1ra-2059/2021 — art. 264 alin. 2 CP

1ra-2059/2021 — art. 264 alin. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-2059/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

24 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal în următoarea componență:

președinte Nadejda TOMA

judecători Liliana CATAN

Ion GUZUN

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de inculpatul

Munteanu Valeriu, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 30 iunie 2021, în cauza penală privindu-l pe

MUNTEANU Valeriu XXXXX, născut la

XXXXX, originar din XXXXX, domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 22.12.2020-25.01.2021;

Instanța de apel: 11.02.2021-30.06.2021;

Instanța de recurs: 13.10.2021- 24.11.2021.

c o n s t a t ă:

fiind examinată conform prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, Munteanu

Valeriu a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.

(2) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 160 ore muncă neremunerată în folosul

comunității, cu anularea dreptului de a conduce mijloacele de transport.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Valeriu la data de 05.11.2020 aproximativ pe la orele 23:40, fiind în stare de ebrietate

cu grad avansat, conducând mijlocul de transport de model ”Volkswagen Polo,” cu

XXXXX, pe traseul ”Hîjdieni-Cajba”, în direcția XXXXX, având în calitate de

pasageri pe bancheta din față pe Istrati Serghei, locuitor a XXXXX, iar pe bancheta din

spate pe Ghilețchii Sergiu și Ușurelu Valentin, toți locuitori a XXXXX, la distanța de

1 km până la intrare în XXXXX, intrând în curbă, având viteza excesivă, nu s-a isprăvit

cu conducerea mijlocului de transport, tamponându-se frontal într-un copac.

Conform raportului de expertiză judiciară nr. 202006P0526 din 30.11.2020, în

proba biologică de sânge prelevată de la Munteanu Valeriu s-a depistat alcool etilic în

cantitate de 0,63 g/l, echivalent a 0,63 %.

Conform raportului de expertiză judiciară nr. 202038D0050 din 18.11.2020

conducătorul mijlocului de transport Munteanu Valeriu a primit leziuni corporale sub

1

formă de fractură închisă a osului humerus pe stânga cu deplasarea fragmentelor, plagă

contuză în regiunea parietală pe dreaptă, care se califica ca vătămare medie a integrității

corporale.

Conform raportului de expertiză judiciară nr. 202038D0048 din 18.11.2020

pasagerul Istrati Serghei a primit leziuni corporale sub formă de traumă cranio-

cerebrală cu comoție cerebrală, fractură deschisă a oaselor nazale, plagă contuzională

în regiunea frunții și a nasului, care se califica ca vătămare ușoară a integrității

corporale.

Conform raportului de expertiză judiciară nr. 202038D0049 din 18.11.2020,

pasagerul Ușurelu Valentin a primit leziuni corporale sub formă fractură închisă a

claviculei stângi cu deplasarea fragmentelor, fractură compresată, necomplicată a

vertebrei lombare I, excoriații în regiunea supra claviculară pe stânga bazinului, care

se califica ca vătămare medie a integrității corporale.

Conform raportului de expertiză judiciară nr. 202038D0051 din 18.11.2020

pasagerul Ghilețchii Sergiu a primit leziuni corporale sub formă de fractură închisă a

osului radial 1/3 medie, cu dereglarea fragmentelor, plagă contuză în regiunea frunții

și degetului I la mâna dreaptă, care se califica ca vătămare medie a integrității

corporale.

de către inculpat și avocatul Stroncea Nicolae, care au solicitat casarea parțială a

sentinței și rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri în baza căreia Munteanu

Valeriu să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii imputate în baza art. 264

alin. (2) Cod penal și stabilită o pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul

comunității în mărime de 160 ore fără privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport, în rest sentința să fie menținută.

În motivarea apelului s-a invocat că instanța la aplicarea pedepsei complimentare-

anularea dreptului de a conduce mijloacele de transport nu a ținut cont de personalitatea

lui Munteanu Valeriu, care la locul de trai se caracterizeaza pozitiv, nu se afla la

evidența medicului narcolog și psihiatru, este șofer de profesie la SRL ” Chiriac-

Martrans ” mai bine de 16 ani perioadă în care nu a fost constatat nici un caz de

conducere a mijloacelor de transport în stare de ebrietate și nu a fost atras la răspundere

penală sau contravențională, are la întreținere un copil minor.

De asemenea, nu s-a luat în considerație nici demersul administrației SRL

”Chiriac-Martrans ”, care a solicitat să nu se aplice pedeapsa complementară- anularea

permisului de conducere din motiv că Munteanu Valeriu este un specialist bun și prin

aplicarea pedepsei complementare ultimul nu va putea să lucreze și să-și întrețină

familia. Iar după comiterea infracțiunii, inculpatul a întreprins toate măsurile ca să ajute

financiar toate părțile vătămate și a dat promisiunea că pe Ușurelu Valentin î-l va ajuta

în continuare ca să se trateze și să se reabiliteze.

