1re-65/2022 — art. 264/1 alin. 3 CP

1re-65/2022 — art. 264/1 alin. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1re-65/2022

1-21064341-01-1r/e-19052022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

27 iunie 2022

mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții lărgit al Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nadejda Toma,

Judecători Iurie Diaconu, Liliana Catan, Ion Guzun,

Victor Boico,

a judecat, în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursul în

anulare împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 05 aprilie

2022, declarat de condamnatul

Munteanu Radu XXXXXX.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 30.04.2021 - 23.12.2021,

instanța de recurs: 12.01.2022 - 05.04.2022,

instanța de recurs

în anulare: 19.05.2022 - 27.06.2022.

Asupra recursului menționat, Colegiul Penal lărgit,

c o n s t a t ă:

Munteanu Radu a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 2641 alin. (3) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de muncă

neremunerată în folosul comunității în mărime de 220 (două sute douăzeci) ore, cu

anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

de 30 octombrie 2020, aproximativ la ora 15:59, inculpatul Munteanu Radu, fiind

deținător al permisului de conducere nr. 203000044 cu categoria ,,BE”, ,,CE”,

,,DE”, ,,B1E”, ,,C1E”, „C1”, ,,D1E”, ,,B”, „C”, „D„1” fiind în stare de ebrietate

alcoolică, a urcat la volanul mijlocului de transport de model ,,Mercedes GL 320”,

cu numere de înmatriculare germane XXXXXX, prin ce a încălcat prevederile art.

14 lit. a) al Regulamentului circulației rutiere conform căruia conducătorului de

1

vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate, sub influența

drogurilor sau altor substanțe contraindicate, sub influența preparatelor

medicamentoase care provoacă reducerea reacției, de natură să-i afecteze

capacitatea de conducere și, deplasându-se pe str. Șevcencko din or. Râșcani, a fost

stopat de către angajații Serviciului Patrulare a Serviciului Securitate Publică din

cadrul IP Râșcani, aflați în exercițiul funcțiunii, din motiv că se deplasa neuniform

cu automobilul.

Ulterior, fiind condus în incinta IP Râșcani de angajații Serviciului Patrulare

a Serviciului Securitate Publică din cadrul IP Râșcani, aflați în exercițiul funcțiunii

și fiind suspectat de întrebuințarea băuturilor alcoolice, deoarece avea simptome

vizibile de ebrietate/ miros de alcool din cavitatea bucală/comportament neadecvat,

etc/ lui Munteanu Radu i-a fost propus de a trece testarea alcoolscopică, la ce

conducătorul mijlocului de transport Munteanu Radu categoric a refuzat și s-a

împotrivit de a fi supus testării alcoolscopice și examenului medical în vederea

stabilirii stării de ebrietate și naturii ei, precum și de la recoltarea probelor

biologice în cadrul acestui examen medical, fapt care a fost fixat prin întocmirea

procesului verbal cu privire la constatarea refuzului conducătorului mijlocului de

transport de la testarea alcoolscopică sau de la examenul medical în vederea

stabilirii stării de ebrietate și naturii ei sau de la recoltarea probelor biologice în

cadrul examenului medical din 30.10.2020.

Acțiunile inculpatului Munteanu Radu au fost încadrate în baza art. 2641

alin. (3) Cod penal, adică refuzul conducătorului mijlocului de transport de la

testarea alcoolscopică, de la examenul medical în vederea stabilirii stării de

ebrietate și a naturii ei sau de la recoltarea probelor biologice în cadrul acestui

examen medical.

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 61 Cod penal,

concluzionând că va fi eficientă aplicarea față de inculpat a pedepsei cu 220 ore de

muncă neremunerată în folosul comunității, cu anularea dreptului de a conduce

mijloace de transport.

recurs, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul să fie

achitat.

În motivarea recursului a invocat, că prima instanță nu a luat în considerație

argumentele apărării și circumstanțele cazului.

Astfel, partea apărării a menționat că inculpatul nu și-a recunoscut vina, iar

potrivit declarațiilor acestuia, se atestă că Munteanu Radu de fapt nu a refuzat

prelevarea probelor biologice.

