1ra-667/2022 — art. 208-1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 208-1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 10 CPP
1ra-667/2022 — art. 208-1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 1ra-667/2022
1-20059551-01-1ra-05052022
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
20 iunie 2022 mun. Chișinău
Colegiul Penal lărgit în componența:
președinte DIACONU Iurie
judecători CATAN Liliana
BOICO Victor
PLĂMĂDEALĂ Ghenadie
BEJENARU Iurie
a judecat, fără participarea părților, recursurile ordinare declarate, împotriva
deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2022, de către
procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Plîngău Alexandru și
avocatul Mocanu Ilie, în numele lui
Nemțan Eugen XXXXX, născut la XXXXX,
originar din XXXXX și domiciliat în XXXXX.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 03.06.2020 – 31.07.2020;
Instanța de apel: 24.08.2020 – 03.11.2020 și 29.10.2021 – 23.02.2022;
Instanța de recurs: 12.01.2021 – 17.08.2021 și 05.05.2022 – 20.06.2022.
Asupra recursurilor ordinare declarate, Colegiul Penal lărgit
c o n s t a t ă:
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 31 iulie 2020,
Nemțan Eugen a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2081 Cod penal,
la 1 an închisoare, dispunându-se suspendarea condiționată a executării pedepsei
pentru perioada de probațiune de 1 an.
A fost soluționată soarta corpurilor delicte, dispunându-se restituirea acestora
proprietarului.
Prima instanță, în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură
penală, a constatat că Nemțan Eugen, în perioada de timp cuprinsă între 02 aprilie
2019 – 03 noiembrie 2019, aflându-se la domiciliul său amplasat în XXXXX,
acționând cu intenția unică de a descărca din spațiul Internet, vizualiza și deține
imagini foto/video sau alte reprezentări ale unui sau mai mulți copii implicați în
activități sexuale explicite, reale sau simulate, imagini sau alte reprezentări ale
organelor sexuale ale unui copil, reprezentate de manieră lascivă sau obscenă,
utilizând laptopul de model „Lenovo S/N PF128VF2” și telefonul mobil de model
„Redmi Note 7” cu IMEI 1: XXXXX și IMEI 2: XXXXX, precum și rețeaua
Internet cu IP adresa: XXXXX, intenționat prin intermediul programei specializate
„BitTorrent”, în baza principiului „de la egal la egal” a copiat, folosit și distribuit –
163 fișiere grafice și video, cu conținut de pornografie infantilă, care conform
bazei de date specializate în identificarea victimelor pornografiei infantile,
1
abuzului și exploatării sexuale a copiilor „ICSE”, administrată de OIPC „Interpol”
și bazei de date internaționale polițienești „GRIDCOP”, reprezintă pornografie
infantilă.
Totodată, potrivit procesului-verbal de examinare din 06 mai 2020, prin care
s-a examinat laptopul „Lenovo” S/N PF128VF2, ridicat de la Nemțan Eugen la
data de 28 ianuarie 2020, în cadrul percheziției efectuate la domiciliul ultimului
amplasat în XXXXX, în urma contrapunerii datelor depistate cu sistemul
informațional protecția copiilor și baza de date a Interpol „ICSE” (International
Child Sexual Exploitation Database) s-a stabilit că din numărul total de fișiere au
fost stabilite 1874 fișiere video și 2106 fișiere foto cu conținut de pornografie
infantilă care există și sunt înregistrate în Sistemul informațional protecția copiilor
ca fiind material din categoria pornografiei infantile, pe care Nemțan Eugen le-a
folosit și deținut intenționat până la 28 ianuarie 2020.
În procesul examinării fișierelor grafice (foto/video) stocate în memoria
telefonului mobil de model „Redmi Note 7” cu IMEI 1: XXXXX și IMEI 2:
XXXXX, ridicat de la Nemțan Eugen în cadrul percheziției efectuate la domiciliul
ultimului amplasat în XXXXX, în urma contrapunerii datelor depistate cu sistemul
informațional protecția copiilor și baza de date Interpol „ICSE”, s-a stabilit că din
numărul total de fișiere au fost stabilite 8 fișiere foto cu conținut de pornografie
infantilă care există și sunt înregistrate în Sistemul informațional protecția copiilor
ca fiind material din categoria pornografiei infantile, pe care Nemțan Eugen le-a
folosit și deținut intenționat până la 28 ianuarie 2020.
