1ra-554/2021 — art.42 alin.2, art.189 alin.3 lit. c, e CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.42 alin.2, art.189 alin.3 lit. c, e CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.12 CPP
1ra-554/2021 — art.42 alin.2, art.189 alin.3 lit. c, e CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-554/2021
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
07 aprilie 2021 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,
examinând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,
admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către inculpatul
Budeci Igor, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău
din 18 mai 2020, în cauza penală în privința lui,
Budeci Igor xxxxx, născut la xxxxxx, originar r-nul
xxxxxx, domiciliat în xxxxxxx
Termenul examinării cauzei:
Prima instanță: 01.04. 2019 – 27.05.2019;
Instanța de apel: 17.06.2019 – 18.05.2020;
Instanța de recurs: 09.12.2020 –07.04.2021.
A C O N S T A T A T:
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 27 mai 2019,
Budeci Igor, a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de
art.42 alin.(2), art.189 alin. (3) lit. c), e) Cod penal și condamnat în baza acestei
Legi la o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani cu
executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis cu amendă în beneficiul
statului în mărime de 1 500 (una mie cinci sute) unități convenționale, ce
constituie 75 000 (șaptezeci și cinci mii) lei.
În conformitate cu art. 90 Cod penal, s-a suspendat condiționat
executarea pedepsei închisorii, aplicată inculpatului Budeci Igor pe un
termen de probă de 3 (trei) ani.
S-a încasat de la Budeci Igor în beneficiul statului suma de 768 (șapte
sute șaizeci și opt) lei, cu titlu de cheltuieli judiciare pentru efectuarea
expertizei medico-legale;
A fost soluționată soarta corpurilor delicte.
Pentru a pronunța sentința, prima instanța a constatat că, Budeci
Igor, fiind în înțelegere prealabilă, de comun acord și împreună cu persoana
în privința căreia cauza penală a fost disjunsă într-o procedură separată și alte
persoane nestabilite de organul de urmărire penală, având intenția de a
comite infracțiunea de șantaj, în perioada anului 2017, a elaborat un plan
1
criminal în vederea dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane prin
amenințare cu aplicarea violenței fizice, în scopul îmbogățirii ilicite.
În aceste condiții, Budeci Igor, pe parcursul perioadei de timp cuprinse
între începutul anului 2017 - februarie 2019, acționând prin participație
complexă, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de
coautor, pentru însușirea mijloacelor bănești de la victimă, amenințarea cu
violență și aplicarea violenței în privința victimei, păstrarea, transportarea,
depozitarea mijloacelor bănești obținuți din șantaj, a realizat acțiuni
infracționale îndreptate spre deposedarea lui Toma M. de mijloace bănești în
sumă de 100 000 lei.
Astfel, Budeci Igor împreună cu persoana în privința căreia cauza penală
a fost disjunsă într-o procedură separată, pe parcursul perioadei de timp
menționate, aflându-se în mun. Chișinău, având intenția dobândirii ilicite a
bunurilor altei persoane prin șantaj, dorind să dea aparență de legalitate
acțiunilor sale, l-au determinat în repetate rânduri pe Toma M. să
comercializeze droguri și produse etnobotanice, după care i-au comunicat
precum că ar fi acumulat o datorie în sumă de 64 000 lei și este obligat să o
achite într-un termen foarte restrâns. Ulterior, sub pretextul acestei datorii
fictive, Toma M.era amenințat și maltratat fizic și psihic de către Budeci Igor
și alte persoane, în vederea transmiterii mijloacelor bănești menționate, iar
aproximativ în luna iunie 2018, Budeci Igor și persoana în privința căreia
cauza penală a fost disjunsă într-o procedură separată, l-au informat pe
numitul despre faptul că datoria sa față de ei a crescut până la 100 000 lei,
amenințându-l cu răfuiala fizică în caz dacă va refuza transmiterea
presupusei datorii. Potrivit planului infracțional stabilit, Budeci Igor, dându-
și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, conștientizând urmările
ce pot surveni în rezultatul acestora, având scopul îmbogățirii ilicite, la data
de 06 octombrie 2018, în timp ce se afla împreună cu Toma M. pe str.