De asemenea, apărarea a indicat că martorul Mustață Vasile a confirmat că

procesul-verbal de refuz a fost întocmit la IP Rîșcani, până a merge cu

Munteanu Radu la spital, or, colaboratorii de poliție din start, nu aveau intenția de

a preleva sânge de la inculpat și au consemnat în procesul-verbal refuzul acestuia

până a merge la spital, astfel că inculpatul a fost lipsit de posibilitatea de a indica în

2

procesul-verbal obiecțiile și circumstanțele în care nu a fost posibilă ridicarea

probelor biologice.

În opinia apărării, procesul-verbal de refuz urma a fi recunoscut nul,

deoarece a fost întocmit cu încălcări ale legislației.

Totodată, apărarea a susținut că nu are forță probatorie nici procesul-verbal

nr. 15 întocmit de medicul de gardă de la spitalul raional Rîșcani, din motiv că

acesta nu conține date despre ora examinării, notificarea lui Munteanu Radu despre

rezultatele examinării, obiecțiile acestuia.

Prin urmare, partea apărării a conchis că vina inculpatului în săvârșirea

infracțiunii incriminate nu a fost dovedită, din care motiv acesta urmează a fi

achitat.

fost respins recursul ca nefundat și menținută sentința primei instanțe fără

modificări.

4.1. În motivarea soluției pronunțate, instanța de recurs a indicat că

inculpatul Munteanu Radu fiind citat legal, nu s-a prezentat și nu a comunicat

motivele neprezentării sale. Odată fiind legal citat, inculpatul se consideră citat pe

întreg procesul penal.

Astfel, instanța de recurs a precizat că după citarea legală, ține de discreția

inculpatului de a se interesa prin intermediul portalului instanțelor de judecată,

cancelariei sau grefierului Curții de Apel, despre ședințele de judecată.

De asemenea, acesta urmează să urmărească și să recepționeaze corespondența

poștală.

Instanța de recurs a menționat că inculpatul a cunoscut cu certitudine că

cauza penală în privința sa se examinează în ordine de recurs. Acesta a fost citat

legal, dar a solicitat amânarea judecării recursului, în legătură cu starea de sănătate,

însă fiind citat suplimentar, acesta, potrivit adeverinței poștale este plecat de la

domiciliu.

Prin urmare, instanța de recurs a conchis că inculpatul nu a manifestat un

iteres activ față de prezenta cauză penală.

Totodată, instanța de recurs a precizat că prima instanță corect a stabilit

fapta infracțională și just a calificat acțiunile inculpatului în baza art. 2641 alin. (3)

Cod penal, reieșind din probele administrate și cercetate în ședința de judecată,

aplicându-i lui Munteanu Radu o pedeapsă legală, întemeiată și motivată.

În acest context, instanța de recurs a menționat că faptul refuzului lui

Munteanu Radu de la testarea alcoolscopică și prelevarea probelor biologice este

confirmată de martorii Mustață Vasile, Șarban Igor, Nicolăescu Vasile,

Sîrghi Valeriu.

hotărârile judecătorești au devenit irevocabile.

deciziei menționate și dispunerea rejudecării cauzei în instanța de recurs.

În argumentarea recursului în anulare, invocă că instanța de recurs a aplicat

eronat prevederile legii, ceea ce a afectat echitatea procedurilor penale în privința

3

sa, deoarece lipsa dovezii de citare legală nu echivalează cu refuzul de a participa

la judecarea cauzei.

Prin urmare, menționează condamnatul că deși legea prevede dreptul

instanței de a judeca recursul în lipsa inculpatului, în temeiul art. 447 alin. (1)

Cod de procedură penală, aceasta este condiționată de existența citării legale.

Astfel, precizează că potrivit adeverinței poștale, citația nu i-a fost înmânată,

iar argumentul instanței potrivit căruia odată citat, inculpatul se consideră citat pe

întreg procesul, nu este prevăzut de Codul de procedură penală, or, aplicarea

extensivă defavorabilă și prin analogie a legii procesual-penale este inadmisibilă.

De fapt, nu a renunțat la dreptul de a se prezenta în ședințele de judecată, însă din

motiv că nu a primit citația, nu a fost posibil să se prezinte la ședința de judecată.

De asemenea, susține că instanța de recurs nu a procedat în conformitate cu

dispozițiile Comisiei Situații Excepționale a RM nr. 5 din 02 martie 2022 și nr. 13

din 31 martie 2022, astfel că la data de 05 aprilie 2022, instanța a dispus

examinarea cauzei în lipsa sa, nefiind citat legal.

