1ra-146/2022 — art. 188 al. 2 lit. f CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 188 al. 2 lit. f CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-146/2022 — art. 188 al. 2 lit. f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 1ra-146/2022
1-21019348-01-1ra-28012022
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
18 mai 2022 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Cobzac Elena
Judecători – Țurcan Anatolie și Plămădeală Ghenadie,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către
avocatul Potereanu Dina în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2021, în cauza penală
în privința lui
Balan Petru XXXXX, născut la XXXXX,
originar și domiciliat în XXXXX.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 08.02.2021 - 16.04.2021;
Instanța de apel: 29.04.2021 - 26.10.2021;
Instanța de recurs: 28.01.2022 - 18.05.2022;
Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza actelor
din dosar, Colegiul penal
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central din 16 aprilie 2021,
cauza fiind examinată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală
conform art. 364¹ Cod de procedură penală, Balan Petru a fost recunoscut vinovat în
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2) lit. f) Cod penal, fiindu-i stabilită
pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani 4 luni, cu executarea
pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
1.1 Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Balan Petru, la 14
decembrie 2020, în jurul orei 00:30, urmărind scopul sustragerii deschise a bunurilor
altei persoane, aflându-se în domiciliul lui Cuciuc Feodor, amplasat în XXXXX și
fiind în stare de ebrietate, conștientizând pericolul social al acțiunilor sale și
acționând prin intenție directă, l-a amenințat cu cuțitul pe Bîzgan Igor cu aplicarea
violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanei și deschis a sustras bani în
1
sumă totală de 450 lei, cauzându-i părții vătămate prejudiciu material considerabil.
Astfel, acțiunile lui Balan Petru au fost încadrate în baza art. 188 alin. (2) lit. f)
Cod penal: „tâlhăria, adică, atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul
sustragerii bunurilor, însoțit de amenințarea cu aplicarea violenței periculoase
pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, cu cauzarea de daune în proporții
considerabile”.
Sentința primei instanțe, a fost atacată cu apel de către avocatul Dina
Potereanu în numele inculpatului, solicitând casarea sentinței, pronunțarea unei noi
hotărâri, prin care inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă non privativă de libertate,
invocând că inculpatul vina în săvârșirea infracțiunii imputate a recunoscut-o pe
deplin, se căiește sincer de infracțiunea săvârșită, nu este de acord cu constatarea
instanței de judecată a prevederilor art.art.7,61,75 Cod penal, în corespundere cu
criteriile generale de individualizare a pedepsei nu a stabilit o pedeapsa echitabilă în
limitele fixate în articolul corespunzător din Partea speciala a Codului penal, care
prevede răspunderea pentru infracțiunea săvârșita și în conformitate cu dispozițiile
Părții generale a Codului penal.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie
2021, s-a respins ca nefondat apelul, cu menținerea sentinței.
3.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, prima instanță corect
a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a concluzionat că inculpatul a comis
anume infracțiunea imputată. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de
probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile
art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,
utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al
coroborării lor.
Referitor la individualizarea pedepsei, instanța de apel a indicat că, prima
instanță a ținut cont de toate circumstanțele, aplicând-i o pedeapsă echitabilă și
legală, anume ținându-se cont că: inculpatul Balan Petru s-a căit sincer de cele
comise, la locul de trai se caracterizează satisfăcător (f.d.39), nu are antecedente
penale (f.d.42), nu se află la evidenta medicului narcolog și psihiatru (f.d.40-41).
În acest sens, instanța de apel a menționat că, chiar dacă ultimul a recunoscut
vinovăția, s-a căit sincer de cele comise și a solicitat examinarea cauzei în procedură
simplificată, reeducarea și corectarea inculpatului Balan Petru va fi posibilă anume
prin executarea pedepsei stabilite de către instanța de fond - sub formă de închisoare
pe un termen de 5 ani 4 luni, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, or,
instanța de fond i-a aplicat inculpatului Balan Petru cea mai blândă pedeapsă pentru
comiterea infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2) lit. f) Cod penal, care prevede
doar pedeapsa cu închisoare de la 8 la 10 ani, în limita minimă a sancțiunii prevăzută
de lege - cu aplicarea prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală. De rând
cu cele menționate, instanța de apel a respins argumentele avocatului Dina
Potareanu, cu privire la asprimea pedepsei, or, pedeapsa stabilită și individualizată
de către instanța inferioară, corespunde atât principiului proporționalității, cât și
2
scopului pedepsei penale prevăzut în art.61 alin.(2) Cod penal.
În continuare, instanța de apel a respins și argumentele precum că, inculpatului
Balan Petru urma a-i fi aplicate prevederile art.79 Cod penal, or, prima instanță în
prezenta cauză nu a stabilit careva circumstanțe excepționale în privința inculpatului
Balan Petru, care a recunoscut vinovăție și a solicitat examinarea cauzei în procedură
simplificată, a comis o infracțiune îndreptată împotriva patrimoniului și a integrității
fizice a persoanei, instanța de fond i-a stabilit ultimului o pedeapsă echitabilă.
