1ra-887/2022 — art. 151 alin. 4 CP

1ra-887/2022 — art. 151 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-887/2022

1-21081066-01-1ra-13062022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

10 august 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte –Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie,

examinând în baza materialelor cauzei, admisibilitatea în principiu a

recursului ordinar declarat de către avocatul Corjan Angela în numele

inculpatului, împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din

10 noiembrie 2021, în cauza penală în privința lui

Chiriliuc Anatolie XXXXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 31.05.2021 – 25.06.2021.

Instanța de apel: 29.07.2021 – 10.11.2021.

Instanța de recurs: 13.06.2022 – 10.08.2022.

A C O N S T A T A T :

pronunțată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în

conformitate cu prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, Chiriliuc

Anatolie a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

151 alin. (4) Cod penal și condamnat pentru fapta săvârșită, fiindu-i stabilită

pedeapsa de 9 (nouă) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis.

S-a dispus a fi încasat din contul lui Chiriliuc Anatolie în beneficiul statului

suma de 21 904 (douăzeci și unu mii nouă sute patru) lei cu titlu de cheltuieli de

judecată, în rest cererea procurorului a fost respinsă ca neîntemeiată.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Chiriliuc Anatolie la data de 12 martie 2021, aproximativ la ora 24:00, aflându-se în s.

Coșernița, r-nul Criuleni la domiciliul Svetlanei Lupașcu, în rezultatul unui conflict

apărut între el și Iurciuc Octavian, i-a aplicat intenționat multiple lovituri pe toată

suprafața corpului, cauzându-i conform Raportului de expertiză judiciară

nr.202116C0039 din 28 aprilie 2021, traumă cranio-cerebrală deschisă, hemoragie în

țesăturile moi ale capului, fractura oaselor bolții și bazei craniului, hematom subdural,

hemoragie subarahnoidiană, excoriații pe față, echimoze pe mâna dreaptă, cotul stâng,

1

ambii genunchi, în rezultatul cărora ultimul a fost internat la Spitalul raional Criuleni,

unde în rezultatul leziunilor corporale primite, la data de 13 martie 2021, a decedat.

Acțiunile lui Chiriliuc Anatolie au fost încadrate în baza art. 151 alin. (4)

Cod penal, după indicii calificativi: vătămarea intenționată gravă a integrității

corporale care este periculoasă pentru viață, acțiuni care au provocat decesul victimei.

inculpatul Chiriliuc Anatolie, prin care a solicitat casarea sentinței în partea

stabilirii pedepsei și emiterea unei noi hotărâri prin care să-i fie aplicată o

pedeapsă mai blândă.

noiembrie 2021, a fost repus în termenul legal și, ulterior, respins ca nefondat

apelul declarat de către inculpat.

4.1 Instanța de apel a reținut că cauza penală în prima instanță a fost

judecată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, conform

prevederilor art. 3641 Cod procedură penală, în baza cererii scrise personal de

inculpat (f.d. 121), confirmată și de avocat, acceptată prin încheierea protocolară

a instanței de judecată din 04/06/2021.

Instanța de apel a constatat că, prima instanță a îndeplinit strict cerințele

dispozițiilor art. 3641 alin. (1) Cod de procedură penală, că opțiunea primei

instanțe privind judecarea cauzei potrivit procedurii enunțate, n-a fost viciată,

în cadrul urmăririi penale n-au fost încălcate normele imperative din Codul de

procedură penală, fapt ce condiționează concluzia că instanța de apel nu este în

drept a reține o altă situație de fapt decât cea reținută în rechizitoriu și de către

prima instanță.

Astfel, la caz instanța de apel a constatat, că prima instanță a respectat

normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv

circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate în faza de urmărire penală,

acceptate de inculpat, o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de

vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția

inculpatului Chiriliuc Anatolie în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, vătămarea

intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, după indicii vătămarea

intenționată gravă a integrității corporale care este periculoasă pentru viață, acțiuni

care au provocat decesul victimei.

Instanța de apel, verificând probele administrate prin prisma prevederilor

art. 95 Cod procedură penală, adică din punct de vedere a admisibilității lor, le-

a apreciat ca fiind pertinente, concludente și utile, nestabilind circumstanțe care

să indice la admiterea a careva încălcări esențiale, ce ar determina neadmiterea

lor.

