1ra-713/22 — art. 188 alin. 4 CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți (sediul Sîngerei) din 12 aprilie 2018, Baluța Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 188 alin. (4) Cod penal, la 9 (nouă) ani 4 (patru) luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Prin aceeași sentință au fost condamnați Gurușciuc Vladislav și Mereuța Gheorghe, însă în privința acestora hotărârea judecătorească nu se contestă cu recurs ordinar. A fost dispusă încasarea solidară din contul lui Baluța Ion, Gurușciuc Vladislav și Mereuța Gheorghe în beneficiul BC „Victoriabank” SA, suma de 100 000 (o sută mii) lei, cu titlu de prejudiciu material. Cheltuielile judiciare în sumă de 7 040 (șapte mii patruzeci) lei, au fost trecute în contul statului.

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat în fapt, că Baluța Ion împreună cu alte două persoane, la 20 mai 2017, aproximativ ora 01:40, aflându-se în s. Prepelița, r-nul Sîngerei, toți trei fiind în stare de ebrietate alcoolică, au pătruns în incinta Primăriei s. Prepelița, r-nul Sîngerei, Baluța Ion și o altă persoană, prin ușa din spate, care nu era încuiată, iar cealaltă persoană prin fereastra de la primul etaj din față, preventiv deteoriorând geamul, unde în scopul sustragerii bunurilor materiale, a sumelor bănești din 1 bancomatul BC „Victoriabanc” SA, amplasat în holul de la primul etaj, folosind în calitate de arme, un topor și o rangă metalică, l-au atacat pe paznicul primăriei, Năvoloacă Gheorghe, care se afla de unul singur. Așadar, Baluța Ion împreună cu cele două persoane, i-au aplicat paznicului Năvoloacă Gheorghe, nu mai puțin de 15 lovituri cu pumnii în regiunea capului, nu mai puțin de 30 lovituri cu pumnii și picioarele în diferite regiuni ale corpului, inclusiv în umeri, abdomen, ambelor picioare, 5 lovituri cu cotul în spate, 3 lovituri cu o rangă metalică cu lungimea de circa 40 cm în regiunea umărului stâng, o lovitură cu o rangă metalică de circa 70 cm în regiunea spatelui și cu un topor în regiunea capului, 2 lovituri cu partea ascuțită și 2 lovituri cu partea bontă, după care l-au doborât la pământ cu fața în jos, i-au legat mânile și picioarele cu un fir electric și l-au acoperit cu o pătură, astfel imobilizându-l și impiedicându-l să vizualizeze cele petrecute. În continuare, una dintre cele două persoane, s-a așezat deasupra paznicului Năvoloacă Gheorghe, pentru a se asigura că acesta nu urmărește cele petrecute și nu-i va împiedica la săvârșirea infracțiunii, iar Baluța Ion și cealaltă persoană, folosind un volum de circa 2,5 l de benzină, l-au turnat în interiorul bancomatului, în care se aflau bani în sumă de 149 430 lei, după care l-au incendiat, astfel producând o explozie, în rezultatul cărui fapt, bancomatul a fost deteriorat și dezmembrat în părți. Din motiv că partea bancomatului unde se afla casetele cu sume bănești, așa și nu a fost dezmembrată, fiind în imposibilitate de a extrage banii și de a-și realiza scopul, au părăsit locul infracțiunii. În rezultatul acțiunilor lui Baluța Ion și celelalte două persoane, părții vătămate Năvoloacă Gheorghe i-au fost cauzate leziuni corporale, dureri, suferințe fizice și psihice, iar BC „Victoriabanc” SA, o daună materială prin deteriorarea bancomatului în sumă de 223 672,12 lei, ce constituie proporții deosebit de mari. Acțiunile lui Baluța Ion, au fost încadrate în baza art. 188 alin. (4) Cod penal, tâlhăria, adică atacul săvârșit în scopul sustragerii bunurilor altor persoane, însoțit de violența periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei, comisă de două sau mai multe persoane, prin pătrundere cu aplicarea altor obiecte folosite în calitate de armă, săvârșite în proporții mari. 2.1. Instanța de judecată a reținut că în bancomatul BC „Victoriabanc” SA, se afla suma de 149 430 lei, care și a constituit intenția inculpaților de a-i sustrage în cadrul atacului tâlhăresc. Instanța de judecată a menționat că deși BC „Victoriabanc” SA, i-a fost cauzat un prejudiciu prin deteriorarea bancomatului în sumă de 223 672,12 lei, totuși a conchis că această sumă nu urmează a fi inclusă în indicele calificativ care stabilește proporțiile săvârșirii infracțiunii, or, infracțiunea de tâlhărie îi este caracteristic scopul de cupiditate și nu de distrugere a bunurilor altei persoane, iar potrivit art. 126 Cod penal, la stabilirea proporțiilor urmează să fie luată în considerație valoarea bunurilor sustrase, și nu valoarea bunurilor distruse. Astfel, reținând prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1233 din 09 noiembrie 2016 privind aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe 2 economie, prognozat pentru anul 2017, prima instanță a ajuns la concluzia că acțiunile lui Baluța Ion, urmează să fie recalificate din prevederile art. 188 alin. (5) Cod penal, tâlhăria, adică atacul săvârșit în scopul sustragerii bunurilor altor persoane, însoțit de violența periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei, comisă de două sau mai multe persoane, prin pătrundere cu aplicarea altor obiecte folosite în calitate de armă, săvârșite în proporții deosebit de mari, în baza art. 188 alin. (4) Cod penal, tâlhăria, adică atacul săvârșit în scopul sustragerii bunurilor altor persoane, însoțit de violența periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei, comisă de două sau mai multe persoane, prin pătrundere cu aplicarea altor obiecte folosite în calitate de armă, săvârșite în proporții mari.

