1ra-498/2022 — art. 165 alin. 2 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Ungheni din 23 noiembrie 2020, Balica Costel a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 165 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 9 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate în turism pe un termen de 5 ani. Măsura preventivă aplicată față de inculpatul Balica C. - arestul preventiv s- a menținut până la devenirea definitivă a sentinței. Acțiunile civile înaintate de părțile vătămate Xxxxx și Xxxxx privind încasarea prejudiciului material, s-au admis în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

Potrivit sentinței s-a constatat, că Balica Costel în perioada lunii septembrie 2018, prin intermediul rețelei de socializare facebook, urmărind scopul exploatării sexuale comerciale a persoanelor, prin înșelăciune, exprimată prin promisiunea falsă de formare a unui cuplu și angajarea în câmpul muncii în Xxxxx, în domeniul prestării serviciilor de manichiură, a recrutat-o pe cetățeanca Republicii Moldova, Xxxxx, domiciliată în s. Xxxxx r. Xxxxx în scopul exploatării sexuale comerciale pe teritoriul Italiei. 1 Obținând acordul cet. Xxxxx, Balica Costel, a așteptat-o pe Xxxxx la domiciliul său din România, după care în luna octombrie 2018, acționând întru realizarea intenției infracționale de transportare a victimei Xxxxx în țara de destinație, în scop de exploatare sexuală comercială, a organizat transportarea acesteia cu avionul, escortând-o până în or. Xxxxx, Xxxxx. Ajungând în țara destinație, Xxxxx, Balica Costel a transportat-o și adăpostit-o pe aceasta într-un imobil situat pe str. Xxxxx, or. Xxxxx, Xxxxx. În continuare, Balica Costel, profitând de starea de vulnerabilitate în care se afla victima Xxxxx, determinată de aflarea pe teritoriul unui stat străin fără surse de existență, a exploatat-o sexual comercial o perioadă de aproximativ 3 luni. Tot Balica Costel, în perioada lunii decembrie 2018, urmărind scopul exploatării sexuale comerciale a persoanei, s-a dpelasat în Republica Moldova, unde, prin înșelăciune, manifestată prin promisiunea că o va adăposti într-un imobil în Xxxxx unde va practica prostituția și ea îi va achita doar 350 euro săptămînal pentru protecție, 150 euro gazda și serviciile comunale, prin abuz de poziție de vulnerabilitate, exprimată prin situația precară din punct de vedere a supraviețuirii sociale, a recrutat-o pe cet. Xxxxx, locuitoare a sat. Xxxxx r-nul Xxxxx. Obținând acordul acesteea, la data 06.12.2018, fiind la volanul automobilului de model Renault Symbol – 2006, a transportat-o pe Xxxxx cu automobilul respectiv din Republica Moldova până în or. Focșani, România, după care cu cursa de rută s-au deplasat în Xxxxx, Balica Costel escortând-o pe Xxxxx până în or. Xxxxx din țara de destinație, suportând toate cheltuielile de deplasare. Ajungând în țara de destinație, Xxxxx, Balica Costel a adăpostit-o pe Xxxxx într-un imobil situat pe str. Xxxxx, or. Xxxxx, Xxxxx, unde a exploatat-o sexual comercial o perioadă de aproximativ 1 lună, ultima primind de la clienți pentru servicii sexuale între 300 - 500 euro zilnic, bani pe care Balica Costel i-a încasat pe toți de la ea și pe care i-a însușit, acordându-i doar o sumă de 500 euro, pentru toată perioada cât a exploatat-o sexual.

