1ra-619/22 — art. 269 CP

1ra-619/22 — art. 269 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-619/2022

1-19192832-01-1ra-21042022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

07 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Plămădeală Ghenadie, Cobzac Elena

Examinând fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către inculpatul

Corcimari Iurie, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 13 octombrie 2021, în cauza penală în privința lui

Corcimari Iurie XXXXX, născut la XXXXX, originar și

domiciliat în mun. Chișinău, com. XXXXX,

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 269 Cod penal.

Termenii de examinare:

prima instanță: 04.12.2019 – 22.05.2020;

instanța de apel: 19.06.2020 – 13.10.2021;

instanța de recurs: 21.04.2022 – 07.09.2022.

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar,

Colegiul penal,

A C O N S T A T A T :

2020, Corcimari Iurie a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 269 Cod penal și în baza acestei Legi cu aplicarea art.3641

alin.(8) Cod penal a fost condamnat la o pedeapsă sub formă de închisoare

pe un termen de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni, cu executare în penitenciar de tip

deschis.

S-a încasat din contul lui Corcimari Iurie, în beneficiul bugetului de

Stat, suma de 2 898 (două mii opt sute nouăzeci și opt) lei, cu titlu de

cheltuieli de judecată.

Mijloacele materialelor de probă s-au păstrat la materialele cauzei

penale.

Corcimari Iurie, având o concentrație de alcool în aerul expirat de 0,65

mg/l și o concentrație a alcoolului în sânge în cantitate de 1,05 g/l, care se

califică ca stare de ebrietate cu grad avansat, nedeținând permis de

conducere, dar fiind participant la trafic în calitatea sa de conducător al unui

ciclomotor, la data de 19 iulie 2019, aproximativ la ora 23:50, a condus

ciclomotorul de model „Viper f-50”, fără numere de înmatriculare, cu

capacitatea cilindrică de 49,9 cm3, în timp ce se deplasa în mun. Chișinău,

1

com. Ciorescu, pe str. Alexandru cel Bun din direcția traseului Chișinău-

Criuleni spre str. Viilor, exprimând neatenție și încredere exagerată în sine,

a încălcat premeditat regulile menite să asigure menținerea ordinii și

securității circulației, specificate în Regulamentul circulației rutiere, anexa

nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr.357 din 13.05.2009 și anume: 1) prevederile

pct. 3 al Regulamentului circulației rutiere, în conformitate cu care

„participanții la trafic sunt obligați să respecte regulile de circulație,

semnificația mijloacelor și prin acțiunile lor să nu cauzeze prejudicii altor

participanți la trafic, să nu-i expună pericolului”; 2) prevederile pct. 10 alin. (l)

lit. b) al Regulamentului circulației rutiere, în conformitate cu care „persoana

care conduce un vehicul trebuie: ..b) să posede cunoștințe și să execute cerințele

prezentului regulament, precum și să posede dexteritatea necesară de a

conduce în siguranță vehiculul pe drum ...”, 3) pct. 11 lit. c) al Regulamentului

circulației rutiere, în conformitate cu care „conducătorii sunt obligați să poarte

pe cap casca de protecție prinsă cu cataramă în timpul deplasării pe motocicletă

(ciclomotor) si să se asigure că pasagerii au procedat la fel”, 4) prevederile pct.

11 lit. f) al Regulamentului circulației rutiere, în conformitate cu care

„conducătorul de vehicul, este obligat la trecerile pentru pietoni cu circulație

nedirijată, să cedeze trecerea pietonilor care se află la marginea carosabilului

și intenționează să se angajeze în traversare, precum și celor care traversează

drumul pe partea carosabilului în direcția de mers a vehiculului”, 5) prevederile

pct.45 al Regulamentului circulației rutiere, în conformitate cu care

„conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză

stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: a) starea

psihofiziologică ce influențează atenția și reacția, b) dexteritatea în conducere

care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase: e) starea tehnică a

vehiculului și particularitățile încărcăturii: d) situația rutieră”; 6) prevederile

pct. 109 alin. (4) lit. h) al Regulamentului circulației rutiere, potrivit căruia

„conducătorilor de biciclete și ciclomotoare li se interzice să conducă bicicleta

sau ciclomotorul fiind în stare de ebrietate”, astfel că în rezultatul încălcării

regulilor specificate anterior, nu s-a isprăvit cu conducerea ciclomotorului și

în preajma trecerii pentru pietoni situată lângă edificiul nr. 2 de pe str.

