1ra-671/22 — art.287 al.2 lt.b CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.287 al.2 lt.b CP
- Temei legal
- art.427 al.1 pct.6,10,12 CP
1ra-671/22 — art.287 al.2 lt.b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 1ra-671/22
1-20134294-01-1ra-06052022
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
21 septembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Plămădeală Ghenadie, Țurcan Anatolie
Examinând fără citarea părților, admisibilitatea în principiu a recursului
ordinar declarat de către avocatul Cecan Mihaela în numele inculpatului Mura
Constantin, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din
09 februarie 2022 și a sentinței Judecătoriei Hâncești, sediul Central din 19
august 2021, în cauza penală de învinuire a lui
Mura Constantin xxxxx, născut la xxxxxx, originar și
domiciliat în xxxxx
în comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2), lit. b) Cod penal.
Termenii de examinare:
prima instanță: 28.10.2020 - 19.08.2021;
instanța de apel: 13.10.2021 - 09.02.2022;
instanța de recurs: 06.05.2022 - 21.09.2022.
Asupra motivelor invocate în recurs, în baza materialelor cauzei penale,
Colegiul penal
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Hâncești, sediul Central din 19 august
2021, Mura Constantin a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art.287 alin.(2), lit. b) Cod penal, și în baza acestei Legi cu
aplicarea art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, a fost condamnat la 2
(doi) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.
S-a încasat de la Mura Constantin în beneficiul lui Baciu Isai suma de
10 000 (zece mii) lei cu titlu de prejudiciu moral.
În sentință, prima instanță a constatat în fapt că:
Mura Constantin, împreună și de comun acord cu persoane în privința
cărora cauza a fost disjunsă, la 24 februarie 2020, aproximativ la ora 03:00,
aflându-se în loc public, la parcarea localului „Coffe Burger” din mun.
Hâncești, str. Chișinăului, nr. 10A, intenționat, fără motiv plauzibil,
manifestând superioritate și desconsiderare față de cei din jur, exprimând o
vădită lipsă de respect față de societate și normele de conduită general
acceptate, a încălcat grosolan ordinea publică. Având un comportament
batjocoritor față de Baciu Isai, înjosindu-i onoarea și demnitatea personală, i-
1
a aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale
corpului, prin ce i-a cauzat, conform Raportului de constatare medico-legală
nr. 202022P0075 din 25.02.2020, vătămări corporale neînsemnate.
Acțiunile lui Mura Constantin au fost încadrate juridic în baza art. 287
alin. (2), lit. b) Cod penal, conform indicilor calificativi - ”huliganismul, adică
acțiunile intenționate, care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de
aplicarea violenței asupra persoanelor, săvârșite de mai multe persoane”.
Sentința a fost contestată cu apel de către avocatul Lupașcu Larisa în
numele inculpatului, prin care a solicitat casarea acesteia, cu stabilirea unei
pedepse sub formă de amendă, cu aplicarea art. 3641 alin. (8) Cod de
procedură penală.
În motivarea apelului avocatul a invocat că inculpatul și-a recunoscut
vinovăția, s-a căit sincer de cele comise, cauza a fost examinată conform
prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, solicitând aplicarea unei
pedepse sub formă de amendă, fiind de acord să achite amendă în limita
legislației în vigoare.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09
februarie 2022, a fost admis apelul declarat, casată total sentința, din alte
motive, inclusiv din oficiu, potrivit art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală,
pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță,
după cum urmează:
Mura Constantin a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii
prevăzute de art.287 alin.(2), lit. b) Cod penal, și în baza acestei Legi a fost
condamnat la 1 (un) an închisoare.
Termenul de executare a pedepsei stabilite inculpatului Mura
Constantin, s-a calculat de la data pronunțării prezentei deciziei cu includerea
perioadei aflării în stare de reținere și arest începând cu 19.08.2021-
09.02.2022.
S-a încasat de la inculpatul Mura Constantin în beneficiul părții vătămate
Isai Baciu prejudiciul moral în sumă de 10 000 (zece mii) lei.
4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că, la caz
actul judecătoresc urmează a fi reexaminat cu privire la fapta de huliganism,
prin efectul art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, dat fiind faptul
constatării de către instanța de fond a stării de fapt și de drept ale comiterii
infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2), lit. b) Cod penal de către inculpatul
Mura Constantin, care la momentul examinării cauzei în ordine de apel
urmează a fi supus corectării în partea constatării stării de fapt, or,
constatarea făcută de către instanța de fond nu corespunde nemijlocit
circumstanțelor în care fapta infracțională a fost comisă, cât și la momentul
examinării cauzei în ordine de apel încadrarea juridică a faptei infracționale,
nu poate fi acceptată urmare a declarării unei părți a normei juridice penale,
drept neconstituțională.