2

A mai constatat instanța de apel că, sentința a fost contestată în partea

individualizării pedepsei, astfel, temei pentru a interveni în sentință din oficiu,

conform art. 409 alin.(2) Cod procedură penală cu privire la încadrarea juridică,

au lipsit.

Având în vedere argumentele apelului declarat în coraport cu

circumstanțele constatate, instanța de apel a reținut că, inculpatul vina a

recunoscut, a declarat prin înscris autentic, anexat la materialele cauzei că

recunoaște săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu, a solicitat judecarea

cauzei penale pe paza probelor administrate in faza de urmărire penală nu a

solicitat administrarea unor noi probe, pedeapsa urmează a fi stabilită cu

aplicarea art. 3641 Cod de procedură penală. Potrivit prevederilor art.16 Cod

penal, infracțiunea prevăzută de art.151 alin.(4) Cod penal, săvârșită de către

Chiriliuc Anatolie prezintă un pericol social sporit și se clasifică ca fiind deosebit

de gravă, totodată aceasta este intenționată și a avut ca urmări prejudiciabile,

decesul persoanei. Concomitent, instanța de apel a reținut că, inculpatul Chiriliuc

Anatolie, este căsătorit și are la întreținere trei copii minori (Vol. I, f.d. 227),

anterior a fost condamnat, antecedente penale însă sunt stinse (Vol. II, f.d. 44-

46), se caracterizează negativ (Vol. II, f.d. 47,52).

Din considerentele indicate și ținând cont de analiza cumulativă a

criteriilor de individualizare, coroborarea probelor care furnizează informațiile

respective, precum și temeiurile care fundamentează proporționalitatea între

scopul reeducării infractorului și așteptările societății față de actul de justiție

realizat sub aspectul restabilirii ordinii de drept încălcate, instanța de apel a fost

solidară cu aprecierea primei instanțe, că lui Chiriliuc Anatolie urmează să-i fie

stabilită pedeapsa cu închisoare pe un termen de 9 ani, care ținând cont de

particularitățile cauzei va fi una echitabilă și va asigura atingerea scopului

pedepsei, de reeducare și prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni atât de către

inculpat, cît și de alte persoane.

În susținerea concluziei privind repunerea apelului în termen instanța de

apel a reținut, că potrivit recipisei inculpatul a primit copia sentinței la 25 iunie

2021, ultima zi de depunere al apelului fiind 10.07.2021 (f.d.142). Instanța de

apel a menționat că cererea de apel a fost întocmită de inculpat la 12.07.2021, iar

potrivit plicului anexat apelul a fost expediat la 14.07.2021 (f.d. 148).

În contextul dat, instanța de apel a reținut, că data de 10.07.2021 este

sâmbătă, respectiv ultima zi de depunere al apelului este 12.07.2021, când a și

fost întocmită, dar ținând cont, că inculpatul este sub strajă, ultimul nu a avut

posibilitatea să-l expedieze în ziua întocmirii fiind transmis conform procedurii

secției speciale sau cancelariei penitenciarului, ulterior expediat instanței.

3

Luând în considerație cele enunțate, cu referire la art. 231 Cod de

procedură penală, instanța de apel a repus în termenul legal apelul declarat de

către inculpatul Chiriliuc Anatolie.

Corjan Angela în numele inculpatului, prin care invocând incidența pct. 6) și

13) a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, solicită casarea

deciziei, trimiterea cauzei la rejudecare sau rejudecarea cauzei, cu pronunțarea

deciziei de micșorare a pedepsei.

5.1 În susținerea recursului avocatul Corjan Angela în numele inculpatului

invocă:

- instanța de apel nu a ținut cont de cele invocate de inculpat în cererea sa;

- nici una din probe administrate nu indică asupra circumstanțelor

agravante, astfel încât la individualizarea pedepsei să-i fie aplicată inculpatului

o pedeapsă mai aspră;

- nu s-a ținut cont de stingerea antecedentelor penale, de circumstanțele

atenuante, de condițiile de viață ale familiei inculpatului, existența mai multor

persoane la întreținere și influența mărimii pedepsei aplicate aleasă de instanță

asupra vieții familiei acestuia;

- a intervenit o lege penală mai favorabilă condamnatului (Legea nr. 243

din 24 decembrie 2021 privind amnistia).