xxxxxxxx, i-a aplicat ultimului mai multe lovituri cu pumnii și picioarele
peste diferite regiuni ale corpului și capului, comunicându-i că în cazul în
care nu va restitui banii în sumă de 100 000 lei, datoria sa va crește, iar
violența aplicată în privința lui va fi mai brutală. Astfel, la data de 31
octombrie 2018, persoane neidentificate la moment de organul de urmărire
penală, acționând din numele lui Budeci Igor și persoanei în privința căreia
cauza penală a fost disjunsă într-o procedură separată, l-au stopat pe Toma M.
pe str. xxxxxxxx, unde având intenția creării ultimului a unei stări de
anxietate, i-au aplicat o lovitură cu pumnul peste față, cauzând părții
vătămate Toma M. fractura complexului zigomatic pe dreapta cu deplasare,
fractura peretelui inferior al orbitei pe dreapta, hemosinus pe dreapta,
fractura oaselor nazale fără deplasare, echimoză priorbital pe dreapta și la
2
nivelul piramidei nazale cu trecere pe rădăcină, care condiționează
dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu, conform
raportului de constatare medico-legală nr. xxxxxx din xxxxxx se califică ca
vătămare corporală medie.
În continuare, Budeci Igor, în vederea realizării planului infracțional
de dobândire a mijloacelor bănești prin amenințare, periodic îl contacta
telefonic pe Toma M. reamintindu-i despre presupusa datorie, primind astfel
de la el în mai multe tranșe în perioada de timp cuprinsă între lunile
noiembrie 2018 - februarie 2019 mijloace bănești în sumă de 3700 lei. În
rezultatul acțiunilor lui Budeci Igor, persoana în privința căreia cauza penală
a fost disjunsă într-o procedură separată și alte persoane nestabilite de organul
de urmărire penală, părții vătămate Toma M. i-au fost cauzate daune în
proporții considerabile în sumă totală de 3700 lei și suferințe fizice și psihice.
Astfel prin acțiunile sale intenționate, Budeci Igor, a săvârșit
infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (2), art. 189 alin. (3) lit. c), e) Cod penal,
conform indicilor calificativi „șantajul, exprimat prin cererea de a transmite
bunurile proprietarului și de a săvârși alte acțiuni cu caracter patrimonial,
amenințând cu violență persoana, săvârșit de mai multe persoane, acțiuni însoțite
de violență periculoasă pentru viață și sănătate, urmate de dobândirea bunurilor
cerute”
Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către procurorul
în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze
Speciale, Drozdov Ana, care a solicitat casarea parțială a sentinței primei
instanțe în partea suspendării executării pedepsei cu închisoarea pe un
termen de 3 ani, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit
modului stabilit pentru prima instanță, prin care Budeci Igor, să fie
recunoscut culpabil de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin.
(2), art. 189 alin. (3) lit. c), e) Cod penal și ai stabili pedeapsa de 5 (cinci) ani
cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis cu amendă în
beneficiul statului în mărime de 1 500 (una mie cinci sute ) unități
convenționale.
În motivarea cerințelor sale apelanta a invocat că:
- la stabilirea pedepsei instanța de fond nu a ținut cont de faptul că,
inculpatul a săvârșit infracțiunea prin participație în calitate de autor,
inculpatul anterior a comis de 7 ori infracțiuni, din diferite categorii, inclusiv
din categoria celor grave, astfel acestuia de către instanță, i-a fost acordate
mai multe șanse de fiecare dată pentru a-și corecta comportamentul său față
de societate prin aplicarea pedepselor non privative de libertate, însă
pedepsele aplicate nu și-au produs scopul legii penale prevăzut la art. 61 alin.
