1ra-377/22 — art.188 al.2 lit. f Cp

1ra-377/22 — art.188 al.2 lit. f Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-377/2022

1-19123353-01-1ra-16032022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

01 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie și Plămădeală Ghenadie,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Ceban Alina în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2021, în cauza penală în privința

lui

Ozarenschi Nicu xxx, născut la xxx, originar și

domiciliat în xxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 26.07.2019 – 09.11.2020;

Instanța de apel: 30.11.2020 – 02.11.2021;

Instanța de recurs: 16.03.2022– 01.06.2022.

A C O N S T A T A T :

Ozarenschi Nicu a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.188 alin.(2) lit. f)

Cod penal, la 4 ani și 5 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

În conformitate cu prevederile art.901 Cod penal, 2 ani și 3 luni va executa în

penitenciar de tip semiînchis, iar restul pedepsei s-a dispus de a se suspendat

condiționat pe termenul de probațiune de 2 ani și 2 luni, obligându-l să nu-și schimbe

domiciliu și/sau reședința fără consimțământul organului competent.

S-a dispus încasarea cheltuielilor judiciare pentru raportul de expertiză

judiciară nr.201902P0983 din 28.03.2019 din contul lui Ozarenschi Nicu, în sumă de

448 lei, în rest cheltuielile judiciare au fost respinse.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Ozarenschi Nicu, la data de 23 martie 2019, aproximativ în jurul orei 23:30 min.,

urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, în timp ce se deplasa pe str.

Malina Mare 39, din mun. Chișinău, i-a aplicat lovituri cu pumnul în regiunea capului

cet. Miron Andrei și a sustras în mod deschis de la ultimul, din buzunarul din față a

blugilor un telefon mobil de model Xiaomi Pocophone F1, în care era inserată cartela

SIM cu nr.xxx, la preț de 8 000 lei si un portmoneu la preț de 100 lei în care se aflau

1

2 cârduri bancare ,,Moldinconbank" pe numele cet. Miron Andrei, după care cu

bunurile sustrase a părăsit locul comiterii infracțiunii și a însușit bunurile, astfel

cauzând părții vătămate Miron Andrei, o daună în proporții considerabile în sumă

totala de 8 100 lei, iar conform raportului de expertiză judiciară nr.201902P0983 din

28 martie 2019, în urma loviturilor aplicate, părții vătămate i-au fost cauzate vătămări

corporale ușoare.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate,

prima instanța a reținut în drept, că faptele inculpatului întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2) lit. f), Cod penal, tâlhăria,

adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de

violența periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, cu cauzarea de

daune în proporții considerabile.

stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei hotărâri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care lui Ozarenschi Nicu recunoscut vinovat în

baza art.188 alin.(2) lit. f) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsa - 4 ani 5 luni și 10

zile închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În

conformitate cu prevederile art.90' Cod penal - 2 ani și 3 luni va executa în

penitenciar de tip semiînchis, iar restul pedepsei se suspendă condiționat pe termenul

de probațiune de 2 ani 2 luni și 10 zile.

În motivarea cererii de apel procurorul a relatat că, sentința se contestă numai

în partea stabilirii pedepsei inculpatului, din motivul necorespunderii evidente a

pedepsei aplicate circumstanțelor stabilite de instanța de judecată.

La stabilirea pedepsei, instanța de judecată urma să țină cont de prevederile

art.75 Cod penal, conform căruia persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei

infracțiuni, i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială și în

strictă conformitate cu dispozițiile Pârții generale a prezentului cod.

Din textul art.79 alin.(l) Codul penal, rezultă că, minoratul persoanei care a

săvârșit infracțiunea se consideră circumstanță excepțională. Săvârșirea infracțiunii

de către persoanele care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani

poate fi apreciată de către instanța de judecată drept circumstanță excepțională.

Stabilind pedeapsa penală inculpatului Ozarenschi Nicu, prima instanță nu a

ținut cont de circumstanțele cauzei și personalitatea celui vinovat și greșit a aplicat în

privința inculpatului prevederile art.art.79 și 90' Cod penal, art.364' Cod de procedură

penală și greșit a calculat pedeapsa.

3.1. Avocatul Ceban Alina în numele inculpatului a contestat cu apel

sentința, solicitând casarea acesteia în partea stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Ozarenschi Nicu

recunoscut vinovat în baza art.188 alin.(2) lit. f) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsa

cu suspendarea executării pedepsei în temeiul art.90 Cod penal.

