1ra-450/2022 — Art. 217-1 al. 4, lit. d CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei din 27 iunie 2019, Șencariuc Vladimir, a fost recunoscut vinovat în baza 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal și condamnat la pedeapsa închisorii pe un termen de 8 (opt) ani cu privarea de dreptul de a exercita activitate în domeniul gestionării substanțelor narcotice, stupefiantelor sau conexelor acestora pe un termen de 4 (patru) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. A fost soluționată soarta corpurilor delicte. S-a încasat în mod solidar de la Șencariuc Vladimir și Storogan Oleg în folosul statului cheltuieli de judecată în sumă de 7840,00 (șapte mii opt sute patruzeci, 00) lei. Prin aceiași sentință a fost condamnat și Storogan Oleg, însă în privința acestuia, hotărârile judecătorești cu recurs ordinar nu se contestă.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Șencariuc Vladimir și Storogan Oleg, la data de XXXXX, în scopul punerii ilegale în circulație a drogurilor, etnobotanicelor și analogilor acestora, având drept scop înstrăinarea lor, cu un automobil al companiei de taxi ”Trans-Globus14044”, de model ”Dacia Logan”, cu numărul de înmatriculare XXXXX, condus de către cet. Nazarov Oleg, s- 1 au deplasat din mun. Bălți în mun Chișinău, unde, dintr-o sursă neidentificată, au dobândit o cantitate nestabilită de substanță narcotică, fapt după care, au urcat în automobilul nominalizat și au pornit spre mun. Bălți. Tot în aceiași zi, la ora 19:25 la intrare în or. Sângerei dinspre mun. Chișinău, automobilul respectiv a fost stopat de către colaboratorii de poliție din cadrul IP Sângerei. La întrebarea colaboratorilor de poliție, dacă dețin asupra sa sau în automobil substanțe narcotice sau alte obiecte interzise circuitului civil, Storogan Oleg, a comunicat că în buzunarul drept al scurtei în care este îmbrăcat, deține un pachet cu substanță narcotică. Astfel, în urma percheziției corporale a lui Storogan Oleg, în buzunarul drept al scurtei în care era îmbrăcat, a fost depistat și ridicat un pachet din polietilenă, în care se afla o masă vegetală uscată și mărunțită, iar în urma percheziției automobilului de model „Dacia Logan”, cu numărul de înmatriculare XXXXX, pe bancheta din spate din partea stângă, a fost depistat și ridicat un pachet din hârtie în care se afla o masă vegetală uscată și mărunțită, sub scaunul șoferului, a fost depistat și ridicat un pachet din polietilenă în care se aflau alte patru pachete din polietilenă cu o masă vegetală uscată și mărunțită. Substanța ridicată Storogan Oleg și Șencariuc Vladimir, ilegal o transportau și o păstrau asupra sa în scop de înstrăinare. Conform raportului de expertiză cu nr. XXXXX din 26.02.2019, masa vegetală de culoare galbenă, care la 24.02.2019 a fost ridicată în rezultatul percheziției corporale de la cet. Storogan Oleg, reprezintă produs etnobotanic, care conține canabinoidul sintetic MDMB(N)-2201, neutilizat în scopuri medicinale. Conform raportului de expertiză cu nr. XXXXX din 22.03.2019, masele vegetale de culoare galbenă, uscate, mărunțite, ambalate în cele 4 pachete polimerice și în pachetul de hârtie de culoare albă, prezentate spre examinare într-un plic din hârtie de culoare cafenie, fiind depistate și ridicate în cadrul percheziției în automobilul de model „Dacia Logan”, cu numărul de înmatriculare XXXXX, conține cannabinoid sintetic MDMB(N)-2201, care la categoriile de stupefiante și/sau psihotrope și precursorii acestora nu se atribuie. Cantitatea maselor vegetale ce conține cannabinoid sintetic MDMB(N)-2201 (materie uscată), constituie în total 144,031 grame. Depunerile de pe recipientul metalic prezentat la examinare în același plic de hârtie de culoare cafenie depistat și ridicat în aceleași circumstanțe, conține cannabinoid sintetic MDMB(N)-2201, care la categoriile de stupefiante și/sau psihotrope și precursorii acestora nu se atribuie. Cantitatea depunerilor ce conține cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201, materie uscată, constituie 0,167 grame. Conform scrisorii Instituției Medico-Sanitare Publice Dispensarul Republican de Narcologie al Ministerului Sănătății al Republicii