Nefiind de acord cu soluția adoptată de instanța de fond, avocatul Fortuna D. în numele inculpatului a declarat apel în termen, prin care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie achitat, din lipsa elementelor componenței de infracțiune. În motivarea cererii de apel a invocat că: - deși în cadrul ședinței de judecată, acuzatorul de stat în nici un fel nu a probat acuzațiile aduse, axându-se doar pe declarațiile părților vătămate, care de fiecare data au prezentat declarații diferite, fiind în contradicție cu declarațiile prezentate la faza de urmărire penală, precum și pe unele convorbiri de pe rețelele de socializare, instanța de fond la fel eronat și neîntemeiat a constatat vinovăția inculpatului bazându-se pe declarațiile părților vătămate prezentate în 2 cadrul ședinței de judecată, lăsând în umbra declarațiile prezentate în faza de urmărire penală; - instanța de fond în pct. 1 din partea descriptivă a sentinței a constatat promt comiterea infracțiunii de către inculpat, fără a face o analiză preliminară a probelor, fiind transcrisă învinuirea din rechizitoriu ca fiind deja constatat acest fapt. De la bun început, victimele după părerea părții apărării, au avut un singur scop de a se îmbogăți fără justă cauză, prezentând intenționat declarații în defavoarea inculpatului, precum că au fost traficate, pe când realitatea lucrurilor stau invers, fapt ce se confirmă din însăși declarațiile acestora prezentate la faza de urmărire penală și judecată, care în esență diferă unele de altele; - consideră necesar de apreciat critic declarațiile victimelor, pe faptul de trafic în scopul exploatării sexuale, reieșind din simplul motiv cum aceste victime au fost traficate, prin înșelăciune, dacă după presupusul trafic comis de Balica C., acestea din nou au plecat în Xxxxx unde au continuat activitatea de prostituție. La fel, nu este clară poziția victimelor de frica pe care se prezumă că o manifestau față de Balica C., și imposibilitatea de a se adresa la organele de drept, dacă, însăși acestea au confirmat că, actele de identitate se aflau permanent la ele, se deplasau liber, de mai multe ori au fost verificate de poliție, interogate, fapt ce determină că acestea ori de cîte ori au avut posibilitatea de a părăsi Xxxxx sau de a sesiza organele de drept; - în cadrul urmăririi penale, însăși Xxxxx, a menționat ferm că aflîndu-se în Xxxxx, discuta liber pe telefon cu Xxxxx, căreia i-a explicat cu ce se ocupă, adică cu prostituția și i-a propus dacă dorește să vină și ea. Așa, la propunerea ultimei Xxxxx a căzut de acord, și dat fiind faptul că, Balica Costel în decembrie 2018 se afla în România, însăși Xxxxx i-a comunicat lui Balica C. că Xxxxx dorește să vină în Xxxxx și el să plece după ea. La fel, Xxxxx a menționat că, tot în acea perioadă, discuta pe rețele de socializare cu alte 2 fete pe nume Sanda și Alisa, pe care le cunoaște de mai mult timp și anume că ele au practicat prostituția în Turcia și în discuție cu acestea, ultimele, la fel au dat acordul și exprimat dorința că vor să vină în Xxxxx și Balica C. urmează la fel să plece după ele; -reieșind din aceste declarații prezentate în faza de urmărire penală se atestă că, recrutarea lui Xxxxx a fost din partea victimei Xxxxx și nu de Balica C., care doar a fost informat și s-a prezentat ca taximetrist de a o transporta pe Xxxxx, la rugămintea lui Xxxxx În cele din urmă declarațiile prezentate de Xxxxx în instanța de judecată, par a fi puțin credibile că declarațiile de la urmărire penală nu corespund realității. Argumentele acesteia precum că a fost impusă de a practica prostituția și faptul că i-a fost luat pașaportul de Balica C., s-a infirmat, reieșind din declarațiile victimei Xxxxx, care ferm a declarat că pașaportul de fiecare dată se afla la ea și niciodată nu a fost luat de Balica C.; - ce ține de episodul 2 al învinuirii privind recrutarea, transportarea și starea de vulnerabilitate a lui Xxxxx, consideră că acuzarea de stat