1re-36/2022 — art. 264-1 alin. 1 CP

1re-36/2022 — art. 264-1 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1re-36/2022

1-20014954-01-1r/e-16032022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

13 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție

în componență

Președinte Nadejda Toma,

Judecători Iurie Diaconu, Victor Boico,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursurilor în anulare împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău din 16

decembrie 2020 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21

decembrie 2021, declarate de avocatul Marcel Guțan și de condamnatul

Iapără Tudor xxxx.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 04.02.2020 – 16.12.2020,

instanța de recurs: 11.01.2021 – 21.12.2021,

instanța de recurs

în anulare: 16.03.2022 – 13.04.2022.

Asupra recursurilor menționate, Colegiul Penal,

C O N S T A T Ă :

examinată conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală, Iapără Tudor

a fost condamnat în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, la 150 ore muncă neremunerată

în folosul comunității, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

certitudine că acționează cu încălcarea prevederilor pct. 14 lit. a) al Regulamentului

Circulației Rutiere care prevede că „Conducătorului de vehicul îi este interzis să

conducă vehiculul în stare de ebrietate, sub influenta drogurilor sau altor substanțe

contraindicate, sub influenta preparatelor medicamentoase care provoacă reducerea

reacției, fiind bolnav, traumatizat sau într-o stare avansată de oboseală de natură săi

afecteze capacitatea de conducere”, a condus mijlocul de transport în stare de ebrietate

alcoolică cu grad avansat, în următoarele circumstanțe și anume la 11 ianuarie 2020,

orele 04.10, conștientizând că a consumat alcool și respectiv se afla în stare de ebrietate

1

alcoolică, acționând cu intenție directă, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al

acțiunilor sale și prevăzând urmările lor, a urcat la volanul automobilului „Toyota

RAV4”, n/î XXXX, și în timp ce se deplasa prin mun. Chișinău, a fost stopat de către

colaboratorii Inspectoratului Național de Patrulare.

Fiind suspectat în conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate

alcoolică, a fost supus controlului alcooltestului „DRAGER”, prin care a fost stabilită

concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de 0,46 mg/1, care conform

prevederilor art. 13412 alin. (3) Cod penal, constituie stare de ebrietate alcoolică cu grad

avansat.

Instanța a reținut că inculpatul a recunoscut în totalitate faptele indicate în

rechizitoriu, solicitând ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de

urmărire penală.

Dat fiind că probele administrate dovedesc pe deplin vinovăția inculpatului,

acțiunile lui urmează a fi încadrate pe art. 2641 alin. (1) Cod penal, ca conducerea

mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică

cu grad avansat.

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod

penal, că inculpatul a comis o infracțiune ușoară, care se pedepsește cu muncă

neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 ore, cu anularea dreptului de a

conduce mijloace de transport, că este angajat în câmpul muncii în calitate de casier în

cadrul companiei „Simplex”, că nu s-au stabilit circumstanțe agravante, cele atenuante

fiind comiterea pentru prima dată a unei infracțiuni ușoare, concluzionând că

reeducarea și corectarea acestuia este posibilă prin stabilirea unei pedepse de 150 ore

muncă neremunerată în folosul comunității, în condițiile beneficierii de reducerea cu o

treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, conform art. 3641 alin. (8) Cod de

procedură penală, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care lui Iapără T. să-i fie stabilită o

pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 133

ore, fără anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

Recurentul a invocat că procesul реnаl a fost ехаminаt în procedură simplificată,

inculpatul și-a recunoscut vina, rеgrеtă și se căiește sincer de cele comise, promite ре

viitor сă аșа ceva nu se va mai repeta, а explicat instanței care а fost motivul сă a urcat

în stare de ebrietate la vоlаn.

Art. 79 alin. (1) Сod penal, prevede că instanța de judecată poate aplica о

реdеарsă sub limita minimă, рrеvăzută de legea реnаlă реntru infracțiunea respectivă,

sau unа mai blândă, de altă categorie, ori poate să nu aplice pedeapsa соmрlеmеntаră

obligatorie.

Inculpatul a comis о infracțiune ușoаră, este tânăr, anterior nu а fost judecat,

mijlocul de transport este necesar pentru transportarea рărințilоr la instituțiile medicale

саrе sunt grаv bolnavi și în etate, este caracterizat pozitiv la lосul de munсă și trai, nu

este dependent de alcool sau droguri, nu se află la evidența medicului psihiatru sau

narcolog, circumstanțe agravante în procesul penal nu аu fost stabilite, ceea ce

miсșоrеаză esențial gravitatea faptei și а consecințelor ei, iar соrесtаrеа și rееduсаrеа

2

lui Iарără Т. este posibilă cu aplicarea unei pedepse minimе, fără аnulаrеа dreptului de

а соnduсе mijloace de trаnsроrt.