Moldova cu N-01-12/632 din 18.04.2017 substanța MDMB(N)-2201, reprezintă analog al substanței AB-PINACA- CHM, care se atribuie la categoria substanțelor psihotrope, incluse în Hotărârea 2 Guvernului cu Nr. 1088 din 05.10.2004 și modificările ulterioare cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante psihotrope și precursorilor acestora. Astfel, Storogan Oleg și Șencariuc Vladimir, ilegal transportau și păstrau asupra sa în scop de înstrăinare, analogul substanței psihotrope în cantitate totală de 171,857 grame, ce constituie proporții deosebit de mari. În circumstanțele expuse, acțiunile lui Șencariuc Vladimir au fost încadrate în baza art. 2171 alin. 4 lit. d) Cod penal după elementele constitutive ale infracțiunii de circulație ilegală a substanțelor narcotice sau analogilor acestora în scop de înstrăinare exprimate în procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și alte operațiuni ilegale, săvârșită de două sau mai multe persoane, în proporții deosebit de mari.

Sentința nominalizată a fost atacată cu cereri de apel de către: - inculpatul Șencariuc Vladimir, care și-a expus dezacordul în partea stabilirii pedepsei penale, pe care o consideră prea aspră și stabilită fără a fi luate în considerație faptul, că s-a căit sincer de cele comise și recunoașterea parțială a vinovăției, totodată s-a obligat de a nu mai comite astfel de fapte. La data de 26.06.2020 de către inculpatul Șencariuc Vladimir a fost depus un apel suplimentar prin care și-a menținut solicitarea de casare a sentinței în latura stabilirii pedepsei penale, rejudecarea cauzei și emiterea unei hotărâri noi, prin care să i se aplice o pedeapsă mai blândă. - inculpatul Storogan Oleg, care și-a expus dezacordul în partea stabilirii pedepsei penale, pe care o consideră prea aspră și stabilită fără a fi luate în considerație faptul, că s-a căit sincer de cele comise și recunoașterea parțială a vinovăției, totodată s-a obligat de a nu mai comite astfel de fapte. 3.1. În motivarea apelului inculpatul Șencariuc Vladimir a invocat că, sentința pronunțată în privința sa o consideră neîntemeiată și aspră în latura stabilirii pedepsei, prima instanță urmând să-i aplice o pedeapsă mai blândă. Ulterior, inculpatul Șencariuc Vladimir a depus cerere în ordinea art. 385 Cod procedură penală, prin care a solicitat constatarea încălcărilor privind condițiile de detenție și reducerea termenului de pedeapsă, invocând că s-a deținut în Penitenciarul nr. 11 Bălți din data de 24.02.2019 până în prezent, în toate aceste zile de detenție, fiindu-i încălcate drepturile privind condițiile de detenție garantate de art.3 CEDO și pct.464 din HG nr.583 din 26.05.2006 cu privire la aprobarea Statutului executării pedepsei de către condamnați. A solicitat admiterea cererii, constatarea încălcării condițiilor de detenție cu reducerea pedepsei stabilite, cu calcularea a 2 zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv, pentru perioada de deținere în Penitenciarul nr. 11 Bălți. 3.2. La fel la data de 18.12.2019 inculpatul Storogan Oleg a depus cerere în ordinea art. 385 Cod de procedură penală, prin care a solicitat constatarea încălcărilor privind condițiile de detenție și reducerea termenului de pedeapsă, 3 invocând în Penitenciarul nr. 11 Bălți s-a deținut în celulele nr.31, 61,30, fiind martor ocular că în Penitenciarul nr. 11 Bălți i se încalcă drepturile prevăzute de art. 3 a Convenției Europene a Drepturilor Omului. A specificat că în celule condițiile de detenție sunt insuficiente pentru un mod normal de viață persistând problema supraaglomerării, iluminației slabe, lumina zilnică nu pătrunde în celule deoarece geamurile sunt mici, iar la o distanță de circa 3 metri de la acestea este instalat gardul instituției date, în perioada caldă a anului este o căldură insuportabilă, fiind greu de respirat deoarece gardul se supraîncălzește de la soare, în încăperi este insuficient oxigen, lipsește aerisirea și ventilarea celulelor. A mai menționat, că în celule nu sunt condiții pentru menținerea igienei personale- apă caldă, toaletă fiind foarte mică, îmbăierea are loc 1 dată pe săptămână în condiții rele oferindu-se doar 15 minute fără posibilitatea reglării