Procurorul a contestat sentința cu apel, solicitând casarea parțială a acesteia, în partea recalificării acțiunilor și stabilirea pedepsei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Baluța Ion să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (5) Cod penal, la 14 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. În motivarea apelului a indicat, că prima instanță greșit a reîncadrat acțiunile inculpatului Baluța Ion, din prevederile art. 188 alin. (5) Cod penal, în baza art. 188 alin. (4) Cod penal. Atacul tâlhăresc care a fost sâvărșit, a avut loc față de paznicul Năvoloacă Gheorghe, cu scopul sustragerii banilor din bancomatul BC „Victoriabanc” SA, în care erau 149 430 lei, iar în rezultatul acțiunilor violente comise, părții vătămate i-au fost cauzate vătămări corporale ușoare, iar bancomatul BC „Victoriabanc” SA a fost deteriorat, fiind cauzat și un prejudiciu material în sumă de 223 672,12 lei. Prin urmare, partea acuzării a menționat că potrivit dispozițiilor alineatelor (2), (3), (4), (5) din art. 188 Cod penal, rezultă că agravantele acestei infracțiuni sunt atât cauzarea vătămărilor corporale – vătămarea gravă a integritărții corporale, precum și daunele materiale – cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Respectiv, în urma infracțiunii săvârșite, obiectul alternativ al infracțiunii constituie bancomatul, care a fost deteriorat și prejudiciul fiind în sumă de 223 672,12 lei, și banii din acesta în sumă de 149 430 lei, care în cumul formează suma de 373 102,12 lei. De asemenea, partea acuzării a precizat că prima instanță neîntemeiat a aplicat în privința inculpatului Baluța Ion, prevederile art. 70 alin. (31) Cod penal, or, ținând cont de personalitatea inculpatului și circumstanțele cauzei, urma a fi aplicată o pedeapsă în limitele generale. În acest context, partea acuzării a conchis că pedeapsa stabilită inculpatului Baluța Ion, este una prea blândă, fapt care contravine scopului legii penale.

Inculpatul Baluța Ion, a contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care să fie achitat. În motivarea apelului a invocat că probele reținute la baza sentinței de condamnare, nu demonstrează vinovăția sa în săvârșirea infracțiunii 3 incriminate, iar prima instanță nu a examinat toate circumstanțele cauzei obiectiv.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 noiembrie 2021, a fost respins ca nefondat apelul procurorului, admis apelul inculpatului Baluța Ion, din alte motive decât cele invocate, casată sentința, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Baluța Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 188 alin. (4) Cod penal, și prin prisma art. 70 alin. (31) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa de 9 (nouă) ani 4 (patru) luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. A fost admisă parțial plângerea inculpatului Baluța Ion, depusă împotriva administrației instituției penitenciare, cu privire la condițiile de detenție care, conform jurisprudenței CEDO, afectează drepturile condamnatului garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale. A fost constatat faptul că inculpatul Baluța Ion, s-a deținut în perioada 24 mai 2017 – 12 aprilie 2018, adică 323 zile, în Penitenciarul nr. 11 Bălți, în condiții contrare prevederilor art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În temeiul art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, a fost dispusă reducerea pedepsei inculpatului Baluța Ion cu 646 zile, pentru perioada de 323 zile, perioadă în care s-a aflat în calitate de prevenit în Penitenciarul – 11 Bălți, în condiții contrare prevederilor art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, calculându-i-se două zile de închisoare pentru o zi de arest. Termenul pedepsei stabilit lui Baluța Ion sub formă de închisoare pe un termen de 9 (nouă) ani 4 (patru) luni, a fost redus cu 646 zile. A fost dispusă încasarea în mod solidar din contul lui Baluța Ion, Gurușciuc Vladislav și Mereuța Gheorghe în beneficiul BC „Victoriabanc” SA, suma de 100 000 (o sută mii) lei, cu titlu de prejudiciu material. Cheltuielile judiciare în sumă de 7 040 lei, au fost trecute în contul statului. Plângerea inculpatului Baluța Ion cu privire la condițiile de detenție în baza art. 4732 Cod de procedură penală, care conform jurisprudenței CEDO, afectează drepturile condamnatului garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, a fost lăsată fără soluționare, fiindu-i explicat petentului că este în drept să se adreseze la judecătorul de instrucție din instanța de judecată în a cărei rază teritorială se află instituția penitenciară în care se deține. 5.