1ra-648/2022 — art. 42 alin. 5, 187 alin. 2 lit. b, d, e, f CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 28 iunie 2021, cauza fiind examinată conform prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală Mîrzac Denis a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), 187 alin. (2) lit. b), d), e), f) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 4 (patru) ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, fără amendă. S-a menținut față de Mîrzac Denis măsura preventivă până la intrarea sentinței în vigoare și întru asigurarea executării sentinței cu închisoare- arestul preventiv.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că, Mîrzac Denis la data de 23 aprilie 2021, în jurul orelor 16:10, împreună și prin înțelegere prealabilă cu alte persoane, urmărind scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, prin pătrundere, a contribuit la înlăturarea obstacolelor și a asigurat paza ogrăzii, stând la poartă, în timp ce alte persoane au intrat în ograda casei, dislocată în XXXXX pentru comiterea infracțiunii. Astfel, persoanele date au pătruns prin forțarea ușii în XXXXX, în care locuia Gherus Anna, unde au strâns-o de gât pe aceasta, au aplicat lovituri în adresa mamei părții vătămate, Gherus Vera, care încerca să le pună piedici la forțarea ușii, fapt ce le-a cauzat ambelor dureri fizice. În vederea atingerii scopului infracțional, aceștia, în mod deschis i-au sustras telefonul mobil de model „Mi8Lite”, cu nr. de IMEI 1: XXXXX și IMEI 2: XXXXX, la prețul de 11.000 de lei și cu bunul sustras au părăsit locul comiterii infracțiunii, însușind bunul, prin ce i-au cauzat pârții vătămate Gherus Anna o daună materială considerabilă, în sumă totală de 11.000 lei. Continuând 1 acțiunile infracționale, una din persoane a transmis telefonul lui Mîrzac Denis XXXXX, care l-a amanetat la casa de amanet „Azurit” SRL, în schimbul sumei de 1000 de lei. Astfel, Mîrzac Denis prin acțiunile sale intenționate, a comis complicitatea la jaf, adică, complicitatea la sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită de mai multe persoane, prin pătrundere în încăpere sau în locuință, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, adică, infracțiunea prevăzută de art. art. 42 alin. (5), 187 alin. (2) lit. b), d), e), f) Cod penal.

Nefiind de acord cu sentința, avocatul Conoval Igor în interesele inculpatului, fără a contesta vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate, a depus apel în termen prin care a solicitat admiterea apelului și casarea sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă, cu aplicarea art. 901 Cod penal. În motivarea cererii de apel, a invocat că prima instanță corect a constatat că infracțiunea incriminată a fost săvârșită de Mîrzac Denis, însă, la stabilirea pedepsei inculpatului sub formă de închisoare pe termen de 4 ani, instanța de judecată nu a ținut cont de prevederile normelor penale și de personalitatea inculpatului, și a stabilit o pedeapsă mult prea aspră în raport cu gravitatea faptei comise, rolul inculpatului la săvârșirea infracțiunii și influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului și poziția părții vătămate care nu a declarat careva pretenții materiale față de inculpat și nu a depus acțiune civilă. Astfel, în privința inculpatului prin prisma art. 901 Cod penal, instanța de judecată urma să aplice o pedeapsă mai blândă decât cea stabilită, deoarece sunt întrunite toate condițiile impuse de lege în cauza dată, există un cumul de circumstanțe atenuante care permiteau instanței de judecată de a stabili pedeapsă definitivă sub formă de închisoare mai mică decât 4 ani, cu suspendarea parțială a executării pedepsei, și anume, contribuirea activă la descoperirea infracțiunii, recunoașterea vinovăției și căința sinceră de cele comise și săvârșirea infracțiunii ca urmare a unui concurs de împrejurări grele de ordin familial și personal (Mîrzac Denis nu este angajat în câmpul muncii).

Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 01 februarie 2022, apelul avocatului Conoval Igor în interesele inculpatului a fost respins ca nefondat, sentința s-a menținut fără modificări.