Printre fișierele distribuite în rețeaua internet sunt: la 03 noiembrie 2019,
fișierul care are valoarea FLASH de tip SHA1:
YLQUW2APMUMZTEN7HDIWLXRIMMHD3IUA și la 03 noiembrie 2019 a
fost distribuit fișierul care are valoarea HASH de tip SHA1:
TUZHLK6NNANU520444R2KI4XKHB5ZP6L.
Aceste acțiuni ale lui Nemțan Eugen au fost încadrate în baza art. 2081 Cod
penal – pornografie infantilă, adică distribuirea, folosirea și deținerea de imagini
sau alte reprezentări ale unui sau mai mulți copii implicați în activități sexuale
explicite, reale sau simulate, imagini sau alte reprezentări ale organelor sexuale
ale unui copil, reprezentate de manieră lascivă sau obscenă, în formă electronica.
Procurorul, a contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia,
rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru
prima instanță prin care să fie exclusă aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal cât
privește modalitatea de executare a pedepsei cu închisoare pe un termen de 1 an
stabilită lui Nemțan Eugen în baza art. 2081 Cod penal și să fie dispusă confiscarea
corpurilor delicte în contul statului.
În motivarea apelului s-a indicat, că pedeapsa stabilită de către prima instanță
este prea blândă pentru a asigura atingerea scopului prevenției speciale, precum și
prevenției generale, or, pentru săvârșirea unei infracțiuni care se califică ca mai
puțin gravă este mult prea blândă o pedeapsă non-privativă de libertate.
Cu referire la corpurile delicte, s-a menționat că potrivit art. 162 alin. (1) pct.
1) Cod de procedură penală, uneltele care au servit la săvârșirea infracțiunii vor fi
confiscate și predate instituțiilor respective.
Astfel, laptopul marca „Lenovo” și telefonul mobil de model „Redmi Note 7”
au fost utilizate la săvârșirea infracțiunii, pentru încărcarea din spațiul internet a
2
materialului din categoria pornografiei infantile. Totodată, în aceste sisteme
informatice au fost depistate 3988 fișiere foto și video, care au fost deținute
intenționat de către Nemțan Eugen până la data de 21 ianuarie 2020, stabilindu-se
că toate imaginile foto sunt înregistrate în baza de date internațională administrată
de OIPC „Interpol” – ICSE, ca fiind material din categoria pornografiei infantile.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03
noiembrie 2020, a fost respins, ca nefondat apelul și menținută sentința.
4.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat, că prima
instanță cercetând în cumul probele administrate prin prisma admisibilității,
pertinenței și concludenții, utilității și veridicității, în coroborare cu declarațiile
date în ședința de judecată, corect a stabilit situația de fapt, acordând acțiunilor
reținute în sarcina inculpatului Nemțan Eugen, încadrarea juridică corespunzătoare
și anume în baza art.2081 Cod penal, iar acțiunile infracționale ale inculpatului
întrunind elementele constitutive ale acestei infracțiuni, astfel că sentința nu a fost
contestată în această parte.
Verificând chestiunea individualizării pedepsei penale în privința inculpatului
Nemțan Eugen, instanța de apel a stabilit că prima instanță a acordat deplină
eficiență prevederilor art. art. 6, 7, 61, 75 Cod penal, și a ținut cont de gravitatea
infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de
circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența
pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile
de viață ale familiei acestuia.
Instanța de apel a reținut, că infracțiunea săvârșită de către inculpatul Nemțan
Eugen, prevăzută de art. 2081 Cod penal, potrivit art. 16 alin. (3) Cod penal, se
califică ca infracțiune mai puțin gravă. În conformitate cu art. 76 Cod penal, prima
instanță a reținut ca circumstanță atenuantă, săvârșirea pentru prima dată a unei
infracțiuni mai puțin grave, iar potrivit art. 77 Cod penal, careva circumstanțe
agravante nu au fost stabilite.
