1ra-474/22 — art. 186 alin. 5 CP

Prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Central din 29 martie 2019, Caproșu Nicolai a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal și în baza acestei norme i s-a stabilit pedeapsa de 7 ani închisoare, cu executarea pedepsei in penitenciar de tip semiînchis. În condițiile art. 84 alin. (4) Cod penal, lui Caproșu Nicolai, prin cumul parțial de sentințe, s-a cumulat sentința Judecătoriei Orhei, sediul Central din 28.12.2017 și i s-a stabilit pedeapsă definitivă cu închisoare pe un termen de 8 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Termenul executării pedepsei lui Caproșu Nicolai s-a dispus a fi calculat din momentul rămânerii definitive a sentinței, cu includerea în termenul de executare a pedepsei a perioadei aflării în stare de reținere și arest la domiciliu din data de 06.04.2016 ora 12:30 până pe 06.05.2016 ora 12:30. S-a respins ca neîntemeiată cererea procurorului privind încasarea solidară de la Caproșu Nicolai și Burduja Vadim în beneficiul statului a sumei de 166,82 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare. Totodată, prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Central din 29 martie 2019 a fost recunoscut vinovat cet. Burduja Vadim, însă în privința acestuia 1 nu a fost depus recurs ordinar. A fost soluționată soarta corpurilor delicte. Prin încheierile Judecătoriei Orhei, sediul Central din 06 iunie 2019 și din 13 decembrie 2019 s-a corectat eroarea materială evidentă, strecurată în dispozitivul sentinței, și anume: La alin. (6) din dispozitiv, s-a înlocuit sintagma greșită „Termenul executării pedepsei lui Caproșu Nicolai a-l calcula din momentul rămânerii definitive a prezentei sentințe, cu includerea în termenul de executare a pedepsei a perioadei aflării în stare de reținere și arest la domiciliu din data de 06.04.2016 ora 12:30 până pe 06.05.2016 ora 12:30”, cu sintagma corectă la alin. (6) din dispozitiv „Termenul executării pedepsei lui Burduja Vadim a-l calcula din momentul reținerii, cu includerea în termenul de executare a pedepsei a perioadei aflării în stare de reținere și arest la domiciliu din data de 06.04.2016 ora 12:30 până pe 06.05.2016 ora 12:30”.

Pentru a se pronunța în cauza dată, în sensul enunțat, prima instanță a constatat că, Caproșu Nicolai, în perioada de timp cuprinsă între 28 noiembrie 2015 - 30 noiembrie 2015, ziua și ora exactă nu a fost posibil de stabilit, în urma unei înțelegeri prealabile cu Burduja Vadim, acționând în scopul sustragerii bunurilor altei persoane, au pătruns în gospodăria cet. Globu Zinaida situată în s. Pohorniceni, r-nul Orhei, de unde pe ascuns, prin pătrundere în locuință, au sustras bunuri precum: un calculator de culoare sură de model „Samsung” cu valoarea de 7 000 lei, un fier de călcat de culoare albă combinat cu albastru de model „Saturn” cu valoarea de 500 lei, un motoferăstrău de model „Bosh” cu valoarea de 3 000 lei, un motoferăstrău de model „Interscol” cu valoarea de 1 500 lei, o combină de tăiat iarbă cu valoarea de 2 600 lei, un motoferăstrău de tăiat lemnul cu valoarea de 3 200 lei, un acumulator de model ST-6/12 de culoare neagră cu valoarea de 800 lei, un aparat de sudat de model BXI-180-C-2 cu valoarea de 1 800 lei, un radiator de model „Zilan” cu valoarea de 1 500 lei, un set de instrumente cu valoarea de 1 500 lei, bani în sumă de 5 000 EURO - cu echivalentul în lei moldovenești de 106 350 lei, 3 500 dolari S.U.A - cu echivalentul în lei moldovenești de 70350 lei și 5900 lei, cu cauzarea părții vătămate Globu Zinaida a unui prejudiciu material considerabil în sumă totală de 206 000 lei, valoarea cărora depășește 5 000 unități convenționale. Prima instanță a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate Caproșu Nicolai a comis infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (5) Cod penal, pe semnele: furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit de două persoane, prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, acțiuni săvârșite în proporții deosebit de mari, adică în valoare ce depășește 5 000 unități convenționale de amendă.

Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Ursu Vera în numele inculpatului Caproșu Nicolai, prin care a solicitat repunerea în termen, 2 admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care acțiunile inculpatului Caproșu Nicolai să fie recalificate din prevederile art. 186 alin. (5) Cod penal în prevederile art. 186 alin. (2) Cod penal. 3.1 În conținutul cererii de apel depuse, apărătorul inculpatului a invocat că: - din cumulul probelor anexate la materialele cauzei, nu rezultă faptul că inculpatul Caproșu Nicolai a sustras mijloace bănești în sumă de 5 000 Euro, 3 500 Dolari SUA și 5 900 lei și nu există alte confirmări ale faptului că partea vătămată Globu Zinaida ar fi deținut mijloacele bănești declarate; - mijloacele bănești în sumă de 5 000 Euro - cu echivalentul în lei moldovenești de 106 350 lei, 3 500 Dolari SUA - cu echivalentul în lei moldovenești de 70 350 lei și 5 900 lei sunt considerabile, ținând cont de salariul mediu pe economie și prețurile existente la toate mărfurile și produsele din Republica Moldova; - faptele săvârșite de către Caproșu Nicolai urmează a fi recalificate în corespundere cu prevederile art. 186 alin. (2) Cod penal; - instanța de judecată a reținut ca circumstanță agravantă, săvârșirea infracțiunii prin participație, cu toate că art. 186 Cod penal deja prevede în calitate de agravantă săvârșirea infracțiunii de două sau mai multe persoane, respectiv, este greșit atribuirea unei duble valențe aceluiași fapt; - la fel, fapta nu a fost săvârșită de către Caproșu Nicolai în stare de recidivă; - la stabilirea pedepsei urma să se țină cont de faptul că inculpatul are la întreținere trei copii minori și soția care se află în concediu de maternitate, or, drept motiv al săvârșirii infracțiunii de furt a constituit obținerea unor beneficii patrimoniale pentru sine și familia sa, ținând cont de starea financiară precară; - instanța de judecată, din oficiu a agravat situația inculpatului și a recalificat faptele potrivit art. 186 alin. (5) Cod penal.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 octombrie 2019 a fost respins ca nefondat, apelul avocatului Ursu Vera în numele inculpatului Caproșu Nicolai împotriva sentinței și menținută sentința fără modificări. 4.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că, în conformitate cu art. 403 Cod procedură penală, urmează a fi repus în termen apelul declarat la 12 iunie 2019 de către avocatul Ursu Vera în interesele inculpatului Caproșu Nicolai împotriva sentinței din 29.03.2019, așa cum avocatul Ursu Vera a fost împuternicită de a reprezenta drepturile și interesele inculpatului Caproșu Nicolai din data de 04 iunie 2019 (dată la care 3 a fost semnat mandatul avocatului nr. 1306446 din 04 iunie 2019), iar cererea de apel a fost depusă în termenul de 15 zile de la data la care avocatul a fost împuternicit de a reprezenta interesele inculpatului Caproșu Nicolai. Raportând motivele invocate în cererea de apel la materialele cauzei penale, instanța de apel a conchis că argumentele invocate de apelant nu își găsește confirmare în starea de fapt a prezentei cauze penale și că în cadrul ședinței de judecată au fost prezentate suficiente probe pertinente, concludente, veridice și utile, care demonstrează pe deplin vinovăția inculpatului Caproșu Nicolai în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal. Argumentele avocatului Ursu Vera nu au fost reținute ca fiind pertinente, deoarece partea vătămată, ca posesor de drept atât a bunurilor care au fost sustrase, cât și a mijloacelor bănești, este în drept să decidă asupra modului de păstrare a acestora, fără a-i fi imputate careva neglijențe. În acest sens, instanța de apel a reținut că martorii Țulan Ana și Țulan Andrei, care sunt sora, și respectiv, cumnatul părții vătămate Globu Zinaida au fost persoanele care aveau grijă de casa acesteia, dânșii semnalizând faptul că cineva a pătruns în casa părții vătămate. Cu referire la declarațiile inculpatului Caproșu Nicolai, care a negat faptul că a sustras careva mijloace bănești din casa părții vătămate Globu Zinaida, instanța de apel le-a apreciat critic, deoarece declarațiile inculpatului au fost combătute integral prin probele administrate la materialele cauzei, dintre care procesul-verbal de consemnare a plângerii din 03.12.2015, procesul-verbal de