1ra-705/2022 — art. 217 alin. 4 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Criuleni, sediul Central, din 29 aprilie 2021, Verdeș Grigori a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, cu aplicarea art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, la închisoare pe un termen de 3 (trei) ani, a cărei executare a fost suspendată condiționat pe un termen d e probă de 3 (trei) ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activități legate de circulația substanțelor stupefiante, psihotrope și a precursorilor acestora pe un termen de 3 ani. A fost soluționată soarta corpurilor delicte, dispunându-se nimicirea acestora. A fost respinsă cererea privind încasarea din contul inculpatului în beneficiul statului a 7980 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prima instanță, în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, a stabilit că Verdeș Grigori intenționat, având scopul păstrării ilegale de plante, care conțin substanțe narcotice, a deținut asupra sa plante, care conțin substanțe narcotice până la 13 martie 2019, ora 16:00, care au fost ridicate în timpul efectuării cercetării la fața locului de către angajații Inspectoratului de Poliție Criuleni, în baza materialului înregistrat în REI-2 cu nr. 20192101087, efectuat asupra automobilului de model „Wolkswagen Transporter”, cu n/î XXXXX, situat pe una din străzile din XXXXX, din interiorul căruia au fost ridicate: o butelie confecționată din polimer de culoare verde, o lampă de la automobil fără interior, un tub din sticlă și o bucată de hârtie în care se afla masă vegetală uscată și mărunțită de culoare verde gălbuie. 1 Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/1-R-964 din 08.05.2019, în depunerile de pe lampa de la automobil și de pe tubul de sticlă s-au depistat urme de PVP, ce se referă la substanțe stupefiante, neutilizate în scopuri medicale. În depunerile de pe butelia de polimer de culoare verde (0,030g), ridicată în aceleași circumstanțe, s-a depistat substanța Pyrrole, 1-tert-butyl-2,4-diphenyl (C20H21N), în masa vegetală uscată și mărunțită de culoare gălbuie (0,631 g) ridicată în aceleași circumstanțe s-a depistat substanța Pyrrole, l-tert-butyl-2,4- diphenyl (C20H21N), și cannabinoidul sintetic MDMB (N) - 2201. Cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201 – constituie analog al substanței 5F- AMB și ABPINACA, care e inclusă în „Lista substanțe stupefiante, psihotrope” și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărîrea de Guvern a Republicii Moldova nr. 79 din 23 ianuarie 2006, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante, cantitatea substanței psihotrope constituie în total 0,661 gr. Tot el, la 10 ianuarie 2020, în jurul orei 06:15, în urma măsurilor speciale de investigație și acțiunilor de urmărire penală întreprinse de către angajații de poliție ai Inspectoratului de Poliție Criuleni și anume percheziția în domiciliul lui din XXXXX, ilegal, fără autorizație corespunzătoare în scop de consum personal, păstra la domiciliul său următoarele cantități de plante care conțin substanțe narcotice: masa vegetală uscată de culoare verde, care se afla într-un sac de polimer incolor, masa vegetală uscată, mărunțită de culoare verde, care se află într-un pachet din polimer de culoare neagră, masa vegetală uscată mărunțită de culoare verde, care se află într-un pachet de timp zip lock, masele vegetale uscate mărunțite de culoare verde, care se află în două pachete din polimer de culoare galbenă, masa vegetală uscată de culoare verde, care se află într-un pachet din polimer de culoare albă, precum și masa vegetală uscată, mărunțită de culoare verde din interiorul cutiei cu inscripția „TT”, reprezintă substanță stupefiantă marihuană. Masa totală a substanței stupefiante marihuana constituie 2691,67 gr. La fel, depunerile de pe suprafața interioară a fragmentului de butelie confecționat din polimer de culoare cafenie, cu inscripția „Chișinău” conțin substanța stupefiantă – rășină de cannabis, cu cantitatea de 0,046 gr. Depunerile de pe suprafața internă a aparatului artizanal, confecționat din bec și depunerile de pe suprafețele tuburilor de sticlă, ridicate în aceeași circumstanță, conțin substanță stupefiantă PVP. Masa totală a depunerilor ce conțin substanța stupefiantă PVP constituie 0,031 gr. Aceste acțiuni ale lui Verdeș Grigori au fost încadrate în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal – circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor și analogilor acestora, fără scop de înstrăinare, în proporții deosebit de mari.

