1ra-498/2022 — art. 165 alin. 2 lit. b CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 165 alin. 2 lit. b CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-498/2022 — art. 165 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 1ra-498/2022
1-20023437-01-29032022
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
31 mai 2022 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit în următoarea componență:
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Cobzac Elena
Toma Nadejda
Țurcan Anatolie
Plămădeală Ghenadie
judecând, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către
inculpat și avocatul acestuia Bobeică Călin, prin care se solicită casarea sentinței
Judecătoriei Ungheni din 23 noiembrie 2020 și a deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2021, în cauza penală privindu-l pe
Balica Costel, născut la xxxxx, originar din județul
Xxxxx or. Xxxxx, domiciliat în Xxxxx, jud. Xxxxx, com.
Xxxxx, s. Xxxxx, str. Xxxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
prima instanță: 18.02.2020 - 23.11.2020
instanța de apel: 20.01.2021 - 19.10.2021
instanța de recurs: 29.03.2022 - 31.05.2022
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Ungheni din 23 noiembrie 2020, Balica Costel
a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 165 alin. (2) lit. b) Cod penal,
la 9 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de
dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate în
turism pe un termen de 5 ani.
Măsura preventivă aplicată față de inculpatul Balica C. - arestul preventiv s-
a menținut până la devenirea definitivă a sentinței.
Acțiunile civile înaintate de părțile vătămate Xxxxx și Xxxxx privind
încasarea prejudiciului material, s-au admis în principiu, urmând ca asupra
cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.
Potrivit sentinței s-a constatat, că Balica Costel în perioada lunii
septembrie 2018, prin intermediul rețelei de socializare facebook, urmărind
scopul exploatării sexuale comerciale a persoanelor, prin înșelăciune, exprimată
prin promisiunea falsă de formare a unui cuplu și angajarea în câmpul muncii în
Xxxxx, în domeniul prestării serviciilor de manichiură, a recrutat-o pe cetățeanca
Republicii Moldova, Xxxxx, domiciliată în s. Xxxxx r. Xxxxx în scopul exploatării
sexuale comerciale pe teritoriul Italiei.
1
Obținând acordul cet. Xxxxx, Balica Costel, a așteptat-o pe Xxxxx la
domiciliul său din România, după care în luna octombrie 2018, acționând întru
realizarea intenției infracționale de transportare a victimei Xxxxx în țara de
destinație, în scop de exploatare sexuală comercială, a organizat transportarea
acesteia cu avionul, escortând-o până în or. Xxxxx, Xxxxx.
Ajungând în țara destinație, Xxxxx, Balica Costel a transportat-o și
adăpostit-o pe aceasta într-un imobil situat pe str. Xxxxx, or. Xxxxx, Xxxxx.
În continuare, Balica Costel, profitând de starea de vulnerabilitate în care se
afla victima Xxxxx, determinată de aflarea pe teritoriul unui stat străin fără surse
de existență, a exploatat-o sexual comercial o perioadă de aproximativ 3 luni.
Tot Balica Costel, în perioada lunii decembrie 2018, urmărind scopul
exploatării sexuale comerciale a persoanei, s-a dpelasat în Republica Moldova,
unde, prin înșelăciune, manifestată prin promisiunea că o va adăposti într-un
imobil în Xxxxx unde va practica prostituția și ea îi va achita doar 350 euro
săptămînal pentru protecție, 150 euro gazda și serviciile comunale, prin abuz de
poziție de vulnerabilitate, exprimată prin situația precară din punct de vedere a
supraviețuirii sociale, a recrutat-o pe cet. Xxxxx, locuitoare a sat. Xxxxx r-nul
Xxxxx.
Obținând acordul acesteea, la data 06.12.2018, fiind la volanul
automobilului de model Renault Symbol – 2006, a transportat-o pe Xxxxx cu
automobilul respectiv din Republica Moldova până în or. Focșani, România,
după care cu cursa de rută s-au deplasat în Xxxxx, Balica Costel escortând-o pe
Xxxxx până în or. Xxxxx din țara de destinație, suportând toate cheltuielile de
deplasare.
Ajungând în țara de destinație, Xxxxx, Balica Costel a adăpostit-o pe Xxxxx
într-un imobil situat pe str. Xxxxx, or. Xxxxx, Xxxxx, unde a exploatat-o sexual
comercial o perioadă de aproximativ 1 lună, ultima primind de la clienți pentru
servicii sexuale între 300 - 500 euro zilnic, bani pe care Balica Costel i-a încasat pe
toți de la ea și pe care i-a însușit, acordându-i doar o sumă de 500 euro, pentru
toată perioada cât a exploatat-o sexual.
Nefiind de acord cu soluția adoptată de instanța de fond, avocatul
Fortuna D. în numele inculpatului a declarat apel în termen, prin care a solicitat
casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit
pentru prima instanță, prin care să fie achitat, din lipsa elementelor componenței
de infracțiune.
În motivarea cererii de apel a invocat că:
- deși în cadrul ședinței de judecată, acuzatorul de stat în nici un fel nu a
probat acuzațiile aduse, axându-se doar pe declarațiile părților vătămate, care de
fiecare data au prezentat declarații diferite, fiind în contradicție cu declarațiile
prezentate la faza de urmărire penală, precum și pe unele convorbiri de pe
rețelele de socializare, instanța de fond la fel eronat și neîntemeiat a constatat
vinovăția inculpatului bazându-se pe declarațiile părților vătămate prezentate în
2
cadrul ședinței de judecată, lăsând în umbra declarațiile prezentate în faza de
urmărire penală;
- instanța de fond în pct. 1 din partea descriptivă a sentinței a constatat
promt comiterea infracțiunii de către inculpat, fără a face o analiză preliminară a
probelor, fiind transcrisă învinuirea din rechizitoriu ca fiind deja constatat acest
fapt. De la bun început, victimele după părerea părții apărării, au avut un singur
scop de a se îmbogăți fără justă cauză, prezentând intenționat declarații în
defavoarea inculpatului, precum că au fost traficate, pe când realitatea lucrurilor
stau invers, fapt ce se confirmă din însăși declarațiile acestora prezentate la faza
de urmărire penală și judecată, care în esență diferă unele de altele;
- consideră necesar de apreciat critic declarațiile victimelor, pe faptul de
trafic în scopul exploatării sexuale, reieșind din simplul motiv cum aceste
victime au fost traficate, prin înșelăciune, dacă după presupusul trafic comis de
Balica C., acestea din nou au plecat în Xxxxx unde au continuat activitatea de
prostituție. La fel, nu este clară poziția victimelor de frica pe care se prezumă că o
manifestau față de Balica C., și imposibilitatea de a se adresa la organele de
drept, dacă, însăși acestea au confirmat că, actele de identitate se aflau
permanent la ele, se deplasau liber, de mai multe ori au fost verificate de poliție,
interogate, fapt ce determină că acestea ori de cîte ori au avut posibilitatea de a
părăsi Xxxxx sau de a sesiza organele de drept;
- în cadrul urmăririi penale, însăși Xxxxx, a menționat ferm că aflîndu-se
în Xxxxx, discuta liber pe telefon cu Xxxxx, căreia i-a explicat cu ce se ocupă,
adică cu prostituția și i-a propus dacă dorește să vină și ea. Așa, la propunerea
ultimei Xxxxx a căzut de acord, și dat fiind faptul că, Balica Costel în decembrie
2018 se afla în România, însăși Xxxxx i-a comunicat lui Balica C. că Xxxxx dorește
să vină în Xxxxx și el să plece după ea. La fel, Xxxxx a menționat că, tot în acea
perioadă, discuta pe rețele de socializare cu alte 2 fete pe nume Sanda și Alisa, pe
care le cunoaște de mai mult timp și anume că ele au practicat prostituția în
Turcia și în discuție cu acestea, ultimele, la fel au dat acordul și exprimat dorința
că vor să vină în Xxxxx și Balica C. urmează la fel să plece după ele;
-reieșind din aceste declarații prezentate în faza de urmărire penală se
atestă că, recrutarea lui Xxxxx a fost din partea victimei Xxxxx și nu de Balica C.,
care doar a fost informat și s-a prezentat ca taximetrist de a o transporta pe
Xxxxx, la rugămintea lui Xxxxx În cele din urmă declarațiile prezentate de Xxxxx
în instanța de judecată, par a fi puțin credibile că declarațiile de la urmărire
penală nu corespund realității. Argumentele acesteia precum că a fost impusă de
a practica prostituția și faptul că i-a fost luat pașaportul de Balica C., s-a infirmat,
reieșind din declarațiile victimei Xxxxx, care ferm a declarat că pașaportul de
fiecare dată se afla la ea și niciodată nu a fost luat de Balica C.;
- ce ține de episodul 2 al învinuirii privind recrutarea, transportarea și starea
de vulnerabilitate a lui Xxxxx, consideră că acuzarea de stat nici pe departe nu a
probat acest capăt de acuzare, dat fiind faptul că, însăși victima a menționat că,
cunoaște unde pleacă, a dorit acest lucru și l-a mințit intenționat pe concubinul
3
său Sinițchi S., despre scopul plecării sale și activitatea care o va desfășura. Acest
fapt s-a confirmat repetat și prin prisma acțiunilor întreprinse de Xxxxx, când în
perioada a. 2019 a fugit de acasă și a plecat de una singură în Xxxxx pentru a
continua practicarea prostituției. Ce ține de starea de vulnerabilitate, potrivit
informației parvenite de la Direcția de Asistență Socială și Protecția Familiei,
aceasta nu face parte din familie social vulnerabilă, și nu a beneficiat de careva
ajutoare, mai mult aceasta dispune de casă de locuit, amenajată cu toate necesare,
automobil. Necătînd la acest fapt, reieșind din circumstanțele cauzei, Balica C.