(2) Cod penal;
3
- În toate 7 cazuri nu a conștientizat comportamentul său criminal
manifestat în societate, și nu a întreprins careva măsuri de a se corecta în fața
societății. Totodată nu a realizat faptul că în toate cazurile de condamnare în
privința sa, instanța de judecată i-a acordat posibilitate de a-și corecta
comportamentul său și nu l-a izolat de societate prin aplicarea pedepsei cu
închisoare.
- prima instanța nu a ținut cont de caracterul infracțiunii incriminate,
comiterea unei infracțiuni grave, prin intenție directă, de faptul că prin
infracțiunea prevăzută de art. 189 alin.(3) lit. c), e) Cod penal, se aduc atingeri
relațiilor sociale cu privire la ocrotirea patrimoniului persoanei, iar
legiuitorul a prevăzut ca pedeapsă pentru asemenea fapte - exclusiv
închisoarea, alte sancțiuni mai blânde nu sunt prevăzute;
- în acest context, pedeapsa aplicată inculpatului trebuie să fie echitabilă,
legală și individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială și să
realizeze scopurile legii penale și a pedepsei penale în strictă conformitate cu
dispozițiile Codului penal
- inculpatul prin acțiunile sale ilegale, urmărea scop de cupiditate,
îmbogățire, un scop de profit, fără a conștientiza faptul că în rezultatul
acțiunilor sale ar putea fi prejudiciat patrimoniul altei persoane.
- prima instanța nu a reținut faptul că inculpatul, a săvârșit infracțiunea
împreună cu alte persoane, în privința cărora urmărirea penală a fost
disjungată într-o procedură separată, inculpatul a comis infracțiunea, prin
participație în calitate de autor, circumstanță agravantă prevăzut de art. 77
alin. (1) lit. c) Cod penal.
Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 18 mai
2020 a fost admis apelul declarat de către procurorul în Procuratura pentru
Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Drozdov Ana,
casată parțial sentința primei instanțe în partea ce ține de individualizarea
executării pedepsei, și pronunțată o nouă hotărâre în această parte, prin care
a fost exclusă aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal și dispusă executarea
pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, reieșind din
multitudinea circumstanțelor care descriu infracțiunea respectivă nu este
rațională soluția primei instanțe a dispune suspendarea executării pedepsei,
în acest sens găsind veridice și aplicabile argumentele invocate în apel.
În aceeași ordine de idei, instanța de apel a relevat că, prima instanță
aplicând în privința inculpatului Budeci Igor prevederile art.90 Codul penal,
nu a motivat necesitatea soluției respective și nu a dat eficiență cuvenită
prevederilor art.61 și art.75 Codul penal.
Totodată, instanța de apel a constatat că, inculpatul a fost anterior
condamnat prin: 1) sentința Judecătoriei Botanica mun.Chișinău din
16.03.2006, în baza art.187 alin.1 Codul penal, la închisoare 1 an cu
suspendare pe un termen de 1 an; 2) sentința Judecătoriei Botanica
4
mun.Chișinău din 30.05.2006, în baza art.186 alin. (2) Codul penal, procesul
a fost încetat din motivul împăcării părților; 3) sentința Judecătoriei Botanica
mun.Chișinău din 20.12.2007, în baza art.217 alin. (2) Cod penal, la muncă
neremunerată în folosul comunității în mărime de 100 ore; 4) sentința
Judecătoriei Centru mun.Chișinău din 11.06.2008, în baza art.217 alin.3
Codul penal, la închisoare 1 an cu suspendare pe un termen de 1 an; 5)
sentința Judecătoriei Ciocana mun.Chișinău din 08.06.2010, în baza art.199
alin. (1) Cod penal, la muncă neremunerată în folosul comunității în mărime
de 120 ore; 6) sentința Judecătoriei Ciocana mun.Chișinău din 20.09.2012, în
baza art.287 alin. (2) lit.b), art.187 alin. (2) lit.b), f) Cod penal, la închisoare 5
an cu suspendare pe un termen de 3 ani; 7) sentința Judecătoriei Chișinău
(sediul central) din 25.05.2018, în baza art.217 alin. (2) Codul penal, la
amendă în mărime de 400 unități convenționale.