Reieșind din circumstanțele cauzei și prevederile legale, având în vedere lipsa
circumstanțelor agravante în vinovăția inculpatului, precum și recunoașterea
vinovăției în cele săvârșite, și căința sinceră, prima instanță a concluzionat că
corijarea și reeducarea inculpatului este posibilă prin aplicarea unei pedepse sub
formă de privare de libertate, cu aplicarea art. 90 Cod penal, suspendarea executării
pedepsei pe un termen de probațiune prevăzut de lege.
Instanța de apel a respins argumentele acuzatorului de stat privind aplicarea
pedepsei inculpatului sub formă de închisoare, cu executare în penitenciar de tip
semiînchis, deoarece pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un
mijloc de corectare și reeducare a condamnatului ce se aplică de instanțele de
judecată, în numele legii, persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite
lipsuri și restricții drepturilor lor.
Din materialele cauzei penale, instanța de apel a reținut că inculpatul Nemțan
Eugen a recunoscut vina în săvârșirea infracțiunii incriminate și a solicitat
examinarea cauzei în procedură simplificată, s-a căit sincer de cele săvârșite, a
comis pentru prima dată o infracțiune mai puțin gravă, astfel că prima instanță
corect a stabilit faptul că pedeapsa cu închisoare, cu executarea reală a acesteia, nu
va atinge scopul scontat în privința inculpatului.
3
Referitor la solicitarea acuzatorului de stat privind confiscarea corpurilor
delicte în folosul statului și anume a laptopului de model Lenovo și telefonului
mobil de model Redmi Note 7, instanța de apel a apreciat-o ca fiind nefondată, din
motiv că în speță confiscarea bunurilor în cauză ca măsură de siguranță și de
pedeapsă, este evident neproporțională, măsura de confiscare a contravalorii
corpurilor delicte nu poate fi apreciată ca fiind una compensatorie pentru stat, ci
doar ca o măsură de pedeapsă suplimentară care în situația dată nu este
proporțională cu gravitatea faptei săvârșite. Astfel fiind încălcate prevederile art. 1
Protocolul nr. 1 adițional la CEDO. În acest sens, instanța a mai reținut că
confiscarea laptopului de model Lenovo S de culoare neagră cu un abțibild roz pe
el precum și telefonului mobil de model Redmi Note 7 nu este proporțională cu
gravitatea faptei comise, dat fiind faptul că în speța dată nu a fost stabilit careva
prejudiciu, fapt ce vădit încalcă principiul proporționalității între sancțiunea
aplicată și gravitatea faptei.
Prin urmare, reținând cele expuse supra, instanța de apel a stabilit că, prima
instanță corect a conchis că măsura confiscării corpurilor delicte utilizate la
comiterea infracțiunii este abuzivă și încalcă principiile constituționale referitoare
la proprietate.
Procurorul, invocând temeiurile de drept prevăzute de art. 427 alin. (1)
pct. 6), 10) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs
ordinar, solicitând casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de
apel, în alt complet de judecată.
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din
17 august 2021 a fost admis recursul ordinar, casată decizia Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 03 noiembrie 2020, în partea modului de executare a
pedepsei închisorii și în partea soluționării chestiunii privind confiscarea specială
prevăzută de art.106 Cod penal, și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași
instanță de apel, în alt complet de judecată.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale deciziei.
6.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de recurs a constatat că,
analizând decizia instanței de apel sub aspectul aplicării prevederilor art. 90 Cod
penal, în raport cu circumstanțele cauzei, soluția în partea stabilirii modului de
executare a pedepsei este una neîntemeiată, la adoptarea căreia nu s-a ținut cont în
deplină măsură de art. 75 Cod penal.