nici pe departe nu a cunoscut și nu putea să cunoască despre starea ei socială,
element care nu poate fi invocat inculpatului, reieșind din declarațiile victimei
subiective și personale;
- aceste declarații parțial au fost combătute și susținute de martorii
Zvezdeco Olga și Sinițchi Serghei, care au prezentat declarații vagi referitor la
circumstanțele cauzei;
- de către acuzarea de stat, a fost probată doar învinuirea adusă conform art.
220 Cod penal, circumstanțe pe care inculpatul în principiu le-a recunoscut
integral, în ce privește acuzarea conform art. 165 Cod penal, de către acuzator nu
a fost prezentată și administrată nici o probă concludentă, învinuirea fiind bazată
pe unele probe ce nu dovedesc în nici un fel participarea lui Balica C. la
comiterea acestei infracțiuni;
- organul de urmărire penală a deviat de la regulile prescrise de calificare
juridică a infracțiunii, punând în vedere încălcarea gravă a principiului legalității
incriminării - prin intermediul unor interpretări extensive defavorabile, care sunt
interzise conform art. 3 alin. (2) Cod penal;
- organul de urmărire penală nu a intrat în esența probatoriului, în partea
ce ține de semnele constitutive obiective și subiective ce califică fapta așa-numită
infracțională în limitele unei componențe de infracțiuni distincte, și pe această
cale - să aplice regulile prevăzute de lege pentru calificarea corectă a acestor
fapte;
- la momentul examinării cauzei în instanța de judecată, consideră că nu
au fost reținute probe, pentru că nici nu există aceste probe, ce ar demonstra
implicarea inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 165 alin. (2) lit.
b) Cod penal;
- s-a interpretat eronat, fără suport factologic pertinent și concludent,
latura obiectivă și latura subiectivă a infracțiunii de trafic de ființe umane;
- urma să se probeze, în mod direct, prin probe veridice, utile, pertinente și
concludente, precum că comportamentul presupus infracțional se încadrează în
limitele infracțiunii de trafic de ființe umane;
- era principial și obligatoriu, din perspectiva respectării normativului penal
în vigoare, ca organul de urmărire penală să stabilească, în speță: dacă a fost
comis un act anume recrutare și/sau transportare și/sau adăpostire, precum și
care au fost implicațiile obiective și atitudinea subiectivă a inculpatei în raport
anume cu aceste fapte infracționale, precum și care a fost implicațiile materiale
4
directe ale acesteia în aceste acte infracționale ca și autor (persoană care
realizează latura obiectivă a infracțiunii);
- legătura între faptă prejudiciabilă și metoda urmau să fie raportate la
subiectul pasiv concret, adică, pe de o parte la Xxxxx, iar pe de altă parte, și în
mod individual, față de Xxxxx;
- organul de urmărire penală nu a probat în nici un mod că, prin acțiunile
pretinse a fi comise de către Balica C. în perioada a. 2018, acesta a comis careva
acțiuni care să vizeze o recrutare, raportată la o anumită persoană concretă, adică
la Xxxxx sau Xxxxx;
- între declarațiile date de către Xxxxx și Xxxxx, în cadrul urmăririi penale,
este prezent caracterul contradictoriu. Caracterul contradictoriu al declarațiilor
date inițial de către Xxxxx, precum că acțiunea de recrutare a lui Xxxxx a avut loc
de ea, iar apoi - precum că acțiunea de recrutare a avut de către Balica C., denotă
faptul neprobării acestui act infracțional. Or, fiecare faptă infracțională, chiar
dacă nu are anumite condiții concomitente obligatorii pentru încadrare, ele nu
pot fi în afara unor condiții concrete de timp, loc etc. pe această cale, caracterul
contradictoriu al declarațiilor puse la baza probării elementului material în forma
recrutării, în cazul traficului de ființe umane incriminat, denotă plasarea, la baza
acestui act de acuzare, a unor probe neveridice, care nu pot avea decât un
caracter de lipsă de utilitate și credibilitate;
- lipsa elementului material al infracțiunii în forma recrutării se
confirmă inclusiv prin declarațiile date de către Xxxxx în fața organului de
urmărire penală și judecată, prin care ultima declară că a dorit să plece în Xxxxx
pentru a practica prostituția. Drept urmare, din declarațiile părților vătămate se
constată că însuși acestea doreau și căutau diferite soluții de a pleca în Xxxxx,
fapt care se confirmă cu plecările ulterioare singure;
-la materialele cauzei nu există nici o probă/înscris sau alte mijloace
probatorii care să probeze că Xxxxx sau Xxxxx au fost induse în eroare de către
Balica C. Din declarațiile părții vătămate se face referire, indirect și abstract la o
eventuală înșelăciune referitor la obținerea consimțământului, dar nicidecum
referitor la realizarea actului material al traficului de ființe umane, adică referitor
la recrutarea și/sau transportarea și/sau adăpostirea persoanei. În acest context,
se referă la declarațiile date de către însuși partea vătămată Xxxxx în fața
organului de urmărire penală și judecată: «Am știut unde plec și am dorit acest
lucru». În această ordine de idei, Xxxxx nu a fost înșelată sau recrutată, sau
transportată în nici un mod de către Balica C. Reieșind din declarațiile părții
vătămate, plecarea lui Xxxxx a reprezentat actul de voință al acesteia nu pentru a
avea cîștiguri mai bune pretinse a fi promis , dar pentru a pleca de la concubin;
- în actul de sesizare al instanței (rechizitoriu), organul de urmărire penală
face referință la starea de vulnerabilitate a cet. Xxxxx și Xxxxx datorită situației
precare din punct de vedere al supraviețuirii sociale. Starea de vulnerabilitate a
părții vătămate nu a fost probată în nici un mod. Legea asistenței sociale nr.547 -
XV din 25 decembrie 2003 operează cu noțiunea de «persoană defavorizată»,
5
«beneficiar de asistență socială», «situație în dificultate». Astfel, pentru ca Xxxxx
și Xxxxx, să fie considerate precum că în anul 2018 s-au aflat în stare vulnerabilă,
organul de urmărire penală a avut sarcina de a proba că ultimile fie că au fost
persoane defavorizate, fie că au fost beneficiare de asistență socială, fie că s-au
aflat în dificultate. Organul de urmărire penală, pentru a incrimina comiterea
faptei prevăzute la art. 165 Cod penal, a avut obligația de a demonstra starea de
vulnerabilitate a cet. Xxxxx și Xxxxx, iar probarea acestui fapt urma să aibă loc
doar prin acte confirmative expres prevăzute de legislația în vigoare, dar nu în
mod abstract și general, fără o particularizare referitor la speță;
- în speță, nu a fost nici argumentat, nici probat obiectul juridic special al
infracțiunii de trafic de ființe umane. În fapt, la caz, anume bunele moravuri în
relațiile de conviețuire au constituit obiectul juridic special. Mai cu seamă, acest
fapt rezultă din relațiile continue de practicare a prostituției avute de către Xxxxx
și Xxxxx până la eventuala faptă presupusă de „trafic de ființe umane”;
- prin acțiunile pretinse a fi comise de către Balica C., victimele nu au fost
transmise sau transferate de la un posesor la altul, ultimele nu au fost vândute și
nici transmise unei altei persoane, ca și libertatea lor, nu au constituit obiectul
transmisiunii de la o persoană la o altă persoană, de la un exploatator la altul;
- în cadrul examinării cauzei nu s-a argumentat și nici nu s-a probat în
niciun mod încălcarea relațiilor sociale ce vizează libertatea persoanei;
- reieșind din declarațiile date în faza de urmărire penală de către Xxxxx și
Xxxxx, ultimele nu au declarat că au fost private de libertate, ultimele nu au fost
transmise/vândute de către Balica C. unei alte persoane. În cazul dat, nu sunt
evidente elementele traficului, iar aceasta deoarece Xxxxx și Xxxxx nu se aflau în
sclavie sexuală, nu a fost traficată sau transmisă altor persoane ca o marfa, iar
aceasta se constată urmare a pretinselor circumstanțe descrise chiar însuși de
către partea vătămată;
- traficul de ființe umane este o infracțiune contra persoanei, impusă prin
constrângere în diversele ei forme. În mod direct ori indirect, infracțiunea de
trafic de ființe umane este o infracțiune manifestată prin constrângere în variatele
ei forme. Or, caracterul de infracțiune contra persoanei nu a fost în niciun mod
nici abordat, nici probat;
- probele administrate în această cauză penală, inclusiv declarațiile
martorilor făcute sub preîntâmpinarea de răspundere penală pentru eventualele
declarații false, nu indică în niciun mod la faptul că Balica C., a comis
infracțiunea de trafic de ființe umane;
- nu s-a stabilit nici o impunere a cet. Xxxxx sau Xxxxx la practicarea
prostituției sau a altor acțiuni cu caracter sexual, fapt care indică la lipsa
infracțiunii de trafic de ființe umane, în aspect subiectiv;
- declarațiile părții vătămate poartă un caracter ambiguu, fiind lipsite de
suport probatoriu. Instanța de judecată urmează să dea o apreciere critică
declarațiilor părților vătămate;
6
- referitor la incriminarea lui Balica C. a infracțiunii de trafic de ființe
umane, se constată un abuz de drept, încălcându-se principiul legalității
incriminării, prevăzut de art. 3 Cod penal, precum și proclamat prin art. 7 CEDO.
