1re-72/2022 — art. 264/1 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Edineț din 15 noiembrie 2021, Fulga Alexandru a fost condamnat în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, la 200 ore de muncă neremunerată în folosul comunității, cu anularea dreptului de conduce mijloace de transport. De la inculpat s-au încasat în beneficiul statului cheltuielile judiciare în sumă de 694 lei.

Instanța de fond a constatat la data de 18 aprilie 2021, aproximativ ora 17.20, inculpatul Fulga Alexandru, având scopul nerespectării interdicției impuse conducătorilor mijloacelor de transport să conducă în stare de ebrietate reglementate de legislația în vigoare, deținând permisul de conducere cu nr. 975804712 pentru categoriile A, B și C, eliberat la 16.07.1997, a fost stopat de către angajații de poliție în XXXXXXX XXXXXX în timp ce conducea automobilul „Nissan Primera”, n.î. 1 XXXXXXX XXXXXX, fiind în stare de ebrietate alcoolică, constatată în rezultatul testării alcooscopice a acestuia cu aparatul „Drager” conform căruia, concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de către Fulga Alexandru constituia 1,19 mg/1. Totodată, potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 202106P0185 din 22.04.2021, în proba de sânge prelevată de la Fulga Alexandru s-a constatat prezența alcoolului etilic în cantitatea de 4,09 g/1, echivalent cu 4,09 ‰, ce conform art. 13412 Cod penal și Regulamentului privind modul de testare alcooscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și natura ei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 296 din 16.04.2009, corespunde stării de ebrietate cu grad avansat. Instanța a reținut că, inițial, la cererea inculpatului s-a dispus examinarea cauzei în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, însă, deoarece acesta pe parcursul audierii nu a recunoscut vina integral, instanța a revenit la examinarea cauzei în procedură generală. Astfel, inculpatul nu a recunoscut vina și a declarat că se deplasa cu automobilul „Nissan Primera” prin sat și consumase doar 50 gr. de rachiu. A fost stopat de către colaboratorii de poliție, care, probabil au simțit miros de alcool. Cu rezultatul testului „Drager” de 1, 19 mg/l nu este de acord și el nu se deplasa haotic. I-au fost prelevate probe de sânge. Sticla cu coniac din automobil era pregătită pentru cadou la ziua de naștere. Cu rezultatul de 4,09 mg/l alcool în sânge nu este de acord, însă nu a contestat rezultatul. Nu este de acord cu declarațiile martorului. Vina o recunoaște și se căiește, fiind de acord să execute pedeapsa cu muncă neremunerată. Totodată, vinovăția inculpatului a fost confirmată prin probele administrate, inclusiv: declarațiile martorului Rotari Alexandru, că pe 18.04.2021, în jurul orei 17.00, fiind implicat în serviciu, în timp ce documenta un caz, a văzut din față un automobil de model „Nissan Primera”, care se deplasa pe traseu spre ei haotic. Șoferul conducea nesigur, apoi frâna, iar se deplasa, apoi frâna. Automobilul a fost stopat, inculpatul era singur în mașină, în stare de ebrietate avansată. Pe bancheta din față era o sticlă de coniac începută. La solicitare, șoferul a prezentat actele la control. Martori ai cazului au fost colegul de serviciu și o doamnă care anterior apelase serviciul poliției. Inculpatul a recunoscut că a consumat băuturi alcoolice și nu s-a opus testării. Muștucul era nou, a fost desigilat în prezența inculpatului și acesta a fost de acord cu rezultatul aparatului „Drager”; procesul-verbal privind depistarea infracțiunii ori constatarea bănuielii rezonabile privitor la infracțiunea comisă din 18.04.2021 de către Fulga Alexandru; procesul-verbal privind constatarea faptei de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate din 18.04.2021; rezultatul aparatului „Drager” din 18.04.2021, ora 17.29 efectuat în privința lui Fulga Alexandru, la care s-a depistat 1,19 mg/l; procesul-verbal și ordonanța de ridicare din 18.04.2021 prin care s-a dispus ridicarea cheia de la autovehicul de model „Nissan”; procesul-verbal de colectare a mostrelor; raportul de expertiză judiciară din 22.04.2021, potrivit căruia la Fulga Alexandru s-a depistat alcool etilic în cantitate de 