1ra-1448/2021 — art. 187 alin. 2 lit. b, e, f CP

Dosarul nr. 1ra-1448/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

07 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal în următoarea componență:

președinte Iurie DIACONU

judecători Liliana CATAN

Ion GUZUN

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocata

Arnaut Sorina în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 16 februarie 2021, în cauza penală privindu-l pe

CIUBOTARU Iurie Xxxxxx născut la xx

xxxxxxxxxx xxxxx, originar și domiciliat în mun.

Xxxxxxx, str. Xxxxxxxx nr. x.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 18.12.2018– 15.05.2019;

Instanța de apel: 05.06.2019– 16.02.2021;

Instanța de recurs: 26.05.2021 – 07.07.2021.

c o n s t a t ă:

Iurie a fost achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 187

alin. (2) lit. b), e) și f) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

Prin aceeași sentință a fost condamnat și Budaca Igor, însă în privința lui

hotărârile judecătorești nu se contestă.

Iurie a fost pus sub învinuire că el la data de 02.09.2018, aproximativ la ora 05:00,

acționând împreună și prin înțelegere prealabilă cu Budaca Igor, aflându-se în parcul

orășenesc situat pe str. Al. Marinescu din or. Hîncești, urmărind scop de profit și

sustragere în mod deschis a bunurilor altei persoane, aplicând violență nepericuloasă

sănătății lui Ion Gîlea, l-au lovit cu pumnii și picioarele peste corp, i-au sustras în mod

deschis din portmoneu suma de 300 euro (echivalentul a 5808 lei) și 2800 lei,

cauzându-i ultimului o daună în proporție considerabilă de 8608 lei.

către procuror și de avocatul Bătrîncea Ion în interesele inculpatului Budaca Igor, prin

care au solicitat casarea sentinței Judecătoriei Hîncești.

3.1. Procurorul în apel a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

Ciubotaru Iurie să fie recunoscut vinovat de infracțiunea prevăzută de art. 187 alin.

1

(2) lit. b), e), f) Cod penal și să-i fie stabilită pedeapsa de 3 ani închisoare cu executare

în penitenciar pentru minori și cu amendă în mărime de 850 u.c. În conformitate cu

prevederile art. 84 alin. (4) Cod penal, prin cumul parțial al pedepsei stabilite prin

sentința Judecătoriei Hîncești din 14 decembrie 2018, definitiv a-i stabili pedeapsa de

5 ani închisoare cu executare în penitenciar pentru minori, și amendă în mărime de

850 u.c.

apelul avocatului Bătrîncea Ion în interesele lui Budaca Igor a fost respins ca

nefondat. Apelul procurorului a fost admis, cu casarea totală a sentinței și s-a

pronunțat o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță.

Ciubotaru Iurie a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

articolul 187 alin. (2) lit. b), e) și f) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 70 alin.

(3) și 79 alin. (1) Cod penal, s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe termen

de 3 ani, fără amendă.

Conform art. 84 alin. (4) Cod penal, s-a numit pedeapsa definitivă, prin concurs

de infracțiuni, prin cumularea parțială a pedepsei stabilite prin prezenta decizie cu

pedeapsa numită prin sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 14 decembrie

2018, sub formă de închisoare pe termen de 4 ani, fără amendă, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis.

documentele, coroborează cu declarațiile martorilor și confirmă, cu certitudine, că

Ciubotaru Iurie, prin acțiunile sale intenționate a comis fapta prevăzută la art. 187

alin. (2), lit. b), e), f) Cod penal.

Din conținutul sentinței rezultă că, instanța de fond nu a făcut analiza obiectivă

a tuturor probelor anexate la dosar, cât și a celor examinate în cadrul cercetării

judecătorești, indicând eronat că nici una din probele acuzării nu confirmă faptul că

inculpatul a comis sustragerea în mod deschis a banilor ce ar fi aparținut părții

vătămate Gîlea Ion.

Instanța de apel a considerat că au fost prezentate probe suficiente care au

demonstrat vinovăția inculpatului în cea ce privește anume faptul sustragerii în mod

deschis din portmoneu suma de 300 euro (echivalentul a 5808 lei) și 2800 lei,

cauzându-i ultimului o daună în proporție considerabilă de 8608 lei, cei aparținea

părții vătămate Gîlea Ion.

Prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiilor

inculpaților, declarațiilor părții vătămate și a martorilor, care fiind apreciate în

conformitate cu prevederile art. 101 alin.(1) Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor, instanța de

apel just a constatat că acțiunile inculpatului constituie elementele infracțiunii

prevăzute de art. 187 alin.(2), lit. b), e) f) Cod penal și a fost săvârșit de către acesta

prin analiza faptului dacă acuzările sunt bine justificate în afara oricăror dubii

rezonabile.

2

La stabilirea categoriei și termenului de pedeapsă inculpatului, instanța a urmărit

scopul restabilirii echității sociale, corectarea persoanei vinovate și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni și a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de

motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează

sau agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale acestuia.

Astfel, conform art. 16 alin. (3) Cod penal, infracțiunea săvârșită de către

Ciuboatru Iurie în funcție de caracterul și gradul prejudiciabil, se atribuie la categoria

infracțiunilor grave. Conform art. 76 Cod penal, circumstanțe ce ar atenua

răspunderea inculpatului nu au fost stabilite, însă circumstanțe agravante au fost

stabilite- acesta anterior a fost judecat de mai multe ori.

Instanța de apel a menționat că, la momentul comiterii infracțiunii încriminate

inculpatului era minor, și aceste împrejurări le atribuie circumstanțe atenuante și

excepționale, conform prevederilor art. 79 Cod penal, și a considerat necesar de a-i

stabili pedeapsa cu aplicarea prevederilor art. 70 alin. (31) și 79 Cod penal, sub formă

de închisoare pe termen de 3 ani, fără amendă, iar conform prevederilor art. 84 alin.