Condamnatul reiterează faptul că a fost în imposibilitate să se informeze

despre ședința de judecată, considerând că instanța va proceda în conformitate cu

prevederile pct. 2.2 din dispoziția Comisiei Situații Excepționale a RM nr. 13 din

31 martie 2022, și anume că în termen de 10 zile, instanța de judecată va lua

masuri pentru fixarea termenelor de judecată și efectuarea actelor de procedură.

Mai mult, nu putea să presupună că instanța de recurs va dispune examinarea

recursului la data de 05 aprilie 2022, în contextul în care perioada stării de urgență

a fost stabilită până la 24 aprilie 2022.

Totodată indică și faptul că la examinarea recursului, deși a fost asistat de

către un apărător desemnat de Coordonatorul Oficiului Teritorial privind asistența

juridică garantată de stat, totuși intenționa să contracteze un apărător ales.

La fel, indică condamnatul că instanța de recurs nu s-a expus asupra

argumentului din cererea de recurs, referitor la faptul că nu poate fi tras la

răspundere penală din considerentul că a refuzat să fie testat cu aparatul Drager,

întrucât era pandemie, iar la spital, de fapt nu a refuzat să-i fie prelevate probele de

sânge, însă a fost scos afară de către medici, deoarece se afla în carantină și nu

purta mască de protecție, precum și nu s-a expus referitor la declarațiile martorului

Mustață Vasile.

motivele invocate, Colegiul penal lărgit conchide că acesta urmează a fi respins,

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, raportat la

prevederile art. 6 pct. 44) al aceluiași Cod, art. 4§2 al Protocolului nr. 7 al

Convenției Europene a Drepturilor Omului, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu

recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în

cazul în care un viciu fundamental din cadrul procedurii precedente a afectat

hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului

informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii.

4

Potrivit art. 6 pct. 44) Cod de procedură penală, viciu fundamental în cadrul

procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată poate fi considerat

încălcarea esențială a drepturilor și libertăților persoanei garantate de Convenția

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate

internaționale, de Constituția R. Moldova și de alte legi naționale.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, în baza prevederilor art. 457

alin. (3), 434 Cod de procedură penală, verifică legalitatea hotărârilor atacate pe

baza materialului din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în

recurs.

Reieșind din prevederile legale menționate, Colegiul penal lărgit atestă că

una din cerințele esențiale la declararea recursului în anulare este motivarea

acestuia din punct de vedere al prezenței erorii de drept, comise la judecarea

cauzei, ce cade sub incidența noțiunii de viciu fundamental în cadrul procedurii

precedente, care a afectat hotărârea atacată.

Cu referire la prezenta cauză, Colegiul penal lărgit constată că recurentul

invocă în temeiul art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, viciul fundamental –

încălcarea de către instanța de recurs a dreptului la apărare, prin examinarea

recursului în lipsa condamnatului.

Însă, Colegiul penal lărgit analizând sub aspectul cerințelor și exigențelor

legii argumentele expuse de recurent, consideră că acestea urmează a fi respinse ca

neîntemeiate, deoarece nu constituie temei de intervenire în procedura precedentă.

În acest context, Colegiul penal lărgit menționează că, potrivit jurisprudenței

Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din aspectele fundamentale ale

preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere,

„inter alia”, ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei

chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (cauza Brumărescu vs.

România, Nr.28342/95&62, 28 octombrie 1999). Acest principiu insistă asupra

faptului că nici o parte la proces nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărârii

judecătorești definitive și executorii doar în scopul reluării procesului de judecată

și al unei noi soluționări a cauzei. Competență de revizuire a instanțelor supreme

trebuie exercitată pentru a corecta erorile de drept și omisiunile justiției, și nu

pentru a efectua o reexaminare a cauzei. Revizuirea nu trebuie tratată ca un recurs

deghizat și nici existența a două păreri asupra aceleiași probleme nu poate servi

drept temei pentru reexaminare. O îndepărtare de la acest principiu este justificată

doar în cazul în care reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor

fundamentale și obligatorii (cauza Bujnița vs. Moldova, Nr.36492/02, 16 ianuarie

2007).

