1ra-648/2022 — art. 42 alin. 5, 187 alin. 2 lit. b, d, e, f CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 42 alin. 5, 187 alin. 2 lit. b, d, e, f CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 10 CPP
1ra-648/2022 — art. 42 alin. 5, 187 alin. 2 lit. b, d, e, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 1ra-648/2022
(1-21082509-01-1ra-29042022)
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
01 iunie 2022 mun. Chișinău
Colegiul Penal în următoarea componență:
președinte Nadejda TOMA
judecători Liliana CATAN
Ion GUZUN
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul
Conoval Igor în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Chișinău din 01 februarie 2022, în cauza penală privindu-l pe
MÎRZAC Denis XXXXX, născut la
XXXXX, originar din XXXXX, domiciliat în XXXXX.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 02.06.2021 – 28.06.2021;
Instanța de apel: 04.08.2021 - 01.02.2022;
Instanța de recurs: 29.04.2022- 01.06.2022.
c o n s t a t ă:
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 28 iunie 2021, cauza
fiind examinată conform prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală Mîrzac Denis
a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), 187
alin. (2) lit. b), d), e), f) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare
pe termen de 4 (patru) ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, fără amendă.
S-a menținut față de Mîrzac Denis măsura preventivă până la intrarea sentinței în
vigoare și întru asigurarea executării sentinței cu închisoare- arestul preventiv.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că, Mîrzac Denis
la data de 23 aprilie 2021, în jurul orelor 16:10, împreună și prin înțelegere prealabilă
cu alte persoane, urmărind scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, prin
pătrundere, a contribuit la înlăturarea obstacolelor și a asigurat paza ogrăzii, stând la
poartă, în timp ce alte persoane au intrat în ograda casei, dislocată în XXXXX pentru
comiterea infracțiunii. Astfel, persoanele date au pătruns prin forțarea ușii în XXXXX,
în care locuia Gherus Anna, unde au strâns-o de gât pe aceasta, au aplicat lovituri în
adresa mamei părții vătămate, Gherus Vera, care încerca să le pună piedici la forțarea
ușii, fapt ce le-a cauzat ambelor dureri fizice. În vederea atingerii scopului infracțional,
aceștia, în mod deschis i-au sustras telefonul mobil de model „Mi8Lite”, cu nr. de IMEI
1: XXXXX și IMEI 2: XXXXX, la prețul de 11.000 de lei și cu bunul sustras au părăsit
locul comiterii infracțiunii, însușind bunul, prin ce i-au cauzat pârții vătămate Gherus
Anna o daună materială considerabilă, în sumă totală de 11.000 lei. Continuând
1
acțiunile infracționale, una din persoane a transmis telefonul lui Mîrzac Denis
XXXXX, care l-a amanetat la casa de amanet „Azurit” SRL, în schimbul sumei de
1000 de lei.
Astfel, Mîrzac Denis prin acțiunile sale intenționate, a comis complicitatea la jaf,
adică, complicitatea la sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită de
mai multe persoane, prin pătrundere în încăpere sau în locuință, cu aplicarea violenței
nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei, cu cauzarea de daune în proporții
considerabile, adică, infracțiunea prevăzută de art. art. 42 alin. (5), 187 alin. (2) lit.
b), d), e), f) Cod penal.
Nefiind de acord cu sentința, avocatul Conoval Igor în interesele inculpatului,
fără a contesta vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate, a depus apel
în termen prin care a solicitat admiterea apelului și casarea sentinței cu pronunțarea
unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatului
să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă, cu aplicarea art. 901 Cod penal.
În motivarea cererii de apel, a invocat că prima instanță corect a constatat că
infracțiunea incriminată a fost săvârșită de Mîrzac Denis, însă, la stabilirea pedepsei
inculpatului sub formă de închisoare pe termen de 4 ani, instanța de judecată nu a ținut
cont de prevederile normelor penale și de personalitatea inculpatului, și a stabilit o
pedeapsă mult prea aspră în raport cu gravitatea faptei comise, rolul inculpatului la
săvârșirea infracțiunii și influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării
inculpatului și poziția părții vătămate care nu a declarat careva pretenții materiale față
de inculpat și nu a depus acțiune civilă.