Astfel, instanța de apel a constatat următoarea stare de fapt, prin care,
Mura Constantin, împreună și de comun acord cu persoane în privința cărora
cauza a fost disjunsă, la data de 24 februarie 2020, aproximativ la ora 03:00,
aflându-se în loc public, la parcarea localului „Coffe Burger” din mun. Hâncești,
str. Chișinăului, nr. 10A, intenționat, fără motiv plauzibil, manifestând
superioritate și desconsiderare față de cei din jur, exprimând o vădită lipsă de
2
respect față de societate și normele de conduită general acceptate, a încălcat
ordinea publică, având un comportament batjocoritor față de Baciu Isai,
înjosindu-i onoarea și demnitatea personală, i-a aplicat multiple lovituri cu
pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, prin ce i-a cauzat, conform
raportului de constatare medico-legală nr. 202022P0075 din 25.02.2020,
vătămări corporale neînsemnate.
Instanța de apel a considerat că acțiunile lui Mura Constantin urmau a
fi calificate în baza art.287 alin.(2), lit. b) Cod penal, individualizată prin
„huliganismul, adică acțiunile intenționate, care încalcă ordinea publică, însoțite
de aplicarea violenței asupra persoanelor, săvârșite de mai multe persoane.”
Instanța de apel a menționat că, prin Hotărârea Curții Constituționale
privind excepția de neconstituționale a unor prevederi din articolul 287 alin.(1)
Cod penal nr. 25 din 12.08.2021 au fost declarate neconstituționale cuvântul
"grosolan" și textul "cinism sau" din articolul 287 alin.(1) Cod penal.
Astfel, instanța de apel a considerat necesar de a interveni în învinuirea
formulată, excluzând semnul calificativ ,,grosolan”.
Cu referire la individualizarea pedepsei, instanța de apel a menționat că
prima instanță la stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului
Mura Constantin, a ținut cont de prevederile art. art. 6, 7, 16, 61, 75, 76, 77,
78 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, care se atribuie la categoria
infracțiunilor grave prin prisma prevederilor art. 16 Cod penal, de faptul că
infracțiunea a fost săvârșită din intenție, de personalitatea inculpatului care
anterior a fost condamnat pentru alte infracțiuni, acțiune civilă nu a fost
înaintată, lipsește careva prejudiciu nerecuperat cauzat prin infracțiune.
Instanța de apel, efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei
și a personalității inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul lui în
viața socială, precum și cel din înainte și după săvârșirea infracțiunii
incriminate, a considerat că în coraport cu fapta comisă, urmările
prejudiciabile ale faptei și personalitatea inculpatului, a conchis că corijarea
și reeducarea acestuia este posibilă doar cu aplicarea unei pedepse sub formă
de închisoare pe un termen de 1 an.
Instanța de apel a respins argumentele cu referire la faptul că urmează
a fi aplicată pedeapsa sub formă de amendă, or din circumstanțele cauzei, cât
și din materialele acumulate cu referire la personalitatea inculpatului rezultă
că aplicarea unei pedepse cu privative de libertate este necesară și este
justificată întru atingerea scopului pedepsei penale.
Referitor la acțiunea civilă instanța de apel a menționat că este
întemeiată și justificată în partea încasării prejudiciului moral, ținând cont de
faptul că prin infracțiunea săvârșită, inculpatul i-a cauzat părții vătămate
Baciu Isai conform Raportului de constatare medico-legală nr. 202022P0075
din 25.02.2020, vătămări corporale neînsemnate, în rezultatul cărora a
determinat supunerea părților vătămate la suferințe fizice și psihice.
Prin urmare, instanța de apel a considerat că suma de 10 000 lei în
beneficiul lui Baciu Isai este suficientă pentru a acoperi suferințele morale
cauzate părții vătămate.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, a declarat recurs ordinar
avocatul Cecan Mihaela în numele inculpatului Mura Constantin, prin care
invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) și 12) Cod de procedură
3
penală, solicită casarea deciziei și a sentinței în partea stabilirii pedepsei,
rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului
Mura Constantin să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de amendă.
5.1. În argumentarea recursului ordinar, avocatul a menționat că,
instanța de apel nu a ținut cont de faptul că, cauza a fost examinată în
procedură simplificată, inculpatul Mura Constantin a recunoscut vinovăția, se
căiește de cele comise și nu a solicitat administrarea de careva probe noi,
stabilindu-i inculpatului o pedeapsă prea aspră în raport cu circumstanțele
speței, cu personalitatea inculpatului, cu comportamentul acestuia în timpul
săvârșirii infracțiunii. Consideră că corijarea inculpatului este posibilă cu
aplicarea unei pedepse non privativă de libertate fiind echitabilă la caz.