nici pe departe nu a probat acest capăt de acuzare, dat fiind faptul că, însăși victima a menționat că, cunoaște unde pleacă, a dorit acest lucru și l-a mințit intenționat pe concubinul 3 său Sinițchi S., despre scopul plecării sale și activitatea care o va desfășura. Acest fapt s-a confirmat repetat și prin prisma acțiunilor întreprinse de Xxxxx, când în perioada a. 2019 a fugit de acasă și a plecat de una singură în Xxxxx pentru a continua practicarea prostituției. Ce ține de starea de vulnerabilitate, potrivit informației parvenite de la Direcția de Asistență Socială și Protecția Familiei, aceasta nu face parte din familie social vulnerabilă, și nu a beneficiat de careva ajutoare, mai mult aceasta dispune de casă de locuit, amenajată cu toate necesare, automobil. Necătînd la acest fapt, reieșind din circumstanțele cauzei, Balica C. nici pe departe nu a cunoscut și nu putea să cunoască despre starea ei socială, element care nu poate fi invocat inculpatului, reieșind din declarațiile victimei subiective și personale; - aceste declarații parțial au fost combătute și susținute de martorii Zvezdeco Olga și Sinițchi Serghei, care au prezentat declarații vagi referitor la circumstanțele cauzei; - de către acuzarea de stat, a fost probată doar învinuirea adusă conform art. 220 Cod penal, circumstanțe pe care inculpatul în principiu le-a recunoscut integral, în ce privește acuzarea conform art. 165 Cod penal, de către acuzator nu a fost prezentată și administrată nici o probă concludentă, învinuirea fiind bazată pe unele probe ce nu dovedesc în nici un fel participarea lui Balica C. la comiterea acestei infracțiuni; - organul de urmărire penală a deviat de la regulile prescrise de calificare juridică a infracțiunii, punând în vedere încălcarea gravă a principiului legalității incriminării - prin intermediul unor interpretări extensive defavorabile, care sunt interzise conform art. 3 alin. (2) Cod penal; - organul de urmărire penală nu a intrat în esența probatoriului, în partea ce ține de semnele constitutive obiective și subiective ce califică fapta așa-numită infracțională în limitele unei componențe de infracțiuni distincte, și pe această cale - să aplice regulile prevăzute de lege pentru calificarea corectă a acestor fapte; - la momentul examinării cauzei în instanța de judecată, consideră că nu au fost reținute probe, pentru că nici nu există aceste probe, ce ar demonstra implicarea inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 165 alin. (2) lit. b) Cod penal; - s-a interpretat eronat, fără suport factologic pertinent și concludent, latura obiectivă și latura subiectivă a infracțiunii de trafic de ființe umane; - urma să se probeze, în mod direct, prin probe veridice, utile, pertinente și concludente, precum că comportamentul presupus infracțional se încadrează în limitele infracțiunii de trafic de ființe umane; - era principial și obligatoriu, din perspectiva respectării normativului penal în vigoare, ca organul de urmărire penală să stabilească, în speță: dacă a fost comis un act anume recrutare și/sau transportare și/sau adăpostire, precum și care au fost implicațiile obiective și atitudinea subiectivă a inculpatei în raport anume cu aceste fapte infracționale, precum și care a fost implicațiile materiale 4 directe ale acesteia în aceste acte infracționale ca și autor (persoană care realizează latura obiectivă a infracțiunii); - legătura între faptă prejudiciabilă și metoda urmau să fie raportate la subiectul pasiv concret, adică, pe de o parte la Xxxxx, iar pe de altă parte, și în mod individual, față de Xxxxx; - organul de urmărire penală nu a probat în nici un mod că, prin acțiunile pretinse a fi comise de către Balica C. în perioada a. 2018, acesta a comis careva acțiuni care să vizeze o recrutare, raportată la o anumită persoană concretă, adică la Xxxxx sau Xxxxx; - între declarațiile date de către Xxxxx și Xxxxx, în cadrul urmăririi penale, este prezent caracterul