Așadar, referitor la argumentele formulate în recurs privind examinarea

cauzei în lipsa inculpatului, Colegiul penal lărgit atestă că potrivit materialelor

dosarului, inculpatul Munteanu Radu și apărătorul acestuia, Cucoș Vitalie, au fost

citați legal pentru ședința de judecată din 22 februarie 2022 (f.d.230, 231, vol.I),

însă la data de 18 februarie 2022, inculpatul a depus cerere de amânare a ședinței

de judecată (f.d.232, 233, vol.I), care a fost amânată pentru data de 05 aprilie 2022

5

(f.d.235, vol.I), cu înștiințarea inculpatului Munteanu Radu (f.d.236, 238, vol.I) și

plasarea informației pe portalul instanței de judecată.

Prin urmare, la ședința de judecată fixată pentru data de 05 aprilie 2022,

inculpatul nu s-a prezentat și nici nu a comunicat motivul absenței, iar în adresa

instanței parvenind adeverința poștală cu inscripția „plecat”, însă fiind prezent

apărărtorul inculpatului desemnat din oficiu, Corolevschi Maria, instanța de recurs

a dispus examinarea recursului în lipsa lui Munteanu Radu, fiindu-i respectat

dreptul acestuia la apărare.

Potrivit art. 412 alin. (5) Cod de procedură penală, neprezentarea părților

legal citate în instanța de apel, nu împiedică examinarea cauzei.

Conform art. 447 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea recursului se

face cu citarea procurorului, avocatului și celorlalte părți. Participarea

procurorului și a avocatului în ședința instanței de recurs este obligatorie.

Neprezentarea inculpatului, părții vătămate, părții civile și părții civilmente

responsabile legal citate, precum și a reprezentanților lor nu împiedică examinarea

recursului, însă dacă este necesar, instanța de recurs poate recunoaște prezența lor

obligatorie, informîndu-i despre aceasta. Prezența inculpatului aflat în stare de

arest este obligatorie, cu excepția cazului în care acesta refuză să fie escortat la

ședință.

Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că prevederile

legale citate supra, sunt incidente speței, iar concluzia instanței de recurs privind

examinarea cauzei doar în prezența procurorului și apărătorului inculpatului, este

una corectă, în conformitate cu prevederile legale și nu încalcă dreptul

condamnatului la apărare.

Mai mult, Colegiul penal lărgit apreciază ca fiind declarative argumentele

recurentului potrivit cărora nu a presupus faptul că instanța de recurs va dispune

examinarea cauzei pentru 05 aprilie 2022, aceasta deoarece condamnatul

Munteanu Radu, cunoscând că a depus cerere de amânare pentru ședința de

judecată din 22 februarie 2022, avea obligația pozitivă de a se interesa despre

rezultatul ședinței de judecată, care a fost amânată pentru data de 05 aprilie 2022,

ora 13:20, la solicitarea acestuia, deși a fost înștiințat despre data amânării, iar

rezultatul ședinței fiind publicat pe portalul instanței de judecată.

Or, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa promovează,

cu consecvență cu titlu de principiu obligația părților de a se interesa de soarta

procesului în situația în care ele au fost înștiințate despre inițierea și desfășurarea

acestuia și de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță (cauza Van Harn vs.

Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007).

În consecință, Colegiul penal lărgit nu a constatat în speță un viciu

fundamental care să afecteze hotărârea judecătorească, iar conform prevederilor

art. 457, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul în

anulare, instanța îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul

în care se constată că el este neîntemeiat.

de procedură penală, Colegiul Penal lărgit,

6

d e c i d e:

Respinge ca inadmisibil recursul în anulare declarat de condamnatul

Munteanu Radu XXXX, împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți

din 05 aprilie 2022, cu menținerea hotărârii atacate.

Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral la 05 august 2022.

Președinte Nadejda Toma

Judecători Iurie Diaconu

Liliana Catan

Ion Guzun

Victor Boico

7

dosarul nr. 1re-65/2022,

cauza Munteanu Radu XXXXX.

OPINIE SEPARATĂ

/în temeiul art. 339 alin. (7) Cod de procedură penală/

Radu a fost condamnat în baza art. 2641 alin. (3) Cod penal, la 220 ore de muncă

neremunerată în folosul comunității, cu anularea dreptului de conduce mijloace de

transport.

2022, recursul ordinar al avocatului Cucoș Vitalie, în care a solicitat achitarea

inculpatului, a fost respins, ca nefondat.

Instanța de recurs a reținut, între altele, că: „inculpatul, fiind citat legal, nu s-a

prezentat și nu a comunicat motivele neprezentării sale.

Odată fiind legal citat, inculpatul se consideră citat pe întreg procesul penal.

