1ra-641/2022 — art. 145 alin. 2 lit. a, e, j CP

Prin sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, din 20 ianuarie 2021, Cernev Piotr a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 13 (treisprezece) ani, cu executare în penitenciar de tip închis. S-a încasat de la Cernev Piotr în contul statului suma de 19.646 (nouăsprezece mii șase sute patruzeci și șase) lei cheltuieli suportate pentru efectuarea expertizelor judiciare.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că, Cernev Piotr, prin acțiunile sale infracționale, la 07.03.2020, ora exactă nu a fost stabilită, acționând cu intenție indirectă în scopul vătămării intenționate grave a integrității corporale și a sănătății, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările prejudiciabile și admițând în mod conștient, survenirea acestor urmări, aflându-se la domiciliul lui Androncean Mihail situat în XXXXX, fiind în stare de ebrietate alcoolică, i-a aplicat lui Androncean Mihail lovituri cu pumnii și cu o bucată de lemn de formă cilindrică peste diferite părți ale corpului, în rezultat, conform raportului de expertiză judiciară nr.202003C0666 din 30.06.2020, moartea lui Androncean Mihail, a survenit cu circa 24 ore până la examinarea medico-legală în 1 rezultatul traumei asociate a capului, toracelui, abdomenului și a membrelor, complicate cu embolie tisulară cu măduva osoasă a vaselor pulmonare, ce se confirma prin datele examinării medico-legale și adeverite prin datele de laborator histologice. La examinarea medico-legală a cadavrului s-au depistat traumă asociată a capului, toracelui, abdomenului și a membrelor, manifestat prin plăgi contuzie pe cap, echimoze și excoriație pe față, ruptura traumatică a pavilionului urechii din dreapta, fractura oaselor nazale, hemoragii pericraniene, hemoragii subarahnoidiene, edem cerebral, echimoze și excoriații pe torace și abdomen, fractura sternului cu hemoragii în țesuturile moi adiacente, fracturi costale bilaterale cu hemoragii în țesuturile moi adiacente, anemia severă a organelor interne, rinichi de șoc, fracturi închise ale falangelor ambelor mâini, care au fost produse intravital cu interval scurt între ele, prin acțiunea traumatică a unui corp(-uri) dur(-e) contondent(-e), sau la lovirea de acesta, conform cercetării histologice au vechimea de circa 1-2 ore până la survenirea decesului, au legătură cauzală cu survenirea decesului, prezintă pericol pentru viață și conform acestui criteriu se califică ca vătămare gravă. Astfel, prima instanță a concluzionat că, prin acțiunile sale inculpatul a comis infracțiunea prevăzută de art. 151 alin. (4) Cod penal, și anume vătămarea gravă a integrității corporale și a sănătății, care este periculoasă pentru viață, acțiune care a provocat decesul victimei.

Legalitatea și temeinicia sentinței de condamnare, a fost atacată cu apel de către procuror și de avocata Crețu Nadejda în numele inculpatului, prin care au solicitat casarea sentinței Judecătoriei Hîncești. 3.1 Procurorul a solicitat casarea parțială a sentinței în partea recalificării acțiunilor și stabilirii pedepsei inculpatului, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Cernev Piotr să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 145 alin. (2) lit. a), e), j) Cod penal la 20 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. 3.2 Procurorul a declarat apel suplimentar, solicitând casarea parțială a sentinței în partea recalificării acțiunilor și stabilirii pedepsei inculpatului, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Cernev Piotr să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 145 alin. (2) lit. a), e), j) Cod penal la 20 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. În motivarea apelului s-a menționat, că probele administrate la cauza penală și cercetate în cadrul ședinței primei instanțe, s-a demonstrat că inculpatul a săvârșit infracțiunea de omor cu premeditare, profitând de starea de neputință evidentă a victimei, adică stării de ebrietate avansate, cu deosebită cruzime. Astfel, în opinia acuzării, declarațiile inculpatului „precum că, i-a aplicat doar două lovituri victimei cu pumnul în regiunea pieptului, iar ulterior i-a aplicat lovituri peste mâini, cu un băț ", nu corespund adevărului și nu coroborează cu celelalte probe pe care instanța se axează la motivarea sentinței. 