temperaturii apei, locurile de dormit sunt în stare deplorabilă ceea ce afectează coloana vertebrală persistând dureri de spate, nu este loc pentru păstrarea lucrurilor personale, deținuții fiind nevoiți să le păstreze în genți pe podea, nu este loc special pentru uscarea rufelor, persoanele bolnave se dețin împreună că cele sănătoase, deținuții nu dispun de medicamente elementare, apărând necesitatea comandării acestora rudelor și familiei, în cazul persoanelor cu probleme gastrice meniul alimentar este insuportabil, în celule sunt multe insecte, lipsește informația despre și de la rude și familie, acordarea timpului insuficient cu rudele-20 minute în săptămână, lipsa modificărilor la Codul penal și Codul de Procedură penală ceea ce este foarte important pentru deținuți.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți, din 01 decembrie 2021, au fost respinse ca nefondate apelurile inculpaților Șencariuc Vladimir și Storogan Oleg, și menținută sentința fără modificări. Conform art. 385 alin. (5) Cod procedură penală, din pedeapsa stabilită lui Storogan Oleg, pentru încălcarea drepturilor privind condițiile de detenție garantate de art. 3 CEDO, s-a redus pedeapsa închisorii calculându-se 2 (două) zile închisoare pentru 1 (o) zi de arest preventiv cu 232 (două sute treizeci și două) zile. Conform art. 385 alin. (5) Cod procedură penală, din pedeapsa stabilită lui Șencariuc Vladimir, pentru încălcarea drepturilor privind condițiile de detenție garantate de art. 3 CEDO, s-a redus pedeapsa închisorii calculându-se 2 (două) zile închisoare pentru 1 (o) zi de arest preventiv cu 232 (două sute treizeci și două) zile. 4.1 Instanța de apel verificând argumentele apelurilor în raport cu materialele cauzei prezentate spre examinare și prevederile legii, audiind părerile participanților la proces, a ajuns la concluzia, că apelurile inculpaților Storogan Oleg și Șencariuc Vladimir urmează a fi respinse ca nefondate cu menținerea sentinței 4 primei instanțe, și reducerea pedepsei penale stabilite în temeiul prevederilor art. 385 Cod procedură penală, reieșind din următoarele considerente. În continuare nu sa expus în privința corectitudinii calificării acțiunilor inculpaților or, deși cauza penală de învinuire a lui Șencariuc Vladimir a fost examinată în procedură generală, totuși sentința primei instanțe a fost contestată de către aceștia doar în latura pedepsei. Cu referire la solicitarea inculpaților de aplicare a unor pedepse mai blânde, instanța de apel a reținut legalitatea sentinței în această parte, prima instanță întru tot respectând prevederile art. 75 Cod penal, conform cărora persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii și art. 61 Cod penal, conform căruia pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților cât și a altor persoane. În acest sens, instanța de apel a menționat că Șencariuc Vladimir a fost condamnat prin sentința primei instanțe pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de 8 (opt) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activitate în domeniul gestionării substanțelor narcotice, stupefiante sau conexelor acestora pe un termen de 4 (patru) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. La stabilirea pedepsei penale pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului Șencariuc Vladimir, prima instanță just a luat în considerație gravitatea faptei acestuia, care se califică de legislator în corespundere cu art. 16 Cod penal, drept deosebit de gravă, de personalitatea inculpatului, care se caracterizează pozitiv, de faptul că se află la evidența medicului narcolog, nu se află la evidența medicului psihiatru, de recunoașterea parțială a vinei, precum și de faptul că anterior Șencariuc Vladimir a mai fost judecat, considerând astfel că în privința lui Șencariuc Vladimir pentru atingerea scopului pedepsei penale și întru evitarea comiterii de noi infracțiuni, fiind oportună aplicarea pedepsei cu închisoarea. Totodată, la aplicarea felului și măsurii de pedeapsă în privința inculpatului Șencariuc Vladimir relevant s-a reieșit inclusiv și din pericolul social al infracțiunii comise, urmările ei, remarcându-se faptul, că prin criteriile