După citarea legală, ține de discreția inculpatului de se interesa prin intermediul

portalului instanțelor de judecată, cancelariei sau grefierului Curții de Apel despre ședințele de

judecată. De asemenea, acesta urmează să urmărească și să recepționeze corespondența

poștală.

Inculpatul cunoaște cu certitudine că cauza penală în privința sa se examinează în ordine

de recurs. Acesta a fost citat legal, dar a solicitat amânarea judecării recursului, în legătură cu

starea de sănătate. Fiind citat suplimentar, acesta, potrivit adeverinței poștale este plecat de la

domiciliu.

În așa mod, inculpatul n-a manifestat un interes activ față de prezenta cauză penală”.

menționate și dispunerea rejudecării cauzei în instanța de recurs.

Recurentul a invocat ca: „viciu fundamental constă în încălcarea art. 6§1 din

Convenție, (dreptul la un proces echitabil) prin examinarea cauzei de către instanța de recurs în

lipsa persoanei inculpate și a apărătorului ales, ori, lipsa dovezii de citare legală nu echivalează

cu refuzul de a participa la judecarea cauzei.

Astfel, potrivit adeverinței poștale, citația nu i-a fost înmânată, iar argumentul instanței

că „odată citat, inculpatul se consider citat pe întreg procesul”, nu este prevăzut de Codul de

procedură penală, ori, aplicarea extensivă defavorabilă și prin analogie a legii procesual-

penale este inadmisibilă.

De altfel, în hotărârea Russu c. Moldovei din 13 noiembrie 2008, CtEDO a menționat că

art. 6 al Convenției, interpretat în ansamblu, garantează dreptul persoanei acuzate de a

participa efectiv la procesul său penal. Acesta include, inter alia, nu doar reptul de a fi prezent,

dar și de a asculta și a urmări procesul (Stanford vs. Regatul Unit hotărâre din 23 februarie

1994; Barberâ, Messegue și Jabardo vs. Spania - hotărâre din 6 decembrie 1988).

Acest drept face implicit parte din esența conceptului procedurii contradictorii și poate fi

dedus din garanțiile prevăzute în sub-paragrafele (c), (d) și (e) ale paragrafului 3 al articolului

6 - „să se apere el însuși”, „să întrebe sau să solicite audierea martorilor”.

8

Or, este dificil de a explica posibilitatea exercitării acestor drepturi, fără a cunoaște data

ședinței de judecată și a fi prezent la ședință, lipsind un refuz expres exprimat din partea sa în

acest sens, totodată, prin cererea de amânare a ședinței de judecată fiind confirmată insistența

și interesul de a participa la examinarea cauzei. Aceste împrejurări denotă faptul că nu a

renunțat la dreptul de a se prezenta în ședințele de judecată, prezența lui în ședință fiind

imposibilă, pe motiv că nu a primit citația.

Mai mult, prin Dispoziția nr. 5 din 02.03.2022 a Comisiei Situații Excepționale a RM, în

legătură cu declararea în Republica Moldova a stării de urgență, cauzele penale aflate în curs

pe rolul instanțelor de judecata, indiferent de etapa de examinare, s-au suspendat de drept pe

durata stării de urgență.

Prin Dispoziția nr. 13 din 31.03.2022 a Comisiei Situații Excepționale a RM, au fost

excluse măsurile specifice în domeniul justiției și abrogate punctul 5 din Dispoziția nr. 5 din

02.03.2022 a Comisiei Situații Excepționale a RM, începând din 04.04.2022.

Astfel, la pct. 2.2. din Dispoziția nr. 13 din 31.03.2022 a Comisiei Situații Excepționale a

RM, s-a dispus „ începând cu data prevăzută la pct. 2 (04.04.2022), procedurile de executare a

hotărârilor judecătorești, a tranzacțiilor judiciare de împăcare, precum și judecarea cauzelor de

contencios administrativ, civile și penale suspendate de drept conform prevederilor punctului 5

din Dispoziția nr. 5 din 02.03.2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii

Moldova, se reiau din oficiu. În termen de 10 zile de la data prevăzută la pct. 2, instanța de

judecată va lua măsuri pentru fixarea termenelor de judecată si citarea părților. În cauzele

penale aflate în curs pe rolul instanțelor de judecată, care au fost suspendate de drept potrivit

prevederilor punctului 5.3.2 din Dispoziția nr. 5 din 02.03.2022 a Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova, în interval de 10 zile de la data prevăzută la pct. 2, instanță

de judecată va lua măsuri pentru fixarea termenelor de judecată și efectuarea actelor de

procedură”.

