1ra-854/21 — art. 264/1 alin. 4 CP

Prin sentința Judecătoriei Drochia (sediul central) din 29 septembrie 2020, examinând cauza pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Vlas Serghei a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității muncă pe un termen de 160 ore.

În sentință, prima instanță a constatat în fapt că: Vlas Serghei la data de 05.05.2020, aproximativ la ora 01:20, cunoscând cu certitudine, că acționează cu încălcarea prevederilor pct.14 lit.a) din Regulamentul Circulației Rutiere (RCR) care prevede că „conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate, care provoacă reducerea reacției” și ignorând cerințele pct.10 alin.(2) lit.a) din RCR care indică că „Persoana care conduce un autovehicul trebuie să posede și, la cererea polițistului este obligată să înmâneze pentru control: permisul de conducere perfectat pe numele său, valabil pentru categoria (subcategoria) din care face parte autovehiculul condus”, intenționat, a urcat la volanul 1 motocicletei de model „Viper 125” fără număr de înmatriculare și s-a deplasat pe traseul R-12 km 42 din r-nul Drochia. Fiind stopat, în mod regulamentar, de către agenții constatatori ai Inspectoratului Național de Securitate Publică și supus testării alcoolscopice cu analizorul concentrației de alcool în aerul expirat de tip „Drager-Alcotest 6810”, s-a stabilit că concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat a fost de 0,48 mg/l, care potrivit art. 13412 alin. (3) Cod penal, constituie stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat. Astfel prin acțiunile sale, inculpatul Vlas Serghei a comis infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (4) Cod penal, adică conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat și care nu deține permis de conducere.

Nefiind de acord cu sentința, a declarat apel procurorul în Procuratura Drochia, Grosu Serghei, prin care a solicitat casarea sentinței în latura pedepsei, cu rejudecarea cauzei în această latură și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Vlas Serghei să fie condamnat în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal, la 8 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. 3.1. În motivarea recursului declarat, procurorul a menționat că: - sentința este nefondată sub aspectul blândeții pedepsei stabilită sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, or, la caz, această pedeapsă este una neechitabilă în coraport cu personalitatea inculpatului și efectele pedepsei penale asupra comportamentului acestuia. - Vlas Serghei, fiind anterior judecat de mai multe ori, nu a stat pe calea corijării și nu a înțeles consecințele negative ale faptelor sale, săvârșind din nou o infracțiune intenționată. Circumstanțele reale și personale reținute în sarcina lui Vlas Serghei indică la faptul, că pentru a atinge scopul pedepsei prevăzut de legiuitor la art. 61 Cod penal, cel mai eficient mijloc de corectare a acestuia este aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare, or, prin aplicarea unei pedepse mai blânde nu se va atinge scopul pedepsei penale, servind ca un exemplu negativ pentru alte persoane din rândul persoanelor predispuse la comiterea faptelor similare.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 02 decembrie 2020, apelul procurorului, a fost admis, sentința casată în latura pedepsei, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: Vlas Serghei xxxxx a fost considerat condamnat în baza art. 2641 alin.(4) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute. 4.1. În motivarea soluției emise, instanța de apel a menționat că, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, însă eronat a concluzionat că în condițiile speței este oportună aplicarea unei pedepse cu munca neremunerată în folosul comunității, neluând în considerare și 2 neapreciind în mod cuvenit împrejurările cazului ce se referă la fapta infracțională și personalitatea inculpatului care nu este la prima abatere. Ca rezultat, instanța a încălcat principiile individualizării pedepsei penale, or, prin aplicarea unei pedepse cu munca neremunerată în folosul comunității, nu vor putea fi atinse scopurile pedepsei penale prevăzute la art. 61 Cod penal. În susținerea acestei concluzii instanța de apel a reținut că Vlas Serghei a fost găsit vinovat de comiterea unei infracțiuni ușoare, fapta având caracter intenționat, îndreptată împotriva securității circulației rutiere, inculpatul nedeținând permis de conducere intenționat și fiind în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, a urcat la volanul motocicletei de model „Viper 125” fără număr de înmatriculare și s-a deplasat pe traseul R-12 km 42 din raionul Drochia. În același context, a fost evidențiat că Vlas Serghei nu este la prima abatere de la legea penală, or: potrivit sentinței Judecătoriei Drochia, din 08.12.2005, Vlas Serghei a fost recunoscut vinovat în baza art. 186 alin. (2) Cod penal și condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 90 Cod penal și stabilirea unui termen de probă de 2 ani; potrivit sentinței Judecătoriei Drochia din 18.10.2006, Vlas Serghei a fost recunoscut vinovat în baza art. 186 alin.