de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele de care instanța de judecată este obligată să se conducă în procesul stabilirii pedepsei și aplicării ei persoanei vinovate de săvârșirea infracțiunii, individualizarea pedepsei constând în obligațiunea instanței de a stabili măsura pedepsei concrete infractorului necesară și suficientă pentru realizarea scopurilor legii penale și pedepsei penale, iar față de natura și gravitatea faptei comise a circumstanțelor reale de săvârșire a acesteia și a celor personale ale 5 inculpatului, pedeapsa trebuie să fie aptă să conducă la realizarea scopurilor sancțiunii. Cu referire la cererea inculpatului privind aplicarea în privința sa a prevederilor art. 385 Cod procedură penală, în partea ce ține de condițiile de detenție contrare prevederilor art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale din Penitenciarul nr.11, instanța de apel a reținut, că inculpatul Șencariuc Vladimir în plângerile înaintate a invocat aflarea sa pe parcursul unei perioade de timp în Penitenciarul nr. 11 Bălți în condiții contrare prevederilor art.3 CtEDO. Potrivit rapoartelor prezentate de Directorul Penitenciarului nr.11 Bălți, comisar-șef de justiție, Starii Valeri, asupra condițiilor de detenție contestate se indică, că în plângerea inculpatului Șencariuc Vladimir au fost invocate pretenții cu privire la deținerea în condiții de detenție inumane și degradante, prin: nerespectarea standardului de suprafață a fiecărui deținut de 4m2 penitenciarul fiind supraaglomerat; separarea camerei de baie și restul celulei; prezența paturilor proporțional numărului de deținuți; iluminarea slabă a celulei; lipsa aerisirii și respectiv, a sistemului de ventilare; pătrunderea aerului în celulă în volum mic; condiții igienice precare; alte informații relevante cazului. Potrivit informației accesate de pe portalul ANP-lui și materialele dosarului personal al persoanelor vizate, Șencariuc Vladimir a fost și este deținut în penitenciarul nr. 11 Bălți în următoarele perioade de timp:27.02.2019 și 26.03.2019; 05.04.2019 și până în prezent (16.09.2020), astfel, la data de 16.09.2020 în Penitenciarul nr. 11 Bălți, Șencariuc Vladimir a înregistrat totalul de 580 zile de detenție. În arest preventiv Șencariuc Vladimir din momentul reținerii (24.02.201) și 05.04.2019), pe sentința judecătoriei Bălți sediul Sîngerei din 27.06.2019, a fost deținut 116 zile (perioadele 24.02 2019- 26 03.2019 și 05.04.2019-27.06.2019): - IP Sîngerei, în arest preventiv pe sentința judecătoriei Bălți sediul Sîngerei din 27.06.2019, s-a aflat totalul de 2 zile, (perioada 24.02.2019 - 27 02.2019); - Penitenciarul nr.11 Bălți, în arest preventiv pe sentința judecătoriei Bălți sediul Sîngerei din 27.06.2019, s-a aflat totalul de 289 zile, (perioadele 27.02.2019- 26.03.2019 și 05.04.2019-27.06.2019). Cu statut de inculpat, Șencariuc Vladimir, în baza sentinței judecătoriei Bălți sediul Sîngerei din 27.06.2019 Penitenciarul nr.11 Bălți este deținut 444 zile (perioada 27.06.2019-până în prezent 16.09.2020). S-a menționat, că în cazul aplicării față de Șencariuc Vladimir a prevederilor art.385 alin.(5) Cod procedură penală, termenul de pedeapsă rămas neexecutat reieșind din termenul de 8 ani aplicat prin sentința judecătoriei Bălți sediul Sîngerei 6 din 27.06.2019, la data de 16.09.2020, constituie 2351 zile. Șencariuc Vladimir nu dispune de reduceri din termenul de pedeapsă care pot fi luate în calcul. Potrivit informației accesate de pe portalul AMP-lui Șencariuc Vladimir, a fost deținut în Penitenciarul nr.11 Bălți, în următoarele celule: - celula nr.35, în perioada de timp cuprinsă între 24.02.2019 și 27.02.2019, cu suprafața totală a spațiului de detenție de 13.86 m2, unde blocul sanitar constituie 1,46m2, fiind amplasat la intrare în partea stângă a celulei, pereții acestuia fiind ridicați până la tavan, dotat cu ventilare artificială și cu ușă. Dimensiunea geamului: 1,15x0,96m. Cifra deținuților a variat între 3 și 6 persoane. - celula nr.17, în perioada de timp cuprinsă între 27.02.2019 și 06.03.2019, cu suprafața totală a spațiului de detenție de 28,92m2, unde blocul sanitar constituie 1,44m2, fiind amplasat la intrare în partea