În sensul vizat, instanța de recurs a menționat că instanța de apel insuficient a
abordat condițiile ce vizează circumstanțele cauzei și persoana celui vinovat, și nu
a luat în considerație faptul că prin săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2081
Cod penal – pornografia infantilă, se atentează la integritatea fizică și psihică a
copilului, întrucât această infracțiune face parte din categoria infracțiunilor contra
familiei și a minorilor.
Circumstanțele cauzei, potrivit art. 75 Cod penal, se referă atât la cele care
atenuează răspunderea, cât și la cele care agravează răspunderea, de care instanța
de apel este obligată să țină cont la individualizarea pedepsei.
Așadar, aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, adică suspendarea
condiționată a executării pedepsei nu reprezintă o categorie aparte de pedeapsă, ci
o măsură oferită condamnaților prin lege de a demonstra că infracțiunea săvârșită
de ei este un incident în viața acestora. În textul art. 90 alin. (1) Cod penal, unitatea
4
lexicală „poate”, oferă posibilitatea și nu obligația instanței de judecată de a aplica
prevederile acestei norme.
În cadrul instituției suspendării condiționate a executării pedepsei, instanța,
după ce realizează individualizarea pedepsei prin determinarea concretă a acesteia
în baza criteriilor generale de individualizare, completează acest rezultat printr-un
act de individualizare a executării pedepsei.
Condițiile privind acordarea suspendării condiționate a executării pedepsei
prevăzute de art. 90 Cod penal, se referă la pedeapsa aplicată și natura infracțiunii;
circumstanțele cauzei și persoana infractorului; aprecierea instanței dacă scopul
poate fi atins și fără executarea acesteia.
În acest sens, s-a conchis că nu pot fi luate în considerație circumstanțele
reținute de către instanțele de fond și care au fost puse la baza aplicării prevederilor
art. 90 Cod penal – „că inculpatul Nemțan Eugen s-a căit sincer de cele săvârșite
și a recunoscut vina”.
În concluzie, pedeapsa stabilită de către instanțele ierarhic inferioare cu
aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, suspendând condiționat executarea
pedepsei, nu este echitabilă, deoarece nu este capabilă de a contribui la realizarea
scopurilor pedepsei penale, cum ar fi restabilirea echității sociale, corectarea
condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat,
precum și de alte persoane.
Practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea aspră generează apariția
unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce
poate duce la consecințe contrare scopului urmărit.
De asemenea, o pedeapsă prea blândă nu este suficientă nici pentru corectarea
infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.
Prin urmare, Colegiul penal lărgit consideră pripită concluzia instanței de apel
precum că, scopul corectării și reeducării inculpatului poate fi realizat și prin
aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal – suspendarea condiționată a pedepsei, or
la individualizarea pedepsei, conform criteriilor generale de individualizare a
pedepsei, instanța de judecată trebuie să respecte toate cerințele prevăzute de legea
penală ce asigură aplicarea față de inculpat a unei pedepse echitabile, legale și
individualizate.
Neglijarea unora din aceste criterii, constituie temei pentru casare a hotărârii
contestate.
De asemenea, cu referire la solicitarea procurorului privind confiscarea
specială a bunurilor, s-a consideră că și în această latură, instanța de apel a
interpretat și aplicat eronat prevederile art. 106 alin. (1), (2) lit. a) Cod penal.
Potrivit solicitării acuzatorului de stat, acesta a solicitat confiscarea specială a
sistemului informatic laptopului de model Lenovo S/N PF128VF2 de culoare
neagră cu un abțibild roz pe el precum și telefonului mobil de model Redmi Note 7
de culoare neagră încorporat în husă de culoare neagră cu inscripția „Promise”, în
beneficiul statului, bunuri utilizate la săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 2081
Cod penal, însă instanța de fond, și ulterior cea de apel au dispus ca acestea să fie
restituite inculpatului, menționând că confiscarea lor nu este proporțională cu
gravitatea faptei comise, dat fiind faptul că în speța dată nu a fost stabilit careva
prejudiciu, fapt ce vădit încalcă principiul proporționalității între sancțiunea
aplicată și gravitatea faptei, ceea ce a dus la respingerea demersului.
