1ra-556/22 — art.187 alin.2 lit. b, e, f CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.187 alin.2 lit. b, e, f CP
- Temei legal
- nu este indicat nici un temei
1ra-556/22 — art.187 alin.2 lit. b, e, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 1ra-556/22
1-18098069-01-1ra-08042022
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
15 iunie 2022 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Țurcan Anatolie și Plămădeală Ghenadie,,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de
inculpat, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 16 februarie 2021, în cauza penală în privința lui
Budaca Igor XXXXX
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 18.12.2018-15.05.2019;
Instanța de apel: 05.06.2019-16.02.2021;
Instanța de recurs: 08.04.2022– 15.06.2022.
a c o n s t a t a t :
Prin sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 15 mai 2019,
Budaca Igor a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.187 alin.(2) lit. e)
Cod penal, la 4 ani și 8 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip
semiînchis și la amendă în mărime de 850 unități convenționale, echivalentul a
42 500 lei.
Conform art.901 Cod penal, după executarea de către inculpat a pedepsei cu
închisoare pe o perioadă de 2 ani și 4 luni în penitenciar de tip semiînchis, a fost
suspendată parțial executarea pedepsei cu închisoare pe durata rămasă neexecutată,
pe o perioadă de probațiune de 2 ani.
Prin aceiași sentință Ciubotaru Iurie învinuit în comiterea infracțiunii
prevăzute de art.187 alin.(2) lit. b), e) și f) Cod penal, a fost achitat pe motiv că
fapta nu a fost săvârșită de inculpat, însă în privința acestuia hotărârile
judecătorești cu recurs ordinar nu se contestă.
Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat în fapt că, Budaca Igor pe
02 septembrie 2018, la aproximativ ora 05:00, aflându-se în parcul orășenesc situat
pe XXXXX, urmărind scop de profit și sustragere în mod deschis a bunurilor altei
persoane, aplicând violență nepericuloasă sănătății lui Gîlea Ion, lovindu-l cu
1
pumnii și picioarele peste corp, ia sustras în mod deschis din portmoneu suma de
20 euro (echivalentul a 387,20 lei) și 600 lei.
Pe baza stării de fapt expuse mai sus, instanța a reținut în drept că, faptele
inculpatului Budaca Igor întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii
prevăzute la art.187 alin.(2) lit. e) Cod penal - „Jaful, adică sustragerea deschisă a
bunurilor altei persoane săvârșit cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața
sau sănătatea persoanei ”.
Procurorul a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia, cu
rejudecarea cauzei și pronunțarea a unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit
pentru prima instanță, prin care Budaca Igor să fie recunoscut vinovat și
condamnat în baza art.187 alin.(2) lit. b), e) și f) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu
executare în penitenciar de tip semiînchis și la amendă în mărime de 850 unități
convenționale, echivalentul a 42 500 lei.
Conform prevederilor art.901 alin.(1) Cod penal, perioada de executare a
pedepsei cu închisoarea de către Budaca Igor, a-i stabili 2 ani și 6 luni închisoare,
cu suspendarea restului termenului de 2 ani și 6 luni de închisoare, pe o perioadă
de probațiune de 5 ani.
3.1. Avocatul Bătrîncea Ion în numele inculpatului a contestat cu apel
sentința, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit
modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul să fie achitat.
În motivarea apelului a indicat că, instanța de judecată a emis o soluție
pripită și nejustificată s-au din probele prezentate de acuzare nu rezultă intenția lui
Budaca Igor în comiterea infracțiunii imputate lui.
La fel, avocatul a considerat că, procurorul și instanța de judecată greșit au
interpretat faptul că, pe 02 septembrie 2018, Budaca Igor a urmărit scopul de profit
și sustragere a bunurilor, a aplicat violență nepericuloasă sănătății față de Gîlea
Ion, lovindu-l cu picioarele peste corp și sustrăgându-i în mod deschis din
portmoneu suna de 20 euro (echivalentul a 387, 20 lei) și 600 lei.
Astfel, potrivit art.6 alin.(l) Cod penal, s-a reținut că persoana este supusă
răspunderii penale numai pentru fapte săvârșite cu vinovăție. Deci, din norma dată
în coroborare cu art.17 Cod penal, urma a fi stabilită intenția inculpatului în
comiterea infracțiunii de jaf, ceia ce nu a fost demonstrat.
Avocatul a atras atenția asupra faptului că, instanța de judecată fără a lua în
considerație întregul cumul de probe care urma a fi examinat pro sau contra, a
reținut doar probele acuzării, ceia ce în opinia părții apărării a fost încălcat
principiul egalității armelor și impune instanța de judecată să ofere fiecărei părți
posibilitatea rezonabilă de a-și susține cauza în condiții care să nu o plaseze
dezavantajată în raport cu adversarul ei.