3.1. A declarat recurs ordinar și inculpatul, solicitând casarea parțială a sentinței

și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă, adică

133 ore, fără anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

Recurentul a indicat că procesul реnаl a fost ехаminаt în procedură simplificată,

își recunoaște vina, rеgrеtă și se căiește sincer de cele comise, promite ре viitor сă аșа

ceva nu se va mai repeta, а explicat instanței care а fost motivul real că s-a urcat în

stare de ebrietate la vоlаn și anume pentru a preveni pierderi umane deoarece inițial

automobilul era condus de altă persoană, care la rândul său conducea cu o viteză

ridicată și avea un stil foarte agresiv în trafic și el fiind foarte beat, el însă a condus cu

doar 50 km/oră și într-o manieră liniștită. Conduce timp de 13 ani, fără încălcări grave,

este un conducător auto foarte disciplinat și corect. Are nevoie de permis de conducere

deoarece transportă părinții la spital, având o stare de sănătate nesatisfăcătoare.

2021, recursurile au fost respinse, ca nefondate.

Instanța de recurs a reținut că în ședința instanței de recurs, avocata Cristina

Mihalachi a susținut recursurile în sensul declarant, iar inculpatul nu s-a prezentat, din

motive necunoscute instanței, fiind citat legal.

La stabilirea pedepsei inculpatului, instanța de fond a acordat deplină eficiență

prevederilor art. 61,75 Cod penal și ca urmare, acesta a fost recunoscut vinovat de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa

sub formă de 150 ore, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport,

reținând gravitatea infracțiunii săvârșite, care face parte din categoria celor ușoare, de

persoana vinovatului, recunoașterea de către acesta a faptei comise și căința sinceră în

legătură cu urmările survenite, cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) CPP și

anume reducerea cu o treime a pedepsei cu munca neremunerată în folosul comunității.

Sunt neîntemeiate alegațiile apărării că instanța de fond neîntemeiat nu i-a aplicat

inculpatului prevederile art. 78, 79 Cod penal or, instanța de fond corect i-a aplicat

pedeapsa sub formă de 150 ore muncă neremunerată în folosul comunității, prin prisma

art. 3641 Cod de procedură penală, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de

transport, în limitele prevăzute de norma legală pentru infracțiunea respectivă, reținând

că infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului este o infracțiune

de pericol, astfel că pentru a se evita producerea de accidente de circulație, legiuitorul

a incriminat această faptă, pericolul social fiind unul abstract, inseparabil legat de

materialitatea faptei, indiferent de împrejurările în care s-ar comite aceasta și de

urmările produse ori care s-ar fi putut produce cu privire la persoane sau bunuri.

Cu referire la solicitarea recurenților de a nu-i fi stabilită pedeapsa

complementară inculpatului și anume, să nu fie lipsit de dreptul de a conduce mijloace

de transport, instanța de fond corect și legal a stabilit pedeapsa complementară sub

forma de anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, or, la stabilirea

categoriei și mărimii pedepsei inculpatului, instanța de fond just a aplicat în privința

inculpatului pedeapsa complimentară prevăzută de norma dreptului penal pentru

comiterea infracțiunii imputate, reieșind din faptul că Iapără T. nu întrunește condițiile

aplicabilității art. 78, 79 Cod penal.

3

Totodată, instanța de fond corect și legal a reținut cauza dată spre examinare,

inculpatului corect i-a fost înaintată și stabilită vinovăția, cât și numirea pedepsei atât

principală cât și cea complementară, or, sancțiunea art. 2641 alin. (1) Cod penal prevede

muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de la 200 la 240 ore, cât și

anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, iar careva situații excepționale

pentru aplicarea prevederilor art. 78, 79 Cod penal nu au fost dovedite, dreptul la muncă

a inculpatului nu a fost încălcat, or, acesta la moment este angajat în calitate de casier.

Sunt nefondate și alegațiile părții apărării precum că instanța de fond i-a aplicat

inculpatului o pedeapsă prea aspră or, infracțiunea imputată inculpatului are un pericol

social ridicat, făcând parte din domeniul securității circulației și exploatării mijloacelor

de transport, ca parte componentă a securității și ordinii publice, condiționată de

neadmiterea la circulația rutieră a persoanelor în stare de ebrietate alcoolică.

Prin urmare, temei pentru casarea sentinței nu s-a constatat, cauza fiind

examinată în corespundere nu normele legale, iar pedeapsa astfel cum a fost

individualizată de instanța de fond, răspunde atât principiului proporționalității, cât și

scopului prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea

inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

inculpatului, cât și a altor persoane.

judecătorești au devenit irevocabile.

menționate, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel.