În motivarea cererii de apel, avocatul a invocat că cu sentința sus indicată nu

este de acord, o consideră ca fiind una neîntemeiată și pasibilă de a fi casată.

A menționat că, cu sentința nu este decacord în partea stabilirii pedepsei față de

Ozarenschi Nicu, pe care o consideră prea severă, în partea ce ține de aplicarea

pedepsei cu închisoarea. Susține că, fiind audiat în calitate de învinuit în cadrul

urmării penale și în calitate de inculpat în cadrul cercetării judecătorești, Ozarenschi

2

Nicu vina în comiterea infracțiunii a recunoscut-o pe deplin, se căiește sincer de cele

comise, a conștientizat despre fapta comisă, dovadă fiind în acest sens și faptul

recunoașterii vinovăției precum și cererea depusă de către inculpat de examinare a

cauzei în baza art.3641 Cod de procedură penală. În acțiunile inculpatului sunt

prezente mai multe circumstanțe atenuante prevăzute la art.76 Cod penal, după cum

urmează: căința sinceră, prin care inculpatul a manifestat regretul sincer față de fapta

comisă, dar și condamnând sincer conduita sa, contribuirea activă la descoperirea

infracțiunii, inculpatul străduindu-se de a declara organelor de drept modul cum a

comis infracțiunea, oferind posibilitatea de a descoperi urmele și alte probe ale

infracțiunii săvârșite, recunoașterea vinovăției, ori aceasta demonstrează că inculpatul

pledând vinovat, a evaluat și a luat atitudine de acțiunile sale, astfel există toate

premisele ca comportamentul acestuia să fie schimbat, fără a-l izola de societate.

Totodată a menționat că, conform recomandării Curții Supreme de Justiție

nr.97 din 09 februarie 2017, judecarea cauzei penale la solicitarea inculpatului în

procedura simplificată reglementată de art.3641 Cod de procedură penală, sau în cazul

recunoașterii integrale a vinovăției, se consideră contribuire activă la descoperirea

infracțiunii, elemente întrunite în cazul dat.

Consideră că, sentința adoptată este inechitabilă, deoarece la stabilirea pedepsei

nu a fost luat în calcul comportamentul lui Ozarenschi Nicu, după săvârșirea

infracțiunii, faptul că ultimul a conștientizat caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale.

Echitatea presupune un coraport logic între fapta prejudiciabilă, urmările acesteia și

pedeapsă stabilită. Pedeapsa trebuie să fie o reacție individuală pentru fiecare caz în

parte, însă prima instanță a dispus o pedeapsă disproporționată vizavi de cele comise.

Potrivit art.61 alin.(2) Cod penal, pedeapsa are drept scop restabilirea echității

sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Restabilirea echitații sociale, corectarea inculpatului, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni din partea lui Ozarenschi Nicu este posibilă fără privarea

acestuia de libertate.

Astfel, aplicarea unei pedepse penale cu aplicarea prevederilor art.90 alin.(1)

Cod penal la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani, instanța

de judecată poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate

vinovatului, ceea ce va fi una rezonabilă și echitabilă în raport cu fapta comisă de

inculpatul Ozarenschi Nicu. Corectarea și reeducarea inculpatului Ozarenschi Nicu în

spiritul atitudinii cinstite față de îndeplinirea întocmai a legilor, a respectării regulilor

de conviețuire socială, reieșind din principiul umanismului prevăzut la art.4 Cod

penal, este posibilă fără executarea reală a pedepsei.

În final, de către prima instanță aceste circumstanțe nu au fost puse la baza

emiterii sentinței, or, Ozarenschi Nicu nu a fost atras nici odată la răspundere penală

și/sau contravențională, se caracterizează pozitiv, are un domiciliu permanent, are un

loc de muncă stabil.

2021, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de avocatul Alina Ceban în numele

inculpatului.

A fost admis apelul procurorului, casată parțial sentința în partea pedepsei și

pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

lui Ozareschi Nicu recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzută de art.188

3

alin.(2) lit. f) Cod penal, ia fost stabilită pedeapsa de 4 ani 5 luni și 10 zile închisoare,

cu ispășirea în penitenciar de tip semiînchis.

În conformitate cu prevederile art.901 Cod penal, prima parte a pedepsei

aplicate lui Nicu Ozarenschi de 2 ani și 3 luni închisoare, urmează a fi executată în

penitenciar de tip semiînchis, iar restul pedepsei se suspendă condiționat pe termenul

de probațiune de 2 ani 2 luni și 10 zile.

