1ra-705/2022 — art. 217 alin. 4 lit. b CP

1ra-705/2022 — art. 217 alin. 4 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-705/2022

1-21007448-01-1ra-12052022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

20 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit în componența:

președinte TOMA Nadejda

judecători CATAN Liliana

DIACONU Iurie

GUZUN Ion

BOICO Victor

a judecat, fără participarea părților, recursul ordinar declarat, împotriva deciziei

Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 01 februarie 2022, de către procurorul

Procuraturii de circumscripție Chișinău, Sâli Radu în cauza penală privindu-l pe

Verdeș Grigori XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 19.01.2021 – 29.04.2021;

Instanța de apel: 24.05.2021 –01.02.2022;

Instanța de recurs: 12.05.2022 – 20.06.2022.

Asupra recursului ordinar declarat, Colegiul Penal lărgit

c o n s t a t ă:

Verdeș Grigori a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 217 alin. (4) lit. b)

Cod penal, cu aplicarea art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, la închisoare pe un

termen de 3 (trei) ani, a cărei executare a fost suspendată condiționat pe un termen d e

probă de 3 (trei) ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activități

legate de circulația substanțelor stupefiante, psihotrope și a precursorilor acestora pe

un termen de 3 ani.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte, dispunându-se nimicirea acestora.

A fost respinsă cererea privind încasarea din contul inculpatului în beneficiul

statului a 7980 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

procedură penală, a stabilit că Verdeș Grigori intenționat, având scopul păstrării

ilegale de plante, care conțin substanțe narcotice, a deținut asupra sa plante, care conțin

substanțe narcotice până la 13 martie 2019, ora 16:00, care au fost ridicate în timpul

efectuării cercetării la fața locului de către angajații Inspectoratului de Poliție Criuleni,

în baza materialului înregistrat în REI-2 cu nr. 20192101087, efectuat asupra

automobilului de model „Wolkswagen Transporter”, cu n/î XXXXX, situat pe una din

străzile din XXXXX, din interiorul căruia au fost ridicate: o butelie confecționată din

polimer de culoare verde, o lampă de la automobil fără interior, un tub din sticlă și o

bucată de hârtie în care se afla masă vegetală uscată și mărunțită de culoare verde

gălbuie.

1

Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/1-R-964 din

08.05.2019, în depunerile de pe lampa de la automobil și de pe tubul de sticlă s-au

depistat urme de PVP, ce se referă la substanțe stupefiante, neutilizate în scopuri

medicale. În depunerile de pe butelia de polimer de culoare verde (0,030g), ridicată în

aceleași circumstanțe, s-a depistat substanța Pyrrole, 1-tert-butyl-2,4-diphenyl

(C20H21N), în masa vegetală uscată și mărunțită de culoare gălbuie (0,631 g) ridicată

în aceleași circumstanțe s-a depistat substanța Pyrrole, l-tert-butyl-2,4- diphenyl

(C20H21N), și cannabinoidul sintetic MDMB (N) - 2201.

Cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201 – constituie analog al substanței 5F-

AMB și ABPINACA, care e inclusă în „Lista substanțe stupefiante, psihotrope” și a

plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile

acestora, aprobată prin Hotărîrea de Guvern a Republicii Moldova nr. 79 din 23

ianuarie 2006, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante, cantitatea

substanței psihotrope constituie în total 0,661 gr.

Tot el, la 10 ianuarie 2020, în jurul orei 06:15, în urma măsurilor speciale de

investigație și acțiunilor de urmărire penală întreprinse de către angajații de poliție ai

Inspectoratului de Poliție Criuleni și anume percheziția în domiciliul lui din XXXXX,

ilegal, fără autorizație corespunzătoare în scop de consum personal, păstra la domiciliul

său următoarele cantități de plante care conțin substanțe narcotice: masa vegetală

uscată de culoare verde, care se afla într-un sac de polimer incolor, masa vegetală

uscată, mărunțită de culoare verde, care se află într-un pachet din polimer de culoare

neagră, masa vegetală uscată mărunțită de culoare verde, care se află într-un pachet de

timp zip lock, masele vegetale uscate mărunțite de culoare verde, care se află în două

pachete din polimer de culoare galbenă, masa vegetală uscată de culoare verde, care se

află într-un pachet din polimer de culoare albă, precum și masa vegetală uscată,

mărunțită de culoare verde din interiorul cutiei cu inscripția „TT”, reprezintă substanță

stupefiantă marihuană. Masa totală a substanței stupefiante marihuana constituie

2691,67 gr.