audiere a părții vătămate din 14.04.2016 de la faza urmăririi penale, declarațiile părții vătămate Globu Zinaida, date în ședința de judecată în instanța de fond. Instanța de apel a apreciat critic și argumentele avocatului Vera Ursu vis- a-vis de declarațiile martorul Gașper Diana, pe motiv că ultima este concubina inculpatului, respectiv, declarațiile acesteia urmează a fi apreciate critic, anume din motivul că aceasta urmărește o situație cât mai favorabilă pentru inculpatul Caproșu Nicolai. Au fost considerate nefondate și argumentele, potrivit cărora, sustragerea urma a fi depistabilă prin achiziționarea unor lucruri de preț, servicii scumpe, haine, etc. de către inculpați, ceea ce nu a avut loc, deoarece aspectele date nu au constituit criterii decisive care să combată pertinența și concludența declarațiilor părții vătămate Globu Zinaida, care au fost precise pe tot parcursul desfășurării urmăririi penale și examinării cauzei penale în instanța de fond. Învederând prevederile art. 126 alin. (11) Cod penal, instanța a stabilit că suma de 206 000 lei se încadrează în categoria proporțiilor deosebit de mari. 4 Instanța de apel a reținut că potrivit rechizitoriului, inculpatului Caproșu Nicolai i s-a înaintat învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal, în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond, acuzatorul de stat a solicitat recalificarea acțiunilor inculpaților în temeiul art. 186 alin. (4) Cod penal, iar argumentele din apel în acest sens au fost respinse, deoarece instanța de fond nu a agravat situația inculpatului și nu a depășit limitele învinuirii. În ceea ce privește chestiunea referitor la individualizarea pedepsei penale, instanța de apel a reținut că instanța de fond a acordat deplină eficiență prevederilor articolelor 6, 7, 61, 75 Cod penal, respectiv, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către: - avocatul Ursu Vera în numele inculpatului Caproșu Nicolai, prin care invocând incidența pct. 5) și 6) a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penal, solicită admiterea recursului, casarea deciziei, dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată; - inculpat Caproșu Nicolai, prin care neinvocând incidența dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penal, solicită examinarea recursului suplimentar depus cu recursul avocatului Ursu Vera și admiterea lor. 5.1 În susținerea recursului, avocatul Ursu Vera invocă că: - în instanța de apel cauza a fost examinată în lipsa părții vătămate, care nu a fost legal citată, citațiile expediate nu au fost reclamate și la telefonograme nu a răspuns; - prin respingerea nemotivată a cererii apărării de aducere silită a părții vătămate în instanța de apel, a fost încălcat dreptul la apărare; - eroarea gravă admisă de către instanță, se rezumă la acordarea unei credibilități absolute unor declarații ale părții vătămate nefondate, neprobate, neconfirmate de alte probe, în pofida existenței unor martori care nu confirmă aceste declarații și nu cunosc nimic despre sumele de bani pe care partea vătămată pretinde că le-ar fi lăsat acasă nesupravegheate; - declarațiile părții vătămate depuse în prima instanță nu au fost consemnate în procesul-verbal al ședinței de judecată a instanței de apel, instanța de apel încălcând prevederile art. 416 alin. (6) Cod de procedură penală; - instanțele de fond nu au ținut cont în deplină măsură de prevederile articolelor 99-101 Cod de procedură penală, necercetând sub toate aspectele probele administrate de părți, fără a le verifica minuțios și nu au dat o 5 apreciere justă prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, care în ansamblul nu au confirmat vinovăția inculpatului Caproșu Nicolai în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal. 5.2 În motivarea recursului declarat la 22 decembrie 2020 împotriva deciziei din 02 octombrie 2019, inculpatul Caproșu Nicolai invocă următoarele: - instanța de apel a trecut cu vederea erorile materiale admise de către prima instanță; - prin lipsa confirmării echivalentului, conform cursului BNM, la ziua comiterii infracțiuni imputate, instanțele inferioare au fost în imposibilitate de a constata mărimea prejudiciului; - la materialele cauzei penale, lipsesc probe care ar demonstra existența în imobilul victimei a sumei de 5 000 euro și 3 500 dolari SUA.