dreaptă a celulei, pereții acestuia fiind ridicați până la tavan, dotat cu ventilare artificială și cu ușă. Dimensiunea geamurilor: 1,00x0.91m și 1,00x0,90m. Cifra deținuților a variat între 13 și 16 persoane. - celula nr.35, în perioada de timp cuprinsă între 05.04.2019 și 13.04.2019. Cifra deținuților a variat între 5 și 6 persoane. – celula nr.16, în perioada de timp cuprinsă între 13.04.2019 și 15.08.2019, cu suprafața totală a spațiului de detenție de 21,28m2, unde blocul sanitar constituie 1,66 m2, fiind amplasat la intrare în partea stângă a celulei, pereții acestuia fiind ridicați până la tavan, dotat cu ventilare artificială și cu ușă. Dimensiunea geamului 1,01x0,94m. Cifra deținuților a variat între 5 și 10 persoane. - celula nr.15 în perioada de timp cuprinsă între 15.08.2019 și 23.03.2020 cu suprafața totală a spațiului de detenție de 16,51m2, unde blocul sanitar constituie 1,00m2, fiind amplasat la intrare m partea dreaptă a celulei, pereții acestui i fiind ridicați până la tavan, dotat cu ventilare artificială și cu ușă. Dimensiunea geamului 1,01x0,95m. Cifra deținuților a variat între 4 și 8 persoane. - celula nr.60, în perioada de timp cuprinsă între 23.03.2020 și 16.06.2020 cu suprafața totală a spațiului de detenție de 33,04 m2, unde blocul sanitar constituie 2,70m2 , fiind amplasat la intrare în partea dreapta a celulei, pereții acestuia fiind ridicați până la tavan, dotat cu ventilare artificială și cu ușă. Dimensiunea geamurilor: 1,06x1,20m și 1,06x1,20m. Cifra deținuților a variat între 7 și 10 persoane. - celula nr. 18, în perioada de timp cuprinsă între 16.06.2020 și până în prezent, cu suprafața totală a spațiului de detenție de 27,73m2, unde blocul sanitar constituie 1,42 m2, fiind amplasat la intrare in partea stângă a celulei, pereții acestuia fiind ridicați până la tavan, dotat cu ventilare artificială și cu ușă. Dimensiunea geamurilor: 1,01x0,93m și 1,01x0,93m. Cifra deținuților a variat între 12 și 16 persoane. 7 În urma studierii raporturilor prezentate, instanța de apel a constatat, că în perioada de detenție în Penitenciarul nr.11 Bălți în calitate de prevenit, Șencariuc Vladimir a fost asigurat cu un spațiu mai mic de 4 m2, în unele din celule aflându-se într-o suprafață chiar și mai mică de 3 m2, fapt care confirmă că au fost încălcate normele de suprafață pentru deținerea unei persoane în detenție, prevăzute de Hotărârea Guvernului susmenționată, și care, incontestabil, constituie un tratament inuman și prin aceasta s-au încălcat drepturile privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (CEDO). În final instanța de apel a considerat că, dificultățile cu care s-au confruntat Șencariuc Vladimir pe parcursul detenției în Penitenciarul nr.11 Bălți în calitate de prevenit, ce ține de încălcarea normelor spațiului locativ și supra aglomerării celulelor în care s-a deținut au depășit nivelul inevitabil de suferință inerent detenției și au atins pragul de severitate contrar art. 3 din Convenție, aceste condiții fiind suficiente pentru constatarea încălcărilor admise în penitenciarul vizat. A mai notat instanța de apel și faptul că, reducerea pedepsei în varianta: două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv, se efectuează doar pentru perioada aflării în arest preventiv a învinuitului pe perioada urmăririi penale și a inculpatului în instanța de judecată, până la pronunțarea sentinței de condamnare la pedeapsa închisorii cu ispășire în Penitenciare, având în vedere prevederile legale, prevăzute de art.175 alin.(2), art.185 și art.186 Cod de procedură penală și care indică faptul, că privarea de libertate, ca măsură preventivă sub forma arestării preventive, poate fi aplicată doar față de o persoană, în privința căreia încă n-a fost pronunțată o sentință (în prima instanță, sau o decizie (în instanța de apel) de condamnare la închisoare cu executare în Penitenciare și această măsură preventivă se alege în corespundere cu prevederile art.5 alin. (3 lit. c) al CEDO, și nu art. 5 alin.