2 Apelantul a susținut că prima instanță nu a dat apreciere leziunilor corporale indicate în raportul de expertiză judiciară, luând drept bază doar declarațiile inculpatului precum că nu a dorit să-l omoare pe Androncean Mihail, declarații nesprijinite de nici un suport probant, recalificând în acest sens acțiunile inculpatului în baza art. 151 alin. (4) Cod penal. Astfel, a menționat acuzarea că, prima instanță eronat a recalificat acțiunile inculpatului în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, nefiind reținute în acțiunile acestuia, agravanta ,,profilarea de starea de neputință evidentă a victimei care se datorea altui factor, adică stării de ebrietate”, care s-a probat prin raportul de expertiză medico- legală a cadavrului, potrivit căruia s-a constatat la cercetarea toxicologică în sângele cadavrului Androncean Mihail s-a depistat alcool etilic în cantitate de 4.02 %, echivalent a 4,02 g/1, ceea ce la persoane vii produce o intoxicație alcoolică gravă, poate surveni și decesul, concluzii cărora instanța nu le-a dat apreciere atunci când s- a expus asupra excluderii agravantei „profitarea de starea de neputință evidentă a victimei care se datorează altui factor, adică stării de ebrietate", motivând doar faptul că făptuitorul nu a cunoscut despre starea de neputință a victimei, cu toate că în instanța de judecată a fost stabilit cu certitudine că inculpatul cunoștea despre stare de ebrietate în care se afla victima, aceștia consumând împreună vin. De asemenea, prima instanță eronat nu a reținut în acțiunile acestuia, agravanta „cu o deosebită cruzime”, care s-a probat prin raportul de expertiză medico-legală a cadavrului, or, instanța a făcut nu altceva decât să demonstreze că inculpatul nu a avut intenția de a lipsi victima de viață, neluând în considerație modalitatea de comitere a infracțiunii și utilizarea la comiterea infracțiunii a obiectelor și anume „o bucată de lemn de formă cilindrică și o taburete din lemn", pe care potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 20200500102 din 19.05.2020, proveniența sângelui de la Androncean Mihail nu se exclude, fiind demonstrat potrivit probatoriului prezentat de acuzare că anume inculpatul a utilizat aceste obiecte la comiterea infracțiunii de omor, chiar și inculpatul în cadrul audierii a declarat că „i-a aplicat victimei lovituri cu o bâtă din lemn peste mâini pentru a-i da o lecție de viață ca pe viitor să nu mai sustragă bunuri", acțiuni care atestau cert intenția directă a inculpatului de săvârșirea omorului cu o deosebită cu cruzime. Totodată, a mai indicat apelantul că prima instanță eronat nu a reținut în acțiunile inculpatului, agravanta „omorul săvârșit cu premeditare", invocând că omorul urmează a fi calificat ca săvârșit cu premeditare, dacă a fost planificat din timp, iar făptuitorul a conștientizat nu doar acțiunile pe care trebuie să le întreprindă dar și rezultatul final al acestora, acțiuni care s-au probat prin declarațiile martorului Negruș Tudor depuse în instanța de judecată, însă instanța de judecată nu a dat apreciere acestor declarații ale martorului. 3.2. Avocata Crețu Nadejda în numele inculpatului în apelul său a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Cernev Piotr să fie achitat. În motivarea apelului avocata a invocat că prima instanță a apreciat unilateral 3 declarațiile martorilor audiați pe marginea prezentei cauze penale, care vin să defavorizeze situația inculpatului, fără a da o apreciere corectă declarațiilor martorilor Țîrcu Semion, Semirus Ruslan, Grubleac Eduard, Gorea Ludmila și Tudor Negruș, care în ședință de judecată au confirmat faptul că toți au dat declarațiile la poliție în stare de ebrietate alcoolică, ora foarte târzie, și mai mult ca atât nu au citit ce au declarat și nu li s-au citit declarațiile lor pentru ce au semnat în mod "orbește”. Procesele verbale de audiere a lor în calitate de martori sunt lovite de nulitate absolută, deoarece în ședința de judecată martorii au declarat alte circumstanțe care au evidențiat faptul că Cernev Piotr nu a aplicat lovituri cu picioarele și scaunul lui Androncean Mihail. Mai mult ca atât, martorii au susținut declarațiile date în cadrul ședinței de judecată. Totodată a relatat apărarea că, toate probele existente la dosar au dovedit doar nevinovăția inculpatului, învinuirea fiind bazată pe presupuneri, or, conform raportului de expertiză medico-legală cu nr. 202003C0666 din 30.06.2020, potrivit căruia s-a constatat că decesul a survenit ca traumă a capului, toracelui, abdomenului… etc. Mai mult ca atât, însuși în raportul de expertiză s-a constatat că, cantitatea de alcool dc 4,02%, echivalent a 4,02 g/l depistată la Androncean Mihail, la persoane vii produce o intoxicație alcoolică gravă, ce poate surveni și decesul.