1ra-474/22 — art. 186 alin. 5 CP

1ra-474/22 — art. 186 alin. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-474/22

1-16111769-01-1ra-24032022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

15 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte –Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie,

examinând, în baza materialelor cauzei, admisibilitatea în principiu a

recursurilor ordinare declarate de către avocatul Ursu Vera în numele

inculpatului și de către inculpat, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 02 octombrie 2019, în cauza penală în privința lui

Caproșu Nicolai XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 21.07.2016 – 29.03.2019.

Instanța de apel: 24.06.2019 – 02.10.2019.

Instanța de recurs: 24.03.2022 – 15.06.2022.

A C O N S T A T A T :

Caproșu Nicolai a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal și în baza acestei norme i s-a stabilit

pedeapsa de 7 ani închisoare, cu executarea pedepsei in penitenciar de tip

semiînchis.

În condițiile art. 84 alin. (4) Cod penal, lui Caproșu Nicolai, prin cumul

parțial de sentințe, s-a cumulat sentința Judecătoriei Orhei, sediul Central din

28.12.2017 și i s-a stabilit pedeapsă definitivă cu închisoare pe un termen de 8

ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Termenul executării pedepsei lui Caproșu Nicolai s-a dispus a fi calculat

din momentul rămânerii definitive a sentinței, cu includerea în termenul de

executare a pedepsei a perioadei aflării în stare de reținere și arest la

domiciliu din data de 06.04.2016 ora 12:30 până pe 06.05.2016 ora 12:30.

S-a respins ca neîntemeiată cererea procurorului privind încasarea

solidară de la Caproșu Nicolai și Burduja Vadim în beneficiul statului a

sumei de 166,82 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Totodată, prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Central din 29 martie

2019 a fost recunoscut vinovat cet. Burduja Vadim, însă în privința acestuia

1

nu a fost depus recurs ordinar.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Prin încheierile Judecătoriei Orhei, sediul Central din 06 iunie 2019 și din 13

decembrie 2019 s-a corectat eroarea materială evidentă, strecurată în

dispozitivul sentinței, și anume:

La alin. (6) din dispozitiv, s-a înlocuit sintagma greșită „Termenul

executării pedepsei lui Caproșu Nicolai a-l calcula din momentul rămânerii

definitive a prezentei sentințe, cu includerea în termenul de executare a

pedepsei a perioadei aflării în stare de reținere și arest la domiciliu din data

de 06.04.2016 ora 12:30 până pe 06.05.2016 ora 12:30”, cu sintagma corectă la

alin. (6) din dispozitiv „Termenul executării pedepsei lui Burduja Vadim a-l

calcula din momentul reținerii, cu includerea în termenul de executare a

pedepsei a perioadei aflării în stare de reținere și arest la domiciliu din data

de 06.04.2016 ora 12:30 până pe 06.05.2016 ora 12:30”.

constatat că, Caproșu Nicolai, în perioada de timp cuprinsă între 28 noiembrie 2015

- 30 noiembrie 2015, ziua și ora exactă nu a fost posibil de stabilit, în urma unei

înțelegeri prealabile cu Burduja Vadim, acționând în scopul sustragerii bunurilor

altei persoane, au pătruns în gospodăria cet. Globu Zinaida situată în s. Pohorniceni,

r-nul Orhei, de unde pe ascuns, prin pătrundere în locuință, au sustras bunuri

precum: un calculator de culoare sură de model „Samsung” cu valoarea de 7 000 lei,

un fier de călcat de culoare albă combinat cu albastru de model „Saturn” cu valoarea

de 500 lei, un motoferăstrău de model „Bosh” cu valoarea de 3 000 lei, un

motoferăstrău de model „Interscol” cu valoarea de 1 500 lei, o combină de tăiat iarbă

cu valoarea de 2 600 lei, un motoferăstrău de tăiat lemnul cu valoarea de 3 200 lei, un

acumulator de model ST-6/12 de culoare neagră cu valoarea de 800 lei, un aparat de

sudat de model BXI-180-C-2 cu valoarea de 1 800 lei, un radiator de model „Zilan”

cu valoarea de 1 500 lei, un set de instrumente cu valoarea de 1 500 lei, bani în sumă

de 5 000 EURO - cu echivalentul în lei moldovenești de 106 350 lei, 3 500 dolari

S.U.A - cu echivalentul în lei moldovenești de 70350 lei și 5900 lei, cu cauzarea

părții vătămate Globu Zinaida a unui prejudiciu material considerabil în sumă totală

de 206 000 lei, valoarea cărora depășește 5 000 unități convenționale.