5
Astfel, dispunând respingerea demersului acuzatorului de stat, instanța de apel
a omis faptul că sistemul informatic laptopul marca „Lenovo” S/N PF128VF2 și
telefonul mobil de model „Redmi Note 7” au fost utilizat de către Nemțan Eugen la
săvârșirea infracțiunii și anume pentru încărcarea din spațiul internet a materialului
din categoria pornografiei infantile, iar în aceste sisteme informatice au fost
depistate 3 988 fișiere foto și video, care au fost deținute intenționat de către
Nemțan Eugen până la 21 ianuarie 2020, stabilindu-se că toate imaginile foto sunt
înregistrate în baza de date internațională administrată de OIPC „Interpol” – ICSE,
ca fiind material din categoria pornografiei infantile.
Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 23
februarie 2022 a fost admis apelul, casată sentința în partea pedepsei aplicate, și
pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin
care termenul stabilit prin sentința instanței de fond urmează a fi executat în felul
următor:
- perioada de 6 (șase) luni urmează a fi executată de către Nemțan Eugen
Eugeniu sub formă de închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip
semiînchis
- iar perioada rămasă de 6 (șase) luni se suspendă condiționat pe un termen de
probă de 1 (un) an.
S-a dispus confiscarea corpurilor delicte în folosul statului.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
7.1. În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a indicat că prima
instanță a stabilit în mod corect situația de fapt și de drept, cercetarea
judecătorească fiind efectuată cu respectarea dispozițiilor procesual-penale
prevăzute de art. 3641 Cod de procedură penală, iar opțiunea primei instanțe
privind judecarea cauzei potrivit procedurii enunțate, nu a fost viciată, or în cadrul
urmăririi penale n-au fost încălcate normele imperative ale Codului de procedură
penală.
Totodată, la stabilirea măsurii și mărimii pedepsei în privința inculpatului
Nemțan Eugen, în vederea corectării, reeducării, precum și ca măsură de pedeapsă,
instanța de fond i-a stabilit o pedeapsă prea blândă.
Reieșind din prevederile art. 61 și art. 75 Cod penal, pedeapsa are drept scop
restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea
săvârșirii de noi infracțiuni din partea condamnaților.
Astfel, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului prima
instanță nu a ținut cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite,
de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează
răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării
vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia, considerând
eronat că, îndreptarea și corectarea lui Nemțan Eugen este posibilă fără izolare de
societate, în conformitate cu cerințele art. art. 75-78 Cod penal aplicându-i
pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1 an, cu suspendarea
condiționată a executării pedepsei pe un termen de probațiune de 1 (unu) an.
În acest sens, instanța de apel a reținut că, pedeapsa este echitabilă și atunci
când este capabilă de a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale,
cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât
de către condamnat, precum și de alte persoane.
6
Subsecvent, prima instanță nu a luat în considerare faptul că, inculpatul a
comis o infracțiune de pornografie infantilă, care atentează la dezvoltarea socială,
spirituală și morală a minorului, apărate împotriva pornografiei infantile, fiind
ignorate și prevederile art. 2 alin. (2) Cod penal.
Raportând aceste prevederi, se reține că un rol primordial în aprecierea
stabilirii și aplicării pedepsei, îl are pericolul social al faptei, sens în care valorile
ocrotite de legea penală prin incriminarea faptelor trebuie evidențiate atât pentru
restabilirea ordinii de drept, cât și pentru educarea inculpatului.
Astfel, din materialele cauzei penale urmează că, inculpatul a recunoscut
vinovăția integral și sincer s-a căit de cele comise, înaintând o cerere în temeiul art.
3641 Cod de procedură penală, însă, acceptarea opțiunii de a fi examinată cauza în
procedură simplificată nu substituie rezonanța infracțiunii și impactul acesteia
asupra societății.