Astfel, în privința inculpatului prin prisma art. 901 Cod penal, instanța de judecată
urma să aplice o pedeapsă mai blândă decât cea stabilită, deoarece sunt întrunite toate
condițiile impuse de lege în cauza dată, există un cumul de circumstanțe atenuante care
permiteau instanței de judecată de a stabili pedeapsă definitivă sub formă de închisoare
mai mică decât 4 ani, cu suspendarea parțială a executării pedepsei, și anume,
contribuirea activă la descoperirea infracțiunii, recunoașterea vinovăției și căința
sinceră de cele comise și săvârșirea infracțiunii ca urmare a unui concurs de împrejurări
grele de ordin familial și personal (Mîrzac Denis nu este angajat în câmpul muncii).
Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 01 februarie 2022,
apelul avocatului Conoval Igor în interesele inculpatului a fost respins ca nefondat,
sentința s-a menținut fără modificări.
În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a menționat că, analizând în
ansamblu probele cauzei penale date prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din
punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, permit
instanței de apel de a concluziona despre existenta în acțiunile inculpatului a indicilor
infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), 187 alin. (2), lit. b), d), e) și f) Cod Penal.
Instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului,
cercetarea judecătorească s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor procesual-penale
prevăzute de art. 3641 Cod de procedură penală, opțiunea primei instanțe privind
judecarea cauzei potrivit procedurii enunțate, nu a fost viciată, în cadrul urmăririi
2
penale n-au fost încălcate normele imperative din Codul de procedură penală, fapt ce
condiționează concluzia că, instanța de apel nu este în drept a reține o altă situație de
fapt decât cea reținută în rechizitoriu și de către prima instanță.
De asemenea, instanța de judecată a ținut cont la stabilirea categoriei și a măsurii
de pedeapsă inculpatului de toate circumstanțele reale și personale privind
individualizarea pedepsei, aplicând-i o pedeapsă corectă, echitabilă și legală și anume
că, inculpatul a recunoscut vinovăția în cadrul urmăririi penale, instanța de fond i-a
stabilit prin prisma prevederile art. 3641 pct. (8) Cod procedură penală, pedeapsă sub
formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis,
fără amendă.
Instanța de apel a considerat că, la stabilirea categoriei și a măsurii de pedeapsă
inculpatului instanța a ținut cont de toate circumstanțele reale și personale privind
individualizarea pedepsei, aplicând-i o pedeapsă corectă, echitabilă și legală și anume
că, inculpatul a recunoscut vinovăția și a solicitat examinarea cauzei în procedură
simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală (f.d. 42), de rolul
inculpatului la comiterea faptei și anume, de complice, nu a recuperat prejudiciul
cauzat părții vătămate, luând în calcul pericolul social sporit al faptei comise, care este
o infracțiune gravă, beneficiind de reducerea cu o treime a pedepsei aplicate în virtutea
prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod procedura penală.
Prin urmare, s-au respins alegațiile avocatului Conoval Igor precum că, deși au
fost un șir de circumstanțe atenuante totuși acestuia i-a fost aplicată o pedeapsă aspră
solicitând o pedeapsă mai blândă prin aplicarea prevederilor art. 901 Cod penal și
anume suspendarea parțială a pedepsei cu închisoarea, or, instanța de fond a ținut cont
de personalitatea inculpatului, a acceptat cererea de a fi examinată cauza în procedura
simplificată, iar inculpatul a beneficiat de reducerea termenului de pedeapsă cu 1/3,
fără amendă și nu este temei de a desființa sentința emisă în partea solicitată.
Chiar dacă inculpatul a recunoscut vinovăția, s-a căit sincer de cele comise, a
solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată, instanța de apel a considerat că
reeducarea și corectarea lui este posibilă prin executarea pedepsei stabilite de către
instanța de fond și anume, pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 4 ani, fără
amendă, or, inculpatul anterior a mai fost condamnat pentru alte infracțiuni similare, la
caz, este învinuit de comiterea unei infracțiuni de jaf prin complicitate, prin pătrundere,
de către mai multe persoane, cu aplicarea violenței și cu cauzarea de daune în proporții
considerabile, astfel, aplicarea unei pedepse prin prisma art. 901 Cod penal, nu-și va
atinge scopul urmărit de legea penală.
