1ra-887/2022 — art. 151 alin. 4 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 151 alin. 4 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 13 CPP
1ra-887/2022 — art. 151 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 1ra-887/2022
1-21081066-01-1ra-13062022
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
10 august 2022 mun. Chișinău
Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte –Toma Nadejda,
Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie,
examinând în baza materialelor cauzei, admisibilitatea în principiu a
recursului ordinar declarat de către avocatul Corjan Angela în numele
inculpatului, împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din
10 noiembrie 2021, în cauza penală în privința lui
Chiriliuc Anatolie XXXXXXX.
Termenul examinării cauzei:
Prima instanță: 31.05.2021 – 25.06.2021.
Instanța de apel: 29.07.2021 – 10.11.2021.
Instanța de recurs: 13.06.2022 – 10.08.2022.
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Criuleni, sediul Central din 25 iunie 2021,
pronunțată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în
conformitate cu prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, Chiriliuc
Anatolie a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.
151 alin. (4) Cod penal și condamnat pentru fapta săvârșită, fiindu-i stabilită
pedeapsa de 9 (nouă) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis.
S-a dispus a fi încasat din contul lui Chiriliuc Anatolie în beneficiul statului
suma de 21 904 (douăzeci și unu mii nouă sute patru) lei cu titlu de cheltuieli de
judecată, în rest cererea procurorului a fost respinsă ca neîntemeiată.
A fost soluționată soarta corpurilor delicte.
Pentru a se pronunța cu sentința în cauză, prima instanță a constatat că,
Chiriliuc Anatolie la data de 12 martie 2021, aproximativ la ora 24:00, aflându-se în s.
Coșernița, r-nul Criuleni la domiciliul Svetlanei Lupașcu, în rezultatul unui conflict
apărut între el și Iurciuc Octavian, i-a aplicat intenționat multiple lovituri pe toată
suprafața corpului, cauzându-i conform Raportului de expertiză judiciară
nr.202116C0039 din 28 aprilie 2021, traumă cranio-cerebrală deschisă, hemoragie în
țesăturile moi ale capului, fractura oaselor bolții și bazei craniului, hematom subdural,
hemoragie subarahnoidiană, excoriații pe față, echimoze pe mâna dreaptă, cotul stâng,
1
ambii genunchi, în rezultatul cărora ultimul a fost internat la Spitalul raional Criuleni,
unde în rezultatul leziunilor corporale primite, la data de 13 martie 2021, a decedat.
Acțiunile lui Chiriliuc Anatolie au fost încadrate în baza art. 151 alin. (4)
Cod penal, după indicii calificativi: vătămarea intenționată gravă a integrității
corporale care este periculoasă pentru viață, acțiuni care au provocat decesul victimei.
Sentința primei instanțe a fost atacată cu cerere de apel de către
inculpatul Chiriliuc Anatolie, prin care a solicitat casarea sentinței în partea
stabilirii pedepsei și emiterea unei noi hotărâri prin care să-i fie aplicată o
pedeapsă mai blândă.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10
noiembrie 2021, a fost repus în termenul legal și, ulterior, respins ca nefondat
apelul declarat de către inculpat.
4.1 Instanța de apel a reținut că cauza penală în prima instanță a fost
judecată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, conform
prevederilor art. 3641 Cod procedură penală, în baza cererii scrise personal de
inculpat (f.d. 121), confirmată și de avocat, acceptată prin încheierea protocolară
a instanței de judecată din 04/06/2021.
Instanța de apel a constatat că, prima instanță a îndeplinit strict cerințele
dispozițiilor art. 3641 alin. (1) Cod de procedură penală, că opțiunea primei
instanțe privind judecarea cauzei potrivit procedurii enunțate, n-a fost viciată,
în cadrul urmăririi penale n-au fost încălcate normele imperative din Codul de
procedură penală, fapt ce condiționează concluzia că instanța de apel nu este în
drept a reține o altă situație de fapt decât cea reținută în rechizitoriu și de către
prima instanță.
Astfel, la caz instanța de apel a constatat, că prima instanță a respectat
normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv
circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate în faza de urmărire penală,
acceptate de inculpat, o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței,
concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de
vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția
inculpatului Chiriliuc Anatolie în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, vătămarea
intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, după indicii vătămarea
intenționată gravă a integrității corporale care este periculoasă pentru viață, acțiuni
care au provocat decesul victimei.