Recurentul menționează că recursurile au fost examinate în lipsa inculpatului și

avocatului, participând din oficiu avocata Cristina Mihalachi, contrar prevederilor și

principiilor codului de procedură penală, fiind încălcate mai multe drepturi procesuale,

dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, dreptul la accesul liber la justiție,

principiul contradictorialității în procesul penal, prevăzut de art. 6 CtEDO, or,

neprezentarea inculpatului și avocatului său a fost motivată prin cereri înaintate

instanței de judecată.

Totodată, instanța de apel nu a luat în considerație motivele invocate în

recursurile înaintate, fiind respinse ca nefondate, apreciindu-le critic, ceea ce duce la

concluzia de imparțialitate a completului de judecată la examinarea cauzei penale în

ordine de recurs, precum și independența completului de judecată, deoarece decizia

instanței superioare este bazată pe aprecierea probelor de către prima instanță.

Instanța de fond și de apel neîntemeiat nu au constatat circumstanțele atenuante

în prezenta cauză penală și anume că inculpatul a contribuit activ la descoperirea

infracțiunii în cauză, comportamentul în timpul și după consumarea infracțiunii, a

recunoscut vina în săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata

să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, prin ce a contribuit

la soluționarea cauzei penale cât mai operativ, cu cheltuieli reduse, se căiește sincer,

este tânăr, anterior nu a fost judecat, mijlocul de transport este necesar pentru

transportarea părinților la instituțiile medicale, care sunt grav bolnavi și în etate, este

caracterizat pozitiv la locul de muncă și trai, nu este dependent de alcool sau droguri,

nu se află la evidența medicului psihiatru sau narcolog, circumstanțe agravante în

4

procesul penal nu au fost stabilite, pe viitor a declarat cu responsabilitate că nu va mai

încălca legea.

Astfel, circumstanțele atenuante micșorează esențial gravitatea faptei și a

consecințelor ei, iar pedeapsa aplicată de către instanța de fond și menținută prin

decizia instanței de apel este prea aspră, fiind echitabil aplicarea unei pedepse

principale minimale mai blândă, fără aplicarea pedepsei complementare.

Mai mult, instanța de apel nu s-a expus asupra motivului înlăturării avocatului

M. Guțan de la examinarea în ședință publică în ordine de recurs a recursului, nefiind

pronunțată în acest sens o încheiere protocolară motivată, având în vedere că în calitate

de apărător, a depus prin poșta electronică instanței de recurs, o cerere prin care a

solicitat amânarea ședinței de judecată din 21.12.2021, orele 09:30, din motivul că

participă în altă ședință de judecată la Judecătoria Chișinău, orele 09:30, anterior

stabilită, informând în acest sens și grefierul.

Prin urmare, în calitate de apărător, a participat la examinarea în ordine de recurs

la instanța de apel, fiind amânate ședințele de judecată din diferite motive, situația

epidemiologică din țară și riscul îmbolnăvirii cu virusul Covid-19, repartizarea cauzei

penale altui judecător raportor etc.

Referitor la ședințele de judecată în ordine de recurs din 16.12.2021, orele 12:00

și 21.12.2021 orele 09:30, în calitate de apărător nu a fost informat (telefon, e-mail

etc.) sau citat legal de către instanță, mai mult ca atât ședințele de judecată au fost

stabilite în lipsa sa, necoordonate cu el.

La 21.12.2021, a recepționat prin poșta electronică citația pentru data de

21.12.2021, orele 09:30, privind examinarea recursului împotriva sentinței în privința

lui Iapără Tudor.

Verificând agenda, a informat grefierul, prin poșta electronică, că la 21.12.2021

are stabilită altă ședința de judecată pentru orele 09:00 până la orele 12:00, fiind în

imposibilitate de a se prezenta, înaintând o cerere de amânare.

Deci, pornind de la cele expuse, ședința de judecată din 21.12.2021, orele 09:30,

nu putea fi preconizată din motivul că nu a fost stabilită și coordonată cu apărătorul

Marcel Guțan.

Prin urmare, instanța nu a stabilit temeiuri de fapt și de drept, precum și motive

ce ar justifica examinarea în ordine de recurs în lipsa inculpatului și avocatului, or,

instanța de apel pripit și în mod abuziv a concluzionat înlăturarea și înlocuirea

avocatului Marcel Guțan cu avocata desemnată din oficiu, Cristina Mihalachi,

neprezentarea avocatului Marcel Guțan fiind întemeiată, prin cererea anexata la

recursul în anulare, expediat prin poșta electronică.

Deci, decizia instanței de apel nu cuprinde motivele prevăzute de lege pe care se

bazează soluția, adică este neîntemeiată și eronată, or instanța de recurs a încălcat

drepturile și libertățile garantate de art. 6, par. l din CtEDO, fără a examina recursurile

înaintate în mod echitabil.