(2) lit. b),c),d) Cod penal și condamnat la o pedeapsă de 2 ani închisoare, cu aplicarea art.85 alin.(1) Cod penal, stabilindu-i-se pedeapsa definitivă de 2 ani 2 luni închisoare cu ispășire în penitenciar pentru minori; potrivit încheierii Judecătoriei Briceni din 13.07.2007, Vlas Serghei a fost liberat condiționat de pedeapsă înainte de termen cu 11 luni; la 08.06.2011, procurorul în Procuratura Drochia, Iancu Zaporojan a încetat urmărirea penală în cauza penală nr.2011120190, în privința lui Vlas Serghei, învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin.(2) lit. b), c) Cod penal, pe motiv că părțile s-au împăcat; la 30.06.2011, procurorul în Procuratura Drochia, Iancu Zaporojan a încetat urmărirea penală în cauza penală nr.2011120234, în privința lui Vlas Serghei, învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute în art. 186 alin. (2) lit. c),d) Cod penal, pe motiv că părțile s-au împăcat; potrivit sentinței Judecătoriei Drochia din 16.05.2013, Vlas Serghei a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit.b),c),d) Cod penal, fiindu-i numită pedeapsa sub formă de 2 ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În baza art.84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor, i-a fost stabilită lui Vlas Serghei pedeapsa penală definitivă de 3 ani și 6 luni închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; potrivit sentinței Judecătoriei Bălți din 04.05.2018, Vlas Serghei a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin.(1) Cod penal, la pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe termen de 120 ore, care în conformitate cu art. 87 alin. (1) Cod penal, a fost transformată în pedeapsă sub formă de 30 zile închisoare. Conform art. 84 alin.(4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul 3 total s-a adăugat la pedeapsa stabilită pedeapsa aplicată prin sentința Judecătoriei Drochia din 02.03.2018, definitiv fiindu-i stabilită pedeapsa de 2 ani 7 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis; potrivit încheierii Judecătoriei Edineț sediu Briceni din 06.06.2019, s-a admis plângerea condamnatului Vlas Serghei cu privire la constatarea încălcărilor condițiilor de detenție, cu reducerea pedepsei. În condițiile art. 4734 alin. (6) Cod de procedură penală, s-a redus pedeapsa condamnatului Vlas Serghei, cu 129 zile. Astfel, Vlas Serghei s-a eliberat din penitenciar la 01.07.2019, având antecedente penale nestinse. Aceste împrejurări au permis instanței de apel de a concluziona despre personalitatea lui Vlas Serghei, precum că acesta este o persoană predispusă de a leza valorile sociale ocrotite de legea penală. Respectiv, pentru a convinge inculpatul în necesitatea respectării ordinii de drept și a normelor morale, este necesară izolarea acestuia de societate, urmând a-i fi aplicată pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 6 luni, categoria acestei pedepse la caz fiind în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și personalitatea inculpatului, care nu și-a făcut concluzii corespunzătoare din anterioarele condamnări, a continuat activitatea sa criminală.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către inculpatul Vlas Serghei, prin care, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, solicită casarea totală a deciziei cu menținerea dispozițiilor sentinței. 5.1. În motivarea recursului, argumentele inculpatului se rezumă la următoarele: - hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția precum și instanța de apel a aplicat o pedeapsă individualizată contrar prevederilor legale; - instanța de apel nu a luat în considerație faptul că inculpatul Vlas Serghei a recunoscut integral vinovăția, s-a căit sincer în cele săvârșite, a contribuit la examinarea rapidă și nu a solicitat administrarea de noi probe, are la întreținere doi copii minori; - prima instanță corect a apreciat circumstanțele cauzei și corect a aplicat pedeapsa sub formă de muncă neremunerată, întrucât atât pentru inculpat cât și pentru societate munca neremunerată este cu mult mai utilă decât executarea pedepsei în penitenciar unde inculpatul aflându-se printre persoanele condamnate inclusiv și pentru infracțiuni cu mult mai grave, se află la întreținerea statului și nu contribuie cu nimic util societății; - instanța de apel nu a oferit nici o motivare a pedepsei stabilite în raport cu pedeapsa stabilită de prima instanță și motivele aplicării acestei pedepse. Prin urmare decizia instanței de apel suferă de o insuficiență a motivării soluției adoptate.