Instanța de recurs nu a respectat prevederile Comisiei Situații Excepționale a RM și la

05.04.2022 a dispus examinarea cauzei în lipsa lui, fără citarea legală.

Totodată, a fost în imposibilitate de a se informa despre ședința de judecată, considerând

că instanța de recurs va proceda conform prevederilor pct. 2.2. din Dispoziția nr. 13 din

31.03.2022 a Comisiei Situații Excepționale a RM, adică în termen de 10 zile de la data

prevăzută la pct. 2 (04.04.2022), instanță de judecata va lua masuri pentru fixarea termenelor

de judecată și efectuarea actelor de procedură.

Mai mult, nu putea să presupună că instanța de recurs va dispune examinarea recursului

la data de 05.04.2022, or, perioada stării de urgență a fost stabilită până la 24.04.2022.

Prin urmare, instanța de recurs nu a întreprins toate măsurile pozitive în vederea

asigurării garanțiilor unui proces echitabil.

Or, art.6 alin. (3) lit. „b” din CEDO garantează anumite drepturi și facilități ce sunt

necesare pentru pregătirea și desfășurarea apărării și asigurării dreptului acuzatului de a se

apăra în termeni egali cu cei ai acuzării.

Însă, recursul a fost examinat în lipsa lui și cu prezența avocatului care i-a acordat

asistență juridică garantată de stat, care nu a avut posibilitatea să discute cu el și să

pregătească strategia de apărare, totodată, la examinarea recursului, a dorit să fie asistat de un

apărător ales.

Acordarea serviciilor juridice garantate de stat se acordă persoanelor care nu dispun de

suficiente mijloace financiare pentru plata lor și care întrunesc condițiile stipulate în legea nr.

198 din 26.07.2007 Cu privire la asistența juridică garantată de stat, or, la examinarea

recursului nu întrunea condițiile art. 19 din lege.

În același timp, instanța de recurs nu a indicat niciun motiv de respingere a

argumentelor din recurs că „inculpatul nu poate fi atras la răspundere penală deoarece el a

refuzat de a fi testat cu aparatul Drager din motiv că este pandemie, iar la spital nu a refuzat

prelevarea probelor de sânge, dar a fost scos din spital de către medicii, pe motiv că ultimul se

9

afla în carantină și ultimul nu purta masca de protecție, iar fapta dată nu întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii”.

De asemenea, în cererea de recurs au fost invocate declarațiile martorului Mustață

Vasile, însă instanța de recurs nu s-a expus asupra acestora, fiind comisă o eroare gravă, ce a

dus la încălcarea dreptului la un proces echitabil.

Potrivit jurisprudenței CtEDO „... o funcție a unei decizii motivate este să demonstreze

părților că ele au fost auzite... Dreptul de a fi auzit, prin urmare, include nu doar posibilitatea

de a aduce argumente instanței, dar de asemenea o obligație corespunzătoare a instanței de a

arăta, în motivația sa, motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau respinse”

(Hotărârea CEDO în cauza Suominen v. Finlad)”.

iunie 2022, recursul în anulare a fost respins ca inadmisibil.

Instanța de recurs a statuat că: „instanța de recurs a dispus examinarea recursului în

lipsa lui Munteanu Radu, fiindu-i respectat dreptul acestuia la apărare.

Potrivit art. 412 alin. (5) Cod de procedură penală, neprezentarea părților legal citate în

instanța de apel, nu împiedică examinarea cauzei.

concluzia instanței de recurs privind examinarea cauzei doar în prezența procurorului și

apărătorului inculpatului, este una corectă, în conformitate cu prevederile legale și nu încalcă

dreptul condamnatului la apărare.

Mai mult, Colegiul penal lărgit apreciază ca fiind declarative argumentele recurentului

potrivit cărora nu a presupus faptul că instanța de recurs va dispune examinarea cauzei pentru

05 aprilie 2022, aceasta deoarece condamnatul Munteanu Radu, cunoscând că a depus cerere

de amânare pentru ședința de judecată din 22 februarie 2022, avea obligația pozitivă de a se

interesa despre rezultatul ședinței de judecată, care a fost amânată pentru data de 05 aprilie

2022, ora 13:20, la solicitarea acestuia, deși a fost înștiințat despre data amânării, iar rezultatul

ședinței fiind publicat pe portalul instanței de judecată”.

de Justiție din 27 iunie 2022, din următoarele considerente.