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2021, apelul declarat de avocata Crețu Nadejda a fost respins ca nefondat. Apelul procurorului a fost admis, s-a casat parțial sentința în latura penală și s-a pronunțat în această parte o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Cernev Piotr a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. a), e), j) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 17 (șaptesprezece) ani, cu executare în penitenciar de tip închis. În rest sentința a fost menținută, fără modificări.

Pentru a pronunța decizia instanța de apel a constatat că, deși, inculpatul nu și-a recunoscut vinovăția, vina acestuia a fost dovedită pe deplin prin cumulul de probe administrate legal în cadrul cercetării judecătorești, care au fost verificate în cadrul ședinței instanței de apel și anume: declarațiile succesorului părții vătămate, Androncean Victor, declarațiile martorilor Negruș Tudor, Țîrcu Semion, Semirus Ruslan, Grubleac Eduard și Gorea Ludmila. Totodată, vina inculpatului s-a mai demonstrat prin probele materiale anexate la cauza penală, care au fost recercetate și verificate în instanța de apel, cum ar fi: procesul-verbal de cercetare la fața locului din 07.03.2020 (f.d.14-24); procesul- verbal de cercetare la fața locului din 08.03.2020 (f.d.25-27); procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii din data de 12.03.2020 (f.d.129-131); raportul de expertiză judiciară nr. 202003C0666 din 30.06.2020 (f.d.35-38); raportul de expertiză judiciară nr. 20200500102 din 19.05.2020 (f.d.47-50); raportul de expertiză judiciară nr. 202035A0176 din 02.04.2020 (f.d.58-62). Ca urmare a aprecierii probelor administrate la materialele cauzei penale, instanța de apel a considerat ca fiind demonstrat cu certitudine faptul că în acțiunile 4 inculpatului Cernev Piotr se conțin elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. a), e) și j) Cod penal. Instanța de apel a reținut că prima instanță eronat a conchis că nu a fost probat faptul că, Cernev Piotr a activat direct și personal asupra victimei, precum și că lipsește latura obiectivă a infracțiunii, motivând că acuzarea nu a stabilit legătura cauzală dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile De asemenea, prima instanță eronat a reținut că acuzarea nu a demonstrat latura subiectivă a infracțiunii de omor intenționat deoarece din probatoriul prezentat lipsește motivul sau scopul inculpatului de a comite omorul, precum și faptul că acuzarea nu a prezentat nici o probă care ar permite instanței să constate faptul că Cernev Piotr a urmărit prin acțiunile sale anume survenirea decesului victimei, sau faptul că inculpatul cu victima se aflau în relații ostile și că inculpatul ar avea suficiente motive pentru a dori moartea lui Androncean Mihail, totodată apreciind declarațiile inculpatului precum că ultimul a aplicat lovituri victimei cu scopul de a-l reeduca pentru faptele sale, circumstanțe confirmate și de martorii cercetați în ședința de judecată. În acest sens, instanța de fond a lăsat fără nici o apreciere declarațiile martorilor, din care rezultă evoluția evenimentelor, și anume, că martorul Tîrcu Simion a declarat că: „Piotr Cernev aflându-se la domiciliu victimei a început să-i aplice lovituri cu pumnii în față, la fel a încercat să-i aplice o lovitură cu un scaun (taburet) în regiunea nasului, moment în care el împreună cu un alt martor Ruslan Semirus l-a oprit spunându-i să se liniștească, iar când Petru îl lovea pe Mihail, ultimul stătea în poziție așezată pe patul din odaie și nu a blocat nici o lovitură deoarece se afla în stare de ebrietate avansată, iar la plecarea inculpatului din ograda victimei, ultimul a ieșit fugind din ogradă, având pantalonii murdari de sânge”. La fel și martorul Semirus Ruslan a susținut în instanța de judecată că, „la data de 07.03.2020 aflându-se la domiciliu victimei, Piotr Cernev a început a striga la Mihail reproșând-u-i că i-a sustras telefonul mobil, în continuare a început să îl bată pe Mihail lovindu-l cu pumnii, astfel