4,09 g/l, echivalent a 4,09%, planșa fotografică; 2 procesul-verbal nr. 6 al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, cu concluzia - stare de ebrietate cu grad avansat. Deci, nerecunoașterea vinei de către inculpat, este combătută prin declarațiile martorului, raportul „Drager”, raportul de expertiză, iar dezacordul acestuia cu gradul de alcoolemie nu a fost demonstrat prin probe. Potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 202106P0185 din 22.04.2021 în proba de sânge prelevată de la Fulga Alexandru s-a constatat prezența alcoolului etilic în cantitatea de 4,09 g/1, echivalent cu 4,09 %, ce conform art. 13412 Cod penal și Regulamentului privind modul de testare alcooscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și natura ei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 296 din 16.04.2009, corespunde stării de ebrietate cu grad avansat. Acțiunile inculpatului urmează a fi încadrate pe art. 2641 alin. (1) Cod penal, ca conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, care se pedepsește de la 200 ore la 240 ore de muncă neremunerată în folosul comunității, cu anularea dreptului de conduce mijloace de transport. La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, că inculpatul a recunoscut parțial vina, se caracterizează pozitiv, anterior nu a fost condamnat, însă în perioada 2008 - 2021 în privința lui au fost pornite 11 procese-verbale cu privire la contravenție, inclusiv din domeniul încălcării Regulamentului circulației rutiere pentru conducerea mijlocului de transport cu depășirea vitezei, fără poliță, fără revizia tehnică, în lipsa permisului de conducere, în stare de ebrietate alcoolică, pentru consumul de băuturi alcoolice în locuri publice și distrugerea intenționată a bunurilor străine, că lipsesc circumstanțe agravante, cea atenuantă fiind comiterea pentru prima dată a unei infracțiuni ușoare, concluzionând că corectarea și reeducarea acestuia este posibilă prin aplicarea pedepsei cu muncă neremunerată în folosul comunității, aceasta fiind acceptată de inculpat. Totodată, instanța a conchis că este neîntemeiată cerere apărării de neaplicare a pedepsei complementare sub formă de anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, or, consumul de alcool constituie evident un pericol pentru societate, iar un individ în stare de ebrietate poate reprezenta o amenințare pentru el însuși și pentru alții. Infracțiunea comisă face parte din infracțiunile din domeniul transportului care la moment prezintă un pericol social sporit în Republica Moldova, iar conducerea mijloacelor de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat capătă în rândurile cetățenilor o amploare tot mai mare. Pe lângă aceasta, pedeapsa cu muncă neremunerată în folosul comunității a fost acceptată de către inculpat și nu are restricțiile prevăzute la art. 67 alin.(4) Cod penal.

Avocatul Odobescu Ghenadie a declarat recurs ordinar, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Recurentul a invocat că prima instanță nu și-a argumentat poziția, ignorând prescripțiile art. 100, 101, 389 Cod de procedură penală, fiind omise prevederile Regulamentul privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 296 din 16.04.2009. 3 Totodată, nu au fost audiați toți participanții la proces, la emiterea sentinței fiind neglijate prevederile art. 389 Cod de procedură penală. 3.1. A declarat recurs ordinar și avocata Ciumac Natalia, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat, pe motiv că nu s-a constatat existența infracțiunii. Recurenta a indicat că inculpatul nu a fost de acord cu rezultatele alcooltestului „Drager” din 18.04.2021, ora 17.29, la care s-a depistat 1,19 mg/l, și raportul de expertiză judiciară din 22.04.2021, conform căruia la Fulga Alexandru s-a depistat alcool etilic în cantitate de 4,09 g/l, echivalent a 4,09 ‰, fiind neîntemeiată și anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. La fel, inculpatul a indicat că nu era în starea de ebrietate stabilită prin raportul de expertiză și nu are încredere în rezultatele alcooltestului și ale raportului de expertiză judiciară, nefiind de acord și cu declarațiile martorului Rotari A. date în ședința de judecată.