(3) lit. a) CEDO. Prin prisma prevederilor legale și având în vedere distincția normelor procedural penale aplicabile în dependență de calitatea deținuților la momentul deținerii sale, instanța de apel a constatat că Șencariuc Vladimir s-a aflat în condiții precare de detenție pe o perioadă de câte 116 zile în calitate de prevenit, adică în condiții contrare prevederilor art.3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Respectiv, în condițiile art. 385 alin.(5) Cod procedură penală, Șencariuc Vladimir va beneficia de reducerea pedepsei numite sub formă de închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, calculându-se două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv, cu executarea pedepsei închisorii pentru termenul rămas. 8 Astfel, instanța de apel a dispus admiterea cererii inculpatului în baza art.385 alin. (5) Cod de procedură penală și reducerea pedepsei cu 232 (două sute treizeci și două) zile, calculând două zile închisoare pentru o zi de arest preventiv. Totodată, a conchis, că deținerea sub arest a lui Șencariuc Vladimir, după pronunțarea sentinței de condamnare la închisoare cu executare în penitenciar, adică după 27.06.2019 și până la 01.12.2021, constituie nu măsură preventivă- arestarea preventivă, în sensul art.185 Cod procedură penală și art. 5 alin. (1) lit. c) CEDO, dar executarea pedepsei închisorii dispuse de un tribunal competent, în sensul art. 5 alin.(1) lit. a) CEDO și astfel, Șencariuc Vladimir, în caz că consideră că și după 27.06.2019 i-au fost încălcate drepturile sale privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ar putea să se adreseze cu o cerere în instanța de judecată din raza de activitate a organului sau instituției care execută pedeapsa, care poate adopta o hotărâre, conform prevederilor art.4734 alin.(4) și alin.(5) Cod de procedură penală, or, dânsul deja execută o pedeapsă privativă de libertate.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Vlas Elena în numele inculpatului, prin care invocând incidența pct. 6) a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei, rejudecarea cauzei, și pronunțarea unei noi hotărâri, cu aplicarea față de Șencariuc Vladimir a unei pedepse mai blânde. 5.1 În susținerea recursului, avocatul Vlas Elena în numele inculpatului invocă că: - instanța de apel nu a luat în considerare motivele invocate de apărare, recunoașterea parțială a vinei, căința sinceră; - consideră că în privința lui Șencariuc Vladimir poate fi aplicat un termen mai mic de închisoare, decât cel de 8 ani.

La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin.(1) pct.11) Cod procedură penală, procurorul a depus referință, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente. Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept admise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. Potrivit art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Instanța 9 de recurs subliniază, că potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent. Lecturând textul recursului declarat de către avocatul Vlas Elena în numele inculpatului, Colegiul penal constată că, deși recurentul a invocat temeiul de drept pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală, își exprimă dezacordul cu pedeapsa stabilită inculpatului, considerând-o prea aspră, în acest sens se identifică temeiul de drept prevăzut de art. 427 alin. (1), și 10) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că temeiurile invocate de recurent nu s-a confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, invocând în acest context următoarele. În esență, recurentul critică decizia contestată în latura stabilirii pedepsei, insistând asupra aplicării unei pedepse mai blânde aducă să fie stabilit un termen mai mic de închisoare decât cel de 8 ani, menționând că instanța de apel nu a luat în considerație motivele invocate de apărare, recunoașterea parțială a vinei, căința sinceră și a individualizat greșit pedeapsa, stabilindu-i o pedeapsă prea aspră inculpatului. Subsecvent, instanța de recurs susține că, pedeapsa aplicată inculpatului trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată corect, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile Legii penale și pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, și să fie în strictă conformitate cu dispozițiile Părții speciale a Codului penal, ținându-se cont