În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a menționat că, analizând în ansamblu probele cauzei penale date prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, permit instanței de apel de a concluziona despre existenta în acțiunile inculpatului a indicilor infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), 187 alin. (2), lit. b), d), e) și f) Cod Penal. Instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului, cercetarea judecătorească s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor procesual-penale prevăzute de art. 3641 Cod de procedură penală, opțiunea primei instanțe privind judecarea cauzei potrivit procedurii enunțate, nu a fost viciată, în cadrul urmăririi 2 penale n-au fost încălcate normele imperative din Codul de procedură penală, fapt ce condiționează concluzia că, instanța de apel nu este în drept a reține o altă situație de fapt decât cea reținută în rechizitoriu și de către prima instanță. De asemenea, instanța de judecată a ținut cont la stabilirea categoriei și a măsurii de pedeapsă inculpatului de toate circumstanțele reale și personale privind individualizarea pedepsei, aplicând-i o pedeapsă corectă, echitabilă și legală și anume că, inculpatul a recunoscut vinovăția în cadrul urmăririi penale, instanța de fond i-a stabilit prin prisma prevederile art. 3641 pct. (8) Cod procedură penală, pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, fără amendă. Instanța de apel a considerat că, la stabilirea categoriei și a măsurii de pedeapsă inculpatului instanța a ținut cont de toate circumstanțele reale și personale privind individualizarea pedepsei, aplicând-i o pedeapsă corectă, echitabilă și legală și anume că, inculpatul a recunoscut vinovăția și a solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală (f.d. 42), de rolul inculpatului la comiterea faptei și anume, de complice, nu a recuperat prejudiciul cauzat părții vătămate, luând în calcul pericolul social sporit al faptei comise, care este o infracțiune gravă, beneficiind de reducerea cu o treime a pedepsei aplicate în virtutea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod procedura penală. Prin urmare, s-au respins alegațiile avocatului Conoval Igor precum că, deși au fost un șir de circumstanțe atenuante totuși acestuia i-a fost aplicată o pedeapsă aspră solicitând o pedeapsă mai blândă prin aplicarea prevederilor art. 901 Cod penal și anume suspendarea parțială a pedepsei cu închisoarea, or, instanța de fond a ținut cont de personalitatea inculpatului, a acceptat cererea de a fi examinată cauza în procedura simplificată, iar inculpatul a beneficiat de reducerea termenului de pedeapsă cu 1/3, fără amendă și nu este temei de a desființa sentința emisă în partea solicitată. Chiar dacă inculpatul a recunoscut vinovăția, s-a căit sincer de cele comise, a solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată, instanța de apel a considerat că reeducarea și corectarea lui este posibilă prin executarea pedepsei stabilite de către instanța de fond și anume, pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 4 ani, fără amendă, or, inculpatul anterior a mai fost condamnat pentru alte infracțiuni similare, la caz, este învinuit de comiterea unei infracțiuni de jaf prin complicitate, prin pătrundere, de către mai multe persoane, cu aplicarea violenței și cu cauzarea de daune în proporții considerabile, astfel, aplicarea unei pedepse prin prisma art. 901 Cod penal, nu-și va atinge scopul urmărit de legea penală. De rând cu cele menționate, instanța de apel respins argumentele avocatului Conoval Igor cu privire la asprimea pedepsei, or, pedeapsa stabilită și individualizată de către instanța de fond corespunde atât principiului proporționalității, cât și scopului pedepsei penale prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal, iar argumentele apelului precum că, inculpatul a săvârșit infracțiunea ca urmare a unui concurs de împrejurări grele de ordin familial și personal și că, inculpatul nu era angajat în câmpul muncii, nu putea fi reținut or, inculpatul anterior a mai comis infracțiuni similare, prin ce se înțelege că, 3 această îndeletnicire el a ales-o pentru a-și dobândi surse de existență mai ușor, ceea ce da dovadă că, el a acționat în mod infracțional din interes propriu, nu a restituit bunul sustras, dar a dispus de el, fiind amanetat în aceiași zi, în schimbul sumei de 1000 lei. De asemenea, instanța de apel a respins și argumentele precum că inculpatul a recunoscut vinovăția, iar instanța de fond i-a stabilit o pedeapsă privativă de libertate, or, recunoașterea vinovăției care atrage incidența procedurii simplificate, nu poate valorifica ca o circumstanță atenuantă judiciară prevăzută de art. 76 alin. (1) lit. f) Cod penal, deoarece ar însemna că aceleași situații de drept să i se acorde o dublă valență juridică, astfel, instanța de fond corect a stabilit noile limite a pedepsei cu închisoare pentru Mîrzac Denis, prin prisma art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, stabilindu-i pedeapsa minimă cu închisoare pe termen de 4 ani, fără amendă, în limitele prevăzute de lege.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul Conoval Igor în interesele inculpatului a atacat-o cu recurs ordinar, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel în alt complet de judecată. În motivare recurentul a indicat că, instanța de apel eronat a interpretat și aplicat art. 75 Cod penal și la aplicarea pedepsei nu a ținut cont de circumstanțele prezentei cauze penale, modul în care a fost comisă infracțiunea prin impactul acesteia asupra părții vătămate cât și a întregii societăți. Prima instanță corect a constatat că infracțiunea incriminată a fost săvârșită de Mîrzac Denis, însă la stabilirea pedepsei condamnatului sub formă de închisoare pe termen de 4 ani, instanța nu a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal și de personalitatea condamnatului, și a stabilit o pedeapsă mult prea aspră în raport cu gravitatea faptei comise, rolul condamnatului la săvârșirea infracțiunii și influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării condamnatului și poziția părții vătămate care nu a declarat careva pretenții materiale sau morale față de condamnat și nu a depus acțiune civilă. Astfel, recurentul consideră că în privința condamnatului prin prisma art. 901 Cod penal, instanța de judecată urma să aplice o pedeapsă mai blindă decât cea stabilită, deoarece sunt întrunite toate condițiile impuse de lege în cauza dată, există un cumul de circumstanțe atenuante care permiteau instanței de judecată de a stabili pedeapsă definitivă sub formă de închisoare mai mică decât 4 ani, cu suspendarea parțială a executării pedepsei, și anume contribuirea activă la descoperirea infracțiunii, recunoașterea vinovăției și căința sinceră de cele comise, săvârșirea infracțiunii ca urmare a unui concurs de împrejurări grele de ordin familial și personal (Mîrzac Denis nu este angajat în câmpul muncii).