Fapta comisă de către Balica C. nu se încadrează, nici în fapt și nici în drept, în
baza normei care prevede infracțiunea de trafic de ființe umane. Și sub conotația
acestor premise identificate anterior, stabilește că în cadrul examinării cauzei în
instanța nu s-a probat existența cărorva implicații obiective și subiective a lui
Balica C. în comiterea acestei infracțiuni imputate, deviind grav de le temeiul
juridic al răspunderii penale în acest sens;
- referitor la probele acumulate și administrate în această cauză penală -
consideră că ele nu sunt utile, pertinente și concludente pentru a proba temeiul
juridic al răspunderii penale în fapta comisă de inculpat;
- în acțiunile lui Balica Costel lipsesc elementele componenței de infracțiune,
pe motiv că acțiunilor inculpatului s-a dat o încadrare juridică greșită, din care
motiv acesta urmează a fi achitat.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie
2021, a fost admis în parte apelul declarat, fiind casată parțial sentința, în partea
reducerii pedepsei în baza art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală și pronunță
în această parte o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță,
prin care în temeiul articolului 385 alin. (5) Cod de procedură penală, a fost
redusă pedeapsa stabilită inculpatului Balica Costel pentru deținerea în condiții
inumane în Penitenciarul nr. 13 în calitate de prevenit pentru perioada 02.01.
2020- 23.11.2020 cu 327 zile. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că, deși
inculpatul pledează nevinovat, vinovăția acestuia se dovedește prin probele
acumulate la materialele cauzei, cercetate de către instanța de fond și verificate
de către instanța de apel și anume prin: declarațiile părții vătămate Xxxxx,
declarațiile părții vătămate Xxxxx, martorilor Sinițchi Sergiu, Zvezdenco Olga,
plângerea din 16 ianuarie 2019 de la Zvezdenco Olga (f.d.27, vol. I); plângere din
numele Xxxxx adresată IP Ungheni fără a fi indicată data (f.d.29, vol. I); procesul-
verbal de ridicare și examinare a conversațiilor de pe aplicația „Viber” dintre
Balica Costel și Xxxxx, cît și a confirmării transferului care au fost prezentate și
ridicate de la Xxxxx (f. d.42-52, Vol. I); extras din baza de date a Poliției de
Frontieră a Republicii Moldova privind traversarea frontierei de stat de către
Xxxxx pentru perioada 01 ianuarie 2018- 31 ianuarie 2019 (f.d.53, vol. I); extrasul
din baza de date a Poliției de Frontieră a Republicii Moldova (f.d.54, vol. I);
extras din baza de date a Poliției de Frontieră pe perioada 01.01.2018-31.01.2019
(f.d.55, Vol. I); extras din baza de date a Poliției de Frontieră pe perioada
01.01.2018-31.01.2019, pe automobilul Smart FARFUR șofer Balica Costel (f.d.56,
vol. I); extras din baza de date a Poliției de Frontieră de pe 01 ianuarie 2018 până
pe 18 martie 2019 pe numele lui Xxxxx (f.d.60, vol. I); extras din baza de date a
Poliției de Frontieră de pe 01 ianuarie 2018 până pe 18 martie 2019 pe numele lui
Xxxxx (f.d.62, Vol. I); acțiunea civilă a părții civile Xxxxx (f.d.72-73, vol.I);
7
informație scrisă în adresa IP Ungheni de către CCPEI din 15.07.2019 (f.d.91, vol.
I); informație de la Centrul Comun de Contact Galați al Inspectoratului General
al Poliției de Frontieră din 16 ianuarie 2020 (f.d. 144 -145, vol. I); procesul-verbal
de ridicare și examinare a conversațiilor (f.d. 184- 202, vol. I); procesul-verbal de
examinare a informației cu privire la traversarea frontierii de stat a R. Moldova al
mijlocului de transport „Renault Symbol-2006”(f. d. 165, vol. I); procesul- verbal
de ridicare din 04 ianuarie 2020 (f.d.170, vol. I); procesul- verbal de ridicare din
04 ianuarie 2020, (f.d. 184; 185 - 201, vol. I); ancheta socială a cet. Xxxxx, evaluare
inițială din 05 februarie 2020 (f.d.210, vol. I); certificatul de la banca Mobiasbanca
din 24 ianuarie 2020 (f.d.226, vol. I); procesul-verbal de examinare a informației
cu privire la traversarea frontierei de stat a României de către cet. Xxxxx și Xxxxx
(f.d. 247 vol. I); procesul-verbal de confruntare între învinuitul Balica Costel și
partea vătămată Xxxxx (f.d.238, vol. I); procesul-verbal de confruntare între
învinuitul Balica Costel și partea vătămată Xxxxx (f.d. 237 vol. I); procesul-verbal
de confruntare între învinuitul Balica Costel și martorul Sinițchi Sergiu (f.d.241,
vol. I); procesul-verbal de ridicare și examinare a documentului din data de
18.02.2020 (f.d.224, vol. I); proces-verbal de examinare a documentului din data
de 18.02.2020 (f.d.228, vol. I).
Sub egida împrejurărilor de drept, raportate la cele de fapt, instanța de apel
a considerat corectă încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului în baza art. 165
alin. (2) lit. b) Cod penal, traficul de ființe umane, conform indicilor calificativi:
recrutarea, transportarea și adăpostireapersoanelor, cu consimțământul acestora, în scop
de exploatare sexuală comercială, acțiuni săvîrșite prin înșelăciune, abuz de poziție de
vulnerabilitate, asupra a două persoane.
În sensul dat, instanța de apel a reținut că, sunt neîntemeiate descrierile și
alegațiile apărării la capitolul achitării inculpatului, precum și pretinsele dubii și
lipsa de probe ce ar demonstra vina acestuia, iar declarațiile părților vătămate
urmând a fi apreciate critic, deoarece nu se confirmă prin alte probe în
coroborare, ce ar putea demonstra vinovăția inculpatului, în acest caz, instanța
de apel a reținut că argumentele apelantului au un caracter declarativ, fiind
aduse doar critici generale învinuirii înaintate de către organul de urmărire
penală.