La fel, depunerile de pe suprafața interioară a fragmentului de butelie confecționat

din polimer de culoare cafenie, cu inscripția „Chișinău” conțin substanța stupefiantă –

rășină de cannabis, cu cantitatea de 0,046 gr. Depunerile de pe suprafața internă a

aparatului artizanal, confecționat din bec și depunerile de pe suprafețele tuburilor de

sticlă, ridicate în aceeași circumstanță, conțin substanță stupefiantă PVP. Masa totală a

depunerilor ce conțin substanța stupefiantă PVP constituie 0,031 gr.

Aceste acțiuni ale lui Verdeș Grigori au fost încadrate în baza art. 217 alin. (4) lit.

b) Cod penal – circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor și analogilor acestora,

fără scop de înstrăinare, în proporții deosebit de mari.

sentinței, rejudecarea cauzei penale și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care să fie exclusă aplicarea prevederilor art. 90 Cod

penal cât privește modalitatea de executare a pedepsei stabilită lui Verdeș Grigori în

baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, și să fie dispusă încasarea din contul inculpatului

în beneficiul statului suma de 7980 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

În motivarea cererii de apel acuzatorul de stat a invocat că, prima instanță,

aplicând prevederile art. 90 Cod penal, nu a ținut cont de faptul că Verdeș Grigori la

locul de trai se caracterizează satisfăcător, fiind anterior condamnat, inclusiv pentru

infracțiune similară, cu suspendare condiționată a executării pedepsei, nu s-a pus pe

2

calea corijării și nu a îndreptățit încrederea acordată, comițând o nouă infracțiune de

circulație ilegală a drogurilor, în proporții deosebit de mari, ceia ce denotă că activitatea

lui de bază este circulația ilegală a drogurilor.

Astfel, dispunerea suspendării condiționată a executării pedepsei nu este rațională

și oportună.

Totodată, cheltuielile de judecată în sumă de 7980 lei urmau a fi încasate din

contul inculpatului, în virtutea prevederilor art. 229 Cod de procedură penală.

2022 a fost admis apelul, casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit

ordinii stabilite pentru prima instanță, prin care s-a dispus încasarea din contul lui

Verdeș Grigori în beneficiul statului suma de 7980 (șapte mii nouă sute optzeci) lei, cu

titlu de cheltuieli de judecată.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.

4.1. Instanța de apel, în partea descriptivă a deciziei, a indicat că apelantul este

de acord cu starea de fapt stabilită de prima instanță, precum și cu încadrarea juridică

a acțiunilor inculpatului însă, nu este de acord cu pedeapsa stabilită și încasarea

cheltuielilor de judecată, motiv pentru care se va expune doar în această parte.

Cu referire la individualizarea pedepsei inculpatului, instanța de apel a

constatat că aceasta a fost corect individualizată, prima instanță punând accent pe

gravitatea infracțiunii săvârșite, care se atribuie la categoria celor grave, pe

personalitatea persoanei, care este anterior judecat pentru infracțiuni similare, dar

antecedentul penal este stins, la evidența medicului psihiatru și narcolog nu se află, la

locul de trai se caracterizează satisfăcător, are trei copii minori la întreținere și este

invalid de gr. I, pe prezența circumstanței ce agravează răspunderea penală –

săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru

infracțiune similară cât și lipsa celor ce o atenuează.

Prin urmare, scopurile prevăzute de alin. (2) art. 61 Cod penal vor fi atinse doar

prin aplicarea pedepsei cu închisoare pe un termen de 3 ani, cu privarea de dreptul de

a ocupa funcții și de a exercita activități legate de circulația substanțelor stupefiante,

psihotrope și a precursorilor acestora pe un termen de 3 ani, așa cum a stabilit prima

instanță.

Totodată, examinând chestiunea cu privire la modalitatea de executare a pedepsei

principale, s-a reținut că suspendarea condiționată a executării pedepsei nu reprezintă

o categorie aparte de pedeapsă, ci o măsură oferită condamnaților prin lege de a

demonstra că infracțiunea comisă de ei este un incident în viața acestora.

În textul art. 90 alin. (1) Cod penal, lexemul „poate”, oferă posibilitatea și nu

obligația instanței de judecată de a aplica prevederile acestei norme. Îndeplinirea

condițiilor de lege, poate fi aplicată sau exclusă la orice etapă a procesului penal, pentru

înlăturarea erorii admise la etapa anterioară.