6.1. Declară recurs în anulare și condamnatul, solicitând casarea deciziei

menționate, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel.

Recurentul invocă că în calitate de inculpat, a participat la examinarea în ordine

de recurs, fiind amânate ședințele de judecată din diferite motive, situația

5

epidemiologică din țară și riscul îmbolnăvirii cu virusul Covid19, repartizarea cauzei

penale altui judecător raportor, starea sa de sănătate rea etc.

Pentru neprezentarea sa, din cauza situației epidemiologice din țară și a stării rele

de sănătate, a expediat pe adresa electronică a instanței pentru grefier, o cerere de

amânare a ședinței și un certificat medical.

Referitor la ședința de judecată în ordine de recurs amânată pe data de

21.12.2021 orele 09:30, nu a fost informat (telefonic, e-mail etc.) sau citat legal, mai

mult ca atât ședința de judecată a fost stabilită în lipsa sa, necoordonată cu el, ședința

de judecată având loc, în lipsa sa, fiind lipsit de dreptul la un proces echitabil, garantat

de art. 6, par. l CtEDO, dreptul la apărare și ultimul cuvânt, dreptul la accesul liber la

justiție.

pe baza materialului din dosarul cauzei și a motivelor invocate, Colegiul Penal

concluzionează că acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele

considerente.

Potrivit art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile irevocabile pot fi

atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea

cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat

hotărârea atacată. Conform art. 6 pct. 44), 22 alin. (3) Cod de procedură penală, art. 4

din protocolul nr. 7 CtEDO, viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a

afectat hotărârea pronunțată, se consideră încălcare esențială a drepturilor și libertăților

garantate de Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de

alte legi naționale. Hotărârea judecătorească definitivă, împiedică redeschiderea,

reluarea examinării procesului penal în privința aceleiași persoane pentru aceeași faptă,

cu excepția cazului în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a

afectat hotărârea pronunțată.

Însă, conform art. 453 alin. (2) Cod de procedură penală, recursul în anulare este

inadmisibil dacă nu se întemeiază pe motivele prevăzute în articolul 453 Cod de

procedură penală. Potrivit art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală, cererea de

recurs în anulare trebuie să cuprindă conținutul și motivele recursului în anulare cu

menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea ilegalității hotărârii

atacate.

Totodată, în pofida acestor prevederi legale, cu toate că recurenții au invocat

încălcarea prevederilor art. 6 din CtEDO, în recursurile vizate nu sunt invocate

circumstanțe concrete, considerate a fi un viciu fundamental, raportate la

circumstanțele precise de fapt și de drept conținute în hotărârile contestate, cu indicarea

normelor legale care prevăd drepturile și libertățile pretinse a fi esențial încălcate,

denumirea acestor drepturi și libertăți, esența încălcărilor respective raportată la

normele procesual penale și la alte legi naționale, convenții și tratate internaționale, în

special cele ce vizează procedura recursului împotriva hotărârilor judecătorești pentru

care nu este prevăzută calea de atac apelul (art. 437-451 CPP), procedura privind citarea

și comunicarea actelor procedurale (art. 235-243 CPP), procedura privind participarea

apărătorului (art. 67-72 CPP), dar coraportate la împrejudările concrete de fapt și de drept

reținute în hotărârile contestate în aspectele vizate, modul și măsura în care încălcările

6

presupuse ar fi afectat hotărârile atacate, astfel încât acestea să obțină natura unui viciu

fundamental capabil să genereze temeiul desființării hotărârii irevocabile atacate,

omițându-se completamente argumentarea ilegalității hotărârilor contestate în acest

sens și indicarea unor concrete erori de drept la capitolul dat (pct. 2., 4., 6., 6.1. din decizie).

Rezultă, că recursurile în anulare nu întrunesc condițiile de conținut prevăzute

în normele de drept specificate, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze

din oficiu recursurile în anulare ale avocatului și condamnatului cu circumstanțe în fapt

și în drept, care le-ar justifica, și să se expună, apoi, asupra unor temeiuri

neargumentate legale de recurenți.

Ori, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească

nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și

nu exprimă alte interese decât interesele legii.

Conform art. 456 alin. (1), 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța

decide inadmisibilitatea recursului în anulare, dacă se constată că acesta nu îndeplinește

cerințele legale de conținut.

Prin urmare, dat fiind că recursurile în anulare de pe rol nu îndeplinesc cerințele

legale de conținut, ele urmează a fi declarate inadmisibile.

alin. (1), (2) pct. 1), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul Penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor în anulare declarate de avocatul Marcel Guțan și

de condamnatul Iapără Tudor xxxx, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 21 decembrie 2021, deoarece nu îndeplinesc cerințele de conținut.

Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral la 13 mai 2022.

Președinte Nadejda Toma

Judecători Iurie Diaconu

Victor Boico

7