Alexandru cel Bun, comuna Ciorescu, mun. Chișinău, a tamponat pietonul

Panfil Ana, care traversa partea carosabilă de la stânga spre dreapta, relativ

deplasării mijlocului de transport pe trecerea de pietoni. În rezultatul

impactului, pietonului Panfil Ana i-au fost cauzate, potrivit raportului de

constatare nr.201903C1591 din 19.08.2019, traumă cranio-cerebrală

închisă, hemoragii pericraniene de culoare roșii-închise, hemoragii

subarahoidiene la baza lobilor occipitali și parietal pe dreapta, sector

hemoragic, în lobul parietal, cu dilacerare cerebrală adiacent, conținut

hemoragic în ventriculii laterali, edem cerebral pronunțat, hemoragii

secundare în trunchiul cerebral, traumă închisă a bazinului: fractură a

simfizei pubiene pe dreapta, cu hemoragii difuze roș-închis în țesuturile moi

adiacente, fractură a membrului superior drept și inferior stâng, excoriație și

echimoză pe cap, bazin și membre, care, potrivit raportului de expertiză

judiciară nr. 201903D0071 din 18.09.2019, s-a calificat în comun ca

vătămare corporală gravă și care au cauzat decesul cet. Panfil Ana la data de

20 iulie 2019.

Astfel, acțiunile inculpatului Corcimari Iurie au fost încadrate juridic în

baza art. 269 Cod penal, după indicii calificativi – ” încălcarea de către alt

2

participant la trafic a regulilor privind menținerea ordinii și securitatea

circulației, acțiuni ce au provocat urmările indicate în art.264 Cod penal, adică

decesul persoanei”.

în numele inculpatului Corcimari Iurie, a declarat apel, prin care a solicitat

casarea sentinței, cu adoptarea unei noi hotărâri prin care inculpatului

Corcimari Iurie, să-i fie aplicată o pedeapsă cu suspendarea condiționată a

executării conform art. 90 Cod penal.

În susținerea apelului, avocatul a menționat că nu este de a acord cu

sentința în partea pedepsei aplicate lui Corcimari Iurie.

Drept temei a invocat, că prima instanță nu a luat în calcul

caracteristica inculpatului, procedura examinării cauzei penale,

recunoașterea vinovăției de către inculpat, achitarea de către inculpat a

serviciilor funerare și a prejudiciilor succesorului părții vătămate Panfil

Ștefan, care a solicitat primei instanțe ca să nu-l priveze de libertate pe

inculpat, deoarece are nevoie de ajutor material ca să continue studiile.

A mai relatat că prima instanță, insuficient și-a motivat soluția de

condamnare.

octombrie 2021, apelul avocatului Crăciun Veaceslav în numele inculpatului

Corcimari Iurie, declarat împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani din 22 mai 2020, a fost respins ca nefondat cu menținerea sentinței

fără modificări.

4.1. În motivarea soluției emise instanța de apel a menționat că, prima

instanță a îndeplinit strict cerințele dispozițiilor art. 3641 alin. (1) Cod de

procedură penală, opțiunea primei instanțe privind judecarea cauzei potrivit

procedurii enunțate, nu a fost viciată, în cadrul urmăririi penale n-au fost

încălcate normele imperative din Codul de procedură penală.

Astfel, la caz s-a constatat, că prima instanță a respectat normele

procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv

circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate în faza de urmărire

penală, acceptate de inculpat, o apreciere legală din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din

punct de vedere al coroborării lor, și corect a ajuns la concluzia privind

vinovăția inculpatului Corcimari Iurie în baza art.269 Cod penal.