În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că, la caz se constată,

că prima instanță a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate

aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate în

faza de urmărire penală, acceptate de inculpat, o apreciere legală din punct de vedere

al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct

de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția

inculpatului Ozarenschi Nicu în baza art.188 alin.(2) lit. f) Cod penal.

4.2. Instanța de apel a reținut că, sentința se contestă doar în partea stabilirii

pedepsei, temei pentru a interveni în sentință din oficiu, conform art.409 alin.(2) Cod

procedură penală, lipsesc.

Cu referire la cererea de apel declarată de către avocatul Alina Ceban în

numele inculpatului Ozarenschi Nicu, instanța de apel a evidențiat că, estimând

pericolul social al infracțiunii prevăzute de norma art.188 alin.(2) lit. f) Cod penal,

legiuitorul a prevăzut în calitate de sancțiune pedeapsa cu închisoare de la 8 la 10 ani.

Dar luând în considerare faptul că inculpatul a recunoscut vinovăția și probele

administrate de către organul de urmărire penală, prezenta cauză penală a fost

judecată în procedura simplificată prevăzută de art.3641 Cod de procedură penală,

inculpatul a beneficiat de reducere cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de

lege, în cazul pedepsei cu închisoare și cu muncă neremunerată în folosul comunității.

Prin urmare, instanța ierarhic inferioară a reținut noi limite de pedeapsă

stabilite de sancțiunea normei prevăzute de art.188 alin.(2) lit. f) Cod penal și anume,

de la de la 5 ani 4 luni până la 6 ani 8 luni.

Circumstanțe atenuante prevăzute la art.76 din Codul penal, instanța de

judecată nu a constatat, iar în calitate de circumstanțe agravante din cele prevăzute la

art.77 din Codul penal, instanța a reținut săvârșirea infracțiunii de către o persoană

care anterior a fost condamnată.

La individualizarea, stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului

Nicu Ozarenschi, instanța de apel a ținut cont de prevederile art.art.6, 7, 16, 61, 75-78

Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, care se atribuie la categoria infracțiunii

grave prin prisma prevederilor art.16 Cod penal, de faptul că infracțiunea a fost

săvârșită din intenție, de personalitatea inculpatului, care anterior a fost judecat, nu se

află la medicul psihiatru sau narcolog, de faptul că inculpatul la momentul comiterii

infracțiunii nu avea vârsta de 21 ani, circumstanță care în acest caz a fost apreciată de

instanța ca circumstanța excepțională. Totodată, s-a luat în considerare, dorința

inculpatului de a se împăca cu partea vătămate, restituind-ui prejudiciul cauzat, fapt

menționat în cadrul examinării cauze în prima instanță.

Analizând solicitarea apărării referitor la aplicarea în privința lui Ozarenschi

Nicu a prevederilor art.90 Cod penal, instanța de apel a constatat că, prima instanță

4

și-a argumentat riguros soluția la acest capitol și a motivat hotărârea pronunțată

invocând motive clare din care considerent a ajuns la concluzia că dispunerea

suspendării executării pedepsei stabilite inculpatului pentru întreg termenul nu va

asigura atingerea scopului prevăzut la art.61 Cod penal.

De asemenea, instanța de apel a respins ca neîntemeiat argumentul invocat de

partea apărării referitor la faptul că, la stabilirea pedepsei, prima instanță nu au ținut

cont în deplină măsură de circumstanțele cauzei, personalitatea inculpatului, neluând

în considerație că corectarea ultimului poate avea loc și fără privarea de libertate,

fiind posibil de aplicat prevederile art.90 Cod penal.

Totodată, recunoașterea vinovăției de către inculpat în comiterea infracțiunii

imputate, fapt reglementat la art.3641 Cod de procedură penală, nu poate fi considerat

ca circumstanță atenuantă, or, recunoașterea vinovăției de către inculpat care atrage

incidența procedurii simplificate nu poate valorifica drept o circumstanță atenuantă

judiciară prevăzută de art.76 alin.(1) lit. f) Cod penal, deoarece ar însemna că

aceleiași situații de drept să i se acorde o dublă valență juridică.