Apel a declarat procurorul Rapeșco Ivan, solicitând casarea parțială a sentinței, rejudecarea cauzei penale și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie exclusă aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal cât privește modalitatea de executare a pedepsei stabilită lui Verdeș Grigori în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, și să fie dispusă încasarea din contul inculpatului în beneficiul statului suma de 7980 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare. În motivarea cererii de apel acuzatorul de stat a invocat că, prima instanță, aplicând prevederile art. 90 Cod penal, nu a ținut cont de faptul că Verdeș Grigori la locul de trai se caracterizează satisfăcător, fiind anterior condamnat, inclusiv pentru infracțiune similară, cu suspendare condiționată a executării pedepsei, nu s-a pus pe 2 calea corijării și nu a îndreptățit încrederea acordată, comițând o nouă infracțiune de circulație ilegală a drogurilor, în proporții deosebit de mari, ceia ce denotă că activitatea lui de bază este circulația ilegală a drogurilor. Astfel, dispunerea suspendării condiționată a executării pedepsei nu este rațională și oportună. Totodată, cheltuielile de judecată în sumă de 7980 lei urmau a fi încasate din contul inculpatului, în virtutea prevederilor art. 229 Cod de procedură penală.

Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 01 februarie 2022 a fost admis apelul, casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță, prin care s-a dispus încasarea din contul lui Verdeș Grigori în beneficiul statului suma de 7980 (șapte mii nouă sute optzeci) lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței. 4.1. Instanța de apel, în partea descriptivă a deciziei, a indicat că apelantul este de acord cu starea de fapt stabilită de prima instanță, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului însă, nu este de acord cu pedeapsa stabilită și încasarea cheltuielilor de judecată, motiv pentru care se va expune doar în această parte. Cu referire la individualizarea pedepsei inculpatului, instanța de apel a constatat că aceasta a fost corect individualizată, prima instanță punând accent pe gravitatea infracțiunii săvârșite, care se atribuie la categoria celor grave, pe personalitatea persoanei, care este anterior judecat pentru infracțiuni similare, dar antecedentul penal este stins, la evidența medicului psihiatru și narcolog nu se află, la locul de trai se caracterizează satisfăcător, are trei copii minori la întreținere și este invalid de gr. I, pe prezența circumstanței ce agravează răspunderea penală – săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiune similară cât și lipsa celor ce o atenuează. Prin urmare, scopurile prevăzute de alin. (2) art. 61 Cod penal vor fi atinse doar prin aplicarea pedepsei cu închisoare pe un termen de 3 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activități legate de circulația substanțelor stupefiante, psihotrope și a precursorilor acestora pe un termen de 3 ani, așa cum a stabilit prima instanță. Totodată, examinând chestiunea cu privire la modalitatea de executare a pedepsei principale, s-a reținut că suspendarea condiționată a executării pedepsei nu reprezintă o categorie aparte de pedeapsă, ci o măsură oferită condamnaților prin lege de a demonstra că infracțiunea comisă de ei este un incident în viața acestora. În textul art. 90 alin. (1) Cod penal, lexemul „poate”, oferă posibilitatea și nu obligația instanței de judecată de a aplica prevederile acestei norme. Îndeplinirea condițiilor de lege, poate fi aplicată sau exclusă la orice etapă a procesului penal, pentru înlăturarea erorii admise la etapa anterioară. În cadrul instituției suspendării condiționate a executării pedepsei instanța după ce realizează individualizarea pedepsei prin determinarea concretă a acesteia în baza criteriilor generale de individualizare, completează acest rezultat printr-un act de individualizare a executării pedepsei. Suspendarea condiționată este o măsură de individualizare a executării pedepsei numită de către instanțele de judecată prin hotărâre de condamnare de a suspenda pe o perioadă anumită executarea pedepsei aplicate, dacă sunt îndeplinite anumite condiții. 