Prima instanță a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate Caproșu

Nicolai a comis infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (5) Cod penal, pe

semnele: furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit de

două persoane, prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile, acțiuni săvârșite în proporții deosebit de mari, adică în valoare ce

depășește 5 000 unități convenționale de amendă.

inculpatului Caproșu Nicolai, prin care a solicitat repunerea în termen,

2

admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care acțiunile

inculpatului Caproșu Nicolai să fie recalificate din prevederile art. 186 alin.

(5) Cod penal în prevederile art. 186 alin. (2) Cod penal.

3.1 În conținutul cererii de apel depuse, apărătorul inculpatului a invocat

că:

- din cumulul probelor anexate la materialele cauzei, nu rezultă faptul că

inculpatul Caproșu Nicolai a sustras mijloace bănești în sumă de 5 000 Euro,

3 500 Dolari SUA și 5 900 lei și nu există alte confirmări ale faptului că partea

vătămată Globu Zinaida ar fi deținut mijloacele bănești declarate;

- mijloacele bănești în sumă de 5 000 Euro - cu echivalentul în lei

moldovenești de 106 350 lei, 3 500 Dolari SUA - cu echivalentul în lei

moldovenești de 70 350 lei și 5 900 lei sunt considerabile, ținând cont de

salariul mediu pe economie și prețurile existente la toate mărfurile și

produsele din Republica Moldova;

- faptele săvârșite de către Caproșu Nicolai urmează a fi recalificate în

corespundere cu prevederile art. 186 alin. (2) Cod penal;

- instanța de judecată a reținut ca circumstanță agravantă, săvârșirea

infracțiunii prin participație, cu toate că art. 186 Cod penal deja prevede în

calitate de agravantă săvârșirea infracțiunii de două sau mai multe persoane,

respectiv, este greșit atribuirea unei duble valențe aceluiași fapt;

- la fel, fapta nu a fost săvârșită de către Caproșu Nicolai în stare de

recidivă;

- la stabilirea pedepsei urma să se țină cont de faptul că inculpatul are la

întreținere trei copii minori și soția care se află în concediu de maternitate, or,

drept motiv al săvârșirii infracțiunii de furt a constituit obținerea unor

beneficii patrimoniale pentru sine și familia sa, ținând cont de starea

financiară precară;

- instanța de judecată, din oficiu a agravat situația inculpatului și a

recalificat faptele potrivit art. 186 alin. (5) Cod penal.

octombrie 2019 a fost respins ca nefondat, apelul avocatului Ursu Vera în

numele inculpatului Caproșu Nicolai împotriva sentinței și menținută

sentința fără modificări.

4.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că, în

conformitate cu art. 403 Cod procedură penală, urmează a fi repus în termen

apelul declarat la 12 iunie 2019 de către avocatul Ursu Vera în interesele

inculpatului Caproșu Nicolai împotriva sentinței din 29.03.2019, așa cum

avocatul Ursu Vera a fost împuternicită de a reprezenta drepturile și

interesele inculpatului Caproșu Nicolai din data de 04 iunie 2019 (dată la care

3

a fost semnat mandatul avocatului nr. 1306446 din 04 iunie 2019), iar cererea

de apel a fost depusă în termenul de 15 zile de la data la care avocatul a fost

împuternicit de a reprezenta interesele inculpatului Caproșu Nicolai.

Raportând motivele invocate în cererea de apel la materialele cauzei

penale, instanța de apel a conchis că argumentele invocate de apelant nu își

găsește confirmare în starea de fapt a prezentei cauze penale și că în cadrul

ședinței de judecată au fost prezentate suficiente probe pertinente,

concludente, veridice și utile, care demonstrează pe deplin vinovăția

inculpatului Caproșu Nicolai în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186

alin. (5) Cod penal.