Astfel, studiind materialele cauzei penale și circumstanțe constatate instanța de

apel a ajuns la concluzia de a respinge solicitarea părții apărării privind aplicarea

prevederilor art.90 Cod penal în privința inculpatului, or, o pedeapsă cu suspendare

nu-și va atinge scopurile prevăzute la art. 61 alin. (2) Cod penal și anume restabilirea

echității sociale, corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni

din partea vinovatului, din considerentul că ultimului, anterior a fost condamnat.

Prin urmare, analizând solicitarea avocatului referitor la aplicarea unei pedepse

mai blânde – non privative de libertate, instanța de apel a considerat că această

solicitare este neîntemeiată și irațională, dat fiind faptul că inculpatul nu este la prima

sa abatere de la lege, acesta anterior a fost condamnat, or, prima instanță și-a

argumentat riguros soluția la acest capitol și a motivat hotărârea pronunțată, invocând

motive clare din care considerent a ajuns la concluzia că aplicarea unei pedepse mai

blânde, nu v-a asigura atingerea scopului prevăzut la art.61 Cod penal.

În cele din urmă, instanța de apel a ajuns la concluzia că, scopul prestabilit al

legii penale privind corectarea și reeducarea inculpatului Ozarenschi Nicu, v-a fi pe

deplin atins, doar prin aplicarea unei pedepse privative de libertate.

Cu referire la apelul declarat de către procuror, instanța de apel a remarcat că,

prima instanță eronat a aplicat în privința inculpatului pedeapsa în conformitate cu

prevederile art.901 Cod penal - 2 ani și 3 luni, de executat în penitenciar de tip

semiînchis, iar restul pedepsei de suspendat condiționat pe termenul de probațiune de

2 ani și 2 luni. Or, potrivit actului de învinuire inculpatului Ozarenschi Nicu i se

incriminează comiterea infracțiunii prevăzută de art.188 alin.(2) lit. f) Cod Penal,

normă care prevede o pedeapsă cu închisoare de la 8 la 10 ani.

Astfel, noile limite cu care a operat prima instanță la stabilirea pedepsei

inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art.188 alin.(2) lit. f) Cod penal, sub

formă de închisoare sunt de la 5 ani 4 luni până la 6 ani 8 luni. Însă, instanța de apel a

reținut că noile limite cu care urma să opereze instanța de judecată la stabilirea

pedepsei inculpatului sub formă de închisoare pentru infracțiunea prevăzută de

art.188 alin.(2) lit. f) Cod penal, sub formă de închisoare este: de la 5 ani 4 luni - până

la 4 ani 5 luni și 10 zile.

Aplicând prevederile art.art.79 și 901 Cod penal, art.3641 Cod de procedură

5

penală, instanța ierarhic inferioară a stabilit noile limite cu care urma să opereze.

În final, efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a

personalității inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul lui în viața socială,

precum și cel din înainte și după săvârșirea infracțiunii incriminate, vârsta

inculpatului la data comiterii infracțiunii, instanța de apel consideră că în coraport cu

fapta comisă, urmările prejudiciabile ale faptei și personalitatea inculpatului, constată

că corijarea și reeducarea acestuia este posibilă doar cu aplicarea unei pedepse sub

formă de închisoare pe un termen de 5 ani 4 luni și 10 zile. Iar, în conform art.901

Cod penal, prima parte a pedepsei de 2 ani și 3 luni, cu executare în penitenciar de

tip semiînchis, iar restul pedepsei a fost suspendă condiționat pe un termen de

probațiune de 2 ani 2 luni și 10 zile.

solicitând casarea acesteia cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Ozarenschi Nicu

recunoscut vinovat în baza art.188 alin.(2) lit. f) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsa

cu suspendarea executării pedepsei în temeiul art.90 Cod penal.

În motivarea cerințelor sale, invocă argumente similare celor din apel.

pentru inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.

Conform art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că este vădit neîntemeiat.

Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal constată că titularul

acestuia nu invocă careva temeiuri potrivit art.427 Cod de procedură penală, însă din

textul recursului instanța de recurs reține că criticele recurentului se regăsesc în

temeiul prevăzut la pct.10) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, potrivit căruia

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel când s-au aplicat pedepse individualizate

contrar prevederilor legale.

Colegiul penal reține că, în esență, criticele părții apărării se axează pe ideea că

instanța de apel a individualizat pedeapsa contrar prevederilor legale, la caz fiind

indispensabilă aplicarea prevederilor art.90 Cod penal.