Conform art. 16 alin. (2) Cod penal, infracțiunea prevăzută de art. 2081 Cod
penal imputată lui Nemțan Eugen este mai puțin gravă care se pedepsește cu
închisoare de la 1 la 3 ani, însă acesta beneficiază, conform art. 3641 alin. (8) Cod
de procedură penală, de o reducere cu ⅓ a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege
în cazul pedepsei sub formă de închisoare.
Prin urmare, pedeapsa maximă sub formă de închisoare, în cazul dat, pentru
infracțiunea prevăzură de art. 2081 Cod penal va constitui de la 8 luni la 2 ani
Astfel, Colegiul penal constată că prima instanță corect a stabilit lui Nemțan
Eugen pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1 (un) an, în penitenciar
de tip semiînchis însă măsura de pedeapsă aplicată conform prevederilor art. 90
Cod penal, nu este adecvată faptei și pericolului social al acesteia, pedeapsa
aplicată de instanța de fond fiind prea blândă.
Astfel, instanța de apel a considerat că termenul stabilit prin sentință urmează
a fi executat în felul următor: perioada de 6 (șase) luni urmează a fi executată de
către Nemțan Eugen Eugeniu sub formă de închisoare cu executarea pedepsei în
penitenciar de tip semiînchis, iar perioada rămasă de 6 (șase) luni se suspendă
condiționat pe un termen de probă de 1 (un) an.
Or, potrivit art. 901 Cod penal, condamnarea cu suspendarea parțială a
executării pedepsei cu închisoare, este o pedeapsă mai severă decât aplicarea art.
90 Cod penal.
Astfel, potrivit art. 901 Cod penal, în cazul în care instanța de judecată, ținînd
cont de circumstanțele cauzei și de personalitatea vinovatului, ajunge la concluzia
că nu este rațional ca acesta să execute întreaga pedeapsă cu închisoare în
penitenciar, aceasta poate dispune suspendarea parțială a executării pedepsei
aplicate vinovatului, indicînd în hotărîre perioada de executare a pedepsei în
închisoare și perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă, precum și
motivele condamnării cu suspendarea parțială a executării pedepsei. Prima parte a
pedepsei se execută în penitenciar, iar restul pedepsei se suspendă.
Deci, circumstanțele invocate de către prima instanță nu îndreptățesc faptele
comise de către inculpat și deci, nu poate genera aplicarea unei pedepse
neechitabile, mai mult, soluția adoptată de către prima instanță nu-și va atinge
scopul de corectare și reeducare a inculpatului, pentru a nu admite pe viitor
săvârșirea a astfel de infracțiuni, or, aplicarea unor pedepse penale reale cu
7
închisoare ar asigura conștientizarea de către Nemțan Eugen a celor comise cu
adoptarea unor concluzii corecte ce țin de comportamentul în societate.
Conform art. 72 alin. (3) Cod penal, în penitenciare de tip semiînchis execută
pedeapsa persoanele condamnate la închisoare pentru infracțiuni ușoare, mai puțin
grave, grave săvârșite cu intenție.
Astfel, reieșind din circumstanțele cauzei penale, personalitatea inculpatului,
de gravitatea faptei prejudiciabile comise, s-a menționat că, acesta urmează să
execute pedeapsa cu închisoarea care-i va fi stabilită în penitenciar de tip
semiînchis.
Pretenția acuzatorului de stat privind confiscarea specială a corpurilor delicte,
a fost admisă deoarece laptopul de model Lenovo și telefonul mobil de model
Redmi Note 7, începând cu 02 aprilie 2019 și până la 21 ianuarie 2020 au constituit
bunuri utilizate și destinate pentru săvârșirea infracțiunii de către Nemțan Eugen,
distribuind, folosind și deținând imagini sau alte reprezentări (3988 fișiere foto și
video) ale unui sau mai mulți copii implicați în activități sexuale explicite, reale
sau simulate, imagini sau alte reprezentări ale organelor sexuale ale unui copil,
reprezentate de manieră lascivă sau obscenă, în formă electronică.
Recursuri ordinare declară procurorul Procuraturii de circumscripție
Chișinău, Plîngău Alexandru și avocatul Mocanu Ilie, în numele lui Nemțan
Eugen.