Recurentul menționează că de către instanța de fond nu au fost
respectate criteriile generale de individualizare a pedepsei, deoarece în situația
în care nu au fost constatate circumstanțe agravante, iar art. 287 alin. (2), lit.
b) Cod penal prevede pedepse alternative, cum ar fi amendă sau închisoare, în
partea descriptivă a deciziei contestate lipsește argumentarea caracterului
excepțional la aplicarea pedepsei cu închisoarea și motivarea că o pedeapsă
mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului
pedepsei.
În aceiași măsură, relatează că instanțele de fond pe lângă faptul că nu
au analizat obiectiv circumstanțele cauzei, nu au ținut cont de principiul
individualizări pedepsei, primele nu au respectat și cerințele art. 6 CEDO,
precum și nu s-au expus din care motive inculpatului i s-a stabilit o pedeapsă
mai aspră.
În conformitate cu prevederile art.431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură
penală, procurorul Crîjanovschi Sergiu a depus referință asupra recursului
declarat, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia ca vădit neîntemeiat,
deoarece instanța de apel i-a aplicat inculpatului Mura Constantin o pedeapsă
proporțională și echitabilă faptei comise.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat în baza
materialelor din dosar, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității
acestuia, din următoarele considerente.
Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat
împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă
inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.
Conform prevederilor art.424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța
de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427
Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de
recurent. Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept
formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial.
Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect Legea la faptele
reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu
respectarea dispozițiilor de drept formal și material.
Reieșind din conținutul cererii de recurs declarate în speță, Colegiul
penal atestă că avocatul inculpatului a invocat în calitate de temeiuri pentru
casarea deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin. (1), pct. 6) și 12) Cod
de procedură penală, însă Colegiul penal a stabilit că invocarea temeiurilor
4
prevăzute de art. 427 alin. (1), pct. 6) și12) Cod de procedură penală, nu a fost
completată cu argumente și motive corespunzătoare temeiurilor respective.
În asemenea circumstanțe, Colegiul penal apreciază că recursul în
respectiva parte este declarativ și nu va examina cauza prin prisma pretinselor
erori întrucât instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se
manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât
interesele Legii. Astfel, instanța nu are competența de a completa din oficiu un
recurs nemotivat.
În continuare, instanța de recurs, analizând cele invocate în cererea de
recurs, a constatat că recurentul invocă dezacordul cu pedeapsa stabilită
inculpatului, considerând că instanța de apel i-a aplicat acestuia o pedeapsă
prea aspră, fără a ține cont de principiul individualizării pedepsei, alegații care
cad sub incidența temeiurilor prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de
procedură penală.
Verificând legalitatea hotărârii atacate, în raport cu argumentele
invocate, Colegiul penal atestă că motivele invocate de recurent în
argumentarea recursului nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor
cauzei, iar soluția adoptată pe marginea acestei spețe de către instanța de apel
este legală, întemeiată și urmează a fi menținută integral.
Cu referire la criticele avansate în privința modalității de individualizare
a pedepsei, Colegiul penal menționează, că potrivit art.75 Cod penal, persoanei
recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni se aplică o pedeapsă
echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal în strictă
conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia.
La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține
cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui
vinovat, de circumstanțele atenuante și agravante, de influența pedepsei
aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de
viață ale familiei acestuia.
Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să-
i fie aplicată o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza
căruia persoana se declară vinovată.
Totodată, instanța de recurs reține, că categoriile pedepselor aplicate
persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal într-o anumită consecutivitate:
de la cea mai blândă - amendă, până la cea mai aspră - detențiune pe viață.
În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, o
pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru
săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai
blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului
pedepsei.
Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască
acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o
infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii
respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la
stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.
Colegiul penal reține că, sancțiunea infracțiunii prevăzute de
art.287 alin.(2), lit. b) Cod penal, pentru care a fost recunoscut vinovat
inculpatul, se pedepsește cu amendă în mărime de la 750 la 1350 unități
5
convenționale sau cu închisoare de până la 5 ani, iar cu aplicarea prevederilor
art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, noile limite pentru pedeapsa cu
închisoare sunt: de la 3 luni până la 3 ani și 4 luni.
Astfel, se constată că în privința inculpatului Mura Constantin, instanța
de apel a stabilit corect limitele noi de pedeapsă, indicate inclusiv în pct. 4.1.
al prezentei decizii, stabilindu-i o pedeapsă echitabilă sub formă de închisoare
pe un termen de 1 (unu ) an, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.