Potrivit art. 6 pct. 44), 452 alin. (1) și 453 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare de către condamnat în

scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei în cazul în care un

viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată. Viciu

fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată, se

consideră încălcarea esențială a drepturilor și a libertăților fundamentale ale

omului.

Sub acest aspect și în raport cu motivele invocate de recurent, se reține că

instanța de recurs ordinar a comis următoarele erori de drept (pct. 3., 4. din decizie).

Potrivit art. 6 § 1., 3.lit. b) și c) CEDO, orice persoană are dreptul la

judecarea în mod echitabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și

imparțială, instituită de lege, care va hotărî asupra temeiniciei oricărei acuzații în

materie penală îndreptate împotriva sa. Orice acuzat are, în special, dreptul să

dispună de timpul și de înlesnirile necesare pregătirii apărării sale, să se apere el

însuși sau să fie asistat de un apărător ales de el.

Conform art. 447 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea recursului se

face cu citarea avocatului și celorlalte părți. Participarea avocatului în ședința

instanței de recurs este obligatorie. Neprezentarea inculpatului, legal citat, nu

împiedică examinarea recursului. Potrivit art. 449 alin. (2), 417 alin. (1) pct. 8)

10

Cod de procedură penală, decizia instanței de recurs trebuie să conțină temeiurile

de fapt și de drept care au dus la respingerea recursului, precum și motivele

adoptării soluției date.

În corespundere cu art. 66 alin. (1) Cod de procedură penală, inculpatul are

dreptul la apărare. Instanța de judecată îi asigură inculpatului posibilitatea de a-și

exercita dreptul la apărare prin toate mijloacele și metodele neinterzise de lege.

Conform art. 70 alin. (4) pct. 3) Cod de procedură penală, instanța solicită oficiului

teritorial al Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat

substituirea avocatului care acordă asistență juridică garantată de stat doar dacă

constată că avocatul care acordă asistență juridică garantată de stat nu este în stare

să asigure asistență juridică eficientă inculpatului. Potrivit art. 239 alin. (1) și (3)

Cod de procedură penală, citația se înmânează personal celui citat, care va semna

dovada de primire. Dovada de primire se predă agentului procedural, care o

înaintează instanței de judecată care a emis citația.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, doar o hotărâre motivată oferă părții

posibilitatea să o conteste, precum și posibilitatea de a revedea decizia de către

instanța de recurs. Doar prin adoptarea unei decizii motivate poate avea loc un

control public a administrării justiției (cauza Fomin c. Moldovei).

În pofida acestor prescripții legale, potrivit părții introductive și descriptive a

deciziei contestate, instanța de recurs ordinar (pct. 4. din decizie):

a) în partea descriptivă a deciziei a indicat sumar că: „...inculpatul, fiind citat

legal, nu s-a prezentat și nu a comunicat motivele neprezentării sale..., odată fiind legal citat,

inculpatul se consideră citat pe întreg procesul penal..., ține de discreția inculpatului de se

interesa prin intermediul portalului instanțelor de judecată, cancelariei sau grefierului Curții de

Apel despre ședințele de judecată..., acesta urmează să urmărească și să recepționeze

corespondența poștală..., inculpatul a fost citat legal, dar a solicitat amânarea judecării

recursului, în legătură cu starea de sănătate..., fiind citat suplimentar, acesta, potrivit

adeverinței poștale este plecat de la domiciliu...”.

Însă, aceste concluzii neclare și care se contrazic reciproc, sunt lipsite, cu

desăvârșire, de o fundamentare pe norme concrete, procesual-penale, în domeniul

citării legale a inculpatului și apărătorului său, raportate la împrejurările constate în

speță - ...inculpatul nu a comunicat motivele neprezentării sale..., inculpatul a solicitat

amânarea judecării recursului, în legătură cu starea de sănătate..., fiind citat suplimentar,

acesta, potrivit adeverinței poștale este plecat de la domiciliu, cât și a cererii inculpatului

din 18.02.2002 privind amânarea judecării cauzei pe motiv că s-a aflat în contact

cu o persoană infectată de COVID-19 și prezintă simptome de îmbolnăvire (f.d.

233).