În cadrul instituției suspendării condiționate a executării pedepsei instanța după

ce realizează individualizarea pedepsei prin determinarea concretă a acesteia în baza

criteriilor generale de individualizare, completează acest rezultat printr-un act de

individualizare a executării pedepsei. Suspendarea condiționată este o măsură de

individualizare a executării pedepsei numită de către instanțele de judecată prin

hotărâre de condamnare de a suspenda pe o perioadă anumită executarea pedepsei

aplicate, dacă sunt îndeplinite anumite condiții.

3

Condițiile privind acordarea suspendării condiționate a executării pedepsei

prevăzute de art. 90 Cod penal se referă la: pedeapsa aplicată și natura infracțiunii;

circumstanțele cauzei și persoana infractorului; aprecierea instanței că scopul poate fi

atins și fără executarea acesteia.

În plus, practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea aspră generează

apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce

poate duce la consecințe contrare scopului urmărit. De asemenea, o pedeapsă prea

blândă generează dispreț față de ea și nu este suficientă nici pentru corectarea

infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

La caz, instanța de apel, de rând cu prima instanță, a concluzionat că nu este

rațional ca Verdeș Grigori să ispășească real pedeapsa cu închisoare, or, pericolul de a

fi anulată suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoare, în cazul

încălcării condițiilor termenului de probă, va îndrepta comportamentul inculpatului la

corectare, la respectarea ordinii stabilite în societate, precum și la respectarea legilor.

Cu referire la cerința de dispunere a încasării cheltuielilor de judecată din

contul inculpatului, instanța de apel a statuat că prima instanță nejustificat a respins

cererea procurorului privind încasarea cheltuielilor de judecată din contul lui Verdeș

Grigori.

La caz, a fost dispusă efectuarea constatării tehnico-științifice și expertiza

judiciară pentru a fi examinate substanțele depistate la Verdeș Grigori, pentru a fi

stabilit dacă conțin substanțele depistate la inculpat compuși stupefianți sau psihotropi,

și dacă da atunci care anume și la ce categorie de substanțe se referă și care este

cantitatea, fiind suportate cheltuieli în sumă de 7980 lei (f.d. 20-22).

Astfel, sunt întemeiate solicitările acuzatorului de stat privind încasarea

cheltuielilor judiciare la suportate, or acestea au fost suportate în cadrul urmăririi

penale în vederea demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii

incriminate.

erorilor de drept prevăzute de pct. 6) și 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,

solicită casarea deciziei și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel.

În susținerea recursului ordinar titularul invocă că instanța de apel a ignorat

prevederile art. 61, 75 și 90 Cod penal, făcând referire la faptul că:

Art. 61 Cod penal prevede că pedeapsa penală are drept scop restabilirea

echității sociale, corectarea și resocializarea condamnatului, precum și prevenirea

săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea condamnaților, cât și a altor persoane.

Art. 75 Cod penal stipulează că persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea unei

infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă, ținând cont de gravitatea infracțiunii

săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării

și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia, iar

prevederile art. 90 Cod penal obligă instanțele de judecată de a arăta expres

considerentele aplicării suspendării condiționate a executării pedepsei cu închisoare.

La caz, prima instanță s-a limitat la enumerarea circumstanțelor pe care le

consideră atenuante, soluția și argumentarea fiind preluate de instanța de apel, lăsând

în umbră: circumstanțele comiterii infracțiunii, personalitatea și comportamentul

inculpatului.

4

Așadar, hotărârea de aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal în privința lui

Verdeș Grigori și cea de menținere a acestei soluții nu corespund art. 384 alin. (3) Cod

de procedură penală potrivit cărora sentința trebuie să fie legală, întemeiată și motivată

și art. 394 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală – instanța de judecată este obligată,

de asemenea, să motiveze rezolvarea chestiunilor legate de condamnarea cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei.

penală, nu a fost depusă referință.

procedură penală și a depus cererea în termen.

lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu casarea parțială a deciziei și

dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Reieșind din solicitările recurentului, instanța de recurs se expune doar cât

privește individualizarea pedepsei, sub aspectul corectitudinii aplicării prevederilor art.