În acest context, instanța de apel a constatat că, partea vătămată Xxxxx a fost
recrutată, transportată și adăpostită, cu consimțământul acesteia, prin
înșelaciune și abuz de poziție de vulnerabilitate, în scop de exploatare sexuală
comercială, fapt demonstrat prin declarațiile acesteia, date în ședința de judecată,
menționând că a avut încredere în bărbatul ei iubit, Balica Costel, și nu s-a
așteptat la astfel de acțiuni din partea acestuia. A fost nevoită să practice
prostituția, reieșind din situația precară în care se afla într-o țară străină. Or,
având posibilitatea de a pleca, ea avea frică de moarte. Mai mult ca atât,
inculpatul, surorile lui și fratele acestuia, au preîntâmpinat-o de la sosirea în
Xxxxx și plasarea în casa unde locuiau surorile lui Balica Costel în or. Xxxxx. str.
Xxxxx, că nu are sensul să se adreseze la poliție, care sunt la curent cu ocupația
8
acestora. A fost exploatată sexual comercial, fiindcă toți banii pe care îi primea în
urma prostituției îi dădea la păstrare lui Balica Costel, care i-a insuflat victimei,
că așa este mai bine, deoarece în casă se mai întâmplă cazuri de furt. Deci,
inculpatul Balica Costel a indus victima Ușurelu Cristica în eroare în ceea ce
privește intențiile sale adevărate.
Declarațiile părții vătămate Xxxxx sunt confirmate prin declarațiile
martorului Zvezdenco Olga și procesul-verbal de ridicare și examinare a
conversațiilor purtate prin intermediul rețelei de socializare Odnoklassniki
dintre Xxxxx și Zvezdenco Olga în perioada de timp 17.11.2018-10.12.2018, din
care este evident, că partea vătămată Xxxxx avea frică față de inculpatul Balica
Costel, din care motiv nu apela la organele de poliție.
De aici rezultă că, inculpatul a recurs la amenințarea aplicării violenței
asupra părții vătămate Xxxxx, a fost agresată fizic din motiv că dânsa nu dorea să
presteze servicii sexuale clienților.
La fel, instanța de apel a constatat și acțiunile ilegale întreprinse de
inculpatul Balica Costel în privința părții vătămate Xxxxx, acestea se confirmă
prin declarațiile acesteia date în ședința de judecată, menționând că, având
situația materială precară a dat acordul să fie transportată în Xxxxx, pentru a
practica prostituția, după discuția cu Balica Costel și Xxxxx s-a gândit timp de
două săptămâni, însă a fost dusă în eroare de către Balica Costel, care, prin
constrângere a impus-o să practice prostituția sub controlul lui, contrar dorinței
ei.
Despre starea de vulnerabilitate a părții vătămate Xxxxx, inculpatul Balica
Costel era la curent din discuțiile acesteia și Xxxxx, la care era prezent și el, Balica
Costel. Astfel, la data de 06 decembrie 2018, Balica Costel s-a deplasat în
Republica Moldova pentru a transporta partea vătămată Xxxxx în Xxxxx în
scopul de exploatare sexuală comercială, fapt confirmat prin informația cu
privire la traversarea frontierei de stat a Republicii Moldova a persoanei Balica
Costel (f.d. 54) și al mijlocului de transport „Renault Symbol-2006” în data de
respectivă. (f.d. 55) Ajungând în Xxxxx, a fost plasată în casa din or. Xxxxx, str.
Xxxxx, unde locuiau surorile lui Balica Costel, fratele acestuia, Balica Narcis și
Xxxxx, și a început să practice prostituția, fiind constrânsă în acțiunile sale,
deoarece pentru activitatea prestată, Balica Costel nu o remunera, banii fiind
încasați de către acesta din urmă. Pe perioada cât a prestat servicii de natură
sexuală, partea vătămată a primit doar 500 de euro, care au fost transmiși de
către inculpatul Balica Costel prin transfer bancar pe numele concubinului ei,
Sinițchi Sergiu.
Faptul transmiterii sumei de 500 euro este confirmat prin procesul-
verbal de ridicare și examinare a documentului din data de 18.02.2020, conform
căruia, certificatul nr. XXXXXeliberat la data de 24.01.2020 de către
„MobiasbancaOTP Group” SA, cet. Sinițchi Sergiu, care, la data de 14.12.2018, a
primit transfer internațional prin intermediul sistemului Western Union în sumă
de 500 euro, de la Balica Costel.
9
Mai mult ca atât, faptul impunerii părții vătămate Spătaru Mariana să
presteze servicii sexuale de către inculpatul Balica Costel, se confirmă prin
declararțiile martorului Sinițchi Sergiu, care a comunicat că, în perioada lunii
ianuarie 2019, a primit de la inculpatul Balica Costel niște imagini cu concubina
sa Marina, unde ea era cu un bărbat, dezbrăcați, în poze indecente, astfel
realizând faptul că partea vătămată Xxxxx practică prostituția în Xxxxx.
Referitor la acțiunea adiacentă sub formă de tăinuirea documentelor,
imputată de către acuzatorul de stat, instanța de apel a reiterat că instanța de
fond justificat a considerat că, în cauza dedusă judecății nu a fost confirmată, or,
în ședința de judecată părțile vătămate au declarat că, pașapoartele lor se aflau
permanent la ele, deoarece ieșind la stradă era necesitatea de a dispune de actele
de identitate, aveau libertatea de circulație.
Instanța de apel a reținut că, declarațiile părților vătămate au putere
probantă, pe motiv că, au fost făcute sub jurământ și preîntâmpinare de
răspundere penală pentru declarații mincinoase, în conformitate cu art. 312 Cod
penal, totodată acestea coroborează cu declarațiile martorilor Sinițchi Sergiu și
Zvezdenco Olga, precum și celelalte înscrisuri anexate la materialele cauzei în
calitate de mijloace de probă.
Din probele administrate a fost probată și modalitatea ce alcătuiește
acțiunea adiacentă manifestată la caz alternativ prin abuz de poziție de
vulnerabilitate. Acționând în acest mod, inculpatul a prevăzut rezultatul faptei și
a urmărit producerea ei prin săvârșirea acelei fapte infracționale, reținându-se
sub aspect subiectiv ca forma a vinovăției - intenția directă. În opinia instanței de
judecată, în cadrul cercetării judecătorești și-a găsit adeverire agravantele
prevăzute la lit. b) alin. (2) art. 165 Cod penal, infracțiunea de trafic de ființe
umane săvârșită asupra a două persoane.
Analizând solicitarea apelantului de a fi achitat inculpatul de sub învinuirea
adusă, instanța de apel a constatat că, acest temei nu și-a găsit confirmare la
judecarea apelului declarat, lipsind temeiuri de implicare a instanței de apel în
sensul casării hotărârii contestate în partea constatării vinovăției inculpatului în
comiterea infracțiunii de trafic de ființe umane.
Analizând materialele cauzei penale, instanța de apel a ajuns la concluzia
că în acțiunile inculpatului se regăsesc semnele calificative ale infracțiunii de
trafic de ființe umane, a fost demonstrată vinovăția inculpatului, iar solicitarea
apelantului referitoare la achitarea inculpatului Balica Costel de sub învinuirea
adusă, este lipsită de temei. Astfel, prima instanță a adoptat o soluție justificată
de condamnare a inculpatului, motiv pentru care instanța de apel a respins
apelul ca fiind nefondat, menținând sentința atacată în partea condamnării
inculpatului în baza art. 165 alin. (2) lit. b) Cod penal.
Cu referire la afirmațiile inculpatului Balica Costel precum că, urmează să i
se aplice o pedeapsă mai blândă, instanța de apel le-a considerat neîntemeiate,
or, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni trebuie să i se
10
aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia
persoana se declară vinovată.
Astfel, instanța de apel, la determinarea corectitudinii pedepsei aplicate, a
ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, care conform art. 16 Cod penal, se
califică ca infracțiune deosebit de gravă, de motivul acesteia - traficul de ființe
umane, de persoana celui vinovat, care la evidența medicului narcolog sau
psihiatru nu se află (f.d.147, 148, vol. I), potrivit informațiilor de la Centrul
Cooperare Polițienească Internațională din 04 aprilie 2019, Balica Costel
figurează în cazierul judiciar pentru furt calificativ, condamnat în anul 2016, la 8
luni închisoare; pus în mișcare acțiunea penală la 04.04.2018 pentru conducerea
fără permis și uz de fals; pus în mișcare acțiunea penală la 08.01.2019 pentru
conducerea fără permis, și de la Centrul Comun de Contact Galați al
Inspectoratului General al Poliției de Frontieră din 16 ianuarie 2020, Balica Costel
figurează înscris în cazierul Judiciar cu datele indicate de condamnare (f.d. 144-
145).