Potrivit deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 02 martie 2022, recursurile au fost respinse, ca nefondate. Instanța de recurs a reținut că instanța de fond a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală, conform art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, soluția fiind fondată pe probele verbale și cele scrise cercetate în prima instanță, inclusiv declarațiile martorului Rotari Alexandru. Or, alegațiile apărării că declarațiile martorului Rotari Alexandru nu sunt credibile și nu pot fi plasate la baza probatoriului sunt pur declarative, deoarece martorul a dat declarații sub jurământ, nefiind prezent un careva dubiu rezonabil în credibilitatea celor relatate de acesta. Mai mult, declarațiile lui coroborează cu procesul-verbal privind depistarea infracțiunii și constatarea bănuielii rezonabile privind infracțiunea comisă la 18.04.2021, potrivit căreia, la 18.04.2021, ora 17.20 a fost stopat automobilul de model „Nissan Primera” cu n.î. XXXXXXX XXXXXX, condus de Fulga Alexandru, acesta fiind suspectat că se afla în stare de ebrietate; procesul-verbal privind constatarea faptei de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate din 18.04.2021, potrivit căruia în rezultatul testării alcoolscopice la Fulga Alexandru s-a depistat concentrația de alcool în aerul expirat de 1,19 mg/l, fapt constatat și certificat prin rezultatul aparatului „Drager” din 18.04.2021, ora 17.29 efectuat lui Fulga Alexandru, la care s-a depistat 1,19 mg/l. La fel, vina inculpatului a fost confirmată și prin procesul-verbal de colectare a mostrelor datat cu 18.04.2021, potrivit căruia, între orele 18.44 - 18.50 de la Fulga Alexandru s-au prelevat probe biologice, și anume, două seringi cu sânge ridicate de asistentul medical al SR Edineț, fiind dispusă ulterior petrecerea expertizei toxico- narcologice, iar potrivit concluziei raportului de expertiză judiciară din 22.04.2021, la Fulga Alexandru s-a depistat alcool etilic în cantitate de 4,09 g/l, echivalent a 4,09‰, planșa fotografică. Totodată, este irelevantă afirmația apărării privind imposibilitatea plasării la baza probatoriului a expertizei toxicologice a sângelui, fapt ce ar duce la achitarea 4 inculpatului din lipsa laturii obiective, axată pe pct. 3 din concluzie „stabilirea concentrației din alcool în sângele colectat, către ora 17.20 din data de 18.04.2021 nu este posibil de efectuat din motivul lipsei datei timpului de colectare ale probelor menționate”, or, a fost stabilit cert faptul depistării alcoolului etilic în cantitate de 4,09 g/l, echivalent a 4,09 ‰ la Fulga Alexandru, rezultatul fiind primit în urma cercetării mostrelor ridicate de la acesta la 18.04.2021, orele 18.44 - 18.50, de asistentul medical al SR Edineț, iar faptul că experții nu s-au putut expune asupra gradului concentrației de alcool în sângele colectat, către ora 17.20, nu constituie temei de a respinge această probă, iar în cazul posibilității stabilirii, concentrația de alcool urma să fie una mai mare. În coroborare cu probele administrate sunt și concluziile din procesul-verbal nr. 6 din 18.04.2021. al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, potrivit cărora la Fulga A. s-a depistat stare de ebrietate cu grad avansat, acesta comunicându-i medicului că a consumat 100 ml. Alcool. Și declarațiile inculpatului parțial coroborează cu probele administrate or, acesta nu a recunoscut vina dar a declarat că la 18.04.2021 se deplasa cu automobilul, consumat doar 50 ml. de rachiu, nu este de acord cu rezultatul testului „Drager” de 1,19 mg/l și cu rezultatul de 4,09 mg/l în sânge, însă nu a contestat rezultatul. Vina o recunoaște și se căiește. Este de acord cu pedeapsa sub formă de muncă neremunerată. Astfel, inculpatul a recunoscut că a consumat alcool înainte de a urca la volan, dar nu-i de acord cu concentrația stabilită, care ar fi fost mai mică. Respectiv, a fost constatat că inculpatul Fulga Alexandru, la data de 18.04.2021, aproximativ la ora 17.20, a condus automobilul de model „Nissan Primera” cu n.î. XXXXXXX XXXXXX, fiind în stare de ebrietate alcoolică, iar instanța de fond corect a stabilit starea de fapt în baza probelor administrate și just a calificat acțiunile acestuia în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal. La fel, instanța de fond just a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal și a apreciat pedeapsa aplicată inculpatului, ținând cont că a comis o infracțiune ușoară, se caracterizează pozitiv, nu au fost stabilite circumstanțe agravante, fiind justificată pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, aceasta fiind proporțională faptei comise, fiind echitabilă, legală și corect individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială, corect rea și reeducarea inculpatului.

În virtutea prevederilor art. 466 Cod de procedură penală, hotărârile judecătorești au devenit irevocabile.