Argumentele avocatului Ursu Vera nu au fost reținute ca fiind

pertinente, deoarece partea vătămată, ca posesor de drept atât a bunurilor

care au fost sustrase, cât și a mijloacelor bănești, este în drept să decidă

asupra modului de păstrare a acestora, fără a-i fi imputate careva neglijențe.

În acest sens, instanța de apel a reținut că martorii Țulan Ana și Țulan

Andrei, care sunt sora, și respectiv, cumnatul părții vătămate Globu Zinaida

au fost persoanele care aveau grijă de casa acesteia, dânșii semnalizând faptul

că cineva a pătruns în casa părții vătămate.

Cu referire la declarațiile inculpatului Caproșu Nicolai, care a negat

faptul că a sustras careva mijloace bănești din casa părții vătămate Globu

Zinaida, instanța de apel le-a apreciat critic, deoarece declarațiile inculpatului

au fost combătute integral prin probele administrate la materialele cauzei,

dintre care procesul-verbal de consemnare a plângerii din 03.12.2015,

procesul-verbal de audiere a părții vătămate din 14.04.2016 de la faza

urmăririi penale, declarațiile părții vătămate Globu Zinaida, date în ședința

de judecată în instanța de fond.

Instanța de apel a apreciat critic și argumentele avocatului Vera Ursu vis-

a-vis de declarațiile martorul Gașper Diana, pe motiv că ultima este

concubina inculpatului, respectiv, declarațiile acesteia urmează a fi apreciate

critic, anume din motivul că aceasta urmărește o situație cât mai favorabilă

pentru inculpatul Caproșu Nicolai.

Au fost considerate nefondate și argumentele, potrivit cărora,

sustragerea urma a fi depistabilă prin achiziționarea unor lucruri de preț,

servicii scumpe, haine, etc. de către inculpați, ceea ce nu a avut loc, deoarece

aspectele date nu au constituit criterii decisive care să combată pertinența și

concludența declarațiilor părții vătămate Globu Zinaida, care au fost precise

pe tot parcursul desfășurării urmăririi penale și examinării cauzei penale în

instanța de fond.

Învederând prevederile art. 126 alin. (11) Cod penal, instanța a stabilit că

suma de 206 000 lei se încadrează în categoria proporțiilor deosebit de mari.

4

Instanța de apel a reținut că potrivit rechizitoriului, inculpatului Caproșu

Nicolai i s-a înaintat învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186

alin. (5) Cod penal, în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond,

acuzatorul de stat a solicitat recalificarea acțiunilor inculpaților în temeiul art.

186 alin. (4) Cod penal, iar argumentele din apel în acest sens au fost respinse,

deoarece instanța de fond nu a agravat situația inculpatului și nu a depășit

limitele învinuirii.

În ceea ce privește chestiunea referitor la individualizarea pedepsei

penale, instanța de apel a reținut că instanța de fond a acordat deplină

eficiență prevederilor articolelor 6, 7, 61, 75 Cod penal, respectiv, a ținut cont

de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea penală,

de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului,

precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

- avocatul Ursu Vera în numele inculpatului Caproșu Nicolai, prin care

invocând incidența pct. 5) și 6) a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penal, solicită admiterea recursului, casarea deciziei, dispunerea

rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată;

- inculpat Caproșu Nicolai, prin care neinvocând incidența dispozițiilor

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penal, solicită examinarea recursului

suplimentar depus cu recursul avocatului Ursu Vera și admiterea lor.

5.1 În susținerea recursului, avocatul Ursu Vera invocă că:

- în instanța de apel cauza a fost examinată în lipsa părții vătămate, care

nu a fost legal citată, citațiile expediate nu au fost reclamate și la

telefonograme nu a răspuns;

- prin respingerea nemotivată a cererii apărării de aducere silită a părții

vătămate în instanța de apel, a fost încălcat dreptul la apărare;

- eroarea gravă admisă de către instanță, se rezumă la acordarea unei

credibilități absolute unor declarații ale părții vătămate nefondate, neprobate,

neconfirmate de alte probe, în pofida existenței unor martori care nu

confirmă aceste declarații și nu cunosc nimic despre sumele de bani pe care

partea vătămată pretinde că le-ar fi lăsat acasă nesupravegheate;

- declarațiile părții vătămate depuse în prima instanță nu au fost

consemnate în procesul-verbal al ședinței de judecată a instanței de apel,

instanța de apel încălcând prevederile art. 416 alin. (6) Cod de procedură

penală;

- instanțele de fond nu au ținut cont în deplină măsură de prevederile

articolelor 99-101 Cod de procedură penală, necercetând sub toate aspectele

probele administrate de părți, fără a le verifica minuțios și nu au dat o

5

apreciere justă prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității

lor, care în ansamblul nu au confirmat vinovăția inculpatului Caproșu

Nicolai în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal.