3 Condițiile privind acordarea suspendării condiționate a executării pedepsei prevăzute de art. 90 Cod penal se referă la: pedeapsa aplicată și natura infracțiunii; circumstanțele cauzei și persoana infractorului; aprecierea instanței că scopul poate fi atins și fără executarea acesteia. În plus, practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit. De asemenea, o pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu este suficientă nici pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. La caz, instanța de apel, de rând cu prima instanță, a concluzionat că nu este rațional ca Verdeș Grigori să ispășească real pedeapsa cu închisoare, or, pericolul de a fi anulată suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoare, în cazul încălcării condițiilor termenului de probă, va îndrepta comportamentul inculpatului la corectare, la respectarea ordinii stabilite în societate, precum și la respectarea legilor. Cu referire la cerința de dispunere a încasării cheltuielilor de judecată din contul inculpatului, instanța de apel a statuat că prima instanță nejustificat a respins cererea procurorului privind încasarea cheltuielilor de judecată din contul lui Verdeș Grigori. La caz, a fost dispusă efectuarea constatării tehnico-științifice și expertiza judiciară pentru a fi examinate substanțele depistate la Verdeș Grigori, pentru a fi stabilit dacă conțin substanțele depistate la inculpat compuși stupefianți sau psihotropi, și dacă da atunci care anume și la ce categorie de substanțe se referă și care este cantitatea, fiind suportate cheltuieli în sumă de 7980 lei (f.d. 20-22). Astfel, sunt întemeiate solicitările acuzatorului de stat privind încasarea cheltuielilor judiciare la suportate, or acestea au fost suportate în cadrul urmăririi penale în vederea demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate.

Recurs ordinar declară procurorul Sâli Radu, care indicând la prezența erorilor de drept prevăzute de pct. 6) și 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel. În susținerea recursului ordinar titularul invocă că instanța de apel a ignorat prevederile art. 61, 75 și 90 Cod penal, făcând referire la faptul că: Art. 61 Cod penal prevede că pedeapsa penală are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea și resocializarea condamnatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Art. 75 Cod penal stipulează că persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă, ținând cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia, iar prevederile art. 90 Cod penal obligă instanțele de judecată de a arăta expres considerentele aplicării suspendării condiționate a executării pedepsei cu închisoare. La caz, prima instanță s-a limitat la enumerarea circumstanțelor pe care le consideră atenuante, soluția și argumentarea fiind preluate de instanța de apel, lăsând în umbră: circumstanțele comiterii infracțiunii, personalitatea și comportamentul inculpatului. 4 Așadar, hotărârea de aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal în privința lui Verdeș Grigori și cea de menținere a acestei soluții nu corespund art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală potrivit cărora sentința trebuie să fie legală, întemeiată și motivată și art. 394 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală – instanța de judecată este obligată, de asemenea, să motiveze rezolvarea chestiunilor legate de condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei.

În corespundere cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, nu a fost depusă referință.

Titularul recursului ordinar s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a depus cererea în termen.