8.1. Procurorul prin recursul ordinar declarat, invocând prezența erorii de
drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, solicită
casarea parțială a deciziei și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel
în partea individualizării pedepsei, cât privește modalitatea de executare a acesteia,
or prevederile art. 901 Cod penal nu se aplică în cazul condamnării pentru
infracțiunea prevăzută de art. 2081 Cod penal. Mai mult, rejudecând apelul,
instanța nu a îndeplinit indicațiile obligatorii ale instanței de recurs indicate în
decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 17 august 2021.
8.2. Avocatul Mocanu Ilie în recursul ordinar declarat în numele lui
Nemțan Eugen indică că nu este de acord cu soluția adoptată de instanța de apel
deoarece motivarea soluției contrazice dispozitivul deciziei și acesta este expus
neclar.
Astfel, în descriptivul deciziei instanța de apel nu a specificat forma și modul
de executare a pedepsei. Mai mult, inculpatul a executat deja pedeapsa stabilită,
Inspectoratul Național de Probațiune eliberând în acest sens certificatul nr. 34din
17 februarie 2022.
Drept urmare se solicită casarea deciziei și menținerea sentinței.
Judecând recursurile ordinare în raport cu materialele cauzei, Colegiul
Penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise, casată parțial decizia
instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt
complet de judecată, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,
instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și
dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea
judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,
inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept, care au
8
dus la adoptarea unei hotărâri neîntemeiate, totodată, verificându-se dacă s-a
aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au
fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.
Din conținutul recursurilor declarate se atestă că titularii au indicat în calitate
de temeiuri pentru recurs prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6) și 10) Cod de
procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse
recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel,
în cazurile când motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii și s-au aplicat
pedepse individualizate contrar prevederilor legale.
Verificând legalitatea deciziei instanței de apel, Colegiul constată că, la
examinarea apelului declarat de către partea acuzării, nu au fost respectate întru
totul prevederile art. art. 414 alin. (5), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură
penală, în rezultat fiind admise erori de drept care au afectat hotărârea pronunțată,
cât privește procesul de individualizare a pedepsei aplicate lui Nemțan Eugen.
În acest sens, Colegiul reține că potrivit prevederilor art. art. 414 - 417 Cod de
procedură penală, instanța de apel, urma să soluționeze dacă pedeapsa a fost
individualizată și aplicată just.
Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în
practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale,
ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de
persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează
răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării
vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.
În speță, rejudecând apelul, instanța de apel a concluzionat posibilitatea
aplicării prevederilor art. 901 Cod penal, or condamnarea cu suspendarea parțială a
executării pedepsei cu închisoare este mai severă decât aplicarea prevederilor art.
90 Cod penal.
La acest capitol, Colegiul menționează că instanța de apel eronat a aplicat
prevederile art. 901 Cod penal deoarece în alin. (4) a acestuia expres este indicat că
prezentul articol nu se aplică în cazul ... infracțiunilor prevăzute la art. .... 2081.
Prin urmare soluția instanței de apel este afectată de eroarea de drept cuprinsă
de pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.
Totodată, Colegiul enunță că, în lumina jurisprudenței CtEDO, singura
garanție că instanță a analizat susținerile părților, argumentele și probele
administrate o reprezintă motivarea hotărârii judecătorești (hotărârea CtEDO
Fomin versus Republica Moldova).
Tot aici, Colegiul, reieșind din jurisprudența națională constantă, reține că
dispozitivul hotărârii se întocmește în conformitate cu prevederile art. 395, 398 și
417 Cod de procedură penală. El este o parte esențială a hotărârii și reprezentă ceea
ce instanța a adoptat și pronunțat, fiind necesar ca acesta să coreleze cu motivarea
soluției, să fie concis, explicit și categoric.
Prin urmare, motivarea unei hotărâri trebuie să fie clară și precisă și să
conducă în mod logic și convingător la soluția din dispozitiv, or considerentele
hotărârii reprezentă explicarea soluției din dispozitiv.