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului avocatului, menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale. 4

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza materialului din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Colegiul reține, că recurentul este de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului și critică decizia instanței de apel numai cu referire la pedeapsa stabilită inculpatului, solicitând aplicarea unei pedepse mai blânde. Potrivit textului recursului declarat de recurent se invocă ca temei de casare a deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, însă Colegiul consideră că acest temei nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurent. Cu referire la eroarea de drept prevăzută de pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal statuează că nu și-a găsit confirmare, or la individualizarea pedepsei aplicate lui Mîrzac Denis, instanța de apel just și argumentat a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal și art. 3641 alin. (8) Cod procedura penală, pedeapsa respectivă fiind motivată, individualizată și aplicată inculpatului în corespundere cu prevederile legale, corespunde principiului proporționalității și scopului de restabilire a echității sociale, corectării ultimului, precum și prevenirii de săvârșirea de noi infracțiuni atât de inculpat, cât și de alte persoane, cu atât mai mult că executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul. Astfel, conform alin. (1) art. 75 Cod penal, persoanei recunoscută vinovată de săvârșirea unei infracțiuni, inclusiv prin procedura de judecare în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a prezentului Cod și în conformitate cu dispozițiile Părții Generale a Codului penal. La stabilirea categoriei și mărimii pedepsei, instanțele de judecată au ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de lipsa circumstanțelor cauzei care atenuează, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale acestuia. 5 În conformitate cu art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului ce se aplică de instanțele de judecată, în numele legii, persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor lor. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea și resocializarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate. Potrivit art. 901 Cod penal, în cazul în care instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de personalitatea vinovatului, ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute întreaga pedeapsă cu închisoare în penitenciar, aceasta poate dispune suspendarea parțială a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând în hotărâre perioada de executare a pedepsei în închisoare și perioada de probațiune, precum și motivele condamnării cu suspendarea parțială a executării pedepsei. Prima parte a pedepsei se execută în penitenciar, iar restul pedepsei se suspendă. Contrar argumentului că nu au fost administrate probe suficiente pentru a casa decizia în latura pedepsei, or doar faptul că apărarea nu este de acord cu pedeapsa stabilită, considerând-o prea aspră, nu poate servi ca circumstanță pentru reducerea pedepsei și aplicarea în privința lui Mîrzac Denis a suspendării parțiale a executării pedepsei cu închisoare. Alegațiile privind superficialitatea judecării cauzei, de asemenea sunt declarative, de vreme ce din procesele-verbale ale ședințelor de judecată, a cărui conținut nu a fost obiectat de către apărare, în conformitate cu prevederile art. 336 alin. (6) Cod de procedură penală, rezultă faptul că procedura de judecare a cauzei în prima instanță și în cea de apel a fost întocmai respectată. Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept enunțate supra, instanța de recurs menționează că, criticile formulate de recurent au format obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel, ultima, respingîndu-le, le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie, soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune, având în vedere și faptul că, verificând hotărârea judecătorească în raport și cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, nu se identifică existența și a altor motive care, analizate din oficiu, să ducă la casarea deciziei recurate. Prin urmare, Colegiul penal conchide că situația de fapt a fost just stabilită de către instanța de apel în urma analizei coroborate a întregului ansamblu probator administrat și că se acceptă motivarea făcută și pentru a evita repetări inutile o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO (hotărârea Albert versus România), iar argumentele expuse de recurent întru casarea deciziei recurate sunt declarative și neîntemeiate, instanța de apel examinând minuțios cauza a apreciat toate probele din dosar referitor la pedeapsă, examinându-le în ansamblu și detaliat, iar 6 alte probleme de drept care ar afecta hotărârea în cauză nu au fost invocate și nici nu se conțin în materialele dosarului. Având în vedere considerentele menționate supra, Colegiul Penal concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar criticele din cererea de recurs înaintată de avocatul Conoval Igor nu și-au găsit confirmare.

În temeiul art. 432 alin. (1) – (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul Penal d e c i d e : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Conoval Igor în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 februarie 2022, în cauza penală privindu-l pe MÎRZAC Denis XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 29 iulie 2022. Președinte Nadejda TOMA Judecător Liliana CATAN Judecător Ion GUZUN 7