În acest sens, Curtea Europeană acordă o importanță deosebită aparențelor și
sensibilității problemelor unei bune administrări a justiției. Potrivit art.6 alin.(1) și
(3) lit. d) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
fundamentale, se obligă că sarcina acuzării este să verifice toate probele să audieze
toți martorii care au informații despre comiterea unei fapte prejudiciabile sau
cunosc date concrete despre caz. Astfel, în speță a fost evitată audierea persoanelor
2
care în acea seară se aflau în localul unde partea vătămată a consumat alcool,
inclusiv a servit mai multe persoane.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 februarie
2021, apelul declarat de către avocat în numele inculpatului a fost respins ca
nefondat, iar apelul declarat de către procuror a fost admis, casată total sentința și
pronunță o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum
urmează:
Budaca Igor a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.187 alin.(2)
lit. b), e) și f) Cod penal, la 4 ani și 8 luni închisoare, cu executare în penitenciar de
tip semiînchis, fără amendă.
Conform art.901 Cod penal, după executarea de către inculpat a pedepsei cu
închisoare pe o perioadă de 2 ani și 4 luni în penitenciar de tip semiînchis, a fost
suspendată parțial executarea pedepsei cu închisoare pe durata rămasă neexecutată,
pe o perioadă de probațiune de 2 ani și 4 luni.
În motivarea soluției sale, instanța de apel a menționat că, fiind analizate și
apreciate probele, în strictă conformitate cu prevederile art.101 Cod procedură
penală, conform cărora, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere
al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu
din punct de vedere al coroborării lor, a constatat că Budaca Igor pe 02 septembrie
2018, la aproximativ ora 05:00, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Ciubotaru
Iurie aflându-se, în parcul orășenesc situat pe str. Alexandru Marinescu din or.
Hîncești, urmărind scop de profit și sustragere în mod deschis a bunurilor altei
persoane, aplicând violență nepericuloasă sănătății lui Gîlea Ion, lovindu-l cu
pumnii și picioarele peste corp, iau sustras în mod deschis din portmoneu suma de
300 euro (echivalentul a 5 808 lei) și 2 800 lei, cauzându-i ultimului o daună în
proporție considerabilă de 8 608 lei.
Astfel, instanța de apel a constatat că, prin acțiunile sale intenționate
inculpatul Budaca Igor a comis infracțiunea prevăzută la art.187 alin.(2) lit. b), e)
și f) Cod penal, după indicii calificativi: jaful, adică sustragerea deschisă a
bunurilor altei persoane, săvârșit de două persoane, cu aplicarea violenței
nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei ori cu amenințarea aplicării unei
asemenea violențe, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.
În acest context, instanța de apel a specificat că, de facto inculpatul Budaca
Igor își recunoaște vina în comiterea infracțiunii încriminate, însă a fost apreciate
critic afirmațiile lui precum că, nu a avut intenția de a plica lovituri și de a sustrage
bani, deoarece ele nu corespund adevărului și sunt date de către inculpat în scopul
de a se eschiva de la răspunderea penală, deoarece sunt combătute de celelalte
probe analizate și apreciate prin prisma prevederilor art.101 Cod procedură penală
și care demonstrează cu certitudine vinovăția lui privitor la infracțiunea imputată.
Nerecunoașterea vinovăției de către inculpatul Budaca Igor, în săvârșirea
infracțiunii încriminate, instanța de apel a calificat-o ca o metodă de apărare, or
persoana care pe parcursul procesului penal are calitatea procesuală de bănuit,
învinuit sau inculpat nu poate fi urmărită penal pentru depunerea declarațiilor
intenționat false, decât în cazurile expres prevăzută de legea procesual penală, iar
3
nerecunoașterea vinovăției de către Budaca Igor pe întreg procesul penal se
apreciază ca un drept al acestuia și ca o metodă de apărare.
La stabilirea categoriei și termenului de pedeapsă inculpatului, instanța a
urmărit scopul restabilirii echității sociale, corectarea persoanei vinovate și
prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni și a ținut cont de gravitatea infracțiunii
săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei
care atenuează sau agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra
corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale acestuia.
Astfel, conform art.16 alin. (3) Cod penal, infracțiunea săvârșită de către
Budaca Igor în funcție de caracterul și gradul prejudiciabil, se atribuie la categoria
infracțiunilor grave. Conform art.76 Cod penal, circumstanțe ce ar atenua
răspunderea inculpatului, s-a stabilit săvârșirea infracțiunii de către o persoană care
a atins vârsta de 18 ani, dar nu a atins vârsta de 21 de ani, fără a reține în privința
acestuia careva circumstanțe agravante.