i-a tăiat fruntea victimei, după care el a intervenit și l-a oprit”. Instanța de apel a reținut că, declarațiile inculpatului „precum că i-a aplicat doar două lovituri victimei cu pumnul în regiunea pieptului, iar ulterior i-a aplicat lovituri peste mâini, cu un băț ", nu corespund adevărului și nu coroborează cu celelalte probe pe care însă prima instanță s-a axat la motivarea sentinței. În acest sens, instanța de apel a remarcat că potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 202003C0666 din 30.06.2020, moartea lui Androncean Mihail, a survenit cu circa 24 ore până la examinarea medico-legală în rezultatul traumei asociate a capului, toracelui, abdomenului și a membrelor, complicate cu embolie tisulară cu măduva osoasă a vaselor pulmonare, ce se confirmă prin datele examinării medico- legale și adeverite prin datele de laborator histologice. Astfel, prima instanță nu a dat apreciere leziunilor corporale indicate în raportul de expertiză judiciară, luând drept bază doar declarațiile inculpatului precum că nu a 5 dorit să-l omoare pe Androncean Mihail, declarații nesprijinite de nici un suport probant, recalificând eronat în acest sens acțiunile inculpatului în baza art. 151 alin. (4) Cod penal. Instanța de apel a stabilit că, prima instanță nu a ținut cont de faptul că decesul lui Androncean Mihail a survenit în rezultatul leziunilor corporale cauzate în regiunea capului, organ de importanță vitală, or conform raportului de expertiză judiciară nr. 202003C0666 din 30.06.2020, în urma examinării medico-legale a cadavrului lui Androncean Mihail au fost stabilite traumă asociată a capului, toracelui, abdomenului și a membrelor, manifestat prin plăgi confuze pe cap, echimoze și excoriație pe față, ruptura traumatică a pavilionului urechii din dreapta, fractura oaselor nazale, hemoragii pericraniene, hemoragii subarahnoidiene, edem cerebral, echimoze și excoriații pe torace și abdomen, fractura sternului cu hemoragii în țesuturile moi adiacente, fracturi costale bilaterale cu hemoragii în țesuturile moi adiacente, anemia severă a organelor interne, rinichi de șoc, fracturi închise ale falangelor ambelor mâini, care au fost produse intra vital cu interval scurt între ele, prin acțiunea traumatică a unui corp(-uri) dur(-e) contondent(-e), sau la lovirea de acesta, conform cercetării histologice au vechimea de circa 1-2 ore până la survenirea decesului, au legătură cauzală cu survenirea decesului, prezintă pericol pentru viață și conform acestui criteriu se califică ca vătămare gravă. Nu au fost reținute ca fiind întemeiate concluziile primei instanțe în partea ce ține de faptul că nu poate fi reținută agravanta prevăzută la art. 145 alin. (2) lit. e) ,,profilarea de starea de neputință evidentă a victimei care se datorează altui factor, adică stării de ebrietate”, deoarece făptuitorul urma să înțeleagă cu certitudine că victima este în imposibilitate totală de neputință, se afla în stare de ebrietate, însă din circumstanțele stabilite, Androncean Mihail se ținea pe picioare și se mișca de sine stătător, adică era în stare de a se opune, acea stare fiind înțeleasă de făptuitor, or reieșind din conținutul materialelor cauzei s-a stabilit echivoc că inculpatul cunoștea despre starea de neputință a victimei datorată stării de ebrietate, deoarece fiind audiat în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond , la întrebarea acuzatorului către inculpat, dacă victima a blocat sau a avut posibilitate de a bloca loviturile, inculpatul a declarat că victima nu a avut o asemenea posibilitate deoarece se afla în stare de ebrietate avansată, fapt confirmat în instanța de judecată și de către martorii Țîrcu Simion și Semirus Ruslan, care au susținut că victima nu a blocat nici o lovitură a inculpatului fiind în stare de neputință datorată stării de ebrietate avansată. Instanța de apel a reținut că starea de neputință a victimei datorată stării de ebrietate avansată a fost probată și prin raportul de expertiză judiciară nr. 202003C0666 din 30.06.2020, potrivit căruia s-a stabilit că la cercetarea toxicologică în sângele cadavrului Androncean Mihail s-a depistat alcool etilic în cantitate de 4.02 %, echivalent a 4,02 g/1. ceea ce la persoane vii produce o intoxicație alcoolică gravă, poate surveni și decesul, concluzii cărora instanța nu lea dat apreciere atunci când s- a expus asupra excluderii agravantei „profitarea de starea de neputință evidentă a victimei care se datorează altui factor, adică stării de ebrietate", or, prima instanță 6 motivând doar faptul că făptuitorul nu a cunoscut despre starea de neputință a victimei, cu toate că a fost stabilit cu certitudine că inculpatul cunoștea despre stare de ebrietate în care se afla victima, aceștia consumând împreună vin. De asemenea, prima instanță eronat nu a reținut agravanta prevăzută la art.145 alin.