Instanța de apel a reținut că, instanța de judecată corect a ținut cont de
personalitatea inculpatului Balica Costel, de comportamentul inculpatului până
la comiterea infracțiunii și după comiterea faptelor penale, care așa și nu a
realizat că, prin acțiunile sale a comis trafic de ființe umane, nu s-a căit sincer de
cele comise, de limitele de pedeapsă, stabilite în art. 165 alin. (2) lit. b) Cod penal,
aplicându-i lui Balica Costel pedeapsa cu închisoare pe un termen de 9 ani cu
ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa
funcții sau de a exercita o anumită activitate în turism pe un termen de 5 (cinci)
ani.
În concluzie, instanța de apel a statuat că, pedeapsa aplicată inculpatului
Balica Costel a fost individualizată corect, este echitabilă și proporțională
circumstanțelor cauzei și personalității inculpatului și corespunde scopului
pedepsei penale de restabilire a echității sociale, corectare a condamnatului,
precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului,
cât și a altor persoane, astfel nefiind atestate careva temeiuri de implicare a
instanței de apel în sentință, în partea stabilirii pedepsei, or careva circumstanțe
ce ar indica la aplicarea unor pedepse mai blânde nu au fost stabilite.
Instanța de apel a mai stabilit că, Balica Costel a depus în adresa
Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana plângere împotriva administrației
instituției penitenciare referitoare la condițiile de detenție care, conform
jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, afectează drepturile
condamnatului garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor
omului și a libertăților fundamentale, solicitând reducerea pedepsei potrivit
prevederilor art. 385 alin. (5) și art. 4734 alin. (5) din Codul de procedură penală.
Din materialele cauzei, instanța de apel a reținut că, potrivit raportului
administrației Penitenciarului nr.13 Chișinău nr.2/4864 din 30.04.2021, rezultă că
Balica Costel s-a deținut în Penitenciarul nr. 13 mun. Chișinău în calitate de
prevenit în perioada 02.01.2020 - 23.11.2020, data când a fost pronunțată sentința
11
Judecătoriei Ungheni din 23.11.2020, prin urmare, rezultă că Balica Constantin s-
a deținut în Penitenciarul nr.13 Chișinău în cauza penală respectivă - 327 zile.
Astfel, pe parcursul detenției preventive în Penitenciarul nr. 13, mun.
Chișinău, Balica Costel a fost deținut în condiții absolut imposibil de suportat, cu
atât mai mult nefiind întreprinse careva acțiuni în vederea remedierii acestor
condiții, și readucerea lor la condițiile umane de detenție, fapt în legătură cu care
lui Simionescu Ioachim- Constantin a fost afectat grav drepturile și libertățile sale
fundamentale, drepturi care reies din obligația statului de a asigura condițiile de
detenție, iar în consecință fiindu-i aduse si daune sănătății, dar si daune morale
iremediabile.
În contextul normelor expuse, instanța de apel a constatat deținerea lui
Balica Costel, în condiții inumane și degradante de detenție, contrare
prevederilor art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a
libertăților fundamentale, drepturi care reies din obligația statului de a asigura
condițiile de detenție, astfel că în acest sens, urmează a fi redusă pedeapsa
principală stabilită inculpatului Balica Costel, în baza art. 165 alin. (2) lit. b) Cod
penal, sub formă de 9 ani închisoare, pentru deținerea în condiții inumane în
Penitenciarul nr. 13 în calitate de prevenit pentru perioada 02.01.2020 -
23.11.2020, cu 327 (trei sute douăzeci și șapte) zile.
Totodată, instanța de apel a reiterat că, potrivit materialelor cauzei, partea
vătămată Xxxxx la faza de urmărire penală a depus acțiune civilă în cadrul
procesului penal, indicând prejudiciul material în valoare de 4000 euro, care i-a
fost cauzat în urma acțiunilor făptuitorului, reieșind din circumstanțele redate de
ea în cadrul audierii (f.d.72, vol. I). Suma solicitată și în ședința de judecată de a
fi încasată de la inculpatul Balica Costel, iar referitor la prejudiciul moral aceasta
nu a înaintat pretenții.
Partea vătămată Xxxxx prin ordonanța din 07 iunie 2019 a fost recunoscută
în calitate de parte civilă, ținând cont, că prin infracțiune a suferit un prejudiciu
material în sumă de 10000 euro (f.d.101, vol. I), reieșind din declarațiile acesteia.
Suma solicitată și în ședința de judecată de a fi încasată de la inculpatul Balica
Costel, iar referitor la prejudiciu moral aceasta nu a înaintat pretenții.
În viziunea instanței de apel, instanța de fond justificat a concluzionat de a
admite în principiu acțiunile civile înaintate de părțile vătămate Xxxxx și Xxxxx
privind încasarea prejudiciului material, urmând ca asupra cuantumului
despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.
Hotărârile judecătorești adoptate în cauză sunt atacate cu recursuri
ordinare declarate de către:
6.1 Avocatul Bobeică C. în numele inculpatului, care solicită casarea acestora,
cu emiterea unei decizii, prin care a dispune - achitarea inculpatului Balica Costel
de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit.b) Cod penal, invocând
temeiurile de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură
penală.
12
În motivarea recursului indică aceleași motive pe care le-a invocat în apel,
suplimentar menționând că:
- instanța concluzionează despre faptul amenințării și aplicării violenței
de la o terță persoana, a căror declarații sunt contradictorii pe parcursul urmăririi
penale. Tot, instanță de apel concluzionează despre faptul că Xxxxx a fost
agresată fizic, din motiv că dânsa nu doarea să presteze servicii sexuale doar în
baza acestor declarații nu și în baza unor plângeri, rapoarte, sau alte probe
concludente;
- instanța de apel a indicat că ”Despre starea de vulnerabilitate a părții vătămate
Xxxxx, inculpatul Balica Costel era la curent din discuțiile acesteia și Xxxxx, la care era
prezent și el, Balica Costel deoarece pentru activitatea prestată, Balica Costel nu o
remunera, banii fiind încasați de către acesta din urmă.” Instanța de fond și instanță
de apel concluzionează acest aspect doar în baza declarațiilor lui Spataru și
Ușurelu, fără a analiza starea de vulnerabilitate în raport cu alte probe
concludente, a cărui lipsă denotă ineficiența probării acestui element obligatoriu;
- având în vedere conținutul art.385 alin.(5) Cod de procedură penală, urma
că instanța să reducă pedeapsa stabilită inculpatului cu 654 zile, în formula
calculului două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv.
6.2 Inculpat, care solicită casarea deciziei, cu pronunțarea unei noi hătărâri
privind achitarea lui Balica C., din motivul lipsei componenței de infracțiune, ce i
se incriminează, invocând temeiul de drept prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8)
Cod de procedură penală.
În motivarea recursului indică:
- acțiunile sale nu pot fi încadrate în baza art. 165 Cod penal, dar în baza art.
220 Cod penal;
- faptul că părțile vătămate nu au fost traficate, se regăsește în declarațiile
acestora și în probele cercetate în șdințele de judecată;
- partea vătămată Xxxxx a declarat că avea acces mereu la telefon, libera
circulație, la fel ultima a venit de 3 ori în Xxxxx, fapt ce demonstrază lipsa
motivului de a incrimina traficul de ființe umane;
- există foarte multe contradicții în declarațiile părții vătămate Xxxxx la
urmărirea penală și în ședințele de judecată;
- partea vătămată Xxxxx a declarat că Xxxxx i-a comunicat singură că,
lucrează pe stradă și prestează servicii sexuale contra cost, singură s-a rugat să
presteze servicii sexuale și că zilnic câștiga de la 300 la 900 euro. Xxxxx are
aceleași interese de a câștiga sume de bani indiferent de consecințe;
- instanța de apel a aplicat eronat formula de calcul în privința art. 385 alin.
(5) Cod de procedură penală;
- instanța de apel a redus din termenul pedepsei numai pentru perioada de
timp 02.01.2020-23.11.2020, cu reducerea doar a 327 de zile.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură
penală, procurorul depune referință privind opinia asupra recursurilor declarate,
solicitând a decide inadmisibilitatea acestora ca fiind vădit neîntemeiate,
13
deoarece instanța de apel just a constatat circumstanțele de fapt și de drept ale
cauzei, corect constatând vinovăția și a menținut încadrarea acțiunilor lui Balica
C. în baza art. 165 alin. (2) lit. b) Cod penal.
Judecând recursurile în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal
lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise, cu casarea parțială a
hotărârii contestate, în partea aplicării art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală,
din următoarele considerente.
Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul
declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții
Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din
dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul
acestuia.
În această ordine de idei, rațiunea și finalitatea exercitării căii de atac, în
particular avându-se în vedere recursul ordinar, rezidă în înlăturarea erorilor
admise de instanța ierarhic inferioară la etapa precedentă de judecare a cauzei,
iar controlul judecătoresc pe care acesta îl declanșează, are un rol preventiv și
unul reparator.
Soluția instanței de recurs se fundamentează, în drept, pe prevederile art.
435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând
recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de
către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de
către instanța de recurs.
Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de
apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată admiterea erorilor de drept,
de natură să afecteze echitatea desfășurării procesului și care au avut drept
consecință adoptarea unei hotărâri contradictorii și nemotivate.
Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,
verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de
prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe
noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel
poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor
motivelor invocate în apel.
Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe
prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta
reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de
inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin
prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar în conformitate cu
art. 101 Cod de procedură penală.
La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta
întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă
pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual
penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină
răspuns la toate motivele invocate.
14
Relevant este de specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel,
potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă,
printre altele, temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea
sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.
Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt
obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel, iar erorile
admise nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs.
Reieșind din sumarul recursurilor declarate de către inculpat și avocatul
acestuia Bobeică Călin, se constată că, acestea sunt întemeiate în baza pct. 6), 8)
alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevăd că hotărârile instanței de
apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele
de fond și apel, în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor
motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se
întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este
expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;
nu au fost întrunite elementele infracțiunii.
La acest capitol, Colegiul menționează că hotărârile pronunțate de către
instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în
corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței
superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a
se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea
insuficientă sau motivarea în termeni generali, vagi reprezintă motiv de casare.
Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de procedură.
Din conținutul recursurilor rezultă că, inculpatul și avocatul acestuia
Bobeică Călin, critică hotărârile judecătorești adoptate în cauză, menționând că
inculpatul Balica C. urma a fi achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 165 alin. (2) lit.b) Cod penal, la fel urma să fie aplicată corect
formula de calcul a art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală.
Analizând textul deciziei instanței de apel, în raport cu argumentele
invocate în recursurile declarate, referitor la solicitarea de achitare a inculpatului
de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit.b)
Cod penal, în viziunea Colegiului lărgit, această instanță și-a motivat soluția
adoptată în sensul oferirii răspunsurilor la motivele apelului declarat, în acest
sens.
Analizând materialele cauzei penale, Colegiul menționează că, prima
instanță a stabilit corect starea de fapt și de drept, confirmată pe probele
administrate pe cauza penală, drept urmare l-a recunoscut vinovat pe Balica C. și
a încadrat just fapta săvârșită de ultimul conform art. 165 alin. (2) lit.b) Cod
penal. Mai mult ca atât, Colegiul penal specifică că, judecând apelul, instanța de
apel a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție
corectă de menținere a condamnării inculpatului în baza art. 165 alin. (2) lit. b)
Cod penal, care este argumentată și corespunzătoare cumulului de probe
administrate și nemijlocit verificate în ședințele de judecată în condițiile art. 100
15
alin. (4) Cod de procedură penală și, totodată, fiind just apreciate prin prisma art.
101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității,
concludenței, veridicității și coroborării reciproce.
În viziunea instanței de recurs, hotărârile atacate, în principiu reflectă o
analiză amplă a tuturor aspectelor și versiunilor invocate de către partea apărării
în ce privește dezvinovățirea inculpatului de comiterea faptei imputate, în raport
cu cumulul de probe administrate în prezenta speță, ceea ce a permis justificat de
a adopta soluții de condamnare a lui Balica C. pentru cele săvârșite în baza art.
165 alin. (2) lit. b) Cod penal.
Prin urmare, dat fiind faptul că inculpatul și avocatul acestuia Bobeică Călin
în argumentarea recursurilor, invocă argumente similare cu cele invocate în apel
și care au constituit obiect de discuție în instanța de apel, respectiv cărora le-au
fost date aprecieri juste și întemeiate corespunzător, Colegiul penal va păstra
raționamentele din hotărârile instanțelor de fond ce au avut ca efect
recunoașterea vinovăției și condamnării inculpatului pentru comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b) Cod penal, statuând în consecință
asupra corectitudinii lor.
Prin urmare, Colegiul penal lărgit atestă că, hotărârile contestate, conțin
răspunsuri și analiza probelor administrate în cauză, ce confirmă faptul
recrutarii, transportarii și adăpostirii părților vătămate Xxxxx și Xxxxx, cu
consimțământul acestora, în scop de exploatarea sexuală comercială, prin
înșelăciune și abuz de poziție de vulnerabilitate, astfel în acțiunile inculpatului
fiind întrunite elmentele infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b) Cod
penal.
Astfel, Colegiul penal lărgit reține că, instanța de apel întemeiat a reținut că,
partea vătămată Xxxxx a fost recrutată, transportată și adăpostită, cu
consimțământul acesteia, prin înșelaciune și abuz de poziție de vulnerabilitate, în
scop de exploatare sexuală comercială, fapt demonstrat prin declarațiile acesteia,
date în ședința de judecată, menționând că a avut încredere în bărbatul ei iubit,
Balica Costel, și nu s-a așteptat la astfel de acțiuni din partea acestuia. A fost nevoită să
practice prostituția, reieșind din situația precară în care se afla într-o țară străină. Or,
având posibilitatea de a pleca, ea avea frică de moarte. Mai mult ca atât, inculpatul,
surorile lui și fratele acestuia, au preîntâmpinat-o de la sosirea în Xxxxx și plasarea în
casa unde locuiau surorile lui Balica Costel în or. Xxxxx. str. Xxxxx, că nu are sensul să
se adreseze la poliție, care sunt la curent cu ocupația acestora. A fost exploatată sexual
comercial, fiindcă toți banii pe care îi primea în urma prostituției le dădea la păstrare lui
Balica Costel, care i-a insuflat victimei, că așa este mai bine, deoarece în casă se mai
întâmplă cazuri de furt. Deci, inculpatul Balica Costel a indus victima Ușurelu Cristica
în eroare, în ceea ce privește intențiile sale adevărate. Declarațiile părții vătămate
Xxxxx sunt confirmate prin declarațiile martorului Zvezdenco Olga și procesul-
verbal de ridicare și examinare a conversațiilor purtate prin intermediul rețelei
de socializare Odnoklassniki dintre Xxxxx și Zvezdenco Olga, în perioada
17.11.2018-10.12.2018, din care este evident, că partea vătămată Xxxxx avea frică
16
față de inculpatul Balica Costel, din care motiv nu apela la organele de poliție. De
aici rezultă că, inculpatul a recurs la amenințarea aplicării violenței asupra părții
vătămate Xxxxx, a fost agresată fizic, din motiv că dânsa nu dorea să presteze
servicii sexuale clienților.
La fel, în viziunea instanței de recurs, instanța de apel întemeiat a constatat
și acțiunile ilegale întreprinse de inculpatul Balica Costel în privința părții
vătămate Xxxxx, ce se confirmă prin declarațiile acesteia date în ședința de
judecată, menționând că, având situația materială precară a dat acordul să fie
transportată în Xxxxx pentru a practica prostituția, după discuția cu Balica Costel și
Xxxxx s-a gândit timp de două săptămâni, însă a fost dusă în eroare de către Balica
Costel, care, prin constrângere a impus-o să practice prostituția sub controlul lui, contrar
dorinței ei. Totodată, instanțele de fond au motivat hotărârile și referitor la starea
de vulnerabilitate a părții vătămate Xxxxx, despre care inculpatul Balica Costel
era la curent din discuțiile acesteia cu Xxxxx, la care era prezent și el, Balica
Costel. Astfel, la data de 06 decembrie 2018, Balica Costel s-a deplasat în
Republica Moldova pentru a transporta partea vătămată Xxxxx în Xxxxx în
scopul de exploatare sexuală comercială, fapt confirmat prin informația cu
privire la traversarea frontierei de stat a Republicii Moldova a persoanei Balica
Costel (f.d. 54) și al mijlocului de transport „Renault Symbol-2006” în data de
respectivă. (f.d. 55) Ajungând în Xxxxx, a fost plasată în casa din or. Xxxxx, str.