Apelanții au reiterat și faptul că instanța a reținut ca circumstanțe atenuante doar

recunoașterea vinovăției și căința sinceră fără ca să constate un cumul de circumstanțe

atenuante, și anume caracteristica pozitivă a inculpatului, prezența persoanelor la

2

întreținere, comiterea pentru prima dată a unei infracțiuni mai puțin grave din

imprudență, recunoașterea vinei, căința sinceră, prevenirea de către vinovat a urmărilor

prejudiciabile ale infracțiunii săvârșite, repararea benevolă a pagubei și înlăturarea

daunelor cauzate precum și solicitarea ca examinarea cauzei să fie efectuată în baza

art. 3641 alin. (l) Cod de procedură penală, în același timp nefiind constatată nici o

circumstanță agravantă conform prevederilor art. 77 Cod penal, astfel fiind posibil

aplicarea prevederile art. 79 Cod penal.

comun al inculpatului și avocatului Stroncea Nicolae a fost respins ca nefondat, cu

menținerea sentinței fără modificări.

pedepsei s-a ținut cont de gravitatea infracțiunii comise de inculpat, de motivul

acesteia, de persoana celui ce se face vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează

ori agravează situația și de influența pedepsei asupra corectării și reeducării

făptuitorilor.

În contextul celor expuse, instanța de fond la stabilirea și aplicarea pedepsei a luat

în considerație pe lângă faptul, că inculpatul a recunoscut integral vina, s-a căit sincer

de cele comise, că infracțiunea comisă este mai puțin gravă, a ținut cont de

personalitatea inculpatului care la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se afla

(f.d.44), anterior nu a fost judecat (f.d.48), potrivit cazierului contravențional ultimul

în perioada 01.01.2018– 09.12.2020 nu a fost sancționat contravențional (f.d.47), de

caracteristica pozitivă (f.d.46), de prezența la întreținere a copilului minor și de

promisiunea că pe viitor să nu mai comită fapte socialmente periculoase.

Totodată la aplicarea pedepsei penale în privința lui Munteanu Valeriu instanța de

fond a reținut ca circumstanțe atenuante recunoașterea vinovăției și căința sinceră,

circumstanțe agravante conform art. 77 Cod penal nu au fost stabilite.

Cu referire la apelul înaintat, sancțiunea art. 264 alin. (2) Cod penal prevede ca

pedeapsă obligatorie anularea dreptului de a conduce mijloacelor de transport, or, în

acest sens, legea nu prevede și nu permite o alternativă, care are drept scop prevenirea

de a comite infracțiuni, la caz nefiind aplicabile prevederile art. 79 Cod penal.

Instanța de apel a considerat că încălcarea regulilor de securitate a circulației sau

de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de

transport în stare de ebrietate, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare medie

și ușoară a integrității corporale sau a sănătății victimelor constituie o lipsă de

responsabilitate totală a ultimului pentru viața sa și a celor din jur și prezintă un pericol

social sporit, care poate fi evitat numai prin stabilirea obligatorie față de inculpat a

pedepsei sub formă de anulare a dreptului de a conduce mijloacele de transport, pentru

conștientizarea faptelor comise de către acesta restabilirea echității sociale.

ordinar, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

solicitând casarea parțială a deciziei și pronunțarea în această parte a unei noi decizii

prin care inculpatului să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de 160 ore de muncă în

3

folosul comunității fără anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

În motivare recurentul a indicat că:

- instanțele de fond și de apel au ignorat în mod intenționat solicitarea de a aplica

prevederile art. 78 alin. (5) Cod penal și art. 79 alin. (1) Cod penal;

- instanțele de judecată nu au ținut cont de cumulul de circumstanțe atenuante, de

rolul vinovatului în săvârșirea infracțiunii, de comportarea lui în timpul și după

comiterea infracțiunii și de alte circumstanțe care micșorează esențial gravitatea faptei

și a consecințelor ei;

- inculpatul după comiterea infracțiunii benevol a reparat tot prejudiciul părților

vătămate, i-a ajutat la tratarea lor și pe viitor urmează să-i mai ajute, iar anularea

dreptului de a conduce mijloacele de transport o să-i creeze impedimente la câștigarea

resurselor financiare;

- după accident copilul minor s-a îmbolnăvit și necesită transportarea periodică la

spital, iar în cazul anulării dreptului de a conduce mijloace de transport o să creeze

impedimente familie pentru a putea transporta copilul la instituțiile medicale;

- consideră necesară aplicarea prevederilor art. 78 alin. (5) Cod penal deoarece

circumstanțele identificate pot fi catalogate ca circumstanțe excepționale, care permit

aplicarea prevederilor art. 79 alin. (1) Cod penal și care permit ca instanța de judecată

să nu aplice pedeapsa complementară- anularea dreptului de a conduce mijloace de

transport.

penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului inculpatului,

menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și

lipsit de temeiuri legale.

materialului din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta

urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva instanței de

apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se

constată că este vădit neîntemeiat.