(2) lit. j) „omorul săvârșit cu deosebită cruzime", motivând faptul că deosebita cruzime poate fi reținută atunci când făptuitorul urma să fie crud, bestial, barbar, crâncen, precum și pornirea de a avea plăcere de la provocarea sau vederea suferințelor, iar toate acestea în speță, nu și-au găsit efectul. Excluzând această agravantă, instanța a făcut nu altceva decât să demonstreze că inculpatul nu a avut intenția de a lipsi victima de viață, neluând în considerație modalitatea de comitere a infracțiunii și utilizarea la comiterea infracțiunii a obiectelor prezentate de către partea acuzării, or corpurile delicte prezentate instanței și anume „o bucată de lemn de formă cilindrică și o taburete din lemn", pe care potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 20200500102 din 19.05.2020, proveniența sângelui de la Androncean Mihail nu se exclude, fiind demonstrat potrivit probatoriului prezentat că anume inculpatul a utilizat aceste obiecte la comiterea infracțiunii de omor, chiar și inculpatul în cadrul audierii a declarat că: „ia aplicat victimei lovituri cu o bâtă din lemn peste mâini pentru a-i da o lecție de viață ca pe viitor să nu mai sustragă bunuri". Instanța de apel a remarcat că prima instanță nu a reținut nici agravanta prevăzută la art. 145 alin. (2) lit. a) „omorul săvârșit cu premeditare", invocând că omorul urmează a fi calificat ca săvârșit cu premeditare, dacă a fost planificat din timp, iar făptuitorul a conștientizat nu doar acțiunile pe care trebuie să le întreprindă dar și rezultatul final al acestora, or, prima instanță nu a inclus integral declarațiile depuse de martorul Negruș Tudor. Instanța de apel a reținut că, probele administrate în cauză corespundeau cerințelor stipulate de art. 101 Cod de procedură penală, adică erau pertinente, concludente și utile pentru a putea fi puse la baza unei sentințe de condamnare, coroborând între ele și demonstrând pe deplin vinovăția lui Cernev Piotr în comiterea infracțiunii aduse acestuia în învinuire și descrisă în rechizitoriu. În acest sens, instanța de apel a conchis ca fiind stabilită cu certitudine vinovăția inculpatului Cernev Piotr în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. a), e), j) Cod penal. Soluționând chestiunea cu privire la pedeapsă, instanța de apel a indicat că ține cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal: de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului, precum și de faptul, că pedeapsa are drept scop prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane, de aceea întru realizarea scopului pedepsei, a considerat oportună aplicarea pedepsei cu închisoare în limitele prevăzute de sancțiunea normei penale reținute în sarcina inculpatului.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocata Crețu Nadejda în numele inculpatului, prin care, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicita casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea 7 cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Cernev Piotr să fie achitat. În dezvoltarea argumentelor recursului, apărarea susținea că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul părții apărării, expunându- se evaziv și neclar, fără a examina chestiunile esențiale supuse atenției sale. Susținea apărarea că, în pofida faptului că în decizie erau enumerate probele pe care instanța de apel le-a pus la baza soluției sale, este evident că această instanță nu a făcut o analiză obiectivă a acestor probe și nu le-a apreciat din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Considera că în acțiunile inculpatului lipsește totalitatea elementelor constitutive ale componenței de infracțiune prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal, și anume a laturii obiective cât și a celei subiective, fiindcă Cernev Piotr i-a aplicat doar două lovituri cu pumnul și două lovituri peste mână, lovituri care nu puteau duce la decesul lui Androncean Mihail.