Xxxxx, unde locuiau surorile lui Balica Costel, fratele acestuia, Balica Narcis și
Xxxxx, și a început să practice prostituția, fiind constrânsă în acțiunile sale,
deoarece pentru activitatea prestată, Balica Costel nu o remunera, banii fiind
încasați de către acesta din urmă. Pe perioada cât a prestat servicii de natură
sexuală, partea vătămată a primit doar 500 de euro, care au fost transmiși de
către inculpatul Balica Costel prin transfer bancar pe numele concubinului ei,
Sinițchi Sergiu. Faptul transmiterii sumei de 500 euro fiind confirmat prin
procesul-verbal de ridicare și examinare a documentului din data de 18.02.2020,
conform căruia, certificatul nr. XXXXX eliberat la data de 24.01.2020, de către
„MobiasbancaOTP Group” SA, cet. Sinițchi Sergiu, care, la data de 14.12.2018, a
primit transfer internațional prin intermediul sistemului Western Union în sumă
de 500 euro, de la Balica Costel.
Mai mult ca atât, instanțele de fond just au stabilit și faptul impunerii părții
vătămate Spătaru Mariana să presteze servicii sexuale de către inculpatul Balica
Costel, ce se confirmă prin declararțiile martorului Sinițchi Sergiu, care a
comunicat că în perioada lunii ianuarie 2019, a primit de la inculpatul Balica
Costel niște imagini cu concubina sa Marina, unde ea era cu un bărbat,
dezbrăcați, în poze indecente, astfel realizând faptul că partea vătămată Xxxxx
practică prostituția în Xxxxx.
Reieșind din cele expuse, Colegiul penal lărgit atestă, că instanțele de
judecată, prin hotărârile adoptate, au oferit răspunsuri la argumentele esențiale
ale apelului declarat în privința versiunii apărării referitor la lipsa în acțiunile
inculpatului a elementelor infracțiunii imputate. Astfel, fiind corect menționat
17
prezența în acțiunile inculpatului a acțiunilor de recrutare, transportare și
adăpostire a părților vătămate Xxxxx și Xxxxx, cu consimțământul acestora, în
scop de exploatarea sexuală comercială, prin înșelăciune și abuz de poziție de
vulnerabilitate.
Elocvent în acest sens, sânt și considerentele Curții Europene și anume în
situația în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod
concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a
permite părților să utilizeze eficient orice drept de apel/recurs eventual, o curte
de apel poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de
primă instanță (Garcia Ruis contra Spaniei 21 ianuarie 1999, 30544/96, Heile contra
Finlandei 19 decembrie 1997, 20772/92). Mai mult ca atât, Colegiul atestă că în apel
și recursurile ordinare, sunt aduse argumente similare în ce privește nevinovăția
inculpatului, astfel nefiind necesar de a motiva diferit răspunsul la aceleași
argumente, în contextul oferirii răspunsurilor plauzibile de către instanțele de
fond.
Reieșind din cele expuse, Colegiul penal lărgit reține că, instanțele de fond
corect au calificat acțiunile inculpatului Balica C. în baza art. 165 alin. (2) lit. b)
Cod penal, iar din ansamblu de probele administrate, nu se constată prezența a
careva dubii privind vinovăția inculpatului, în săvârșirea infracțiunii imputate.
Cu referire la aplicarea prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură
penală, Colegiul penal lărgit reține că, reieșind din sumarul recursurilor
declarate de inculpat și avocatul acestuia Bobeică Călin, aceștia invocă și faptul
că, prima instanță a indicat că, arestul preventiv se prelungește până la
definitivarea sentinței, instanța de apel nu a aplicat corect formula de calcul a art.
385 alin. (5) Cod de procedură penală.
Colegiul penal lărgit, verificând legalitatea deciziei instanței de apel sub
acest aspect, constată că această instanță, la examinarea apelului în partea
aplicării art. 385 alin.(5) Cod de procedură penală, nu a respectat întru totul
prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală,
hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în acest
sens.
Astfel, instanța de recurs reține că, prima instanță a indicat în dispozitivul
sentinței că ”Măsura preventivă aplicată față de inculpatul Balica Costel-arestul
preventiv se menține până la devenirea definitivă a sentinței”.
Prevederile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, stipulează că în cazul
constatării încălcării drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art.3
din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale,
conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, reducerea
pedepsei se va calcula în felul următor: două zile de închisoare pentru o zi de
arest preventiv.
Instanța de apel a admis în parte apelul avocatului Fortuna D. în numele
inculpatului Balica Costel, a casat parțial sentința, în partea reducerii pedepsei în
baza art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală și a pronunțat în această parte o
18
nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care în
temeiul articolului 385 alin. (5) Cod de procedură penală, a fost redusă pedeapsa
stabilită inculpatului Balica Costel pentru deținerea în condiții inumane în
Penitenciarul nr. 13 în calitate de prevenit pentru perioada 02.01. 2020- 23.11.2020
cu 327 zile. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
Colegiul penal lărgit atestă, că instanța de apel a redus pedeapsa stabilită
inculpatului Balica Costel pentru deținerea în condiții inumane în Penitenciarul
nr. 13 în calitate de prevenit pentru perioada 02.01. 2020- 23.11.2020 cu 327 zile,
însă nu s-a expus asupra perioadei de la pronunțarea sentinței-23.11.2020 pînă la
pronunțarea deciziei -19 octombrie 2021, perioadă în care inculpatului, conform
sentinței, i-a fost menținută măsura preventivă- arestul preventiv, ținând cont și
de prevederile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală.
Totodată, instanța de apel a redus pedeapsa stabilită inculpatului Balica
Costel pentru deținerea în condiții inumane în Penitenciarul nr. 13 în calitate de
prevenit pentru perioada 02.01. 2020- 23.11.2020, cu 327 zile, la fel, fără a-și
motiva calculul în conformitate cu prevederile art. 385 alin. (5) Cod de procedură
penală, conform căruia, reducerea pedepsei se va calcula în felul următor: două
zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv.
Generalizând cele expuse supra, Colegiul penal lărgit constată că, în speța
discutată, și-a găsit confirmare temeiul invocat și prevăzut în art. 427 alin.(1)
pct.6) Cod de procedură penală, „decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se
întemeiază soluția”, ceea ce duce la casarea parțială a deciziei instanței de apel, cu
dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată,
deoarece erorile admise de către instanța de apel nu pot fi corectate în ordinea
procedurii de recurs, fiindcă instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a
judeca cauza și a se pronunța asupra legalității sentinței, substituind instanța
care a judecat apelul, cu încălcarea prevederilor procesual penale la pronunțarea
hotărârii judecătorești.
La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de
prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de
rejudecare și limitele acesteia: să înlăture erorile menționate, în partea aplicării
art. 385 alin.(5) Cod de procedură penală, să țină seama de împrejurările expuse,
care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor
art.414 Cod de procedură penală, să-și argumenteze clar concluziile în decizia
adoptată, să aprecieze toate circumstanțelor cauzei, să emită o soluție clară și
motivată, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în
acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o
hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de
procedură penală.
În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură
penală, Colegiul penal lărgit,
D E C I D E:
19
Se admit recursurile ordinare declarate de către inculpat și avocatul acestuia
Bobeică Călin, se casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 19 octombrie 2021, în partea aplicării art. 385 alin.(5) Cod de
procedură penală, în cauza penală în privința lui Balica Costel, și se dispune
rejudecarea cauzei în această parte de către aceeași instanță de apel, în alt
complet de judecată.
Celelalte dispoziții ale deciziei atacate se mențin.
Decizia nu se supune căilor de atac, în partea rejudecării cauzei, în rest este
irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la data de 30 iunie 2022.
Președinte Timofti Vladimir
Judecător Cobzac Elena
Judecător Toma Nadejda
Judecător Țurcan Anatolie
Judecător Plămădeală Ghenadie
20
31 mai 2022 Dosarul nr.1ra-498/2022
O p i n i e s e p a r a t ă
a judecătorilor Timofti Vladimir și Cobzac Elena
Conform art. 339 alin (7), 340 alin (3) Cod de procedură penală, în cauza penală
privindu-l pe Balica Costel.
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 31 mai
2022, au fost admise recursurile ordinare declarate de către inculpat și avocatul
acestuia Bobeică Călin, fiind casată parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 19 octombrie 2021, în partea aplicării art. 385 alin.(5) Cod de procedură
penală, în cauza penală în privința lui Balica Costel, și dispusă rejudecarea cauzei în
această parte de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Celelalte
dispoziții ale deciziei atacate au fost menținute.
