciul de efectuare a expertizei judiciare indicate în anexa nr.1 (poziția 8 11.01.02) din Hotărârea Guvernului RM nr.194 din 24 martie 2017, pentru aprobarea tarifelor la serviciile de expertiză judiciară și extrajudiciară, constituind suma de 4792,00 lei. Astfel, de către instanța de fond corect a fost stabilit faptul, că în cadrul desfășurării urmăririi penale pe cauza respectivă au fost suportate cheltuieli legate de efectuarea rapoartelor de expertiză judiciară nr.202027C0069 din 06 iulie 2020 (f.d.28- 31); raportul de expertiză judiciară nr. 202006P0279 din 06 iulie 2020 (f.d.37-39); raportul de expertiză judiciară nr. 202027P0169 din 06 iulie 2020 (f.d.44-45) și corect s-a încasat din contul inculpatului Albot Igor, în beneficiul bugetului de stat suma de 4792,00 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. În acest sens, instanța de apel a constatat, că respectivele cheltuieli judiciare au fost cauzate din motivul comportamentului neglijent al inculpatului, care prin acțiunile sale prejudiciabile, nu a acordat ajutor persoanei accidentate, nu a anunțat serviciile de urgență, fapt ce ca rezultat a dus la consecințele constatate de deces al victimei.

Împotriva deciziei instanței de apel declară recurs ordinar avocatul Gheorghița Igor în numele inculpatului, prin care indicând temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei atacate, cu emiterea unei noi hotărâri în latura civilă cu dispunerea respingerii cererii succesorului părții vătămate Coval Oleg privind repararea prejudiciului moral ca fiind inadmisibilă, și cu respingerea solicitării acuzatorului de stat privind încasarea din contul inculpatului Albot Igor a cheltuielilor judiciare ca fiind nefondate. În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat motive similare ca și în cererea de apel descrisă la pct. 3 din prezenta decizie și la f. d. 110-115, vol. II, suplimentar invocând temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală - hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. La fel menționează că, în latura admiterii acțiunii civile instanța a omis a se expune asupra argumentelor invocate de către apărare lăsând fără apreciere înscrisul anexat la materialele dosarului în calitate de probă, astfel determinând caracterul nemotivat al sentinței în partea admiterii cerinței verbale a succesorului părții vătămate Coval Oleg, de a fi încasat de la inculpatul Albot Igor, în calitate de prejudiciu moral suma de 60 000 (șase zeci mii) lei. Totodată, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în latura civilă și în partea cheltuielilor judiciare admise în conformitate cu rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția.

Pe marginea recursului declarat procurorul a depus referință, prin care a solicitat admisibilitatea recursului, cu dispunerea rejudecării cauzei în partea laturii civile de către instanța de apel, conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală. 9

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art.432 alin. (2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. În conformitate cu art.422 Cod de procedură penală, recursul împotriva deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recurs ordinar în termen. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent. Avocatul în cererea sa de recurs invocă prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal atestă că motivele invocate de recurent în argumentarea recursului nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei. Astfel, Colegiul penal notează prin hotărârea adoptată instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelul declarat de către avocatul Gheorghița Igor în numele inculpatului, întemeindu-și soluția în baza probelor cercetate de prima instanță, verificate și apreciate just de instanța de apel. La fel, Colegiul penal conchide că decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția, motivarea soluției fiind în corespundere cu dispozitivul hotărârii, acesta fiind expus clar, cauza fiind examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală. În acest sens, se atestă că instanța de apel nu a comis vreo eroare de fapt sau de drept ce ar afecta legalitatea și corectitudinea deciziei contestate, din care considerente în speță nu este incident temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Vizavi de aprecierea cuantumului prejudiciului moral, care după opinia recurentului este neîntemeiat, instanța de recurs apreciază despăgubirea în valoare de 60.000 lei este una compensatorie. Astfel, conform art. 219 alin. (4), 220 alin. (3), 387 alin. (1) Cod de procedură penală, art. 2037 Cod civil, la evaluarea cuantumului despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral, instanța de judecată ia în considerare suferințele fizice ale 10 victimei, etc. Hotărârea privind acțiunea civilă se adoptă în conformitate cu normele dreptului civil. O dată cu sentința de condamnare, instanța de judecată, apreciind dacă sunt dovedite temeiurile și mărimea pagubei cerute de partea civilă, admite acțiunea civilă, în tot sau în parte, ori o respinge. Mărimea compensației pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța de judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social al persoanei vătămate. Totodată, este important de a specifica că, prima instanță, la determinarea mărimii compensației pentru prejudiciul moral, a luat în considerație atât aprecierea subiectivă privind gravitatea cauzării suferințelor psihice și fizice, cât și datele obiective care certifică acest fapt, precum și alte circumstanțe subsidiare, cum sunt situația persoanei care poartă răspunderea pentru cauzarea prejudiciului moral. Față de cele ce preced, instanța de recurs menționează că despăgubirile pentru daune morale se disting de cele pentru daune materiale prin faptul că acestea nu se probează, ci se stabilesc de instanța de judecată prin evaluare. Argumentul recurentului precum că „sentința este nemotivată în partea admiterii cerinței verbale a succesorului părții vătămate Coval Oleg, de a fi încasat de la inculpatul Albot Igor, în calitate de prejudiciu moral suma de 60 000 (șase zeci mii) lei”, Colegiul penal la fel îl consideră neîntemeiat și declarativ, or la materialele cauzei penale există cererea prin care Coval Oleg solicită să fie recunoscut în calitate de parte civilă, deoarece Covali Anatoli i-a fost tată, cu dreptul de a cere despăgubiri. De asemenea a solicitat să-i fie recuperat prejudiciu material cauzat în mărime de 28124,89 lei, pe care l-a cheltuit în legătură cu serviciile funerare, precum și prejudiciu moral în mărime de 200000 lei, de la persoana vinovată, anexând copia bonurilor de plată. La fel, argumentul avocatului precum că „nu este de acord cu încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 4792,00 lei din contul inculpatului Albot Igor în beneficiul statului, întrucât cheltuielile date sânt neîntemeiate”, Colegiul penal îl consideră neîntemeiat și menționează că instanța de apel întemeiat s-a expus asupra argumentului dat în decizia sa (f. d. 152-153, vol. II), luând în considerație dispozițiile art. 229 alin. (3) Cod de procedură penală, care reglementează eliberarea de la plata cheltuielilor judiciare, total sau parțial. De asemenea, Colegiul penal atestă că motivele invocate de recurent în cererea de recurs, sunt în majoritate similare cu cele invocate în apel, descrise în pct. 3 a prezentei decizii și la f. d. 110-115, vol. II, în privința cărora instanța de apel în decizia sa (f.d. 142-153, vol. II), s-a expus motivat, iar temeiuri de a pune la îndoială 11 veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele contestate nu se identifică, or instanța de apel s-a expus în decizia sa, argumentat asupra fiecărui argument și chestiunilor esențiale invocate în apelul declarat de avocat, iar motivarea din decizia acesteia, în virtutea corectitudinii ei și pentru a evita repetări inutile, instanța de recurs ordinar o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de avocatul Gheorghița Igor în numele inculpatului ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, urmând a fi menținută, iar recursul declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Gheorghița Igor în numele inculpatului Albot Igor, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 01 martie 2022, în cauza penală privindu-l pe Albot Igor Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 29 septembrie 2022. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Cobzac Elena Plămădeală Ghenadie 12