Judecând recursul ordinar în raport cu materialele cauzei, Colegiul Penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu casarea parțială a deciziei și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Reieșind din solicitările recurentului, instanța de recurs se expune doar cât privește individualizarea pedepsei, sub aspectul corectitudinii aplicării prevederilor art. 90 Cod penal – suspendarea condiționată a executării pedepsei principale. Din jurisprudența națională și cea a CtEDO, se reliefează că, în situația în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile ce urmează să le soluționeze instanța de apel, hotărârea acesteia urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare, or eroarea de drept admisă în cadrul unei proceduri precedente, afectează echitatea procedurii și instanțele de recurs sunt obligate de a rectifica eroarea de procedură admisă de instanțele ierarhic-inferioare, în caz contrar, art. 6 CoEDO este încălcat (hotărârea CtEDO Leoni versus Italia). Totodată, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală stipulează că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept, comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia. Din conținutul cererii de recurs rezultă că titularul invocă prezența erorilor de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală – instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Analizând hotărârea instanței de apel, prin prisma argumentelor recurentului, Colegiul penal lărgit găsește întemeiat recursul și consideră de a puncta că una din chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel, la judecarea apelului, este dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just precum și dacă normele de drept ... penal ... au fost corect aplicate (art. 414 Cod de procedură penală). În conformitate cu art. 61 Cod penal pedeapsa penală are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea și resocializarea condamnatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Art. 75 Cod penal stipulează că persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă, ținând cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care 5 atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. În sensul art. 89 alin. (3) Cod penal, persoanelor liberate de pedeapsa penală li se aplică probațiunea, iar militarilor – termenul de probă, iar a art. 90 alin. (1) Cod penal instanțele de judecată sunt obligate de a arăta expres considerentele aplicării suspendării condiționate a executării pedepsei cu închisoare și perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă. În continuare, Colegiul menționează că raționamentul de aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal, are la origine persoana și comportamentul acesteia până la săvârșirea infracțiunii, atitudinea și modul de manifestare a infractorului în fazele de urmărire penală și de judecare a cauzei față de infracțiune, cum vinovatul își apreciază fapta social periculoasă încă de la momentul descoperirii ei cum ar fi: conduita bună a infractorului; stăruința depusă pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau pentru a repara paguba pricinuită, comportarea sinceră în cursul procesului. La caz, Colegiul reține că inculpatul la momentul săvârșirii infracțiunii nu avea statut de militar, cu toate acestea prima instanță în dispozitiv a indicat că „Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare aplicată inculpatului Verdeș Grigori se suspendă condiționat și lui i se stabilește un termen de probă de 3 (trei) ani.”, fapt ce contravine prevederilor art. 89 Cod penal. Această eroare de drept a fost preluată de instanța de apel, care fiind sesizată cu apel de către acuzare, nu a reacționat, în modul prevăzut de lege, prin prisma efectului devolutiv al apelului (art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală), și nu a corectat eroarea de drept admisă de prima instanță, repetând-o întocmai, fapt ce a dus la menținerea unei sentințe neîntemeiată legal. De asemenea, instanța de apel nu a reacționat asupra neexpunerii de către prima instanță vis-a-vis de faptul dacă persoana inculpatului și comportamentul lui până la săvârșirea infracțiunii, permit aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, reieșind din faptul că Verdeș Grigori la locul de trai se caracterizează satisfăcător, este anterior condamnat, inclusiv pentru infracțiune similară, cu suspendare condiționată a executării pedepsei (f.d. 220-223, vol. I), nu s-a pus pe calea corijării și nu a îndreptățit încrederea acordată, a comis o nouă infracțiune de circulație ilegală a drogurilor, în proporții deosebit de mari, ceia ce denotă că activitatea lui de bază este circulația ilegală a drogurilor, or suspendarea condiționată a executării pedepsei nu reprezintă o categorie aparte de pedeapsă, ci o măsură oferită persoanei prin lege de a demonstra că infracțiunea comisă de el este