Prin decizia Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție din 16 martie 2022, s-a dispus inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocata Crețu Nadejda în numele inculpatului.

În partea descriptivă a deciziei, instanța de recurs a menționat că sunt neîntemeiate argumentele recursului potrivit cărora instanța de apel nu a cercetat probele administrate în speță, deoarece potrivit procesului-verbal al ședințelor de judecată, atât la solicitarea părții apărării, cât și la solicitarea părții acuzării, instanța de apel în conformitate cu prevederile art. 414 alin. (2) Cod de procedură penală, audiind inculpatul, precum și alți martori, a verificat declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal. Analizând conținutul materialelor dosarului Colegiul penal a concluzionat că, la examinarea cauzei, instanța de apel a ținut cont în deplină măsură de prevederile art. 27, 99- 101 Cod de procedură penală, a cercetat sub toate aspectele probele administrate, le-a verificat minuțios, dându-le o apreciere corespunzătoare esenței conținutului probei, prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, nefiind stabilite careva discrepanțe vădite între conținutul probei și constatările instanței, care în ansamblul lor au confirmat vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin.(2) lit. a), e), j) Cod penal. Totodată, instanța de recurs a menționat că recursul apărării nici nu a fost motivat sub aspectul erorilor de drept invocate în acesta, or, majoritatea argumentelor constituiau exprimarea dezacordului cu aprecierea de către instanțe a probelor cercetate, însă la acest capitol instanța de recurs a notat că, solicitarea de reapreciere a probelor nu putea constitui în sine un temei de recurs, deoarece instanța de recurs, potrivit prevederilor legale, urma să se expună asupra erorilor de drept admise de instanțele de grad inferior la judecarea unei cauze penale. Colegiul penal a constatat că, prin rechizitoriu Cernev Piotr a fost învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. a), e), j) Cod penal, iar prin 8 sentință Cernev Piotr a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 151 alin. (4) Cod penal. Instanța de apel, fiind sesizată cu apelul procurorului și a apărării, rejudecând cauza a constatat din nou fapta inculpatului ca fiind dovedită, după care cercetând materialul probator, corect a stabilit vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. a), e), j) Cod penal. La acest capitol, s-a constatat că instanța de apel a expus minuțios considerentele pe care le-a pus la baza constatării în acțiunile inculpatului a elementelor componenței infracțiunii prevăzute de art.145 alin.(2) lit. a), e), j) Cod penal, precum și motivele din care acțiunile inculpatului nu pot fi încadrate în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, menționând la acest capitol, că fapta prejudiciabilă a fost comisă prin acțiunea lui Cernev Piotr de lovire a lui Androncean Mihail, acțiune ce a fost confirmată prin depozițiile nemijlocit a inculpatului, cât și ale martorilor Țîrcu Semion, Semirus Ruslan, din care rezultă, că între Cernev Piotr și Androncean Mihail a izbucnit un conflict, care ulterior s-a transformat în bătaie, în cadrul căreia Cernev Piotr i-a aplicat lovituri cu pumnii în față, la fel a încercat să-i aplice o lovitură cu un scaun în regiunea nasului, moment în care el împreună cu un alt martor Ruslan Semirus l-a oprit, spunându-i să se liniștească. Atunci, când Petru îl lovea pe Mihail, ultimul stătea în poziție așezată pe patul din odaie și nu a blocat nici o lovitură, deoarece se afla în stare de ebrietate avansată, iar la plecarea inculpatului din ograda victimei, ultimul a ieșit fugind din ogradă, având pantalonii murdari de sânge. În speță, instanța de apel corect a stabilit că, urmarea prejudiciabilă, ce se exprimă prin omorul intenționat cu premeditare a unei persoane, profitând de starea de neputință evidentă a victimei, care se datorează altui factor, adică stării de ebrietate avansate, săvârșit