Decizia instanței de apel, este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Dina
Potereanu în numele inculpatului, fără a invoca vreo-un temei pentru recurs prevăzut
la art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea deciziei și a
sentinței, cu pronunțarea unei hotărâri prin care inculpatului să-i fie stabilită o
pedeapsă mai blândă, invocând argumente similare cu cele indicate în apel (pct.2 din
decizie).
La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art.431 alin.(1)
pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, prin care a manifestat
dezacordul cu recursul declarat, a solicitat declararea recursului ca inadmisibil cu
menținerea deciziei instanței de apel, motivând că, prin soluția instanțelor ierarhic
inferioare referitor la mărimea, categoria și modul de executare a pedepsei, s-a ținut
cont de prevederile art.art.6, 7, 61, 75, 76, 77, 79 Cod penal, cauza fiind examinată
în procedura simplificată prevăzută de art.3641 Cod de procedură penală.
Instanța de judecată și-a argumentat suficient soluția, a ținut cont pe deplin de
principiile generale de aplicare a pedepsei, precum și de criteriile de individualizare
a pedepsei, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui
vinovat, de circumstanțele cauzei, care atenuează ori agravează răspunderea,
influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de
condițiile de viață ale familiei acestuia.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport
cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit
neîntemeiat din următoarele considerente.
În speță, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art.422 Cod de
procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.
Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de
recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
deciziei instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă
inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit
neîntemeiat.
Conform prevederilor art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.427
Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.
Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală - hotărârile instanței de apel pot fi
atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond
și de apel, la judecarea cauzei.
3
Colegiul penal reține că, recurentul nu indică nici un temei pentru declararea
recursului ordinar, prevăzut de art.427 alin.(1) Cod de procedură penală.
Lecturând textul recursului, Colegiul penal constată că, recurentul își exprimă
dezacordul doar cu faptul că pedeapsa aplicată este prea aspră, astfel instanța de
recurs ordinar supune verificării decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept
prevăzută de art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, care prevede că,
hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept
comise de instanțele de fond și de apel atunci când: hotărârea atacată nu cuprinde
motivele pe care se întemeiază soluția.
Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține
că motive-temeiuri de admitere a recursului, în urma cercetării materialelor cauzei,
nu s-au depistat, argumentând în acest context următoarele.
Cu referire la criticile recurentului, invocate prin prisma temeiului de recurs
prevăzut de art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal atestă
că, sunt neîntemeiate aceste critici și acestea reprezintă opinia subiectivă a
recurentului față de aceleași circumstanțe apreciate de către instanțele de judecată,
or, instanța de apel în decizie (f.d.129-130), și-a motivat corect soluția de menținere
a sentinței primei instanțe, prin care aceasta și-a argumentat detaliat soluția în partea
individualizării pedepsei definitive și modului de executare a acesteia, stabilind
inculpatului pedeapsa de 5 ani 4 luni închisoare cu executare.
Astfel, din textul sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de apel (f.d.101-
103, 129-130), se reține că, instanțele au luat în considerare inclusiv și
circumstanțele invocate supra de recurent, precum și au ținut cont în deplină măsură
de criteriile generale de individualizare a pedepsei penale, prevăzute de art.art.7, 75
Cod penal, de cerințele prevăzute de art.61 alin.(2) Cod penal, în vederea realizării
scopului legii penale, de restabilire a echității sociale, corectare și reeducare a
inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea
acestuia, cât și a altor persoane.
Mai mult, Colegiul penal statuează că, o pedeapsă prea blândă va fi apreciată
ca o atitudine tolerantă din partea statului vizavi de comportamentul prejudiciabil și
va diminua încrederea societății în eficacitatea și echitatea sistemului de justiție, or,
practica judiciară demonstrează că, o pedeapsă prea blândă generează dispreț față de
ea și nu este suficientă nici pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea
săvârșirii de noi infracțiuni.
În acest sens, chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv,
de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate
stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul
penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul. Doar instanța de judecată este în
măsură să înfăptuiască acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care
a săvârșit o infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării
operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul
penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.
4
Colegiul penal analizând materialele cauzei, conchide că, lipsesc temeiuri de a
interveni în hotărârile judecătorești a instanțelor ierarhic inferioare, care sunt legale
și întemeiate, or, asupra acelorași motive invocate în recurs, s-a expus suficient de
argumentat și detaliat instanța de apel în decizia adoptată. Temei de a pune la
îndoială veridicitatea argumentelor instanție de apel în motivarea soluției sale pe
aspectele contestate nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a
evita repetări inutile, instanța de recurs le acceptă și le însușește, fapt ce vine în
corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct.37 a hotărârii sale în cauza Albert
vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele
să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns
detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61),
cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin
însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat
chestiunile esențiale supuse atenției sale.
În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezenta erorilor de drept
invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate,
deoarece soluția adoptată de instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul
ordinar declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.
În corespundere cu art.432 alin.(1), (2) pct.4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal
d e c i d e :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Potereanu Dina
în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 26 octombrie 2021, în cauza penală în privința lui Balan Petru XXXXX,
ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 07 iulie 2022.
Președinte /semnătura/ Cobzac Elena
Judecători /semnătura/ Țurcan Anatolie
/semnătura/ Plămădeală Ghenadie
5