De rând cu cele menționate, instanța de apel respins argumentele avocatului
Conoval Igor cu privire la asprimea pedepsei, or, pedeapsa stabilită și individualizată
de către instanța de fond corespunde atât principiului proporționalității, cât și scopului
pedepsei penale prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal, iar argumentele apelului precum
că, inculpatul a săvârșit infracțiunea ca urmare a unui concurs de împrejurări grele de
ordin familial și personal și că, inculpatul nu era angajat în câmpul muncii, nu putea fi
reținut or, inculpatul anterior a mai comis infracțiuni similare, prin ce se înțelege că,
3
această îndeletnicire el a ales-o pentru a-și dobândi surse de existență mai ușor, ceea
ce da dovadă că, el a acționat în mod infracțional din interes propriu, nu a restituit bunul
sustras, dar a dispus de el, fiind amanetat în aceiași zi, în schimbul sumei de 1000 lei.
De asemenea, instanța de apel a respins și argumentele precum că inculpatul a
recunoscut vinovăția, iar instanța de fond i-a stabilit o pedeapsă privativă de libertate,
or, recunoașterea vinovăției care atrage incidența procedurii simplificate, nu poate
valorifica ca o circumstanță atenuantă judiciară prevăzută de art. 76 alin. (1) lit. f) Cod
penal, deoarece ar însemna că aceleași situații de drept să i se acorde o dublă valență
juridică, astfel, instanța de fond corect a stabilit noile limite a pedepsei cu închisoare
pentru Mîrzac Denis, prin prisma art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală,
stabilindu-i pedeapsa minimă cu închisoare pe termen de 4 ani, fără amendă, în limitele
prevăzute de lege.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul Conoval Igor în
interesele inculpatului a atacat-o cu recurs ordinar, invocând prevederile art. 427 alin.
(1) pct. 10) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei, cu dispunerea
rejudecării cauzei de către instanța de apel în alt complet de judecată.
În motivare recurentul a indicat că, instanța de apel eronat a interpretat și aplicat
art. 75 Cod penal și la aplicarea pedepsei nu a ținut cont de circumstanțele prezentei
cauze penale, modul în care a fost comisă infracțiunea prin impactul acesteia asupra
părții vătămate cât și a întregii societăți.
Prima instanță corect a constatat că infracțiunea incriminată a fost săvârșită de
Mîrzac Denis, însă la stabilirea pedepsei condamnatului sub formă de închisoare pe
termen de 4 ani, instanța nu a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal și de
personalitatea condamnatului, și a stabilit o pedeapsă mult prea aspră în raport cu
gravitatea faptei comise, rolul condamnatului la săvârșirea infracțiunii și influența
pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării condamnatului și poziția părții
vătămate care nu a declarat careva pretenții materiale sau morale față de condamnat și
nu a depus acțiune civilă.
Astfel, recurentul consideră că în privința condamnatului prin prisma art. 901 Cod
penal, instanța de judecată urma să aplice o pedeapsă mai blindă decât cea stabilită,
deoarece sunt întrunite toate condițiile impuse de lege în cauza dată, există un cumul
de circumstanțe atenuante care permiteau instanței de judecată de a stabili pedeapsă
definitivă sub formă de închisoare mai mică decât 4 ani, cu suspendarea parțială a
executării pedepsei, și anume contribuirea activă la descoperirea infracțiunii,
recunoașterea vinovăției și căința sinceră de cele comise, săvârșirea infracțiunii ca
urmare a unui concurs de împrejurări grele de ordin familial și personal (Mîrzac Denis
nu este angajat în câmpul muncii).
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură
penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului avocatului,
menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și
lipsit de temeiuri legale.
4
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza materialului
din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi
declarat inadmisibil din următoarele considerente.
Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs
examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva instanței de
apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se
constată că este vădit neîntemeiat.
Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod
de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.
Colegiul reține, că recurentul este de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele
de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului și critică decizia
instanței de apel numai cu referire la pedeapsa stabilită inculpatului, solicitând
aplicarea unei pedepse mai blânde.
Potrivit textului recursului declarat de recurent se invocă ca temei de casare a
deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, însă
Colegiul consideră că acest temei nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului,
nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurent.
Cu referire la eroarea de drept prevăzută de pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de
procedură penală, Colegiul penal statuează că nu și-a găsit confirmare, or la
individualizarea pedepsei aplicate lui Mîrzac Denis, instanța de apel just și argumentat
a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal și art. 3641 alin. (8) Cod procedura
penală, pedeapsa respectivă fiind motivată, individualizată și aplicată inculpatului în
corespundere cu prevederile legale, corespunde principiului proporționalității și
scopului de restabilire a echității sociale, corectării ultimului, precum și prevenirii de
săvârșirea de noi infracțiuni atât de inculpat, cât și de alte persoane, cu atât mai mult
că executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească
demnitatea persoanei condamnate.
Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a
tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei
pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia
a fost condamnat inculpatul.
Astfel, conform alin. (1) art. 75 Cod penal, persoanei recunoscută vinovată de
săvârșirea unei infracțiuni, inclusiv prin procedura de judecare în baza probelor
administrate în faza de urmărire penală, i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele
fixate în Partea specială a prezentului Cod și în conformitate cu dispozițiile Părții
Generale a Codului penal.
La stabilirea categoriei și mărimii pedepsei, instanțele de judecată au ținut cont de
gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de lipsa
circumstanțelor cauzei care atenuează, de influența pedepsei aplicate asupra corectării
și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale acestuia.
5
În conformitate cu art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de
constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului ce se
aplică de instanțele de judecată, în numele legii, persoanelor care au săvârșit
infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor lor. Pedeapsa are drept
scop restabilirea echității sociale, corectarea și resocializarea condamnatului, precum
și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor
persoane. Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să
înjosească demnitatea persoanei condamnate.
Potrivit art. 901 Cod penal, în cazul în care instanța de judecată, ținând cont de
circumstanțele cauzei și de personalitatea vinovatului, ajunge la concluzia că nu este
rațional ca acesta să execute întreaga pedeapsă cu închisoare în penitenciar, aceasta
poate dispune suspendarea parțială a executării pedepsei aplicate vinovatului,
indicând în hotărâre perioada de executare a pedepsei în închisoare și perioada de
probațiune, precum și motivele condamnării cu suspendarea parțială a executării
pedepsei. Prima parte a pedepsei se execută în penitenciar, iar restul pedepsei se
suspendă.
Contrar argumentului că nu au fost administrate probe suficiente pentru a casa
decizia în latura pedepsei, or doar faptul că apărarea nu este de acord cu pedeapsa
stabilită, considerând-o prea aspră, nu poate servi ca circumstanță pentru reducerea
pedepsei și aplicarea în privința lui Mîrzac Denis a suspendării parțiale a executării
pedepsei cu închisoare.
Alegațiile privind superficialitatea judecării cauzei, de asemenea sunt
declarative, de vreme ce din procesele-verbale ale ședințelor de judecată, a cărui
conținut nu a fost obiectat de către apărare, în conformitate cu prevederile art. 336 alin.
(6) Cod de procedură penală, rezultă faptul că procedura de judecare a cauzei în prima
instanță și în cea de apel a fost întocmai respectată.
Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept enunțate supra,
instanța de recurs menționează că, criticile formulate de recurent au format obiect de
discuție la judecarea cauzei în instanța de apel, ultima, respingîndu-le, le-a dat o
motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie, soluție,
pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune,
având în vedere și faptul că, verificând hotărârea judecătorească în raport și cu
prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, nu se identifică existența și a
altor motive care, analizate din oficiu, să ducă la casarea deciziei recurate.
Prin urmare, Colegiul penal conchide că situația de fapt a fost just stabilită de
către instanța de apel în urma analizei coroborate a întregului ansamblu probator
administrat și că se acceptă motivarea făcută și pentru a evita repetări inutile o
însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO (hotărârea Albert
versus România), iar argumentele expuse de recurent întru casarea deciziei recurate
sunt declarative și neîntemeiate, instanța de apel examinând minuțios cauza a apreciat
toate probele din dosar referitor la pedeapsă, examinându-le în ansamblu și detaliat, iar
6
alte probleme de drept care ar afecta hotărârea în cauză nu au fost invocate și nici nu
se conțin în materialele dosarului.
Având în vedere considerentele menționate supra, Colegiul Penal concluzionează
că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale
relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar criticele din cererea
de recurs înaintată de avocatul Conoval Igor nu și-au găsit confirmare.
În temeiul art. 432 alin. (1) – (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul
Penal
d e c i d e :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Conoval Igor în numele
inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01
februarie 2022, în cauza penală privindu-l pe MÎRZAC Denis XXXXX, ca fiind vădit
neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 29 iulie 2022.
Președinte Nadejda TOMA
Judecător Liliana CATAN
Judecător Ion GUZUN
7