90 Cod penal – suspendarea condiționată a executării pedepsei principale.

Din jurisprudența națională și cea a CtEDO, se reliefează că, în situația în care se

constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile ce urmează să le

soluționeze instanța de apel, hotărârea acesteia urmează a fi desființată, cu trimiterea

cauzei la rejudecare, or eroarea de drept admisă în cadrul unei proceduri precedente,

afectează echitatea procedurii și instanțele de recurs sunt obligate de a rectifica eroarea

de procedură admisă de instanțele ierarhic-inferioare, în caz contrar, art. 6 CoEDO este

încălcat (hotărârea CtEDO Leoni versus Italia).

Totodată, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală stipulează că, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept, comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul

împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță

asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.

Din conținutul cererii de recurs rezultă că titularul invocă prezența erorilor de

drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală – instanța de

apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și s-au aplicat pedepse individualizate

contrar prevederilor legale.

Analizând hotărârea instanței de apel, prin prisma argumentelor recurentului,

Colegiul penal lărgit găsește întemeiat recursul și consideră de a puncta că una din

chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel, la judecarea apelului,

este dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just precum și dacă normele de

drept ... penal ... au fost corect aplicate (art. 414 Cod de procedură penală).

În conformitate cu art. 61 Cod penal pedeapsa penală are drept scop restabilirea

echității sociale, corectarea și resocializarea condamnatului, precum și prevenirea

săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea condamnaților, cât și a altor persoane.

Art. 75 Cod penal stipulează că persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea unei

infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă, ținând cont de gravitatea infracțiunii

săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

5

atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării

și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

În sensul art. 89 alin. (3) Cod penal, persoanelor liberate de pedeapsa penală li

se aplică probațiunea, iar militarilor – termenul de probă, iar a art. 90 alin. (1) Cod

penal instanțele de judecată sunt obligate de a arăta expres considerentele aplicării

suspendării condiționate a executării pedepsei cu închisoare și perioada de probațiune

sau, după caz, termenul de probă.

În continuare, Colegiul menționează că raționamentul de aplicare a prevederilor

art. 90 Cod penal, are la origine persoana și comportamentul acesteia până la săvârșirea

infracțiunii, atitudinea și modul de manifestare a infractorului în fazele de urmărire

penală și de judecare a cauzei față de infracțiune, cum vinovatul își apreciază fapta

social periculoasă încă de la momentul descoperirii ei cum ar fi: conduita bună a

infractorului; stăruința depusă pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau pentru a

repara paguba pricinuită, comportarea sinceră în cursul procesului.

La caz, Colegiul reține că inculpatul la momentul săvârșirii infracțiunii nu avea

statut de militar, cu toate acestea prima instanță în dispozitiv a indicat că „Conform art.

90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare aplicată inculpatului Verdeș Grigori

se suspendă condiționat și lui i se stabilește un termen de probă de 3 (trei) ani.”, fapt

ce contravine prevederilor art. 89 Cod penal.

Această eroare de drept a fost preluată de instanța de apel, care fiind sesizată cu

apel de către acuzare, nu a reacționat, în modul prevăzut de lege, prin prisma efectului

devolutiv al apelului (art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală), și nu a corectat

eroarea de drept admisă de prima instanță, repetând-o întocmai, fapt ce a dus la

menținerea unei sentințe neîntemeiată legal.

De asemenea, instanța de apel nu a reacționat asupra neexpunerii de către prima

instanță vis-a-vis de faptul dacă persoana inculpatului și comportamentul lui până la

săvârșirea infracțiunii, permit aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, reieșind din

faptul că Verdeș Grigori la locul de trai se caracterizează satisfăcător, este anterior

condamnat, inclusiv pentru infracțiune similară, cu suspendare condiționată a

executării pedepsei (f.d. 220-223, vol. I), nu s-a pus pe calea corijării și nu a îndreptățit

încrederea acordată, a comis o nouă infracțiune de circulație ilegală a drogurilor, în

proporții deosebit de mari, ceia ce denotă că activitatea lui de bază este circulația

ilegală a drogurilor, or suspendarea condiționată a executării pedepsei nu reprezintă o

categorie aparte de pedeapsă, ci o măsură oferită persoanei prin lege de a demonstra că

infracțiunea comisă de el este un incident în viața acesteia.

Așadar, instanța de apel nu a verificat dacă prima instanță a judecat fondul cauzei

în conformitate cu rigorile prevăzute de lege și dacă a adoptat o hotărâre care ar

cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția de aplicare a prevederilor art. 90

Cod penal.