5.2 În motivarea recursului declarat la 22 decembrie 2020 împotriva

deciziei din 02 octombrie 2019, inculpatul Caproșu Nicolai invocă

următoarele:

- instanța de apel a trecut cu vederea erorile materiale admise de către

prima instanță;

- prin lipsa confirmării echivalentului, conform cursului BNM, la ziua

comiterii infracțiuni imputate, instanțele inferioare au fost în imposibilitate

de a constata mărimea prejudiciului;

- la materialele cauzei penale, lipsesc probe care ar demonstra existența

în imobilul victimei a sumei de 5 000 euro și 3 500 dolari SUA.

alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care

pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

baza materialului din dosar și a motivelor invocate, ținând cont de opinia

procurorului expusă în referință, Colegiul penal concluzionează că acestea

urmează a fi declarate inadmisibile, din următoarele considerente.

7.1 Cu referire la recursul ordinar declarat de către inculpatul Caproșu Nicolai

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel.

Conform art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30

de zile de la data pronunțării deciziei.

Potrivit art. 231 alin. (3) și (5) Cod de procedură penală, la calcularea

termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de la care începe să curgă termenul,

nici ziua în care acesta se împlinește. Dacă ultima zi a unui termen cade într-o

zi nelucrătoare, termenul expiră la sfârșitul primei zile lucrătoare care

urmează.

În corespundere cu art. 418 alin. (1), 338 alin. (2)-(4), 340 alin. (1) Cod de

procedură penală, instanța de apel pronunță public dispozitivul hotărârii,

fapt despre care se consemnează în procesul-verbal. Hotărârea motivată se

pronunță la fel public, în termen de până la 45 de zile lucrătoare (în

octombrie 2019 – „în termen de pînă la 30 de zile”). Copia de pe hotărârea

motivată se înmânează participanților prezenți la ședința de judecată.

Participanților care nu s-au prezentat în ședința de judecată li se expediază, în

termen de 3 zile, copia de pe hotărârea motivată.

Sub acest aspect și cu referire la recursul declarat de către inculpatul

6

Caproșu Nicolai, se atestă că, potrivit procesului-verbal al ședinței de

judecată, dispozitivul deciziei a fost pronunțat la 02 octombrie 2019 (f.d. 58

Vol. II), în prezența inculpatului și a avocatului Ursu Vera, aceștia fiind

cunoscuți cu soluția adoptată fiind înștiințați despre data pronunțării deciziei

integrale pentru 30 octombrie 2019, iar recursul ordinar al inculpatului,

potrivit ștampilei, a fost depus la oficiul poștal la 22 decembrie 2022, adică

peste termenul prevăzut de lege (f.d. 65 vol. II).

Este de menționat că art. 422 Cod de procedură penală nu prevede

repunerea în termen a recursului, nici o altă procedură legală de a calcula

termenul de recurs decât de la data pronunțării deciziei motivate, iar art. 230

alin. (2) Cod de procedură penală prescrie expres că, în cazul în care pentru

exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen,

nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea

actului efectuat peste termen.

Prin urmare, durata termenului de declarare a recursului este stabilită

prin lege. Acest termen nu poate fi prelungit sau scurtat de instanța de

judecată. El este absolut, are un caracter imperativ și fatal, în sensul că

depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac.

Colegiul Penal reține și jurisprudența CtEDO în hotărârea pronunțată

în cauza Bodiu vs. Republica Moldova din 18 iunie 2019 (cererea nr. 7516/10), în

care Curtea a statuat că admiterea cererii de recurs după o perioadă de timp

considerabilă și în absența oricărei explicații plauzibile cu privire la motivul

pentru care partea s-a aflat în imposibilitate de a se adresa mai devreme, s-a

soldat cu ignorarea unui întreg proces judiciar, și în consecință s-a constatat

încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a dreptului la un

proces echitabil garantat de art. 6 §1 CEDO.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată

că acesta este declarat peste termen.