un incident în viața acesteia. Așadar, instanța de apel nu a verificat dacă prima instanță a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute de lege și dacă a adoptat o hotărâre care ar cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția de aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal. Tot aici se atestă că potrivit art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală, instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel, ele constituind fondul apelului și acestea trebuie examinate printr-o analiză obiectivă, completă și sub toate aspectele de fapt și de drept, fiind confruntate cu întreg materialul probator al cauzei. Nepronunțarea instanței de apel asupra acestora echivalează cu nerezolvarea fondului apelului. Relevant este de specificat și că potrivit art. 417 Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel, trebuie să cuprindă, printre altele, și temeiurile de fapt și 6 de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date, or motivarea hotărârii judecătorești constituie o garanție pentru părți în fața eventualului arbitrariu judecătoresc, precum și singurul mijloc prin care se dă posibilitatea de a se putea exercita controlul judiciar, circumscriindu-se astfel noțiunii de proces echitabil în condițiile prevăzute de art. 6 CoEDO. Pentru a corespunde criteriilor de calitate, o hotărâre judecătorească pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivată atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare. În speță, instanța de recurs constată că, decizia instanței de apel este insuficient motivată cât privește modalitatea de executare a pedepsei principale, or în partea descriptivă a hotărârii, s-a făcut referire doar la prevederile legale și la practica judiciară constantă (a se vedea pct. 26-27 a hotărârii recurate). În plus, instanța de apel a indicat că just s-a concluzionat aplicarea art. 90 Cod penal, deoarece inculpatul sincer s-a căit, este invalid de gradul I și are 3 copii minori la întreținere (a se vedea pct. 26-27 a hotărârii recurate), omițând faptul că aceste circumstanțe nu l-au determinat pe Verdeș Grigore să se pună pe calea corijării și să nu mai săvârșească infracțiuni, pentru a îndreptăți încrederea acordată lui. Mai mult, adoptând soluția de respingere a apelului ca neîntemeiat, instanța de apel, nu s-a expus asupra argumentelor invocate de către apelant și anume că nu s-a ținut cont de faptul că Verdeș Grigori la locul de trai se caracterizează satisfăcător, este anterior condamnat, inclusiv pentru infracțiune similară, cu suspendare condiționată a executării pedepsei, nu s-a pus pe calea corijării și nu a îndreptățit încrederea acordată, comițând o nouă infracțiune de circulație ilegală a drogurilor, în proporții deosebit de mari, ceia ce denotă că activitatea lui de bază este circulația ilegală a drogurilor. În concluzie, circumstanțele expuse atestă că, instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel, că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și că la individualizarea pedepsei aplicate lui Verdeș Grigore, în aspectul modalității de executare, nu s-a acordat deplină eficientă prevederilor legale. Prin urmare, soluția instanței de apel este afectată, iar statuările ei nu pot fi considerate ca corespunzând exigențelor CoEDO, or obligația instanței de a-și motiva hotărârea face parte din setul de garanții stabilite pentru existența unui proces echitabil și doar o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal (hotărârea CtEDO Suominen versus Finlanda) și, în acest caz, decizia urmează a fi casată, cu rejudecarea cauzei în apel, așa cum cere art. 435 Cod de procedură penală, întrucât erorile judiciare arătate supra nu pot fi corectate în instanța de recurs. În cadrul rejudecării cauzei, instanța de apel urmează să înlăture erorile menționate, să țină cont de împrejurările expuse care au servit temei de casare a soluției adoptate, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, și în strictă conformitate cu prevederile art. 417-418 Cod de procedură penală să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată. 7

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul Penal lărgit d e c i d e: Admite recursul ordinar declarat de către procurorul Procuraturii de circumscripție Chișinău, Sâli Radu, casează, în latura penală, în partea individualizării pedepsei, decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 01 februarie 2022 în cauza penală privindu-l pe Verdeș Grigori XXXXX, și dispune rejudecarea cauzei, în această parte, în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Se mențin celelalte dispoziții ale deciziei. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată în partea dispunerii rejudecării cauzei, în rest este irevocabilă. Decizia pronunțată integral la 16 august 2022. Președinte TOMA Nadejda Judecători CATAN Liliana DIACONU Iurie GUZUN Ion BOICO Victor 8