Tot aici se atestă că potrivit art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală, instanța de

apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel, ele

constituind fondul apelului și acestea trebuie examinate printr-o analiză obiectivă,

completă și sub toate aspectele de fapt și de drept, fiind confruntate cu întreg materialul

probator al cauzei. Nepronunțarea instanței de apel asupra acestora echivalează cu

nerezolvarea fondului apelului.

Relevant este de specificat și că potrivit art. 417 Cod de procedură penală,

hotărârea instanței de apel, trebuie să cuprindă, printre altele, și temeiurile de fapt și

6

de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și

motivele adoptării soluției date, or motivarea hotărârii judecătorești constituie o

garanție pentru părți în fața eventualului arbitrariu judecătoresc, precum și singurul

mijloc prin care se dă posibilitatea de a se putea exercita controlul judiciar,

circumscriindu-se astfel noțiunii de proces echitabil în condițiile prevăzute de art. 6

CoEDO.

Pentru a corespunde criteriilor de calitate, o hotărâre judecătorească pronunțate

de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivată atât în fapt, cât și în drept, în

corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic

superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea

în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau

motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare.

În speță, instanța de recurs constată că, decizia instanței de apel este insuficient

motivată cât privește modalitatea de executare a pedepsei principale, or în partea

descriptivă a hotărârii, s-a făcut referire doar la prevederile legale și la practica

judiciară constantă (a se vedea pct. 26-27 a hotărârii recurate).

În plus, instanța de apel a indicat că just s-a concluzionat aplicarea art. 90 Cod

penal, deoarece inculpatul sincer s-a căit, este invalid de gradul I și are 3 copii minori

la întreținere (a se vedea pct. 26-27 a hotărârii recurate), omițând faptul că aceste

circumstanțe nu l-au determinat pe Verdeș Grigore să se pună pe calea corijării și să nu

mai săvârșească infracțiuni, pentru a îndreptăți încrederea acordată lui.

Mai mult, adoptând soluția de respingere a apelului ca neîntemeiat, instanța de

apel, nu s-a expus asupra argumentelor invocate de către apelant și anume că nu s-a

ținut cont de faptul că Verdeș Grigori la locul de trai se caracterizează satisfăcător,

este anterior condamnat, inclusiv pentru infracțiune similară, cu suspendare

condiționată a executării pedepsei, nu s-a pus pe calea corijării și nu a îndreptățit

încrederea acordată, comițând o nouă infracțiune de circulație ilegală a drogurilor,

în proporții deosebit de mari, ceia ce denotă că activitatea lui de bază este circulația

ilegală a drogurilor.

În concluzie, circumstanțele expuse atestă că, instanța de apel nu s-a expus asupra

tuturor motivelor invocate în apel, că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția și că la individualizarea pedepsei aplicate lui Verdeș Grigore, în

aspectul modalității de executare, nu s-a acordat deplină eficientă prevederilor legale.

Prin urmare, soluția instanței de apel este afectată, iar statuările ei nu pot fi

considerate ca corespunzând exigențelor CoEDO, or obligația instanței de a-și motiva

hotărârea face parte din setul de garanții stabilite pentru existența unui proces echitabil

și doar o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului

penal (hotărârea CtEDO Suominen versus Finlanda) și, în acest caz, decizia urmează a

fi casată, cu rejudecarea cauzei în apel, așa cum cere art. 435 Cod de procedură penală,

întrucât erorile judiciare arătate supra nu pot fi corectate în instanța de recurs.

În cadrul rejudecării cauzei, instanța de apel urmează să înlăture erorile

menționate, să țină cont de împrejurările expuse care au servit temei de casare a soluției

adoptate, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont de

motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de

practica relevantă a CtEDO, și în strictă conformitate cu prevederile art. 417-418 Cod

de procedură penală să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată.

7

Colegiul Penal lărgit

d e c i d e:

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul Procuraturii de

circumscripție Chișinău, Sâli Radu, casează, în latura penală, în partea individualizării

pedepsei, decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 01 februarie 2022 în

cauza penală privindu-l pe Verdeș Grigori XXXXX, și dispune rejudecarea cauzei, în

această parte, în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Se mențin celelalte dispoziții ale deciziei.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată în partea dispunerii rejudecării cauzei,

în rest este irevocabilă.

Decizia pronunțată integral la 16 august 2022.

Președinte TOMA Nadejda

Judecători CATAN Liliana

DIACONU Iurie

GUZUN Ion

BOICO Victor

8