(4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumularea parțială a pedepselor

stabilite prin prezenta decizie cu pedeapsa numită prin sentința Judecătoriei Hîncești,

sediul Central din 14 decembrie 2018, sub formă de închisoare pe termen de 4 ani,

fără amendă, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

avocata Arnaut Sorina în numele inculpatului a atacat-o cu recurs ordinar, invocând

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 15), 16) Cod de procedură penală, solicitând

casarea deciziei cu emiterea unei noi decizii prin care inculpatului să fie achitat.

În motivare recurenta a indicat că, reieșind din probele și declarațiile

participanților, instanța de apel a aplicat o pedeapsă neproporțională și aspră față de

inculpat. Or, reeducarea acestuia este posibilă și fără privarea de libertate.

Instanța de judecată, în conformitate cu prevederile art. 76-77 Cod penal nu a

stabilit circumstanțe atenuante sau agravante, însă inculpatul nu se află la evidența

medicului narcolog sau psihiatru și are la întreținere trei copii minori, iar în cursul

urmăririi penale și-a recunoscut parțial vina în cele comise.

Prin urmare, consideră că probatoriul pe cauză este administrat cu deficiențe

esențiale, inclusiv cu nerespectarea prevederilor legale ce reglementează desfășurarea

procesului penal, pe care motiv acestea nu pot fi admise ca probe.

La caz, apărarea constată că organul de urmărire penală, a folosit în mod

principal și direct datele și informațiile obținute din proba ilegală, fără vreo altă sursă

alterativă și fără ca să existe posibilitatea certă ca acesta să fie descoperit în viitor,

pentru a administra în mod legal mijlocul de probă derivat.

Prin urmare, actele procesuale invocate de către procuror și care ar confirma

vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate nu pot fi admise ca probe,

urmând a fi excluse din dosar și nu pot fi puse la baza învinuirii, deoarece au fost

obținute cu încălcări esențiale de către organul de urmărire penală a dispozițiilor

3

Codului de procedură penală. Astfel, nulitatea actelor procesuale emise la caz, denotă

în mod evident și lipsa unor probe admisibile și concludente, conform normelor art.

94, 95, 100 Cod de procedură penală pentru a putea fi puse la baza unei sentințe de

condamnare.

penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului avocatului,

menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și

lipsit de temeiuri legale.

materialului din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta

urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că recursul este declarat peste

termen.

Din actele cauzei se constată că avocata Arnaut Sorina în numele inculpatului a

depus recursul ordinar la data de 30.04.2021, prin intermediul oficiului poștal, acesta

fiind înregistrat la Curtea Supremă de Justiție la data de 04.05.2021

Una din cerințele obligatorii la depunerea recursului ordinar se referă la

respectarea termenului de declarare a acestuia de către titularii cererii respective. În

corespundere cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală, termenul de declarare

a recursului este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei instanței de apel. Ca atare,

termenul de recurs are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea

din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului

se consideră ca tardiv, deoarece legea procesual-penală nu prevede posibilitatea de

repunere în termen a recursului.

În același context se relevă că, potrivit dispozițiilor art. 230 alin. (2) Cod de

procedură penală: „în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este

prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului

procesual și nulitatea actului efectuat peste termen.”

Din actele cauzei se constată că în cadrul examinării cauzei penale în instanța de

fond, Ciubotaru Iurie și apărătorul său au fost prezenți la ședința din 16.02.2021 și a

făcut declarații (vol.-II, f.d. 100-104). Tot în aceiași ședință a fost pronunțat

dispozitivul deciziei cu informarea că pronunțarea deciziei motivate v-a avea loc pe

data de 16.03.2021 (vol.- II, f.d. 104). La pronunțarea deciziei motivate, inculpatul și

apărătorul nu s-au prezentat din motive necunoscute de instanța de apel (vol.- II, f.d.

104), dar copia deciziei a fost expediată în adresa lor, conform scrisorii la 25.03.2021

(vol.-II, f.d. 126) pe când recursul a fost expediat instanței de recurs abia la

30.04.2021, astfel depășind termenul prevăzut de lege de 30 de zile pentru declararea

acestuia.

Instanța de recurs menționează că, la pronunțarea hotărârii integrale legea nu

4

solicită obligatoriu prezența părților, iar pentru părțile care nu s-au prezentat la

pronunțarea hotărârii, se consideră că au luat cunoștință de conținutul hotărârii

motivate la data pronunțării, hotărârile fiind plasate pe portalul web al instanței de

judecată, astfel devenind publice pentru toți. Călăuzitoare în acest sens este și practica

judiciară, potrivit căreia s-a statuat că neprezentarea părților, care au fost legal citate

la ședința de judecată, dar s-au eschivat de a se prezenta, termenul de atac și pentru

acestea oricum se calculează din momentul pronunțării hotărârii integrale.

Pe cale de consecință, având în vedere cele consemnate supra, Colegiul reține

că, în cauza deferită judecății, termenul de declarare a recursului a fost omis de către

recurentă, respectiv argumentele aduse de aceasta în cererea de recurs nu vor fi

preluate pentru examinare, partea fiind decăzută de dreptul de a exercita această cale

de atac.

În această ordine de idei, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție consideră

că, recursul ordinar declarat de avocata Arnaut Sorina în numele inculpatului, este

inadmisibil, ca fiind declarat peste termen.

Penal

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocata Arnaut Sorina în numele

inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16

februarie 2021, în cauza penală privindu-l pe CIUBOTARU Iurie Xxxxxx ca fiind

declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 29 iulie 2021.

Președinte Iurie DIACONU

Judecător Liliana CATAN

Judecător Ion GUZUN

5