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat, că apelul declarat de inculpatul Baluța Ion, urmează a fi admis din alte motive decât cele invocate, și prin urmare, instanța a precizat că în cadrul ședinței instanței de apel, au fost cercetate următoarele probe: raport despre primirea informației referitoare la infracțiuni și incidente din 20 mai 2017 (f.d.5, vol.I); raport privind depistarea infracțiunii din 20 mai 2017 (f.d.6, vol.I); proces-verbal de cercetare la 4 fața locului din 20 mai 2017 (f.d.7-32, vol.I); proces-verbal de cercetare la fața locului din 20 mai 2017, cu planșa fotografică anexată (f.d.33-36, vol.I); ordonanță de recunoaștere a obiectelor în calitate de corpuri delicte și de anexare la cauza penală (f.d.44, vol.I); proces-verbal de examinare a obiectului din 20 mai 2017, cu planșă fotografică anexată (f.d.45-47, vol.I); ordonanța de recunoaștere în calitate de corpuri delicte și de anexare la cauza penală din 20 mai 2017 (f.d.53, vol.I); proces-verbal de examinare a obiectului din 20 mai 2017 (f.d.54-59, vol.I); ordonanță de recunoaștere a obiectelor în calitate de corpuri delicte și de anexare la cauza penală din 20 mai 2017 (f.d.59, vol.I); proces-verbal de examinare a obiectului din 20 mai 2017 (f.d.60-63, vol.I); ordonanță de recunoaștere a obiectelor în calitate de corpuri delicte și de anexare la cauza penală (f.d.64, vol.I); proces-verbal de examinare a obiectului din 28 mai 2017, cu planșa fotografică anexată (f.d.65-66, vol.I); ordonanță de ridicare din 20 mai 2017 (f.d.70, vol.I); proces-verbal de ridicare din 20 mai 2017 (f.d.71, vol.I); proces- verbal de examinare a obiectului din 30 mai 2017, cu anexă (bonul fiscal, factura fiscală) (f.d.72, 73-74 vol.I); ordonanță privind recunoașterea și atașarea la dosar a mijloacelor materiale de probă din 30 mai 2017 (f.d.75, vol.I); ordonanță de recunoaștere a obiectelor în calitate de corpuri delicte și de anexare la cauza penală (f.d.79, vol.I); proces-verbal de examinare a obiectului din 20 mai 2017, cu planșa fotografică anexată (f.d.80-82, vol.I); ordonanță din 20 mai 2017 de recunoaștere a obiectelor în calitate de corpuri delicte (f.d.83, vol.I); ordonanța din 26 mai 2017 de recunoaștere a obiectelor în calitate de corpuri delicte și de anexare la cauza penală (f.d.88, vol.I); proces-verbal de percheziție din 20 mai 2017 (f.d.90-92, vol.I); proces-verbal de percheziție din 20 mai 2017 (f.d.97-98, vol.I); ordonanță de ridicare din 20 mai 2017 (f.d.103, vol.I); proces-verbal de examinare a obiectului din 23 mai 2017 (f.d.104-108, vol.I); ordonanță de recunoaștere a obiectelor în calitate de corpuri delicte și de anexare la cauză penală din 26 mai 2017 (f.d.109, vol.I); proces-verbal de examinare a obiectului din 23 mai 2017 (f.d.110-112, vol.I); proces-verbal de ridicare din 20 mai 2017 (f.d.114, vol.I); proces-verbal de examinare a obiectului din 23 mai 2017 (f.d.115- 118, vol.I); ordonanță de recunoaștere a obiectelor în calitate de corpuri delicte și de anexare la cauza penală din 26 mai 2017 (f.d.119, vol.I); ordonanță de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală din 20 mai 2017 (f.d.124, vol.I); proces-verbal de examinare a obiectului din 26 mai 2017 (f.d.127- 129, vol.I); proces-verbal de audiere a părții vătămate din 20 mai 2017 (f.d.171- 172, vol.I); certificat nr. 392 din 26 mai 2017 privind remiterea actului de constatare a nivelului deteriorării bancomatului din com. Prepelița, r-nul Sîngerei (f.d.189, vol.I); act de constatare a nivelului deteriorării bancomatului din 23 mai 2017 (f.d.191-193, vol.I); raport de expertiză judiciară nr. 111D din 26 mai 2017 (f.d.198-199, vol.I); procese-verbale de comunicare a raportului de expertiză din 08 iunie 2017 (f.d.200-204, vol.I); raport de expertiză nr. 34/12/2- R-607 din 05 iunie 2017 (f.d.210-217, vol.I); proces-verbal din 08 iunie 2017 (f.d.223, vol.I); ordonanță de colectare a mostrelor de sânge, unghii și salivă din 20 mai 2017 (f.d.2, vol.II); proces-verbal de ridicare din 20 mai 2017 (f.d.5, vol.II); proces-verbal de ridicare din 20 mai 2017 (f.d.7, vol.II); ordonanță de ridicare din 5 20 mai 2017 (f.d.9, vol.II); proces-verbal de ridicare din 20 mai 2017 (f.d.10, vol.II); proces-verbal de ridicare din 20 mai 2017 (f.d.12, vol.II); proces-verbal de ridicare din 20 mai 2017 (f.d.14, vol.II); revendicare pe numele lui Baluța Ion potrivit căreia anterior a fost în conflict cu legea (f.d.31, vol.II); raport de expertiză nr. 34/12/2-R-628 din 09 iunie 2017 (f.d.137-140, vol.V); demersul avocatului Crigan Vitalie prin care s-a solicitat numirea expertizei judiciare chimice a hainelor ridicate de la inculpații Baluța Ion, Mereuța Gheorghe, Gurușciuc Vladislav, pe cauza penală nr. 2017220214 (f.d.156, vol.V); încheierea Judecătoriei Bălți (sediul Sîngerei) din 26 februarie 2018 (f.d.157-159, vol.V); declarațiile părții vătămate Năvoloacă Gheorghe din 23 octombrie 2017 (f.d.16- 20, vol.VII); declarațiile părții vătămate Secrieru Igor din 10 noiembrie 2017 (f.d.28-34, vol.VII); declarațiile martorului Pleșca Mihail din 10 noiembrie 2017 (f.d.35-41, vol.VII); declarațiile martorului Matei Petru din 10 noiembrie 2017 (f.d.42-46, vol.VII); declarațiile martorului Veșcă Mihaela din 21 decembrie 2017 (f.d.47-51, vol.VII); declarațiile martorului Crigan Ionela din 21 decembrie 2017 (f.d.52-60, vol.VII); declarațiile martorului Stanciuc Maria din 21 decembrie 2017 (f.d.61-62, vol.VII); declarațiile martorului Mereuța Marin din 21 decembrie 2017 (f.d.63- 67, vol.VII); declarațiile martorului Veșcă Oxana din 21 decembrie 2017 (f.d.68-72, vol.VII); declarațiile martorului Gurușciuc Raisa din 15 octombrie 2018 (f.d.73-82, vol.VII); declarațiile martorului Aparatu Adrian din 15 ianuarie 2018 (f.d.83-88, vol.VII); declarațiile martorului Crihan Andrei din 15 februarie 2018 (f.d.92-94, vol.VII); declarațiile martorului Bosînceanu Mariana din 15 februarie 2018 (f.d.95-103, vol.VII); declarațiile martorului Chireeva Corina (f.d.94-95, vol.VII); declarațiile martorului Cernigal Ion din 21 decembrie 2017 (f.d.96-98, vol.VII). În acest context, apreciind probele din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, instanța de apel a ajuns la concluzia că vinovăția inculpatului Baluța Ion în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (4) Cod penal, a fost dovedită. De asemenea, instanța de apel a stabilit divergențe în concluziile expuse de prima instanță în sentință, și anume că în partea descriptivă, pe de o parte instanța a reținut că în bancomatul BC „Victoriabank” SA, se afla suma de 149 430 lei, care a constituit intenția inculpaților de a fi sustrasă în cadrul atacului tâlhăresc, iar pe de altă parte instanța a indicat că „deși BC „Victoriabank” SA i-a fost cauzat un prejudiciu prin deteriorarea bancomatului în sumă de 223 672,12 lei, însă această sumă nu urmează a fi inclusă în indicele calificativ care stabilește proporțiile săvârșirii infracțiunii”. Mai mult, instanța de apel a precizat că prima instanță nu a constatat fapta săvârșită în privința la fiecare inculpat, și astfel a stabilit că Baluța Ion, la 20 mai 2017, aproximativ ora 01:40, împreună cu alte două persoane, aflându-se în s. Prepelița, r-nul Sîngerei, toți trei fiind în stare de ebrietate alcoolică, au pătruns în incinta Primăriei s. Prepelița, r-nul Sîngerei, Baluța Ion și cu o altă persoană, prin ușa din spate, forțând-o, iar cealaltă persoană prin fereastra de la primul etaj din față, preventiv deteriorând geamul, unde în 6 scopul sustragerii bunurilor materiale, a sumelor bănești din bancomatul BC „Victoriabank” SA, amplasat în holul de la primul etaj, folosind în calitate de arme, un topor și două răngi metalice, l-au atacat pe paznicul primăriei, cet. Năvoloacă Gheorghe, care se afla de unul singur. Așadar, cet. Baluța Ion și celelalte două persoane, i-au aplicat paznicului Năvoloacă Gheorghe, nu mai puțin de 15 lovituri cu pumnii în regiunea capului, nu mai puțin de 30 lovituri cu pumnii și picioarele în diferite regiuni ale corpului, inclusiv în umeri, abdomen, ambelor picioare, 5 lovituri cu cotul în spate, 3 lovituri cu o rangă metalică cu lungimea de circa 40 cm în regiunea umărului stâng, 1 lovitură cu o rangă metalică de circa 70 cm în regiunea spatelui și cu un topor în regiunea capului, 2 lovituri cu partea ascuțită și 2 lovituri cu partea bontă, după care lau doborât la pământ cu fața în jos, i-au legat mânile și picioarele cu un fir electric și l-au acoperit cu o pătură, astfel imobilizîndu-l și împiedicând-l să vizualizeze cele petrecute. În continuare, una dintre persoane s-a așezat deasupra paznicului Năvoloacă Gheorghe, pentru a se asigura că acesta nu urmărește cele petrecute și nu-i v-a împiedica la săvârșirea infracțiunii, iar Baluța Ion și cu cealaltă persoană, folosind un volum de circa 2,5 l benzină, l-au turnat în interiorul bancomatului, în care se aflau bani în sumă de 149 430 lei, ce se atribuie la proporții mari, după care l-au incendiat, astfel producând o explozie, în rezultatul cărui fapt, bancomatul a fost deteriorat. Din motiv că partea bancomatului unde se aflau casetele cu sume bănești, nu a fost dezmembrată, fiind în imposibilitate de a extrage banii și de a-și realiza scopul, au părăsit locul infracțiunii. În acest context, instanța de apel a conchis că acțiunile lui Baluța Ion întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (4) Cod penal – tâlhăria, adică atacul săvârșit în scopul sustragerii