Totodată, analizând gravitatea infracțiunii săvârșite, care potrivit
art.16 alin.(3) Cod penal se atribuie la categoria infracțiunilor mai puțin grave,
motivul acesteia, prezența circumstanțelor atenuante - recunoașterea vinei,
căința sinceră și a circumstanțelor agravante, precum și persoana inculpatului
Mura Constantin, care potrivit materialelor cauzei (f. d. 28-29, vol. II), anterior
a fost condamnat, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 04.05.2015, în baza
art. 187 alin. (2), lit. b), e), f) Cod penal - 2 ani și 4 luni închisoare, fără amendă,
cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal – 2 ani și sancționat contravențional
la: 12.07.2018 în baza art.69 alin.(1) Cod contravențional (injuria), 06.09.2018
în baza art. 354 Cod contravențional (huliganism nu prea grav).
Respectiv, Colegiul penal consideră că instanța de apel corect a stabilit
forma pedepsei – închisoare, pe un termen de 1 an, mărimea acesteia
încadrându-se în limitele Legii, fiind echitabilă și proporțională faptei comise.
Învederând existența unor precedente infracționale a personalității
inculpatului Mura Constantin, instanța de apel corect a statuat că, realizarea
scopului sancționator și educativ al pedepsei penale, cât și a scopului de
prevenire a săvârșirii altor infracțiuni, este posibil doar prin stabilirea
inculpatului a unei pedepsei sub formă de închisoare.
În această ordine de idei, Colegiul penal respinge ca fiind neîntemeiate
argumentele recurentului, cu privire la stabilirea unei pedepse mai blânde sub
formă de amendă și reiterează că, instanța de apel la stabilirea formei și
termenului de pedeapsă în privința inculpatului Mura Constantin a respectat
cu strictețe prevederile art.75 alin.(1 - 2) Cod penal.
Prin urmare, Colegiul penal atestă că alegațiile recurentului privind
asprimea pedepsei aplicate de către instanța de apel, sunt vădit neîntemeiate,
or acesta executând condițional pedeapsa anterior stabilită cu închisoare nu a
făcut concluzii necesare că, faptele social periculoase sunt supuse răspunderii
penale și a continuat activitatea infracțională, fapt care just a fost apreciat de
către instanța de apel la stabilirea formei și a termenului de pedeapsă.
Pe de altă parte, în cuprinsul deciziei instanței de apel au fost expuse
deja raționamentele care au stat la baza respingerii solicitării părții apărării de
a-i stabili inculpatului o pedeapsă mai blândă, neprivativă de libertate. Astfel,
din partea descriptivă a deciziei instanței de apel, se constată că instanța a
dezbătut criticele apelantului ce vizau pedeapsa aplicată inculpatului,
circumstanțele atenuante sau agravante ce au influențat asupra operațiunii de
individualizare a pedepsei, totodată decizia cuprinde și temeiurile de
respingere a solicitării părții apărării privind stabilirea unei pedepse
neprivative de libertate sub formă de amendă.
Colegiul penal consideră că o atare modalitate de individualizare a
pedepsei corespunde exigenților Legii penale, iar pedeapsa aplicată
infractorului este echitabilă, raportat la scopul urmărit de legislator în art.61
6
Cod penal, care îl va descuraja pe inculpat de a comite pe viitor fapte
infracționale, care sunt supuse răspunderii penale.
Generalizând cele expuse, instanța de recurs consideră, că n-a fost
constatată prezența în speța examinată a unor erori ce ar servi drept temei de
implicare în sensul casării deciziei contestate în partea stabilirii pedepsei.
Instanța de recurs mai notează și faptul că, din analiza deciziei recurate
a stabilit că argumentele indicate, în esență au fost abordare în decizia
instanței de apel, care la examinarea cauzei a respectat prevederile art.art.414
alin.(1), (5), 417 alin.(8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a
pronunțat asupra tuturor problemelor esențiale invocate în speță, cuprinzând
motivele pe care se întemeiază soluția, motivare pe care instanța de recurs
ordinar o însușește integral reieșind din temeinicia acesteia, acțiune ce este
conformă practicii CtEDO, expuse inclusiv în pct.37 a hotărârii Albert c.
România din 16.02.2010.
În acest context, Colegiul penal consideră că, în prezenta speță nu s-au
reținut careva erori de drept, ce ar servi drept temei de implicare a instanței de
recurs în sensul casării deciziei contestate, motiv din care se impune soluția
inadmisibilității recursului ordinar declarat de către avocatul Cecan Mihaela
în numele inculpatului Mura Constantin, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2), pct. 4) Cod de
procedură penală, Colegiul penal
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Cecan
Mihaela în numele inculpatului Mura Constantin, împotriva deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Chișinău din 09 februarie 2022, în cauza penală în
privința lui Mura Constantin xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 21 septembrie 2022.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Plămădeală Ghenadie
Țurcan Anatolie
7