În atare circumstanțe, odată ce recursul ordinar, este declarat de către

inculpatul Caproșu Nicolai peste termen, acesta urmează a fi declarat

inadmisibil.

7.2 Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Ursu Vera în

numele inculpatului Caproșu Nicolai

Colegiul penal constată că avocatul inculpatului Caproșu Nicolai s-a

conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat

recursul ordinar în termen.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de

art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie

7

invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept

formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera

de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care

constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat.

Potrivit recursului declarat de către avocat, autorul își întemeiază

criticile, prin prisma temeiurilor de casare prevăzute la pct. 5) și 6) alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală, și anume, referindu-se la situațiile în care

cauza a fost judecată în instanța de apel fără citarea legală a părții vătămate,

hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și instanța a

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

În prezenta speță, temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de

procedură penală nu și-a găsit confirmare, or Colegiul penal atestă că instanța

de apel conducându-se de prevederile art. 412 alin. (5) Cod penal, audiind

opinia participanților la proces, a dispus examinarea cauzei în absența părții

vătămate Globu Zinaida (f.d. 55, Vol. II), în privința căreia a fost executată

procedura citării legale, fapt confirmat prin avizul de recepție a

corespondenței (f. d. 46, Vol. II).

Totodată, cât privește critica recurentului, precum că declarațiile părții

vătămate depuse în prima instanță nu au fost consemnate în procesul-verbal al

ședinței de judecată a instanței de apel, Colegiul penal atestă că este inadmisibilă,

deoarece potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată în instanța de apel,

au fost examinate declarațiile părții vătămate Globu Zinaida depuse atât în

cadrul urmăririi penale, cât și în prima instanță (f.d. 57, Vol. II), astfel

neconfirmându-se încălcarea prevederilor art. 414 alin. (6) Cod de procedură

penală.

De asemenea, cât privește temeiul de recurs specificat de recurent,

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal

constată că nu și-a găsit confirmarea în urma cercetării materialelor cauzei,

nefiind identificate careva circumstanțe care ar justifica incidența acestui

temei sub aspectele specificate de recurent, dat fiind faptul că, instanța de

8

apel a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), Cod de procedură penală, și-

a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod

de procedură penală, s-a expus detaliat și argumentat asupra motivelor

relevante invocate în apel, fiind redate clar motivele pe care se întemeiază

soluția de menținere a sentinței, prin care Caproșu Nicolai a fost recunoscut

vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal.

Din materialele dosarului rezultă că, instanța de apel în conformitate cu

prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a examinat obiectiv probele

administrate la dosar, verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții,

atât cele ale apărării, cât și cele ale acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre

vinovăția lui Caproșu Nicolai de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186

alin. (5) Cod penal, să fie una legală și întemeiată, care se menține și de

instanța de recurs. Sub acest aspect, Colegiul penal atestă că instanța de apel

la judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar

impune casarea deciziei adoptate.

Mai mult, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale nu se

identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări

inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu

jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs.

România din 16.02.2010, statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele

să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un

răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie

1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o

instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță

inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției

sale.

Din considerentele expuse, Colegiul penal reține că, la judecarea cauzei

în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante prescrise

de art. 414-419 Cod de procedură penală, nu a comis erori de drept în raport

cu motivele invocate de recurent, că hotărârea atacată cuprind motive clare

legale pe care se întemeiază soluția, de aceea recursul ordinar declarat de

avocatul Ursu Vera în numele inculpatului Caproșu Nicolai urmează a fi

declarat inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

9

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Ursu Vera

în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 02 octombrie 2019, în cauza penală în privința lui Caproșu

Nicolai XXXXXXXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpat, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 octombrie 2019, în

cauza penală în privința lui Caproșu Nicolai XXXXXXXXXXX, ca fiind

declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată este pronunțată la 04 august 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Diaconu Iurie

10