bunurilor altor persoane, însoțit de violența periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei, comisă de două sau mai multe persoane, prin pătrundere cu aplicarea altor obiecte folosite în calitate de armă, săvârșite în proporții mari. Referitor la elementele infracțiunii prevăzute de art. 188 Cod penal, instanța de apel a menționat că obiectul juridic principal al infracțiunii incriminate în baza art. 188 alin. (4) Cod penal, îl constituie relațiile sociale cu privire la posesia asupra bunurilor mobile. În speță, obiectul material al infracțiunii l-a constituit suma de 149 430 lei, exprimând valoarea banilor aflați în bancomat la momentul săvârșirii infracțiunii de către inculpat, fapt ce rezultă din declarațiile părții vătămate Secrieru Igor (f.d.28-34, vol.VII), care a menționat că „aproximativ la ora 08:30, au deschis safeul bancomatului, constatând astfel că casetele cu bani, nu au fost deteriorate și respectiv nu au fost sustrase careva sume bănești, în acesta fiind suma de 149 430 lei”. Obiectul material secundar al tâlhăriei, în cazul în care este aplicată violența periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, îl constituie corpul persoanei. În speță, conform raportului de expertiză judiciară nr. 111D din 26 mai 2017 (f.d.198-199, vol.I), se atestă că obiectul material secundar al infracțiunii de tâlhărie îl constituie corpul cet. Năvoloacă Gheorghe, care a 7 suferit plăgi tăiate în regiunea parieto-occipitală, comoție cerebrală, echimoze și excoriații față, umărul drept, spate pe dreapta, corespunzător coloanei vertebrale, regiunea lombară, membrele superioare și inferioare. Astfel, instanța de apel a precizat că prin declarațiile părții vătămate Năvoloacă Gheorghe din 23 octombrie 2017 (f.d.16-20, vol.VII), în coroborare cu probele cercetate în ședința instanței de apel, a fost demonstrată vinovăția inculpatului Baluța Ion, în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (4) Cod penal, stabilindu-se concret implicarea lui Baluța Ion în atacul tâlhăresc asupra lui Năvoloacă Gheorghe. Or, recunoașterea de către partea vătămată a vocii lui Baluța Ion, ca fiind persoana care a fost implicată în atacul tâlhăresc din 20 mai 2017, reprezintă un indiciu pertinent probării faptului că Baluța Ion era prezent la locul infracțiunii când aceasta a fost săvârșită. Referitor la violența periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, instanța de apel a indicat că se înțelege aplicarea intenționată a violenței care s-a soldat cu vătămarea gravă, medie sau ușoară a integrității corporale sau a sănătății, ori care, deși nu a cauzat aceste urmări prejudiciabile, constituie la momentul aplicării ei, datorită metodei de operare, un pericol real pentru viața sau sănătatea persoanei agresate. Astfel, s-a constatat că violența aplicată asupra lui Năvoloacă Gheorghe, a implicat lovituri cu mâinele și picioarele, precum și lovituri cu folosirea a 2 răngi de metal și un topor. Aceste circumstanțe coroborează cu concluziile expuse în raportul de expertiză judiciară nr. 111D din 26 mai 2017, potrivit cărora s-a stabilit că caracterul leziunilor depistate la Năvoloacă Gheorghe puteau fi provocare cu lama toporului, precum și de la acțiunea unui obiect/unor obiecte contondente dure. De asemenea, instanța de apel a precizat că urmează a fi luată în considerație metoda aplicării violenței asupra victimei Năvoloacă Gheorghe, și anume cu utilizarea toporului și a răngilor metalice, ceea ce reprezintă un pericol real pentru viața sau sănătatea persoanei agresate. Sub aspectul semnului calificativ prin pătrundere în locuință, instanța de apel a menționat că întrucât bancomatul era amplasat în incinta primăriei s. Prepelița, r-nul Sîngerei, este evident faptul că inculpații au pătruns în edificiul dat, iar urmele de pătrundere în interiorul primăriei rezultă din conținutul procesului-verbal de cercetare la fața locului din 20 mai 2017 (f.d.7- 32, vol.I). La locul săvârșirii infracțiunii au fost depistate geamul deteriorat, cioburi de sticlă pe podea, ceea ce demonstrează că intrarea a avut loc prin spargere, semn caracteristic unei pătrunderi ilicite. În ceea ce privește obiectele folosite la săvârșirea atacului asupra lui Năvoloacă Gheorghe, au fost depistate în gospodăria unde locuiește Gurușciuc Vladislav, fapt ce rezultă din procesul-verbal de examinare a obiectului din 20 mai 2017, prin care s-a constatat că au fost supuse examinării o rangă metalică cu lungimea de 59 cm, pe care sunt observate diferite zgîrieturi, deteriorări; un levier din metal, pe suprafața acestuia fiind vopsea de culoare albastră; un topor cu coada din lemn, pe care se observă o pată de culoare brună roșietică asemănătoare cu sângele (f.d.60- 63, vol.I). 