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil,

fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod

de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de

art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie

invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept

formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

4

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu,

este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că

recursul declarat este vădit neîntemeiat.

Potrivit recursului declarat, autorul își întemeiază criticile, prin prisma

temeiului de casare prevăzut la pct. 6) și 13) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, și anume, referindu-se la situațiile în care instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția și a intervenit o lege penală mai favorabilă condamnatului

(Legea nr. 243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia).

Colegiul reține că avocatul Corjan Angela, care acționează în numele

inculpatului Chiriliuc Anatolie, este de acord cu starea de fapt stabilită de

instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului

și critică decizia instanței de apel numai cu referire la pedeapsa stabilită,

solicitând aplicarea unei pedepse mai blânde, însă analizând argumentele

menționate în raport cu circumstanțele cauzei, instanța de recurs le apreciază ca

neîntemeiate și pasibile respingerii din următoarele motive.

Prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele

(regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de

judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte.

Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în

practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale,

ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i se

aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia

persoana se declară vinovată.

Conform prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, și

respectiv la rândul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din

partea ultimului, cât și a altor persoane.

Totodată, conform prevederilor art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute

vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în

limitele fixate în Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu

dispozițiile Părții generale a acestuia. La stabilirea categoriei și termenului

pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de

motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei, care

5

atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei

acestuia.

Instanța de recurs reamintește, că categoriile pedepselor aplicate

persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal într-o anumită consecutivitate: de

la cea mai blândă - amendă, până la cea mai aspră - detențiune pe viață.

În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, o

pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru săvârșirea

infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din

numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea

de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune,

având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective,

ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea

felului, duratei, ori a cuantumului pedepsei.

Din actele cauzei rezultă că, prin sentința primei instanțe, Chiriliuc

Anatolie a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii, prevăzute de art.

151 alin. (4) Cod penal și condamnat pentru fapta săvârșită, fiindu-i stabilită

pedeapsa de 9 (nouă) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis,

soluție ce a fost menținută și de instanța de apel.

Colegiul penal menționează că pedeapsa prevăzută de art. 151 alin. (4) Cod

penal prevede închisoare de la 12 la 15 ani, cauza penală în privința lui Chiriliuc

Anatolie a fost examinată pe baza probelor administrate în faza de urmărire

penală, inculpatului fiindu-i aplicate prevederile art. 3641 Cod de procedură

penală.

La examinarea cauzei, instanța de apel a conchis, că prima instanță a ținut

cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, la stabilirea pedepsei inculpatului

Chiriliuc Anatolie, pedeapsa fiind aplicată în limitele sancțiunii prevăzute de

infracțiunea incriminată.

Astfel, la menținerea soluției primei instanțe de aplicare a pedepsei cu

închisoare lui Chiriliuc Anatolie, instanța de apel a ținut cont că inculpatul a

săvârșit cu intenție o infracțiune deosebit de gravă, ce a avut ca urmare -

decesul persoanei, a luat în considerare personalitatea inculpatului, faptul că a

recunoscut vina pentru săvârșirea infracțiunii, este căsătorit și are la întreținere

trei copii minori (Vol. I, f.d. 227), anterior a fost condamnat, antecedente penale

însă sunt stinse (Vol. II, f.d. 44-46), se caracterizează negativ (Vol. II, f.d. 47,52).

Analizând temeiurile invocate în recurs, în raport cu circumstanțele și

materialele cauzei, Colegiul consideră că, în prezenta speță acestea nu și-au

găsit confirmarea, iar instanța de apel la soluționarea chestiunii cu privire la

6

individualizarea pedepsei în privința inculpatului Chiriliuc Anatolie și-a

motivat just soluția adoptată, ținând cont de prevederile articolelor 61, 75 Cod

penal și art. 3641 Cod de procedură penală.

Pedeapsa stabilită inculpatului este echitabilă, legală și bine

individualizată, aplicată în limitele fixate în partea specială a Codului penal și

în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale ale aceluiași Cod, ținându-

se cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acestuia, de persoana

celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează

răspunderea.

Totodată, Colegiul penal atestă că pedeapsa închisorii aplicată inculpatului

Chiriliuc Anatolie corespunde principiului proporționalității și scopului de

restabilire a echității sociale, corectare a acestuia precum și prevenirii de

săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea lui, cât și a altor persoane, nefiind

constatat că corectarea lui este posibilă fără a fi supus răspunderii penale.

