2ra-1774/15 — încasarea prejudiciului

Prima instanță, Jud. Criuleni: V. Ciuntu dosarul nr. 2ra-1774/15 Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău: N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol Î N C H E I E R E 19 august 2015 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iuliana Oprea, Ion Corolevschi examinînd, fără înștiințarea participanților la proces, chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Lungu Gheorghe, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Ninei Sadovschi împotriva lui Lungu Gheorghe cu privire la încasarea prejudiciului material, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 martie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către Lungu Gheorghe și menținută hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 30 septembrie 2014, c o n s t a t ă La 12 noiembrie 2013, Sadovschi Nina a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Lungu Gheorghe cu privire la încasarea prejudiciului material și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta Sadovschi Nina a indicat că prin contractul de prestări servicii din luna septembrie 2012, pîrîtul Lungu Gheorghe s-a obligat să confecționeze și să monteze scările lăuntrice între etajele unu și doi în casa de locuit amplasată în sat. Măgdăcești, r-nul Criuleni, ce-i aparține cu drept de proprietate. Susține că, Lungu Gheorghe s-a obligat să confecționeze aceste scări pînă în luna iunie 2013, iar reclamanta să recepționeze și să achite pîrîtului suma de 1 659 Euro. Menționează reclamanta că la 14 ianuarie 2013, aflîndu-se la muncă peste hotarele țării, în or. Padova, Italia, a transferat pe numele pîrîtului Lungu Gheorghe suma de 500 Euro, la 09 februarie 2013 suma de 300 Euro, la 30 mai 2013 suma de 400 Euro, la 08 iunie 2013 suma de 480 Euro, iar în total a transferat 1 680 Euro, fapt confirmat prin bonurile de transfer a acestor sume bănești.

Declară reclamanta Sadovschi Nina că, revenind acasă a depistat că lucrările sunt îndeplinite necalitativ, iar scările au fost confecționate din lemn de frasin și nu din stejar după cum le-a fost înțelegerea, întocmind la 28 august 2013, în prezența martorilor, actul de recepționare, pozînd scările. 1 Încercările reclamantei de a soluționa cu pîrîtul litigiul pe cale amiabilă nu s-au soldat cu succes, fapt ce a determinat-o să înainteze prezenta cerere de chemare în judecată. Cere reclamanta încasarea din contul lui Lungu Gheorghe în beneficiul său suma de 1 680 Euro cu titlu de prejudiciu material și cheltuielile de judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 30 septembrie 2014, acțiunea a fost admisă integral, s-a dispus încasarea din contul lui Lungu Gheorghe în beneficiul Ninei Sadovschi 1 680 Euro, în valută națională a Republicii Moldova conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei în ziua executării hotărîrii, 850 lei cheltuieli legate de achitarea taxei de stat, 3 500 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, iar în total 4 350 lei. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 martie 2015, a fost respins apelul declarat de către Lungu Gheorghe și menținută hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 30 septembrie 2014. La 01 iunie 2015, Lungu Gheorghe a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 martie 2015 și a hotărîrii Judecătoriei Criuleni din 30 septembrie 2014 cu pronunțarea unei noi hotărîri de respingere a acțiunii.

Recurentul a invocat că instanțele ierarhic inferioare au aplicat eronat normele de drept material și procedural, hotărîrile judecătorești fiind ilegale și neîntemeiate. Indică Lungu Gheorghe că, instanțele de fond și de apel greșit au concluzionat asupra temeiniciei acțiunii Ninei Sadovschi constatînd că raportul de constatare tehnico- științifică are aceiași forță probatorie ca și raportul de expertiză, dar nu s-a expus asupra modului în care s-a întocmit acesta și asupra faptului că i-au fost încălcate drepturile procedurale. În conformitate cu art.434 alin.(1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau deciziei ilegale.

Materialele dosarului atestă că copia deciziei redactate a Curții de Apel Chișinău din 24 martie 2015 a fost expediată în adresa participanților la proces la 25 martie 2015, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire anexată (f.d.142), însă date, despre recepționarea acesteia de către recurent, la materialele dosarului, lipsesc. În circumstanțele relevate, recursul declarat de către Lungu Gheorghe la 01 iunie 2015 se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege. La 12 iunie 2015, în adresa intimatei Sadovschi Nina fost expediată copia recursului declarat de către Lungu Gheorghe cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței. Intimata nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință în termenul stabilit.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Lungu Gheorghe este inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4). 2 Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Lungu Gheorghe nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respinse.

Nu poate fi reținut ca motiv al admisibilității prezentului recurs argumentul recurentului Lungu Gheorghe precum că raportul de constatare tehnico-științifică nr.043 din 03 martie 2014 acceptat ca probă în prezenta pricină, este ilegal pe motiv că nu a fost efectuat în baza unei încheieri judecătorești, iar persoana care l-a întocmit nu a fost preîntîmpinată de răspundere penală pentru darea concluziilor false, din următoarele, conform art.12 alin.(2) al Legii nr. 1086 din 23 iunie 2000 cu privire la expertiza judiciară, constatările tehnico-științifice și medico-legale raportul de constatare tehnico-științifică are aceiași valoare juridică ca și raportul de expertiză, iar dacă recurentul-pîrît a avut dubii privind legalitatea și temeinicia raportului de constatare tehnico-științifică nr.043 din 03 martie 2014, acesta a fost în drept să prezinte probe, care să infirme concluzia din acest raport sau să solicite în instanța de judecată ordonarea efectuării unei expertize judiciare.

3 Alte argumente invocate în recursul declarat nu au relevanță, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei pentru casare a deciziei recurate și urmează a fi respinse. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din CPC are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și de drept procedural, verificîndu-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar și nu temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speță sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat deja în modul corespunzător. Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Lungu Gheorghe, ca inadmisibil. În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) și (2), art. 433 lit. a) și art. 440, CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de către Lungu Gheorghe, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iuliana Oprea Ion Corolevschi 4