La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor declarate pe baza materialului din dosar și a motivelor invocate, ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal concluzionează că acestea urmează a fi declarate inadmisibile, din următoarele considerente. 7.1 Cu referire la recursul ordinar declarat de către inculpatul Caproșu Nicolai Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Conform art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. Potrivit art. 231 alin. (3) și (5) Cod de procedură penală, la calcularea termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua în care acesta se împlinește. Dacă ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul expiră la sfârșitul primei zile lucrătoare care urmează. În corespundere cu art. 418 alin. (1), 338 alin. (2)-(4), 340 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel pronunță public dispozitivul hotărârii, fapt despre care se consemnează în procesul-verbal. Hotărârea motivată se pronunță la fel public, în termen de până la 45 de zile lucrătoare (în octombrie 2019 – „în termen de pînă la 30 de zile”). Copia de pe hotărârea motivată se înmânează participanților prezenți la ședința de judecată. Participanților care nu s-au prezentat în ședința de judecată li se expediază, în termen de 3 zile, copia de pe hotărârea motivată. Sub acest aspect și cu referire la recursul declarat de către inculpatul 6 Caproșu Nicolai, se atestă că, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, dispozitivul deciziei a fost pronunțat la 02 octombrie 2019 (f.d. 58 Vol. II), în prezența inculpatului și a avocatului Ursu Vera, aceștia fiind cunoscuți cu soluția adoptată fiind înștiințați despre data pronunțării deciziei integrale pentru 30 octombrie 2019, iar recursul ordinar al inculpatului, potrivit ștampilei, a fost depus la oficiul poștal la 22 decembrie 2022, adică peste termenul prevăzut de lege (f.d. 65 vol. II). Este de menționat că art. 422 Cod de procedură penală nu prevede repunerea în termen a recursului, nici o altă procedură legală de a calcula termenul de recurs decât de la data pronunțării deciziei motivate, iar art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală prescrie expres că, în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen. Prin urmare, durata termenului de declarare a recursului este stabilită prin lege. Acest termen nu poate fi prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El este absolut, are un caracter imperativ și fatal, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac. Colegiul Penal reține și jurisprudența CtEDO în hotărârea pronunțată în cauza Bodiu vs. Republica Moldova din 18 iunie 2019 (cererea nr. 7516/10), în care Curtea a statuat că admiterea cererii de recurs după o perioadă de timp considerabilă și în absența oricărei explicații plauzibile cu privire la motivul pentru care partea s-a aflat în imposibilitate de a se adresa mai devreme, s-a soldat cu ignorarea unui întreg proces judiciar, și în consecință s-a constatat încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 §1 CEDO. Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este declarat peste termen. În atare circumstanțe, odată ce recursul ordinar, este declarat de către inculpatul Caproșu Nicolai peste termen, acesta urmează a fi declarat inadmisibil. 7.2 Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Ursu Vera în numele inculpatului Caproșu Nicolai Colegiul penal constată că avocatul inculpatului Caproșu Nicolai s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie 7 invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Potrivit recursului declarat de către avocat, autorul își întemeiază criticile, prin prisma temeiurilor de casare prevăzute la pct. 5) și 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și anume, referindu-se la situațiile în care cauza a fost judecată în instanța de apel fără citarea legală a părții vătămate, hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. În prezenta speță, temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală nu și-a găsit confirmare, or Colegiul penal atestă că instanța de apel conducându-se de prevederile art. 412 alin. (5) Cod penal, audiind opinia participanților la proces, a dispus examinarea cauzei în absența părții vătămate Globu Zinaida (f.d. 55, Vol. II), în privința căreia a fost executată procedura citării legale, fapt confirmat prin avizul de recepție a corespondenței (f. d. 46, Vol. II). Totodată, cât privește critica recurentului, precum că declarațiile părții vătămate depuse în prima instanță nu au fost consemnate în procesul-verbal al ședinței de judecată a instanței de apel, Colegiul penal atestă că este inadmisibilă, deoarece potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată în instanța de apel, au fost examinate declarațiile părții vătămate Globu Zinaida depuse atât în cadrul urmăririi penale, cât și în prima instanță (f.d. 57, Vol. II), astfel neconfirmându-se încălcarea prevederilor art. 414 alin. (6) Cod de procedură penală. De asemenea, cât privește temeiul de recurs specificat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată că nu și-a găsit confirmarea în urma cercetării materialelor cauzei, nefiind identificate careva circumstanțe care ar justifica incidența acestui temei sub aspectele specificate de recurent, dat fiind faptul că, instanța de 8 apel a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), Cod de procedură penală, și- a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, s-a expus detaliat și argumentat asupra motivelor relevante invocate în apel, fiind redate clar motivele pe care se întemeiază soluția de menținere a sentinței, prin care Caproșu Nicolai a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal. Din materialele dosarului rezultă că, instanța de apel în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a examinat obiectiv probele administrate la dosar, verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atât cele ale apărării, cât și cele ale acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția lui Caproșu Nicolai de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal, să fie una legală și întemeiată, care se menține și de instanța de recurs. Sub acest aspect, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei adoptate. Mai mult, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Din considerentele expuse, Colegiul penal reține că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârea atacată cuprind motive clare legale pe care se întemeiază soluția, de aceea recursul ordinar declarat de avocatul Ursu Vera în numele inculpatului Caproșu Nicolai urmează a fi declarat inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 2) și 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : 9 Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Ursu Vera în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 octombrie 2019, în cauza penală în privința lui Caproșu Nicolai XXXXXXXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpat, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 octombrie 2019, în cauza penală în privința lui Caproșu Nicolai XXXXXXXXXXX, ca fiind declarat peste termen. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată este pronunțată la 04 august 2022. Președinte Toma Nadejda Judecători Boico Victor Diaconu Iurie 10