Instanța de apel, verificând probele administrate prin prisma prevederilor
art. 95 Cod procedură penală, adică din punct de vedere a admisibilității lor, le-
a apreciat ca fiind pertinente, concludente și utile, nestabilind circumstanțe care
să indice la admiterea a careva încălcări esențiale, ce ar determina neadmiterea
lor.
2
A mai constatat instanța de apel că, sentința a fost contestată în partea
individualizării pedepsei, astfel, temei pentru a interveni în sentință din oficiu,
conform art. 409 alin.(2) Cod procedură penală cu privire la încadrarea juridică,
au lipsit.
Având în vedere argumentele apelului declarat în coraport cu
circumstanțele constatate, instanța de apel a reținut că, inculpatul vina a
recunoscut, a declarat prin înscris autentic, anexat la materialele cauzei că
recunoaște săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu, a solicitat judecarea
cauzei penale pe paza probelor administrate in faza de urmărire penală nu a
solicitat administrarea unor noi probe, pedeapsa urmează a fi stabilită cu
aplicarea art. 3641 Cod de procedură penală. Potrivit prevederilor art.16 Cod
penal, infracțiunea prevăzută de art.151 alin.(4) Cod penal, săvârșită de către
Chiriliuc Anatolie prezintă un pericol social sporit și se clasifică ca fiind deosebit
de gravă, totodată aceasta este intenționată și a avut ca urmări prejudiciabile,
decesul persoanei. Concomitent, instanța de apel a reținut că, inculpatul Chiriliuc
Anatolie, este căsătorit și are la întreținere trei copii minori (Vol. I, f.d. 227),
anterior a fost condamnat, antecedente penale însă sunt stinse (Vol. II, f.d. 44-
46), se caracterizează negativ (Vol. II, f.d. 47,52).
Din considerentele indicate și ținând cont de analiza cumulativă a
criteriilor de individualizare, coroborarea probelor care furnizează informațiile
respective, precum și temeiurile care fundamentează proporționalitatea între
scopul reeducării infractorului și așteptările societății față de actul de justiție
realizat sub aspectul restabilirii ordinii de drept încălcate, instanța de apel a fost
solidară cu aprecierea primei instanțe, că lui Chiriliuc Anatolie urmează să-i fie
stabilită pedeapsa cu închisoare pe un termen de 9 ani, care ținând cont de
particularitățile cauzei va fi una echitabilă și va asigura atingerea scopului
pedepsei, de reeducare și prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni atât de către
inculpat, cît și de alte persoane.
În susținerea concluziei privind repunerea apelului în termen instanța de
apel a reținut, că potrivit recipisei inculpatul a primit copia sentinței la 25 iunie
2021, ultima zi de depunere al apelului fiind 10.07.2021 (f.d.142). Instanța de
apel a menționat că cererea de apel a fost întocmită de inculpat la 12.07.2021, iar
potrivit plicului anexat apelul a fost expediat la 14.07.2021 (f.d. 148).
În contextul dat, instanța de apel a reținut, că data de 10.07.2021 este
sâmbătă, respectiv ultima zi de depunere al apelului este 12.07.2021, când a și
fost întocmită, dar ținând cont, că inculpatul este sub strajă, ultimul nu a avut
posibilitatea să-l expedieze în ziua întocmirii fiind transmis conform procedurii
secției speciale sau cancelariei penitenciarului, ulterior expediat instanței.
3
Luând în considerație cele enunțate, cu referire la art. 231 Cod de
procedură penală, instanța de apel a repus în termenul legal apelul declarat de
către inculpatul Chiriliuc Anatolie.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul
Corjan Angela în numele inculpatului, prin care invocând incidența pct. 6) și
13) a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, solicită casarea
deciziei, trimiterea cauzei la rejudecare sau rejudecarea cauzei, cu pronunțarea
deciziei de micșorare a pedepsei.
5.1 În susținerea recursului avocatul Corjan Angela în numele inculpatului
invocă:
- instanța de apel nu a ținut cont de cele invocate de inculpat în cererea sa;
- nici una din probe administrate nu indică asupra circumstanțelor
agravante, astfel încât la individualizarea pedepsei să-i fie aplicată inculpatului
o pedeapsă mai aspră;
- nu s-a ținut cont de stingerea antecedentelor penale, de circumstanțele
atenuante, de condițiile de viață ale familiei inculpatului, existența mai multor
persoane la întreținere și influența mărimii pedepsei aplicate aleasă de instanță
asupra vieții familiei acestuia;
- a intervenit o lege penală mai favorabilă condamnatului (Legea nr. 243
din 24 decembrie 2021 privind amnistia).
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în
raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil,
fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente.
În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod
de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.
Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța
de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de
art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie
invocate de recurent.
Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile
instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept
comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.
Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept
formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial.
Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute
prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea
dispozițiilor de drept formal și material.
Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat
4
împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu,
este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că
recursul declarat este vădit neîntemeiat.
Potrivit recursului declarat, autorul își întemeiază criticile, prin prisma
temeiului de casare prevăzut la pct. 6) și 13) alin. (1) art. 427 Cod de procedură
penală, și anume, referindu-se la situațiile în care instanța de apel nu s-a pronunțat
asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe
care se întemeiază soluția și a intervenit o lege penală mai favorabilă condamnatului
(Legea nr. 243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia).
Colegiul reține că avocatul Corjan Angela, care acționează în numele
inculpatului Chiriliuc Anatolie, este de acord cu starea de fapt stabilită de
instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului
și critică decizia instanței de apel numai cu referire la pedeapsa stabilită,
solicitând aplicarea unei pedepse mai blânde, însă analizând argumentele
menționate în raport cu circumstanțele cauzei, instanța de recurs le apreciază ca
neîntemeiate și pasibile respingerii din următoarele motive.
Prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele
(regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de
judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte.
Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în
practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale,
ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de
persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează
răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării
vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.
Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i se
aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia
persoana se declară vinovată.
Conform prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de
constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, și
respectiv la rândul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea
condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din
partea ultimului, cât și a altor persoane.
Totodată, conform prevederilor art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute
vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în
limitele fixate în Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu
dispozițiile Părții generale a acestuia. La stabilirea categoriei și termenului
pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de
motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei, care
5
atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra
corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei
acestuia.
Instanța de recurs reamintește, că categoriile pedepselor aplicate
persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal într-o anumită consecutivitate: de
la cea mai blândă - amendă, până la cea mai aspră - detențiune pe viață.
În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, o
pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru săvârșirea
infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din
numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.
Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea
de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune,
având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective,
ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea
felului, duratei, ori a cuantumului pedepsei.
Din actele cauzei rezultă că, prin sentința primei instanțe, Chiriliuc
Anatolie a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii, prevăzute de art.
151 alin. (4) Cod penal și condamnat pentru fapta săvârșită, fiindu-i stabilită
pedeapsa de 9 (nouă) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis,
soluție ce a fost menținută și de instanța de apel.
Colegiul penal menționează că pedeapsa prevăzută de art. 151 alin. (4) Cod
penal prevede închisoare de la 12 la 15 ani, cauza penală în privința lui Chiriliuc
Anatolie a fost examinată pe baza probelor administrate în faza de urmărire
penală, inculpatului fiindu-i aplicate prevederile art. 3641 Cod de procedură
penală.
La examinarea cauzei, instanța de apel a conchis, că prima instanță a ținut
cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, la stabilirea pedepsei inculpatului
Chiriliuc Anatolie, pedeapsa fiind aplicată în limitele sancțiunii prevăzute de
infracțiunea incriminată.
Astfel, la menținerea soluției primei instanțe de aplicare a pedepsei cu
închisoare lui Chiriliuc Anatolie, instanța de apel a ținut cont că inculpatul a
săvârșit cu intenție o infracțiune deosebit de gravă, ce a avut ca urmare -
decesul persoanei, a luat în considerare personalitatea inculpatului, faptul că a
recunoscut vina pentru săvârșirea infracțiunii, este căsătorit și are la întreținere
trei copii minori (Vol. I, f.d. 227), anterior a fost condamnat, antecedente penale
însă sunt stinse (Vol. II, f.d. 44-46), se caracterizează negativ (Vol. II, f.d. 47,52).
Analizând temeiurile invocate în recurs, în raport cu circumstanțele și
materialele cauzei, Colegiul consideră că, în prezenta speță acestea nu și-au
găsit confirmarea, iar instanța de apel la soluționarea chestiunii cu privire la
6
individualizarea pedepsei în privința inculpatului Chiriliuc Anatolie și-a
motivat just soluția adoptată, ținând cont de prevederile articolelor 61, 75 Cod
penal și art. 3641 Cod de procedură penală.
Pedeapsa stabilită inculpatului este echitabilă, legală și bine
individualizată, aplicată în limitele fixate în partea specială a Codului penal și
în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale ale aceluiași Cod, ținându-
se cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acestuia, de persoana
celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează
răspunderea.