8 Cu privire la proporțiile mari, reținând prevederile art. 126 alin. (1) Cod penal, și ale Hotărârii Guvernului nr. 1233 din 09 noiembrie 2016, potrivit căreia salariul mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2017, a fost aprobat în suma de 5 600 lei, instanța de apel a stabilit că suma obiectului material al infracțiunii, în constituie 149 430 lei, ceea ce depășește 20 salarii medii lunare, însă nu depășește 40 salarii medii lunare, adică se încadrează în limitele proporțiilor mari potrivit art. 126 alin. (1) Cod penal. Prin urmare, instanța de apel a stabilit că în bancomatul BC „Victoriabank” SA, la momentul săvârșirii infracțiunii, se afla suma de 149 430 lei, care și a constituit intenția inculpaților de a fi sustrasă în cadrul atacului tâlhăresc, astfel că raportând suma de 149 430 lei, la cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2017 în sumă de 5 600 lei, rezultă că aceasta se apreciază drept proporții mari, iar acțiunile inculpatului Baluța Ion corect au fost încadrate în baza art. 188 alin. (4) Cod penal. Latura subiectivă a infracțiunii prevăzte de art. 188 Cod penal, se manifestă, în primul rând, prin vinovăție sub formă de intenție direct. La caz, urmările prejudiciabile constatate sub forma deteriorării bancomatului, vătămările corporale suportate de Năvoloacă Gheorghe, denotă caracterul ferm al modului în care au acționat inculpații în vederea sustragerii ilicite a banilor din bancomat, și sunt apreciate drept caractere proprii unei acțiuni intenționate. Subiectul infracțiunii examinate este persoana fizică responsabilă, care la momentul săvârșirii infracțiunii a împlinit vârsta de 14 ani. Astfel că inculpatul Baluța Ion, la data comiterii infracțiunii avea vârsta de 19 ani. Instanța de apel a evidențiat că deși partea acuzării în apelul declarat susține că prejudiciul cauzat constituie suma de 373 102,12 lei, instanța de apel a constatat că prin rechizitoriu, această sumă nu se incriminează, precum și nefiind o ordonanță de modificare a învinuirii la materialele cauzei penale, în acest sens. Cu referire la pedeapsa aplicată, reținând prevederile art. 61, 75 Cod penal, instanța de apel a indicat că sancțiunea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (4) Cod penal, prevede pedeapsă cu închisoare de la 11 la 14 ani, iar la data săvârșirii infracțiunii, inculpatul Baluța Ion avea vârsta împlinită de 18 ani, însă nu avea împliniți 21 ani. Prin urmare, ținând cont de prevederile art. 70 alin. (31) Cod penal, instanța de apel a conchis că, pedeapsa ce urmează a fi stabilită inculpatului Baluța Ion, nu poate fi mai mare de 9 ani 4 luni, întrucât reducerea aplicată la caz stabilește pedeapsa sub limita minimă prevăzută de art. 188 alin. (4) Cod penal. Mai mult, careva circumstanțe agravante în privința inculpatului Baluța Ion, nu s-au stabilit. De asemenea, reținând prevederile art. 385 alin. (5), 4732 alin. (3), 4733 alin. (2), (3), 4734 alin. (1), (2) și (6) Cod de procedură penală, instanța de apel a constatat că la 10 aprilie 2019, în adresa Curții de Apel Bălți a parvenit 9 plângerea inculpatului Baluța Ion împotriva administrației instituției penitenciare referitoare la condițiile de detenție care, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, afectează drepturile condamnatului, garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, solicitând aplicarea în privința sa a prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, în sensul reducerii pedepsei potrivit formulei de reducere a 2 zile de închisoare pentru fiecare zi în care s-a aflat în arest preventiv. În baza unui demers suplimentar, parvenit la 10 aprilie 2019, a invocat că s-a deținut în arest preventiv în Penitenciarul nr. 11 Bălți începând cu data de 20 mai 2017 până în prezent, în condiții care nu corespund cerințelor minimale și standardelor naționale și internaționale, iar suplimentar, prin cererea din 23 noiembrie 2020, inculpatul Baluța Ion a solicitat să-i fie aplicate prevederile art. 4731 - 4733 Cod de procedură penală, pentru faptul că a fost deținut începând cu 20 mai 2017, în condiții ce nu corespund cerințelor minimale, cu nerespectarea spațiului locativ și suprapopularea celulelor, din care motiv instanța de apel a conchis că se va expune referitor la condițiile de detenție în privința lui Baluța Ion, doar în perioada aflării acestuia în arest preventiv. Prin urmare, ținând cont de informația expusă în raportul întocmit de către administrația Penitenciarului nr. 11 Bălți în temeiul art. 4733 alin. (3) Cod de procedură penală, asupra condițiilor de detenție, instanța de apel a constatat că Baluța Ion s-a aflat în detenție în Penitenciarul