De asemenea, hotărârile pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să
fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în
vigoare, pentru a permite instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea
9
hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai
nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni
generali-vagi, reprezintă motiv de casare.
Relevant este de specificat în acest context și că, hotărârea instanței de apel,
trebuie să cuprindă motivele adoptării soluției date (art. 417 Cod de procedură
penală).
La caz, cele relatate supra nu au fost respectate, or în partea descriptivă a
deciziei se indică la aplicabilitatea prevederilor art. 901 Cod penal (a se vedea pct.
32 a deciziei recurate) pe cât în dispozitivul deciziei nu se face trimitere la acestea,
fiind prezentă eroarea de drept invocată de apărător.
Mai mult, din procesul-verbal al ședinței de judecată, reiese că apărarea a
prezentat pentru anexare Certificatul nr. 34 din 17 februarie 2022. Instanța de apel
a admis cererea apărării și a dispus „A anexa la materialele cauzei certificatul
prezentat de avocat pentru a-i da o apreciere ulterioară.”(a se vedea f.d. 39 și 41-
42, vol. II), însă nici în textul procesului-verbal al ședinței de judecată și nici în cel
al deciziei această „apreciere ulterioară” nu se regăsește.
În concluzie, a fost adusă atingere dreptului la un proces echitabil, care nu
poate fi considerat efectiv decât dacă susținerile parților sunt examinate de către
instanță, aceasta având obligația de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor,
argumentelor și elementelor de proba sau cel puțin de a le aprecia (hotărârea
CtEDO Achina versus Romania), iar hotărârea instanței trebuie să cuprindă, ca o
garanție a caracterului echitabil al procedurii judiciare și al respectării dreptului la
apărare al părților, motivele de fapt și de drept care au format convingerea
instanței, precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile/apărările părților
(hotărârea CtEDO Perez versus Franța).
Astfel că, statuările instanței ierarhic-inferioare nu pot fi considerate ca
corespunzând exigențelor legale, constatându-se erorile de drept arătate de recurent
și acestea nu permit preluarea concluziilor instanței de apel, ducând la desființarea
deciziei, or erorile de drept arătate supra nu pot fi înlăturate de instanța de recurs,
ultima ne fiind abilitată cu atribuții de a judeca cauza în fond și a se pronunța
asupra legalității sentinței, substituind instanța care a adoptat și motivat o soluție ce
contravine prevederilor procesual-penale.
La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile
art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele
acesteia și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, care să corespundă
prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.
9.1. Reieșind din faptul că decizia instanței de apel este desființată și că
prin sentință, inculpatului nu i-a fost aplicată măsură preventivă, se dispune
eliberarea lui Nemțan Eugen din arest preventiv, or, din oficiu, nu pot fi invocate
motive pentru a deține persoana în continuare în arest preventiv.
În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură
penală, Colegiul Penal lărgit
d e c i d e:
Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul Procuraturii de
circumscripție Chișinău, Plîngău Alexandru și avocatul Mocanu Ilie, în numele lui
Nemțan Eugen, casează, în latura penală, cât privește individualizarea pedepsei,
decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2022 în cauza
10
penală privindu-l pe Nemțan Eugen XXXXX, și dispune rejudecarea cauzei, în
această parte, în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
Nemțan Eugen XXXXX urmează a fi eliberat imediat din penitenciar dacă
a fost reținut în baza deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23
februarie 2022 și dacă în privința acestuia nu este aplicată măsură preventivă sub
formă de arest sau acesta nu execută pedeapsă penală în baza altor hotărâri
judecătorești.
Se mențin celelalte dispoziții ale deciziei.
Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată în partea dispunerii rejudecării
cauzei, în rest este irevocabilă.
Decizia pronunțată integral la 16 august 2022.
Președinte DIACONU Iurie
Judecători CATAN Liliana
BOICO Victor
PLĂMĂDEALĂ Ghenadie
BEJENARU Iurie
11