Astfel, instanța de apel a remarcat că, inculpatul Budeci Igor a comis
mai mult de șapte fapte prejudiciabile, fiind sancționat penal de șase ori. De
fiecare dată inculpatul a fost sancționat prin aplicarea unei sancțiuni penale
neprivative de libertate.
În acest sens, instanța de apel a menționat că aplicarea unor sancțiuni
neprivative de libertate nu au avut nici un efect din punct de vedere al
reeducării inculpatului, ultimul comițând ulterior alte infracțiuni. Astfel, nu
există nici o circumstanță ce ar indica la faptul că la aplicarea celei de-a șaptea
sancțiuni penale neprivative de libertate condamnatul se va corecta și nu va
mai comite alte infracțiuni.
În concluzie, instanța de apel a statuat că pedeapsa stabilită de către
instanța de fond cu aplicarea prevederilor art. 90 Codul penal, nu este
echitabilă, întrucât nu este capabilă de a contribui la realizarea scopurilor
pedepsei penale, cum ar fi restabilirea echității sociale, corectarea
condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către
condamnat, precum și de alte persoane.
Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către
condamnatul Budeci Igor, care invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 12)
Cod de procedură penală, a solicitat casarea totală a deciziei instanței de apel,
cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel într-un alt
complet de judecată.
În motivarea cerințelor sale, recurentul a indicat că:
- instanța de apel nu a elucidat corespunzător totalitate circumstanțelor
de fapt și de drept ce rezultă din sentința Judecătoriei Chișinău, sediul
Buiucani din 27 ianuarie 2020 prin care a fost condamnată persoana în
privința căreia cauza penală a fost disjunsă într-o procedură separată;
- instanța de apel neîntemeiat a respins cererea de reluare a cercetării
judecătorești, neglijând aspectele importante expuse în prezenta cauză
penală;
5
- examinând în fond cauza penală în privința persoanei în privința căreia
cauza penală a fost disjunsă într-o procedură separată în procedură generală,
instanța de fond a audiat detaliat partea vătămată și martorii, care au relatat
alte circumstanțe de fapt, diferite de cele stabilite de către organul de
urmărire penală, fapt ce a permis instanței de fond să dea o altă o altă
încadrare juridică a acțiunilor lui persoanei în privința căreia cauza penală a
fost disjunsă într-o procedură separată, iar în cauza penală de învinuire în
privința lui Budeci Igor, instanțele ierarhic inferioare nu au avut o astfel de
abordare;
- instanța de apel cert constatat că inculpatul persoana în privința căreia
cauza penală a fost disjunsă într-o procedură separată acționând în calitate de
instigator l-a determinat pe Budeci Igor să săvârșească infracțiunea de
samavolnicie, context în care, este la caz reîncadrarea acțiunilor sale în baza
art. 352 alin. (2) lit. c) și d), chiar dacă cauza penală a fost examinată în
conformitate cu prescripțiile statuate de art. 364/1 Cod de procedură penală.
În temeiul art. 431 alin. (1), pct. 11 Cod de procedură penală,
procurorul, a prezentat referință pe marginea recursului declarat, pledând
pentru netemeinicia recursului ca inadmisibil, considerând corecte
constatările instanței de apel în parte stabilirii pedepsei.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar
declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal constată că acesta
este inadmisibil, din următoarele considerente.
Potrivit dispoziției art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept
comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest
articol.
Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de
recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat
împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea pârților, în camera de
consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care
constată că recursul declarat este declarat peste termen.
În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, termenul de atac
cu recurs a deciziei instanței de apel este de 30 de zile de la data pronunțării
deciziei.
Sub acest aspect se atestă că, potrivit materialelor dosarului,
dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău a fost
pronunțat la 18 mai 2020, în prezența inculpatului Budeci Igor și a
apărătorului acestuia Bargan Iurie, fapt confirmat prin procesul-verbal al
ședinței de judecată din instanța de apel (f.d. 242, vol. III), fiind menționat că
pronunțarea integrală a deciziei va avea loc la data de 17 iunie 2020.