Analizând acest temei în raport cu motivele invocate, Colegiul penal constată

că acesta nu și-a găsit confirmare, iar instanța de apel la soluționarea chestiunii cu

privire la individualizarea pedepsei în privința inculpatului Ozarenschi Nicu și-a

motivat just soluția adoptată, ținând cont de prevederile art.art.61, 75, 77, 79, 901 Cod

penal și art.3641 Cod de procedură penală. Pedeapsa stabilită este echitabilă, legală și

bine individualizată, aplicată în limitele fixate în partea specială a Codului penal și în

strictă conformitate cu dispozițiile părții generale ale aceluiași Cod, ținându-se cont

de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile

de viață ale familiei acestuia.

6

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare

a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea

unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza

căruia a fost condamnat inculpatul. Se reține că, la individualizarea pedepsei trebuie

avut în vedere principalul criteriu - gradul de pericol social al faptei săvârșite, care se

măsoară după cuantumul pedepsei prevăzute de textul incriminator, urmând ca

celelalte două criterii alăturate și distincte - persoana infractorului și împrejurările

care atenuează sau agravează răspunderea penală, să fie avute în vedere după ce

instanța și-a format opinia cu privire la gradul de pericol social concret al activității

infracționale săvârșite.

Instanța de recurs consideră că, solicitarea recurentului privind aplicarea

suspendării condiționate a executării pedepsei în baza art.90 Cod penal în privința

inculpatului este neîntemeiată, or, doar faptul că ultimul nu este de acord cu pedeapsa

stabilită de către instanța de apel, considerând-o prea aspră, nu poate servi ca temei

pentru aplicarea în privința sa a unei pedepse cu suspendarea executării. Instanța de

apel a argumentat detaliat soluția sa referitor menținerea sentinței și necesitatea

executării pedepsei sub formă de închisoare, iar recurentul nu a prezentat careva

argumente plauzibile ce ar necesita modificarea deciziei contestate.

Subsidiar, Colegiul penal relevă că, textul art.90 alin.(1) Cod penal prin

sintagma „poate", oferă posibilitatea și nu obligația instanței de judecată de a aplica

prevederile acestei norme. Acest fapt rezultă și din prevederile legale, care stipulează

că: „ Dacă ... instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana

celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa

stabilită, poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei ... indicând

numaidecât în hotărâre motivele...".

Reieșind din cele expuse, Colegiul penal concluzionează că, instanța de apel a

pronunțat o decizie întemeiată și motivată, iar pedeapsa stabilită inculpatului,

răspunde scopului de corectare și reeducare prevăzut de art.61 Cod penal, care va

duce la formarea unei atitudini pozitive a acestuia față de ordinea de drept, regulile de

conviețuire socială și principiile morale, iar argumentul invocat de recurent privind

aplicarea pedepsei ne privative de libertate, urmând a fi declarat ca neîntemeiat.

Totodată, Colegiul penal respinge ca neîntemeiate argumentele avocatului

precum că, instanța de apel nu a luat în considerație la aplicare pedepsei inculpatului

că, el a recunoscut vina pe deplin, regretă cele săvârșite, a promis să fie mai precaut

pe viitor, astfel de acțiuni ilicite să nu mai comită, cât și de comportamentul

vinovatului în timpul și după comiterea infracțiunii, or, anume aceste circumstanțe

luate în considerație, au permis stabilirea pedepsei inculpatului la limita minimă

prevăzută de sancțiunea normei în baza căreia acesta a fost condamnat.

Suplimentar, analizând textul deciziei atacate (vol. II, f.d.10-25) în coraport

cu motivele invocate de recurent, Colegiul penal atestă că, instanța de apel s-a expus

argumentat și motivat, bazându-și just soluția din decizie, iar instanța de recurs

ordinar, în virtutea corectitudinii acestei motivări, pentru a evita repetări inutile, o

acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în

pct.37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art.6

înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs

7

Olanda, 19 aprilie 1994, pct.61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil

necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță

inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că, instanța de apel nu a

comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, hotărârea contestată

conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția.

În consecință, raportând situația reținută în cauză la prevederile art.432

alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs nu constată prezența erorilor de

drept ce ar genera casarea hotărârii atacate, și, prin urmare, se impune soluția

inadmisibilității recursului ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Ceban Alina în numele

inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02

noiembrie 2021, în cauza penală în privința lui Ozarenschi Nicu xxx, deoarece este

vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 13 iulie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Plămădeală Ghenadie

8