Instanța de apel, verificând probele administrate din punct de vedere a

admisibilității lor le-a apreciat ca fiind pertinente, concludente și utile, ori în

ședință nu a stabilit circumstanțe care să indice la admiterea a careva

încălcări esențiale, ce ar determina neadmiterea lor.

Instanța de apel, a reținut, că lipsește temei pentru a interveni din oficiu

în sentință cu privire la încadrarea juridică a faptei, în partea stabilirii

pedepsei.

A mai menționat instanța de apel că, prima instanță, la

individualizarea, stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului

Corcimari Iurie, a ținut cont de prevederile art. art. 6, 7, 16, 61, 75, 76, 77,

78 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, care se atribuie la categoria

infracțiunilor ușoare prin prisma prevederilor art. 16 Cod penal, de faptul că

infracțiunea a fost săvârșită din imprudență, de personalitatea inculpatului,

care anterior nu a fost condamnat pentru infracțiuni similare, dar a fost

3

condamnat de două ori pentru infracțiuni de sustragere a averii pe ascuns,

prin sentințele Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 01 martie 2013 în

baza art. 186 alin. (2) Cod penal, procesul fiind încetat, urmare a împăcării

părților, și sentința Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 20 decembrie

2014 în baza art. 287 alin. (2), lit. b) Cod penal, inculpatul fiind condamnat

la 2 ani închisoare, cu suspendarea condiționată în temeiul art. 90 Cod penal,

fiindu-i stabilit termen de probațiune de 1 an, de faptul că inculpatul nu s-a

aflat la evidență la medicul psihiatru și narcolog.

Instanța de apel a constatat că prima instanță, justificat a conchis că o

pedeapsă privativă de libertate este echitabilă la caz, care va atinge scopul

legii penale de restabilire a echității sociale, corectare a condamnatului,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

condamnatului, cât și a altor persoane, or, inculpatul Corcimari Iurie a comis

anterior infracțiuni cu intenție, o cauză fiind încetată în legătură cu

împăcarea părților, iar per cealaltă cauză pedeapsa penală a fost suspendată

condiționat, însă concluzii de rigoare nu a făcut și a comis o nouă infracțiune.

De asemenea, instanța de apel, a considerat că la caz, a fost inoportun

de a fi aplicată în privința inculpatului Corcimari Iurie o altă pedeapsă, non

privativă de libertate, așa cum a pledat avocatul, or, rezultatul prejudiciabil

determinat de acțiunile inculpatului, nu va putea fi compensat în mod

definitiv prin ajutor financiar în raport cu copiii, soțul și rudele victimei

defuncte, ultimii vor fi afectați pe tot restul vieții de acest eveniment.

Iurie, cu trimitere la prevederile art. 427 alin. (1), pct. 11) Cod procedură

penală, a solicitat repunerea în termen cu admiterea recursului și încetarea

procesului penal în legătură cu intervenirea amnistiei.

În motivarea recursului, inculpatul menționează că prejudiciul l-a

recuperat și consideră că în privința sa, procesul penal trebuie încetat în

legătură cu intervenirea actului de amnistie.

procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra

recursului ordinar declarat, solicitând inadmisibilitatea acestuia, ca fiind

vădit neîntemeiat.

cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează asupra inadmisibilității

acestuia din următoarele considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că, recursul este declarat

peste termen.

Dispozițiile art.422 Cod de procedură penală, prevăd expres că termenul

de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

Din materialele dosarului rezultă că, dispozitivul deciziei atacate a fost

pronunțat la 13 octombrie 2021, inclusiv în prezența inculpatului Corcimari

Iurie și avocatului acestuia Crăciun Veaceslav, fapt confirmat prin procesul-

verbal al ședinței de judecată din aceiași dată (f.d.19-24, vol. II), din care

rezultă că, atât inculpatul Corcimari Iurie, cât și avocatul acestuia au fost

înștiințați despre ziua pronunțării deciziei motivate stabilită pentru 08

decembrie 2021, ora 14:00.