cu deosebită cruzime, precum și legătura de cauzalitate dintre acțiunea prejudiciabilă și urmările prejudiciabile, au fost confirmate fără echivoc prin raportul de expertiză judiciară nr. 202003C0666 din 30.06.2020. Astfel, este evident că decesul lui Androncean Mihail a survenit în rezultatul leziunilor corporale cauzate în regiunea capului, organ de importanță vitală, or conform raportului de expertiză judiciară nr. 202003C0666 din 30.06.2020, s-au depistat leziuni corporale, care au legătură cauzală cu survenirea decesului și prezintă pericol pentru viață. Din considerentele expuse, Colegiul penal a conchis că, la examinarea cauzei de către instanța de apel au fost respectate prevederile legale prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar temeiurile invocate de către recurent prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmare.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel și inculpatul a atacat-o cu recurs ordinar la 17.03.2022, fără a invoca prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei și rejudecarea cauzei penale. În motivare recurentul a indicat că nu recunoaște vina în comiterea infracțiunii incriminate de rechizitoriu și sunt prezente încălcări procesuale în prezenta cauză. Inculpatul indică că nu cunoaște limba de stat și era greu să răspundă la întrebările 9 ofițerului de urmărire. De asemenea, inculpatul descrie evenimentul cum s-a petrecut din perspectiva sa.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului inculpatului, menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind declarat peste termen.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza materialului din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că recursul este declarat peste termen. Din actele cauzei se constată că inculpatul a depus recursul ordinar la data de 17.03.2022. Una din cerințele obligatorii la depunerea recursului ordinar se referă la respectarea termenului de declarare a acestuia de către titularii cererii respective. În corespundere cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală, termenul de declarare a recursului este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei instanței de apel. Ca atare, termenul de recurs are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se consideră ca tardiv, deoarece legea procesual-penală nu prevede posibilitatea de repunere în termen a recursului. Potrivit dispozițiilor art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală: „în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen.”. Analizând materialele cauzei, Colegiul penal incontestabil reține că, decizia instanței de apel din 19 octombrie 2021 a fost pronunțată integral la 23 noiembrie 2021, iar recursul inculpatului depus la 17 martie 2022, astfel, termenul stabilit de art. 422 Cod de procedură penală nu a fost respectat de către recurent. Durata termenului de recurs este stabilită prin lege. Acest termen nu poate fi prelungit sau scurtat de instanța de judecată, el este absolut, are un caracter imperativ și fatal, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac. Pe cale de consecință, având în vedere cele consemnate supra, Colegiul reține că, în cauza diferită judecății, termenul de declarare a recursului a fost omis de către recurentă, respectiv argumentele aduse de aceasta în cererea de recurs nu vor fi preluate pentru examinare, ea fiind decăzută de dreptul de a exercita respectiva cale de atac. 10 În această ordine de idei, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul ordinar declarat este inadmisibil, ca fiind declarat peste termen.

În temeiul art. 432 alin. (1) – (2) pct. 2) Cod de procedură penală, Colegiul Penal d e c i d e : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul CERNEV Piotr XXXX, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2021, în propria cauză penală, ca fiind declarat peste termen. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 29 iulie 2022. Președinte Nadejda TOMA Judecător Liliana CATAN Judecător Ion GUZUN 11