Am semnat decizia, conform prevederilor art. 339 alin. (7) Cod de procedură
penală, dar cu privire la soluția adoptată, exprimăm dezacordul cu majoritatea
completului de judecată, deoarece considerăm că recursurile ordinare declarate de
către inculpat și avocatul acestuia Bobeică Călin, urmau a fi respinse cu menținerea în
vigoare a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2021.
Având în vedere materialele cauzei, considerăm corectă soluția instanței de apel
în decizia din 19 octombrie 2021, prin care a fost admis în parte apelul declarat, fiind
casată parțial sentința, în partea reducerii pedepsei în baza art. 385 alin. (5) Cod de
procedură penală și pronunțată în această parte o nouă hotărâre, potrivit modului
stabilit pentru prima instanță, prin care în temeiul articolului 385 alin. (5) Cod de
procedură penală, a fost redusă pedeapsa stabilită inculpatului Balica Costel pentru
deținerea în condiții inumane în Penitenciarul nr. 13 în calitate de prevenit pentru
perioada 02.01.2020- 23.11.2020 cu 327 zile. A fost inclus în termenul executării
pedepsei perioada aflării în stare de arest din data reținerii 30.12.2019 - 19.10.2021.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
Or, analizând argumentele invocate în recursurile ordinare declarate de către
inculpat și avocatul acestuia Bobeică Călin , privind aplicarea art. 385 alin.(5) Cod de
procedură penală, constatăm că motivele reflectate, nu constituie în acest sens, temei
de intervenire în decizia instanței de apel. Mai mult, instanța de apel și-a motivat
soluția detaliat potrivit pct. 5 al deciziei contestate, iar careva temei de a considera că
concluzia instanței de apel este eronată, la caz lipsește.
Analizând însă, textul deciziei contestate menționez că, instanța de apel
întemeiat a stabilit că, potrivit raportului administrației Penitenciarului nr.13 Chișinău
nr.2/4864 din 30.04.2021, rezultă că Balica Costel s-a deținut în Penitenciarul nr. 13
mun. Chișinău în calitate de prevenit în perioada 02.01.2020 - 23.11.2020, data când a
fost pronunțată sentința Judecătoriei Ungheni din 23.11.2020, prin urmare, rezultă că
Balica Constantin s-a deținut în Penitenciarul nr.13 Chișinău în cauza penală
respectivă - 327 zile.
21
În contextul normelor expuse, instanța de apel întemeiat a constatat deținerea lui
Balica Costel, în condiții inumane și degradante de detenție, contrare prevederilor art.
3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale,
drepturi care reies din obligația statului de a asigura condițiile de detenție și a redus
pedeapsa principală stabilită inculpatului Balica Costel, în baza art. 165 alin. (2) lit. b)
Cod penal, sub formă de 9 ani închisoare, pentru deținerea în condiții inumane în
Penitenciarul nr. 13 în calitate de prevenit pentru perioada 02.01.2020 - 23.11.2020, cu
327 zile.
Referitor la critica din recursuri, precum că având în vedere conținutul art.385
alin.(5) Cod de procedură penală, urma ca instanța să reducă pedeapsa stabilită
inculpatului cu 654 zile, în formula calculului două zile de închisoare pentru o zi de
arest preventiv. La acest capitol, menționăm că, prin decizia instanței de apel, în
temeiul art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, a fost redusă pedeapsa stabilită
inculpatului Balica Costel pentru deținerea în condiții inumane în Penitenciarul nr. 13
în calitate de prevenit pentru perioada 02.01. 2020- 23.11.2020 cu 327 zile. A fost inclus
în termenul executării pedepsei perioada aflării în stare de arest din data reținerii
30.12.2019 - 19.10.2021. Astfel, reținem că, inculpatului Balica Costel i-a fost redusă
pedeapsa în conformitate cu prevederile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală,
astfel perioada aflării în stare de arest din data reținerii 30.12.2019 - 19.10.2021, a fost
inclusă în termenul executării pedepsei cu închisoare de către Balica C., totodată i-au
fost reduse încă 327 zile, ceea ce se încadrează în norma legală indicată. Astfel, pentru
termenul de 327 zile de deținere în condiții inumane în Penitenciarul nr. 13, se revine
654 zile de închisoare, deci inculpatul în final a beneficiat de acesată reducere.
Faptul indicării de către prima instanță că ”Măsura preventivă aplicată față de
inculpatul Balica Costel-arestul preventiv se menține până la devenirea definitivă a sentinței”,
considerăm că aceasta a fost indicată ținând cont de prevederile art. 395 alin. (1) pct. 5)
Cod de procedură penală, conform căruia, în dispozitivul sentinței de condamnare
trebuie să fie arătate dispoziția privitoare la măsura preventivă ce se va aplica
inculpatului pînă cînd sentința va deveni definitivă.
Totodată, din interpretarea art. 175, 185, 186 și art. 386 alin. (7) Cod de procedură
penală rezultă că, privarea de libertate, ca măsură preventivă sub forma arestării
preventive, poate fi aplicată doar față de o persoană, în privința căreia încă n-a fost
pronunțată o hotărâre de condamnare la închisoare cu executare în penitenciare și
această măsură preventivă se alege în corespundere cu prevederile art. 5 §1 lit. c)
CoEDO, or procedura prelungirii duratei arestării preventive, este aplicabilă în cazul
când, la trimiterea cauzei în instanța de judecată, persoana se află în stare de arest,
măsură care a fost aplicată în faza de urmărire penală, și numai până la pronunțarea
sentinței.
O persoană condamnată în prima instanță, fie că a fost sau nu în stare de arest
până la acel moment, se găsește în situația precizată de art. 5 §1 lit. a) CoEDO care
autorizează privarea de libertate a persoanelor pe baza condamnării.
CtEDO a apreciat că, după pronunțarea unei hotărâri de condamnare, privarea
de libertate a unei persoane, chiar în timpul judecării propriului apel, este întemeiată
22
pe cazul specificat în art. 5 §1 lit. a) CoEDO, neavând drept scop aducerea unei
persoane în fața autorității competente, după cum prevede art. 5 § 1 lit. c) (hotărârea
Stafford versus Regatul Unit).
Conform prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, în cazul
constatării încălcării drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art. 3
CoEDO, conform jurisprudenței CtEDO, reducerea pedepsei se va calcula în felul
următor: două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv.
În speță, inculpatul s-a aflat sub măsură preventivă până la 23.11.2020, când în
privința acestuia a fost adoptată și pronunțată sentință de condamnare la pedeapsă cu
închisoare, dispunându-se executarea acesteia în penitenciar de tip închis. Ulterior,
adică de la 23 noiembrie 2020 până la 19 octombrie 2021 (data adoptării și pronunțării
deciziei de către instanța de apel) Balica C. a ispășit o parte din pedeapsa stabilită prin
sentință.
Astfel, considerăm că, instanța de apel întemeiat a redus pedeapsa stabilită
inculpatului Balica Costel pentru deținerea în condiții inumane în Penitenciarul nr. 13
în calitate de prevenit pentru perioada 02.01.2020 pînă la pronunțarea sentinței-
23.11.2020, aplicând prevederile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, deoarece
deținerea sub arest, după pronunțarea sentinței de condamnare la închisoare cu
executare în penitenciar, constituie nu măsură preventivă, arestarea preventivă, în
sensul art. 185 Cod de procedură penală și art. 5 §1 lit. c) CoEDO, dar executarea
pedepsei închisorii dispuse de un tribunal competent, în sensul art. 5 §1 lit. a) CoEDO.
Astfel, deținerea lui Balica C., în condiții inumane și degradante de detenție,
contrare prevederilor art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a
libertăților fundamentale, după pronunțarea sentinței, urmează a fi examinată în
conformitate cu prevederile art. 4732-4734 Cod de procedură penală.
Astfel considerăm că, încălcările pe care le invocă recurenții nu se regăsesc în
speța dată, iar la caz nu este identificată vreo eroare, care ar putea servi drept temei
de casare a hotărârii judecătorești atacate prin prisma temeiurilor de casare prevăzute
de lege, iar argumentele recurenților în ce privește aplicarea prevederilor art. 385 Cod
de procedură penală, sunt neîntemeiate.
Pentru aceste motive am optat pentru respingerea ca inadmisibile a recursurilor
ordinare declarate împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din
19 octombrie 2021, în cauza penală privindu-l pe Balica Costel.
Judecători Timofti Vladimir
Cobzac Elena
23