4

În speță, termenul de 30 zile se calculează, începând cu

09 decembrie 2021 și respectiv a fost epuizat la 08 ianuarie 2022, însă

recursul ordinar a fost declarat abia la 13 aprilie 2022 (f. d. 69, vol. II).

Din cele constatate mai sus, instanța de recurs conchide că, recursul

declarat de Corcimari Iurie este depus peste termenul legal de 30 zile,

prevăzut în art. 422 Cod de procedură penală.

Astfel, potrivit prevederilor art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală,

în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un

anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual

și nulitatea actului efectuat peste termen.

Mai mult, potrivit art. 231 Cod de procedură penală, termenele stabilite

de prezentul cod se calculează pe ore, zile, luni și ani. La calcularea termenelor

procedurale se pornește de la ora, ziua, luna și anul indicate în actul care a

provocat curgerea termenului, afară de cazurile în care legea dispune altfel. La

calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se ia în calcul ora sau ziua de la

care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlinește.

La acest capitol, unul dintre scopurile Legii procesual penale este

asigurarea egalității pentru toate părțile interesate în procesul penal, însă

acest deziderat impune disciplinarea activității procesuale, inclusiv și prin

stabilirea unor termene peremptorii.

În acest sens, dispoziția art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală

impune obligația îndeplinirii în termen a actelor de procedură, sub

sancțiunea decăderii din exercițiul dreptului. Astfel, neexecutarea în termen

a unui drept procesual, conform sancțiunii menționate, duce la pierderea

acestuia.

La caz, solicitarea inculpatului de repunere în termen a recursului

ordinar, pe motiv că primul nu a primit decizia motivată a Curții de Apel

Chișinău, instanța de recurs o consideră neîntemeiată și lipsită de careva

motive argumentate, or, instanța de recurs nu a constatat existenta cazului

fortuit sau a forței majore, fie existenta unei alte cauze care a pus titularul

recursului în situația de a nu putea acționa în conformitate cu interesele sale

și în lipsa căreia ar fi acționat în conformitate cu aceste interese, circumstanțe

motivate, care o dată constatate că ar fi întemeiate, ar genera admiterea

recursului ca fiind depus în termen.

Astfel, Colegiul penal notează că, o astfel de soluție este compatibilă cu

respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului

pentru exercitarea apelului/recursului ar împiedica rămânerea irevocabilă,

ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise în

instanța de fond și ar leza, în acest mod, principiul securității raporturilor

juridice.

În hotărârea CtEDO pronunțată în cauza Ponomariov vs Ucraina (03

aprilie 2008) Curtea Europeană a notat că, deși în speță nu era vorba despre

desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma

admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe noi

descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de

introducere a unei căi ordinare de atac, totuși, reînnoirea acestui termen

pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge

5

principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale

extraordinară de atac.

De asemenea, Colegiul penal reține și jurisprudența CtEDO în hotărârea

pronunțată în cauza Bodiu vs. Republica Moldova din 18 iunie 2019 (cererea

nr. 7516/10), în care Curtea a statuat că, admiterea cererii de recurs după o

perioadă de timp considerabilă și în absența oricărei explicații plauzibile cu

privire la motivul pentru care partea s-a aflat în imposibilitate de a se adresa

mai devreme, s-a soldat cu ignorarea unui întreg proces judiciar, și în

consecință s-a constatat încălcarea principiului securității raporturilor

juridice și a dreptului la un proces echitabil garantat de art.6§1 CEDO.

În acest context, Colegiul penal, constatând încălcarea de către recurent

a prevederilor art.422 Cod de procedură penală, a ajuns la concluzia

inadmisibilității recursului declarat, din motiv că este depus peste termen.

procedură penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpat,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

13 octombrie 2021, în cauza penală în privința lui Corcimari Iurie XXXXX,

ca fiind declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă.

Decizia pronunțată integral la 07 septembrie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Plămădeală Ghenadie

Cobzac Elena

6