Astfel, Colegiul penal indică că, în formarea convingerii, instanța de apel a

ținut cont de totalitatea condițiilor expres prevăzute de lege, inclusiv, întreaga

conduită a inculpatului înainte de săvârșirea faptei, după săvârșirea faptei, în

timpul judecății, precum și alte aspecte ce privesc personalitatea infractorului,

bazându-se pe materialele cauzei administrate.

Colegiul penal consideră că circumstanțele invocate în recurs de către

avocatul Corjan Angela, au fost luate în considerație de către instanța de apel la

individualizarea pedepsei penale, stabilindu-i inculpatului pedeapsa prevăzută

de prevederile legale.

În prezența circumstanțelor descrise, Colegiul penal consideră legală

concluzia instanței de apel referitor la pedeapsa cu închisoarea aplicată

inculpatului care este proporțională faptelor comise de către inculpat.

Prin urmare, instanța de recurs ordinar conchide că nu s-a comis eroarea de

drept prevăzută în pct. 6) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, la care

face referință recurentul, deci nu persistă temeiul de casare a soluției adoptate,

deoarece instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apelul inculpatului, decizia pronunțată cuprinzând motivele pe care se

întemeiată soluția.

Cu referire la temeiul de recurs prevăzut în pct. 13) alin. (1) al art. 427 Cod

de procedură penală, invocat de către avocatul Corjan Angela, cu mențiunea -

Legea nr. 243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia, Colegiul penal

menționează următoarele:

Potrivit art. 427 alin (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului doar pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel.

7

Instanța de apel a pronunțat dispozitivul deciziei la 10.11.2021,

pronunțarea deciziei integrale fiind la 22.12.2021, iar Legea amnistiei, fiind

adoptată la 24.12.2021, a intrat în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial

- 31.12.2021.

Prin urmare, cauza penală a fost soluționată înainte de intrarea în vigoare a

Legii privind amnistia cu anunțarea verdictului în cadrul ședinței din

10.11.2021.

Așadar, chestiunea abordată, odată apărută după pronunțarea deciziei de

către instanța de apel, care împreună cu sentința au devenit definitive și

executorii în virtutea prevederilor art. 415 alin. (3), 466 alin. (1), (2) pct. 4), alin.

(5) Cod de procedură penală, nu cade sub incidența procedurii de recurs

ordinar, neconstituind erori de drept comise de instanțele de fond care urmează

a fi reparate pe această cale de atac.

Ori, conform art. 65 alin. (3) pct. 1) Cod de procedură penală, persoana în

privința căreia sentința a devenit definitivă se numește condamnat, dacă

sentința este de condamnare, iar aplicarea actului de amnistie față de persoana

condamnată, a cărei sentință a devenit definitivă și executorie, se soluționează

deja, la etapa executării pedepsei, în corespundere cu prevederile art. 469 alin.

(1) pct. 15) - 472 Cod de procedură penală.

Astfel, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept ce ar genera

casarea deciziei atacate sub aspectele invocate, deoarece soluția adoptată de

către instanța de apel este legală, întemeiată și motivată.

Totodată, Colegiul penal reține faptul că, motivele invocate în recursul

vizat au constituit deja obiect de examinare în prima instanță și în instanța de

apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens, iar o altă opinie asupra

circumstanțelor cauzei care au fost puse la baza sentinței de condamnare,

conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea

cauzei (Bujnița vs Moldova, 16 ianuarie 2007, § 20).

Instanța de recurs, fără a reitera întreaga motivare a instanței de apel, pe

care și-o însușește sub aspectul stării de fapt și de drept reținute, statuează că,

temeiurile invocate de către avocatul Corjan Angela în numele inculpatului

Chiriliuc Anatolie, prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 13) Cod de procedură

penală, nu s-au confirmat în cauza dată, iar decizia atacată este legală și

întemeiată, ceea ce impune soluția inadmisibilității recursului, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

8

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Corjan

Angela în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de

Apel Chișinău din 10 noiembrie 2021, în cauza penală în privința lui Chiriliuc

Anatolie XXXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată este pronunțată la 26 august 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Diaconu Iurie

9