Totodată, Colegiul penal atestă că pedeapsa închisorii aplicată inculpatului
Chiriliuc Anatolie corespunde principiului proporționalității și scopului de
restabilire a echității sociale, corectare a acestuia precum și prevenirii de
săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea lui, cât și a altor persoane, nefiind
constatat că corectarea lui este posibilă fără a fi supus răspunderii penale.
Astfel, Colegiul penal indică că, în formarea convingerii, instanța de apel a
ținut cont de totalitatea condițiilor expres prevăzute de lege, inclusiv, întreaga
conduită a inculpatului înainte de săvârșirea faptei, după săvârșirea faptei, în
timpul judecății, precum și alte aspecte ce privesc personalitatea infractorului,
bazându-se pe materialele cauzei administrate.
Colegiul penal consideră că circumstanțele invocate în recurs de către
avocatul Corjan Angela, au fost luate în considerație de către instanța de apel la
individualizarea pedepsei penale, stabilindu-i inculpatului pedeapsa prevăzută
de prevederile legale.
În prezența circumstanțelor descrise, Colegiul penal consideră legală
concluzia instanței de apel referitor la pedeapsa cu închisoarea aplicată
inculpatului care este proporțională faptelor comise de către inculpat.
Prin urmare, instanța de recurs ordinar conchide că nu s-a comis eroarea de
drept prevăzută în pct. 6) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, la care
face referință recurentul, deci nu persistă temeiul de casare a soluției adoptate,
deoarece instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în
apelul inculpatului, decizia pronunțată cuprinzând motivele pe care se
întemeiată soluția.
Cu referire la temeiul de recurs prevăzut în pct. 13) alin. (1) al art. 427 Cod
de procedură penală, invocat de către avocatul Corjan Angela, cu mențiunea -
Legea nr. 243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia, Colegiul penal
menționează următoarele:
Potrivit art. 427 alin (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de
apel pot fi supuse recursului doar pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel.
7
Instanța de apel a pronunțat dispozitivul deciziei la 10.11.2021,
pronunțarea deciziei integrale fiind la 22.12.2021, iar Legea amnistiei, fiind
adoptată la 24.12.2021, a intrat în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial
- 31.12.2021.
Prin urmare, cauza penală a fost soluționată înainte de intrarea în vigoare a
Legii privind amnistia cu anunțarea verdictului în cadrul ședinței din
10.11.2021.
Așadar, chestiunea abordată, odată apărută după pronunțarea deciziei de
către instanța de apel, care împreună cu sentința au devenit definitive și
executorii în virtutea prevederilor art. 415 alin. (3), 466 alin. (1), (2) pct. 4), alin.
(5) Cod de procedură penală, nu cade sub incidența procedurii de recurs
ordinar, neconstituind erori de drept comise de instanțele de fond care urmează
a fi reparate pe această cale de atac.
Ori, conform art. 65 alin. (3) pct. 1) Cod de procedură penală, persoana în
privința căreia sentința a devenit definitivă se numește condamnat, dacă
sentința este de condamnare, iar aplicarea actului de amnistie față de persoana
condamnată, a cărei sentință a devenit definitivă și executorie, se soluționează
deja, la etapa executării pedepsei, în corespundere cu prevederile art. 469 alin.
(1) pct. 15) - 472 Cod de procedură penală.
Astfel, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept ce ar genera
casarea deciziei atacate sub aspectele invocate, deoarece soluția adoptată de
către instanța de apel este legală, întemeiată și motivată.
Totodată, Colegiul penal reține faptul că, motivele invocate în recursul
vizat au constituit deja obiect de examinare în prima instanță și în instanța de
apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens, iar o altă opinie asupra
circumstanțelor cauzei care au fost puse la baza sentinței de condamnare,
conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea
cauzei (Bujnița vs Moldova, 16 ianuarie 2007, § 20).
Instanța de recurs, fără a reitera întreaga motivare a instanței de apel, pe
care și-o însușește sub aspectul stării de fapt și de drept reținute, statuează că,
temeiurile invocate de către avocatul Corjan Angela în numele inculpatului
Chiriliuc Anatolie, prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 13) Cod de procedură
penală, nu s-au confirmat în cauza dată, iar decizia atacată este legală și
întemeiată, ceea ce impune soluția inadmisibilității recursului, ca fiind vădit
neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
8
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Corjan
Angela în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de
Apel Chișinău din 10 noiembrie 2021, în cauza penală în privința lui Chiriliuc
Anatolie XXXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată este pronunțată la 26 august 2022.
Președinte Toma Nadejda
Judecători Boico Victor
Diaconu Iurie
9