Referință asupra recursului declarat, depune procurorul în secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție, Crijanovschi Sergiu, 4 prin care a pledat pentru dispunerea inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din textul recursului declarat, Colegiul penal constată că partea apărării a invocat în calitate de temei pentru recurs, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția precum și când instanța a aplicat o pedeapsă individualizată contrar prevederilor legale. Analizând decizia contestată prin prisma temeiurilor invocate, Colegiul penal atestă că acestea nu sunt aplicabile speței, întrucât decizia instanței de apel este motivată și întemeiată legal, și în sensul respectiv se evidențiază următoarele raționamente. Prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte. Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. 5 Conform prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, și respectiv la rândul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea ultimului, cât și a altor persoane. Totodată, conform prevederilor art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei, care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Astfel, instanța de recurs reamintește, că categoriile pedepselor aplicate persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal într-o anumită consecutivitate: de la cea mai blândă - amendă, până la cea mai aspră - detențiune pe viață. În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, o pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Analizând decizia atacată, Colegiul penal conchide că instanța de apel a motivat pe deplin și suficient necesitatea aplicării pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) luni, pedeapsă care este corespunzătoare practicii judiciare în respectivele categorii de infracțiuni, ținându-se cont de toate circumstanțele prezentei cauze penale și cele personale ale inculpatului Vlas Serghei, care potrivit materialelor cauzei, nu este la prima abatere penală, fiind anterior condamnat și anume prin: sentința Judecătoriei Drochia, din 08.12.2005, Vlas Serghei a fost recunoscut vinovat în baza art. 186 alin. (2) Cod penal și condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 90 Cod penal, 2 ani termen de probațiune; sentința Judecătoriei Drochia din 18.10.2006, Vlas Serghei a fost recunoscut vinovat în baza art. 186 alin.(2) lit. b),c),d) Cod penal; procurorul în Procuratura Drochia, Iancu Zaporojan a încetat urmărirea penală în cauza penală nr.2011120190, în privința lui Vlas Serghei, învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin.(2) lit. b), c) Cod penal, pe motiv că părțile s-au împăcat; la 30.06.2011, procurorul în Procuratura Drochia, Iancu Zaporojan a încetat urmărirea penală în cauza 6 penală nr.2011120234, în privința lui Vlas Serghei, învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute în art. 186 alin. (2) lit. c),d) Cod penal, pe motiv că părțile s-au împăcat; potrivit sentinței Judecătoriei Drochia din 16.05.2013, Vlas Serghei a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit.b),c),d) Cod penal; potrivit sentinței Judecătoriei Bălți din 04.05.2018, Vlas Serghei a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin.(1) Cod penal, la pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe termen de 120 ore, care în conformitate cu art. 87 alin. (1) Cod penal, a fost transformată în pedeapsă sub formă de 30 zile închisoare. Conform art. 84 alin.(4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total s-a adăugat la pedeapsa stabilită pedeapsa aplicată prin sentința Judecătoriei Drochia din 02.03.2018, definitiv fiindu-i stabilită pedeapsa de 2 ani 7 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. Analizând circumstanțele cazului ce se referă la fapta infracțională și personalitatea inculpatului în raport cu decizia contestată, Colegiul penal a stabilit că decizia nu conține nici una din erorile invocate, pedeapsa fiind stabilită în limitele legale, fiind corect aplicate prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală și art. 75 Cod penal, or, inculpatul fiind anterior condamnat, a comis o nouă infracțiune cu intenție, or, prin aplicarea unei pedepse cu munca neremunerată în folosul comunității, nu vor putea fi atinse scopurile pedepsei penale prevăzute la art. 61 Cod penal. Astfel, Colegiul penal atestă că argumentele invocate de către recurent în susținerea recursului declarat, au primit o apreciere completă la judecarea cauzei în ordine de apel, decizia contestată conținând o motivare amplă a soluției emise. În acest sens, Colegiul penal face trimitere la pct. 37 a hotărârii CtEDO din 16.02.2010 în cauza Albert vs. România, în care s-a statuat că, art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să-și motiveze deciziile, nu poate fi interpretat ca impunere de a da un răspuns detaliat pentru fiecare argument (cauza Van de Hurk vs Olanda, din 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie printr-un alt mod, să examineze chestiunile esențiale supuse atenției sale. Prin urmare, instanța de recurs ordinar constatând temeinicia motivării soluției instanței de apel, o însușește integral întrucât această instanță a oferit răspunsuri complete și argumentate tuturor aspectelor esențiale la individualizarea pedepsei, aceasta fiind una proporțională și echitabilă faptelor comise. Ținând cont de cele constatate supra, Colegiul penal conchide că erorile invocate în recurs nu și-au găsit confirmarea, iar hotărârea atacată este legală 7 și întemeiată, astfel că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul Vlas Serghei xxxxx, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 02 decembrie 2020, în propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 21 mai 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecători Toma Nadejda Țurcan Anatolie 8