Din conținutul cererii de recurs, se constată că recurentul face trimitere la

temeiurile de casare stipulate de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

menționând că hotărârea instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, de aceea recurentul intervine cu solicitarea de a fi casată decizia instanței de

apel, cu aplicarea față de inculpat a unei pedepse mai blânde decât cea prevăzută de

lege, prin excluderea pedepsei complementare.

În cererea de recurs, recurentul enumeră în mare parte aceleași împrejurări

evidențiate în apel, care în opinia lui ar urma să contribuie la soluția de excludere a

pedepsei complementare-obligatorii aplicate inculpatului, pentru a ajuta material

părțile vătămate și a întreține familia sa.

4

Privitor la pedeapsa stabilită inculpatului de către instanța de apel, Colegiul

consideră că aceasta și-a motivat just soluția adoptată în acest sens, acordând deplină

eficiență prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal și art. 3641 Cod de procedură penală, la

soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei, stabilite conform

sancțiunii articolului incriminat.

La stabilirea categoriei și mărimii pedepsei inculpatului, s-a ținut cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale

acestuia.

Colegiul consideră că o atare modalitate de individualizare a pedepsei corespunde

exigenților legii penale, iar pedeapsa aplicată infractorului este echitabilă, raportată la

scopul urmărit de legislator în art. 61 Cod penal, care î-l va descuraja pe inculpat de a

comite pe viitor asemenea și alte fapte infracționale.

În privința inculpatului nu este posibilă aplicarea prevederile art. 79 Cod penal,

întrucât în speță nu au fost constatate careva circumstanțe excepționale de natură să

determine instanța să-i aplice acestuia o pedeapsă mai blândă decât cea prevăzută de

lege, sau să nu-i aplice pedeapsa complementară- obligatorie sub formă de anulare a

dreptului de a conduce mijloacele de transport. Atunci când legea în termeni exhaustivi

prevede că aplicarea pedepsei complementare este obligatorie, iar instanțele operând

cu termenii legali î-i stabilesc inculpatului această pedeapsă în interiorul acestora,

Colegiul penal nu vede necesitatea de a admite poziția recurentului în excluderea

acestuia.

Pornind de la relevanțele art. 651 alin. (3) Cod penal, art. 27, 414 alin. (1) și (2)

Cod de procedură penală, anularea dreptului de a conduce mijloace de transport se

aplică de instanța de judecată, reieșind din sancțiunea art. 264 alin. (2) Cod penal.

Judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în

urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță,

conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței

de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor

de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor

cauzei în latura pedepsei penale în alt sens decât cel pe care îl propune recurentul este

o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de

drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel,

invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal.

Astfel, pedeapsa aplicată de instanța de fond și menținută de cea de apel, este una

echitabilă și va duce la restabilirea echității sociale, corectarea și reeducarea

inculpatului precum și prevenirea, săvârșirii de noi infracțiunii cu atingerea scopului

prevăzut la art. 61 Cod penal. Pedeapsa respectivă, conform deciziei, a fost motivată,

individualizată și aplicată inculpatului în corespundere cu prevederile legale,

corespunde principiului proporționalității și scopului de restabilire a echității sociale,

5

de corectare a acestuia, precum și prevenirii de săvârșirea de noi infracțiuni atât din

partea lui, cât și a altor persoane.

Mai mult, motivele invocate în recurs au constituit deja obiect de examinare în

instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens, iar o

altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii care au fost puse la baza sentinței

de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru

reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița c.

Moldovei).

Având în vedere considerentele menționate în partea descriptivă a prezentei

decizii și raportând situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de

procedură penală, Colegiul penal concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de

apel, instanța a respectat prevederile legale pertinente și relevante, prescrise de art. 414-

419 Cod de procedură penală, iar argumentele din recursul ordinar declarat de inculpat,

sunt vădit neîntemeiate.

Penal

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul MUNTEANU Valeriu

XXXXX, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 iunie 2021,

în propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 22 decembrie 2021.

Președinte Nadejda TOMA

Judecător Liliana CATAN

Judecător Ion GUZUN

6