Lipsește în descriptiv și argumentarea bazată pe prescripții legale precise a

concluziei sumare că - ...odată fiind legal citat, inculpatul se consideră citat pe întreg

procesul penal..., ține de discreția inculpatului de se interesa prin intermediul portalului

instanțelor de judecată, cancelariei sau grefierului Curții de Apel despre ședințele de judecată...,

acesta urmează să urmărească și să recepționeze corespondența poștală.

În același timp, la materialele cauzei lipsește dovada de primire a citației de

către inculpat și apărătorul Vitalie Cucoș pentru ședința din 05.04.2022, iar în

descriptiv nu există argumentarea instanței, în fapt și în drept, dacă condițiile citării

11

legale ar fi fost îndeplinite, instanța concluzionând neclar și nefinisat, doar că -

fiind citat suplimentar, acesta, potrivit adeverinței poștale este plecat de la domiciliu....

Ori, o asemenea decizie nemotivată a lipsit recurentul de posibilitatea să o

conteste, precum și de posibilitatea de a revedea decizia de către instanța de recurs,

care, la rândul său, este lipsită de efectuarea unui control public a administrării

justiției;

b) implicând în proces pentru data de 05.04.2022 un alt avocat care acordă

asistență juridică garantată de stat, instanța a omis prevederile art. 70 alin. (4) pct.

3) Cod de procedură penală, că instanța poate solicita oficiului teritorial al

Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat substituirea

avocatului care acordă asistență juridică garantată de stat doar dacă constată că

avocatul care acordă asistență juridică garantată de stat nu este în stare să asigure

asistență juridică eficientă inculpatului.

Ori, la judecarea cauzei în prima instanță a participat avocatul Vitalie Cucoș,

care a și întocmit recursului ordinar de pe rol, dar care nu a fost legal citat în

instanța de recurs;

c) instanța de recurs ordinar a omis cu desăvârșire și prevederile,

imperative și clare, din:

- Dispoziția nr. 5 din 02.03.2022, pct. 5.3.2. și 5.3.3., a Comisiei Situații

Excepționale a RM, în legătură cu declararea în Republica Moldova a stării de

urgență, că cauzele penale aflate în curs pe rolul instanțelor de judecata, indiferent

de etapa de examinare, se suspendă de drept pe durata stării de urgență. În interval

de 10 zile de la încetarea stării de urgență. Instanța de judecată va lua măsuri

pentru fixarea termenilor de judecată și efectuarea actelor de procedură;

- Dispoziția nr. 13 din 31.03.2022 a Comisiei Situații Excepționale a RM, la

pct. 2.2., că începând cu data de 04.04.2022, judecarea cauzelor penale suspendate

de drept conform prevederilor punctului 5 din Dispoziția nr. 5 din 02.03.2022 a

Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, se reiau din oficiu.

În termen de 10 zile de la data de 04.04.2022, instanța de judecată va lua măsuri

pentru fixarea termenelor de judecată si citarea părților. În cauzele penale, care

au fost suspendate de drept, în interval de 10 zile, instanță de judecată va lua

măsuri pentru fixarea termenelor de judecată și efectuarea actelor de procedură.

Ori, aceste prescripții de drept, care guvernau procedura penală în speța de

pe rol și pe respectarea întocmai a căror mizau părțile, obligau instanța, în termen

de 10 zile de la data de 04.04.2022, să fixeze data ședinței de judecată si să citeze

părțile, cu efectuarea respectivelor acte de procedură.

Astfel, împrejurările enunțate și încălcările nominalizate a normelor

procesual-penale, comise de instanța de recurs, atestă, rezonabil, lezarea dreptului

inculpatului la o hotărâre judecătorească motivată în fapt și drept, de a fi legal citat,

de a participa efectiv la procesul său penal, să dispună de timpul și de înlesnirile

necesare pregătirii apărării sale, să se apere el însuși sau să fie asistat de un

apărător ales de el, adică a dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6

CEDO, fapt ce constituie un viciu fundamental care a afectat hotărârea contestată,

adică reprezintă erori de drept care permit redeschiderea procesului penal.

12

Conform art. 457, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

instanța admite recursul în anulare, casează hotărârea atacată și dispune

rejudecarea cauzei de către instanța de recurs ordinar, în cazul în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs în anulare.

Deci, recursul în anulare de pe rol este pasibil admiterii, cu casarea totală a

deciziei contestate și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de

recurs, în alt complet de judecată.

Judecătorul Iurie Diaconu

13