Avocatul Odobescu Ghenadie declară recurs în anulare, solicitând casarea deciziei menționate și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de recurs. Recurentul invocă că imposibilitatea efectuării concluziei medicale în privința condamnatului din cauza lipsei datelor privind timpul de colectare a probelor, duce la lipsa laturii obiective a infracțiunii, nefiind stabilită componența infracțiunii incriminate în totalitate, or, latura obiectivă trebuie probată, nu doar declarată. Totodată, la examinarea cauzei, nu au fost respectate prevederile art. 100, 101 Cod de procedură penală, iar probele prezentate nu au demonstrat incontestabil vinovăția condamnatului. Mai mult, instanțele au omis probele ce dovedesc nevinovăția acestuia, fapt ce a dus la încălcarea vădită a drepturilor protejate de stat și de lege. 5 În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 452, 454, 455, 457 Cod de procedură penală.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului nominalizat pe baza materialului din dosarul cauzei și a motivelor invocate, Colegiul Penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată. Conform art. 6 pct. 44) Cod de procedură penală, viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată, se consideră încălcare esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale. Dar, conform art. 453 alin. (2) Cod de procedură penală, recursul în anulare este inadmisibil dacă nu se întemeiază pe motivele prevăzute în art. 453 Cod de procedură penală. Potrivit art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală, cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă conținutul și motivele recursului în anulare cu menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate. Totodată, în pofida acestor prevederi legale, în recursul vizat nu sunt invocate circumstanțe concrete, considerate a fi un viciu fundamental, raportate la circumstanțele de fapt și de drept conținute în hotărârile contestate, cu indicarea normelor legale care prevăd drepturile și libertățile pretinse a fi esențial încălcate, denumirea acestor drepturi și libertăți, esența încălcărilor respective raportată la normele procesual penale și la alte legi naționale, convenții și tratate internaționale, la jurisprudența națională și a CtEDO, modul și măsura în care încălcările presupuse ar fi afectat hotărârile atacate, astfel încât acestea să obțină natura unui viciu fundamental capabil să genereze temeiul desființării hotărârii irevocabile atacate, omițându-se totalmente indicarea unor concrete erori de drept la capitolul dat (pct. 6. din decizie). Rezultă, că recursul în anulare nu întrunește condițiile de conținut prevăzute în articolele specificate, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul în anulare a avocatului cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica, și să se expună, apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legal de recurent. În același timp, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Pe lângă aceasta, recursul în anulare, conform argumentelor reproduse la pct. 6. din decizie, este întemeiat doar pe critica modului în care instanțele au apreciat circumstanțele și probele cauzei. Însă, descriptivul hotărârilor instanțelor de fond și de recurs, în sensul vizat, inclusiv împrejurările reproduse la pct. 2., 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că acestea corect au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind vinovăția formulată condamnatului și încadrarea juridică a acțiunilor acestuia în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, cât și pedeapsa aplicată, adoptând 6 hotărâri legale, întemeiate și motivate în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, în corespundere cu prescripțiile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, art. 7, 61, 75 Cod penal, instanțele de fond și de recurs ordinar, pronunțându-se în mod detaliat și argumentat asupra tuturor motivelor, versiunilor și probelor invocate de apărare, inclusiv în recursul declarat. În același timp, potrivit art. 27 alin. (1), 448 Cod de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialului din dosarul cauzei. Deci, activitatea privind aprecierea sau reaprecierea probelor și a circumstanțelor cauzei, este o competență și prerogativă legală a instanței judecătorești, și invocarea în cadrul unui recurs în anulare doar a aprecierii probelor și circumstanțelor cauzei, în alt sens decât cel pe care îl propune apărarea, este una lipsită de orice suport juridic, și nu constituie în sine un viciu fundamental de natură să afecteze o hotărâre irevocabilă. Circumstanțele nominalizate relevă că, în raport cu motivele invocate de recurent, instanțele nu au comis erori de drept de natura unui viciu fundamental, și că recursul în anulare este unul vădit neîntemeiat (pct. 2., 4., 6., 7. din decizie). Conform art. 456, 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului în anulare, dacă se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Astfel, dat fiind că este vădit neîntemeiat, recursul de pe rol urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul Penal, d e c i d e: Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de avocatul Odobescu Ghenadie, împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 02 martie 2022, în privința condamnatului Fulga Alexandru XXXXX, pe motiv că este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral la 05 august 2022. Președinte Nadejda Toma Judecători Iurie Diaconu Victor Boico 7