nr. 11 Bălți, în perioada 24 mai 2017 – 12 aprilie 2018, adică 323 zile în condiții de supraaglomerare, cu nerespectarea standardului național de cel puțin 4 m2. La fel, s-a constatat că spațiul personal revenit lui Baluța Ion pentru durata detenției cu statut de prevenit în Penitenciarul nr. 11 Bălți, a fost cu mult sub limita de 3 m2. Astfel, instanța de apel a precizat că dificultățile cu care s-a confruntat inculpatul Baluța Ion pe parcursul detenției sale în Penitenciarul nr. 11 Bălți, cu statut de prevenit, în perioada 24 mai 2017 – 12 aprilie 2018, pe durata a 323 zile, au depășit nivelul inevitabil de suferință inerent detenției și au atins pragul de severitate contrar art. 3 din Convenție, aceste condiții fiind suficiente pentru constatarea încălcărilor admise în penitenciarul vizat, unde pentru perioada dată, Baluța Ion s-a deținut într-un spațiu locativ mai mic de 4 m2 , fapt ce contravine pct. 464 din Hotărârea Guvernului nr. 583 din 26 mai 2006 cu privire la aprobarea Statutului executării pedepsei de către condamnați, privind asigurarea cu spațiul de cazare. În acest context, instanța de apel a ajuns la concluzia că în speță, urmează a fi dispusă reducerea pedepsei inculpatului Baluța Ion, în temeiul art 385 alin. (5) Cod de procedură penală, având ca referință durata de 323 zile de aflare a acestuia în Penitenciarul nr. 11 Bălți, cu statut de prevenit, aplicându-i formula de reducere a două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv. Cu referire la solicitarea inculpatului Baluța Ion de reducere a pedepsei pentru perioada aflării în Penitenciarul nr. 11 Bălți, ulterior pronunțării sentinței Judecătoriei Bălți (sediul Sîngerei) din 12 aprilie 2018, instanța de 10 apel a menționat că această chestiune este de competența exclusivă a judecătorului de instrucție, întrucât această perioadă se referă la detenția persoanei cu statut de condamnat deja. Referitor la acțiunea civilă, instanța de apel a reținut prevederile art. 221 alin. (2), 225 Cod de procedură penală, și a stabilit că aceasta urmează a fi admisă, cu dispunerea încasării prejudiciului material în sumă de 100 000 lei.

Avocatul Polivenco Victor în numele inculpatului Baluța Ion, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În argumentarea recursului menționează, că instanța de apel neîntemeiat a reținut în acțiunile inculpatului Baluța Ion, existența elementelor infracțiunii prevăzute de art. 188 Cod penal, or, potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 111D din 26 mai 2017 se constată existența vătămărilor corporale ușoare la partea vătămate Năvoloacă Gheorghe care au cauzat dereglarea stării de sănătate de scurtă durată. De asemenea, susține că potrivit declarațiilor părții vătămate, se atestă că prin acțiunile inculpatului, nu a fost creat un pericol pentru viața și sănătatea părții vătămate Năvoloacă Gheorghe, care după atacul suportat a reușit să părăsească incinta primăriei și să cheme ajutor, or, în sensul componenței infracțiunii a tâlhărie, atacul îndreptat asupra părții vătămate trebuie să prezinte un pericol real asupra vieții sau sănătății acesteia, Mai mult, indică că la materialele cauzei lipsesc probe care ar demonstra cu certitudine participarea inculpatului Baluța Ion la săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, or, partea vătămată nu indică direct la inculpat ca fiind autorul atacului din 19 mai 2017, aceasta menționând doar despre aspectul fizic asemănător cu cel al atacatorilor, incertitudine care urmează a fi interpretată în favoarea inculpatului, or, sentința de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri. Prin urmare, consideră partea apărării că instanța de apel neîntemeiat a respins declarațiile martorilor Gurușciuc Raisa, Aparatu Adrian, Crihan Andrei, Chireeva Corina, Cemigal Ion, din care rezultă că fapta infracțională a fost săvârșită de către o altă persoană, din care motiv inculpatul Baluța Ion urmează a fi achitat în baza art. 390 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală.

Procurorul a depus referință la recursul declarat, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat. În opinia procurorului, instanța de apel just a constatat circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei și corespunzător corect a stabilit vinovăția lui Baluța Ion în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (4) Cod penal.

Reprezentantul părții vătămate BC „Victoriabank” SA, Cirimpei Igor a depus referință la recursul declarat, solicitând menținerea deciziei instanței de apel, în partea admiterii acțiunii civile, prin care a fost dispusă încasarea prejudiciului material în sumă de 100 000 lei, în beneficiul BC „Victoriabank” SA.