Instanța de apel a menționat că, la momentul comiterii infracțiunii
încriminate inculpatului, acesta a atins vârsta de 18 ani dar nu avea vârsta de 21 ani
care potrivit art.70 alin. (31) Cod penal s-a redus cu 1/3 din maximul pedepsei cu
închisoare și s-a ajuns la termenul de 4 ani și 8 luni, care fiind sub limita de jos
stabilită pentru infracțiunea imputată acestuia.
Inculpatul, a contestat cu recurs decizia solicitând casarea acesteia, cu
rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru
prima instanță, prin care să fie achitat.
În motivarea recursului declarat, autorul acestuia invocă argumente similare
celor menționate în cererea de apel (pct. 3 din prezenta decizie).
În esență criticile inculpatului se bazează pe modul de apreciere a probelor
de către instanțele ierarhic inferioare, indicând că probele prezentate de partea
acuzării, nu sunt pertinente și concludente ca să dovedească vinovăția lui.
În conformitate cu prevederile art.431 alin.(1) pct. 11) Cod de procedură
penală, procurorul a depus referință privitor la opinia acestuia asupra recursului
declarat de partea apărării, menționând că acesta urmează a fi respins ca fiind vădit
neîntemeiat.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat în
raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității
acestuia din următoarele considerente.
Potrivit art.432 alin.(2) pct.2) Cod de procedură penală instanța de recurs,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii
instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra
inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este declarat peste termen.
În conformitate cu prevederile art.422 Cod de procedură penală, termenul de
recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.
Analizând materialele cauzei, Colegiul penal constată, că conform
procesului-verbal al ședinței de judecată din 16 februarie 2021 (f.d.100 -104 vol.
II), a fost pronunțat dispozitivul deciziei instanței de apel în prezența inculpatului
Budaca Igor și avocatul acestuia Bătrîncea Ion, cu înștiințarea acestora despre
4
pronunțarea și primirea deciziei integrale, pentru data de 16 martie 2021.
Din actele cauzei rezultă că, la data stabilită – 16 martie 2021, inculpatul
Budaca Igor și avocatul acestuia Bătrîncea Ion, din motive necunoscute, nu s-au
prezentat la pronunțarea deciziei motivate (f.d.104, vol. II), iar copia deciziei fiind
expediată în adresa lor, conform scrisorii la 25 martie 2021 (vol.-II, f.d.126).
Astfel, Colegiul penal menționează că, potrivit prevederilor art.422 Cod de
procedură penală, termenul de declarare a recursului împotriva deciziei instanței de
apel, curge de la data pronunțării acesteia.
Așadar, în speță, termenul de declarare a recursului conform art.422 Cod de
procedură penală, a început să curgă din 17 martie 2021, iar ultima zi pentru
declararea recursului fiind 19 aprilie 2021, pe când recursul ordinar declarat de
inculpat a fost depus la 14 martie 2022, prin urmare, cu omiterea termenului de 30
de zile stabilit de lege.
În astfel de circumstanțe, rezultă că recursul declarat de inculpat, urmează a
fi respins ca inadmisibil, deoarece este depus peste termen.
Colegiul penal menționează că, termenul de recurs este absolut și are
caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a
exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se va
respinge ca inadmisibil fiind tardiv, deoarece legea procesual-penală ce
reglementează procedura examinării recursului ordinar, nu prevede posibilitatea de
repunere în termen a recursului.
Mai mult, Colegiul penal notează că, o astfel de soluție este compatibilă cu
respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din Convenția
Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,
având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea
apelului/recursului ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării
termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise în instanța de fond și ar leza, în
acest mod, principiul securității raporturilor juridice.
În hotărârea CtEDO pronunțată în cauza Ponomariov vs Ucraina (03 aprilie
2008) Curtea Europeană a notat că, deși în speță nu era vorba despre desființarea
unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi
extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe noi descoperite, ci de
redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi
ordinare de atac, totuși, reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare,
reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice
într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.
De asemenea, Colegiul penal reține și jurisprudența CtEDO - hotărârea
pronunțată în cauza Bodiu vs. Republica Moldova din 18 iunie 2019 (cererea
nr.7516/10), în care Curtea a statuat că admiterea cererii de recurs după o perioadă
de timp considerabilă și în absența oricărei explicații plauzibile cu privire la
motivul pentru care partea s-a aflat în imposibilitate de a se adresa, s-a soldat cu
ignorarea unui întreg proces judiciar, și în consecință s-a constatat încălcarea
principiului securității raporturilor juridice și a dreptului la un proces echitabil
garantat de art. 6§1 CEDO.
5
În corespundere cu art.432 alin.(1), (2) pct.2) Cod de procedură penală,
Colegiul penal
d e c i d e :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpat, împotriva deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 februarie 2021, în cauza penală
în privința lui Budaca Igor XXXXX, deoarece este declarat peste termen.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 14 iulie 2022.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Țurcan Anatolie
Plămădeală Ghenadie
6