de limitele fixate în sancțiunea infracțiunii incriminate. Totodată, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizată în așa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării Legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de lege. Așadar, Colegiul penal statuează că, instanța de apel efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a personalității inculpatului corect a ajuns la concluzia că prima instanță întemeiat i-a aplicat inculpatului Șencariuc Vladimir o 10 pedeapsă sub formă de 8 ani închisoare, conducându-se de principiul individualizării pedepsei (art. 7 Cod penal) în coroborare cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, art. 75 alin. (1) Cod penal. Mai mult ca atât, instanța de recurs respinge ca neîntemeiat argumentul apărătorului precum că, instanța de apel nu a luat în considerație motivele invocate de apărare, recunoașterea parțială a vinei, căința sinceră, din considerentul că aceasta este echitabilă și direct proporțională cu caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, motivul și scopul celor comise, persoana celui vinovat. De asemenea, se menționează faptul că, instanța de apel s-a expus motivat și detaliat asupra faptului aplicării pedepsei sub formă de 8 ani închisoare în privința inculpatului Șencariuc Vladimir, fiind respectate limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea incriminată, în speță, art. 2171 alin.(4) Cod penal, care prevede pedeapsa cu închisoare de la 7 la 15 de ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, motivare pe care instanța de recurs o însușește și nu se va expune repetat asupra acesteia. Colegiul penal atestă că, instanța de apel justificat a conchis că solicitarea părții apărării privind aplicarea unei pedepsei mai blânde în privința inculpatului este inadmisibilă, or, la stabilirea pedepsei penale pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului Șencariuc Vladimir, instanțele de fond just au luat în considerație gravitatea faptei acestora, care se califică de legislator în corespundere cu art. 16 Cod penal, drept deosebit de gravă, de personalitatea inculpatului, care se caracterizează pozitiv, de faptul că se află la evidența medicului narcolog, nu se află la evidența medicului psihiatru, de recunoașterea parțială a vinei, precum și de faptul că anterior Șencariuc Vladimir a mai fost judecat, considerând astfel că în privința lui Șencariuc Vladimir pentru atingerea scopului pedepsei penale și întru evitarea comiterii de noi infracțiuni, fiind oportună aplicarea pedepsei de 8 ani închisoare. În concluzie, Colegiul penal menționează că, nu se constată prezența erorilor de drept ce ar genera casarea deciziei atacate sub aspectele invocate, deoarece soluția adoptată de către prima instanță și menținută de instanța de apel este întemeiată și motivată, măsura de pedeapsă aplicându-se în conformitate cu prevederile legale, fiind echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei, personalitatea inculpatului și pericolul social al infracțiunii săvârșite. Prin urmare, Colegiul conchide că, instanța de apel s-a expus argumentat și corect asupra motivelor relevante și pentru a evita repetări inutile, instanța de recurs acceptă și însușește aceste argumente, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 al hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6§1 din CEDO, obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument, cu 11 toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. În acest context, Colegiul penal statuează că, temeiurile invocate de către avocatul Vlas Elena prevăzute de art. 427 alin. (1), pct. 10), Cod de procedură penală, nu s-au confirmat în cauza dată, iar decizia atacată este legală și întemeiată, ceea ce impune soluția inadmisibilității recursului ordinar depus, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4), Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Vlas Elena în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 01 decembrie 2021, în cauza penală în privința lui Șencariuc Vladimir XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 18 august 2022. Președinte Toma Nadejda Judecători Boico Victor Diaconu Iurie 12