Examinând argumentele recursului declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele 11 considerente. Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. Conform art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Conform practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din conținutul recursului declarat de partea apărării, se constată că acesta critică decizia instanței de apel sub aspectul pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel atunci când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, însă nu face trimitere la un careva temei concret pentru declararea recursului din cele prevăzute exhaustiv în punctul invocat. Astfel că Colegiul penal, analizând decizia atacată, conchide că toate temeiurile prevăzute de norma menționată supra, nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, și hotărârea adoptată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. În aceeași ordine de idei, Colegiul penal menționează că pentru a verifica temeinicia prevederilor invocate în recurs prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, este necesar de a indica motivele concrete în ce constă dezacordul recurentului cu decizia contestată, or, poziția instanței de recurs de a suplini din oficiu recursul părții apărării prin constatări subiective constituie o derogare de la regula unui proces contradictoriu în condițiile egalității armelor. Mai mult, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. 12 De asemenea, reieșind din esența criticilor invocate de către apărare, Colegiul penal reține că acestea se referă în mare parte doar la chestiunea de apreciere a probelor. Or, acesta face o proprie evaluare a materialului probator, prezentând versiunea potrivit căreia probele administrate de către instanțele de fond nu confirmă vinovăția inculpatului Baluța Ion în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (4) Cod penal. Sub acest aspect, însă, se impune precizarea că aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depus de către organele de urmărire penală, instanțele judecătorești, cât și de părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se bazeze pe prevederile legale, precum și pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv. Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblul lor sunt apreciate din punct de vedere al coroborării acestora. Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează, că motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective. Din aceste considerente, Colegiul penal nu examinează criticile referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de fond, corectitudinea dispunerii condamnării inculpatului conform învinuirii incriminate, astfel că reaprecierea probelor, în modul propus de către partea apărării, nu se încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra probelor, care au fost puse la baza hotărârii primei instanțe, apoi verificate de instanța de apel, prin continuarea judecării cauzei în fond, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei. Totodată, analizând esența criticilor formulate, se atestă că partea apărării se referă și la aceea că fapta nu a fost săvârșită de către inculpatul Baluța Ion, din care motiv solicită achitarea acestuia, respectiv invocând și prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele 13 faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală. Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. La caz, apărarea consideră că lipsesc careva probe care ar demonstra că anume Baluța Ion a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 188 alin. (4) Cod penal. Potrivit materialelor cauzei se atestă, că prima instanță a ajuns la concluzia că vinovăția inculpatului Baluța Ion, a fost demonstrată pe deplin, astfel încadrând acțiunile acestuia în baza art. 188 alin. (4) Cod penal, soluție care în această parte a fost menținută și de către instanța de apel. Prin urmare, judecând apelurile declarate, instanța de apel a stabilit, că vinovăția inculpatului Baluța Ion, în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (4) Cod penal, a fost demonstrată prin cumulul de probe administrate la materialele cauzei și cercetate suplimentar în ședința instanței de apel. Așadar, nu pot fi reținute argumentele apărării precum că acțiunile inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (4) Cod penal, or, din conținutul deciziei contestate rezultă cu claritate că instanța de apel, a apreciat obiectiv cumulul de probe, constatând că argumentele apărării despre nevinovăția inculpatului în săvârșirea faptei incriminate se combat prin totalitatea de probe cercetate în ședința de judecată care demonstrează incontestabil vinovăția inculpatului Baluța Ion în săvârșirea infracțiunii de tâlhărie. Or, afirmațiile respective nu generează achitarea inculpatului Baluța Ion precum s-a solicitat în cererea de recurs. Colegiul penal, analizând materialele cauzei în raport cu argumentele invocate de către recurent, conchide că instanța de apel, la judecarea apelurilor a respectat prevederile art. 414 Cod de procedură penală, în mod întemeiat a ajuns la concluzia corectitudinii încadrării juridice a acțiunilor inculpatului Baluța Ion, astfel just concluzionând că în acțiunile inculpatului sunt prezente toate elementele infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (4) Cod penal, motivându-și temeinic soluția în acest sens, așa cum este indicat în pct. 5, 5.1. al prezentei decizii, soluție pe care instanța de recurs o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară, deoarece soluția instanței de apel este pe deplin conformă circumstanțelor de fapt și de drept stabilite, precum și practicii judiciare constante. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în cazul în care instanțele de fond și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (a se vedea 14 cauzele Garcia Ruiz v. Spania, hotărârea din 21 ianuarie 1999; Helle v. Finlanda, hotărârea din 19 decembrie 1997). Totodată, în concepția Curții Europene, art. 6 § 1 nu impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (cauza Van de Hurk v. Olanda, nr. 16034/90 din 19 aprilie 1994, Immeubles Groupe Kosser v. Franța, nr. 38748/97 din 09 martie 1999). În acest context, Colegiul penal conchide că în speță nu a fost constatată existența erorii de drept prevăzută la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, deoarece asemenea eroare în speță nu a fost comisă. Referitor la eroarea de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, potrivit căreia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, invocată de recurent, Colegiul penal constată că aceasta la fel nu poate fi reținută, deoarece apărarea a invocat supra și eroarea de drept prevăzută de pct. 8) al alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, în temeiul căreia a susținut că fapta nu a fost săvârșită de Baluța Ion și a solicitat achitarea inculpatului, astfel că invocarea erorii de drept prevăzute la pct. 12) este una contradictorie. Mai mult, în acest sens instanțele de fond s-au expus în mod temeinic și deplin, încadrând just acțiunile inculpatului în baza prevederilor art. 188 alin. (4) Cod penal. Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel, nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate, urmând a fi dispusă inadmisibilitatea recursului declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Polivenco Victor în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 noiembrie 2021, în cauza penală în privința lui Baluța Ion, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 02 septembrie 2022. Președinte Toma Nadejda Judecătorii Catan Liliana Guzun Ion 15