Tot din procesul-verbal al ședinței de judecată în instanța de apel din
17 iunie 2020 (f.d. 242-243, vol. III) se constată că, la data stabilită, în prezența
procurorului, a fost pronunțată decizia motivată.
6
Confirm materialelor cauzei, copia deciziei motivate, a fost expediată
inculpatului Budeci Igor și apărătorului acestuia Bargan Iurie, fapt confirmat
prin scrisoare de expediere a deciziei motivate (f.d.251, vol. III), ordine în
care, se prezumă că inculpatul a cunoscut despre soluția pe caz, or acesta a
participat la ședințele de judecată în cadrul examinării cauzei în Curtea de
Apel Chișinău.
În continuare, Colegiul penal menționează că, condamnatul Budeci Igor
a declarat recurs ordinar împotriva deciziei adoptate la caz, la data de 26
noiembrie 2020, fapt confirmat prin ștampila cu numărul de înregistrare a
Curții Supreme de Justiție.
Așadar, Colegiul penal specifică faptul că, pentru inculpatul Budeci Igor
termenul de atac prevăzut de art. 422 Cod de procedură penală, se calculează
începând cu data de 18 iunie 2020, adică a doua zi după pronunțarea deciziei
motivate, ținând cont de dispozițiile art. 231 alin. (3), (5) Cod de procedură
penală și expiră la 20 iulie 2020.
Prin urmare, recursul condamnatului Budeci Igor declarat la 26
noiembrie 2020 nu se încadrează in termenul limită prevăzut de art. 422 Cod
de procedură penală, fiind depus peste 4 luni și 6 zile.
La acest capitol este de menționat că art. 422 Cod de procedură penală,
nu prevede repunerea în termen a recursului ordinar, nici o altă procedură
legală de a calcula termenul de recurs decât de la data pronunțării deciziei
motivate.
Totodată, Colegiul penal menționează, că art. 230 alin. (2) Cod de
procedură penală prescrie expres că în cazul în care pentru exercitarea unui
drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia
impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste
termen. Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege. Acest
termen nu poate fi prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El este absolut
și are un caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din
dreptul de a exercita calea de atac.
Mai mult, Colegiul penal notează că, o astfel de soluție este compatibilă
cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din
Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului
pentru exercitarea apelului/recursului ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca
urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise în
instanța de fond și ar leza, în acest mod, principiul securității raporturilor
juridice.
În hotărârea CtEDO pronunțată în cauza Ponomariov vs Ucraina (03
aprilie 2008) Curtea Europeană a notat că, deși în speță nu era vorba despre
desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma
admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe noi
descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de
7
introducere a unei căi ordinare de atac, totuși, reînnoirea acestui termen
pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge
principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale
extraordinară de atac.
De asemenea, Colegiul penal reține și jurisprudența CtEDO în hotărârea
pronunțată în cauza Bodiu vs. Republica Moldova din 18 iunie 2019 (cererea nr.
7516/10), în care Curtea a statuat că admiterea cererii de recurs după o
perioadă de timp considerabilă și în absența oricărei explicații plauzibile cu
privire la motivul pentru care partea s-a aflat în imposibilitate de a se adresa
mai devreme, s-a soldat cu ignorarea unui întreg proces judiciar, și în
consecință s-a constatat încălcarea principiului securității raporturilor juridice
și a dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6§1 CEDO.
Prin urmare, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de
procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului
înaintat în cazul în care se constată că acesta este declarat peste termen.
Astfel, odată ce recursul ordinar al condamnatului Budeci Igor este
declarat peste termen, urmează a fi dispusă inadmisibilitatea acestuia.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală,
Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul Budeci
Igor, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18
mai 2020, în cauza penală privindu-l pe Budeci Igor xxxxx ca fiind declarat
peste termen.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 21 mai 2021.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Boico Victor
Toma Nadejda
8