contradictoriu. Caracterul contradictoriu al declarațiilor date inițial de către Xxxxx, precum că acțiunea de recrutare a lui Xxxxx a avut loc de ea, iar apoi - precum că acțiunea de recrutare a avut de către Balica C., denotă faptul neprobării acestui act infracțional. Or, fiecare faptă infracțională, chiar dacă nu are anumite condiții concomitente obligatorii pentru încadrare, ele nu pot fi în afara unor condiții concrete de timp, loc etc. pe această cale, caracterul contradictoriu al declarațiilor puse la baza probării elementului material în forma recrutării, în cazul traficului de ființe umane incriminat, denotă plasarea, la baza acestui act de acuzare, a unor probe neveridice, care nu pot avea decât un caracter de lipsă de utilitate și credibilitate; - lipsa elementului material al infracțiunii în forma recrutării se confirmă inclusiv prin declarațiile date de către Xxxxx în fața organului de urmărire penală și judecată, prin care ultima declară că a dorit să plece în Xxxxx pentru a practica prostituția. Drept urmare, din declarațiile părților vătămate se constată că însuși acestea doreau și căutau diferite soluții de a pleca în Xxxxx, fapt care se confirmă cu plecările ulterioare singure; -la materialele cauzei nu există nici o probă/înscris sau alte mijloace probatorii care să probeze că Xxxxx sau Xxxxx au fost induse în eroare de către Balica C. Din declarațiile părții vătămate se face referire, indirect și abstract la o eventuală înșelăciune referitor la obținerea consimțământului, dar nicidecum referitor la realizarea actului material al traficului de ființe umane, adică referitor la recrutarea și/sau transportarea și/sau adăpostirea persoanei. În acest context, se referă la declarațiile date de către însuși partea vătămată Xxxxx în fața organului de urmărire penală și judecată: «Am știut unde plec și am dorit acest lucru». În această ordine de idei, Xxxxx nu a fost înșelată sau recrutată, sau transportată în nici un mod de către Balica C. Reieșind din declarațiile părții vătămate, plecarea lui Xxxxx a reprezentat actul de voință al acesteia nu pentru a avea cîștiguri mai bune pretinse a fi promis , dar pentru a pleca de la concubin; - în actul de sesizare al instanței (rechizitoriu), organul de urmărire penală face referință la starea de vulnerabilitate a cet. Xxxxx și Xxxxx datorită situației precare din punct de vedere al supraviețuirii sociale. Starea de vulnerabilitate a părții vătămate nu a fost probată în nici un mod. Legea asistenței sociale nr.547 - XV din 25 decembrie 2003 operează cu noțiunea de «persoană defavorizată», 5 «beneficiar de asistență socială», «situație în dificultate». Astfel, pentru ca Xxxxx și Xxxxx, să fie considerate precum că în anul 2018 s-au aflat în stare vulnerabilă, organul de urmărire penală a avut sarcina de a proba că ultimile fie că au fost persoane defavorizate, fie că au fost beneficiare de asistență socială, fie că s-au aflat în dificultate. Organul de urmărire penală, pentru a incrimina comiterea faptei prevăzute la art. 165 Cod penal, a avut obligația de a demonstra starea de vulnerabilitate a cet. Xxxxx și Xxxxx, iar probarea acestui fapt urma să aibă loc doar prin acte confirmative expres prevăzute de legislația în vigoare, dar nu în mod abstract și general, fără o particularizare referitor la speță; - în speță, nu a fost nici argumentat, nici probat obiectul juridic special al infracțiunii de trafic de ființe umane. În fapt, la caz, anume bunele moravuri în relațiile de conviețuire au constituit obiectul juridic special. Mai cu seamă, acest fapt rezultă din relațiile continue de practicare a prostituției avute de către Xxxxx și Xxxxx până la eventuala faptă presupusă de „trafic de ființe umane”; - prin acțiunile pretinse a fi comise de către Balica C., victimele nu au fost transmise sau transferate de la un posesor la altul, ultimele nu au fost vândute și nici transmise unei altei persoane, ca și libertatea lor, nu au constituit obiectul transmisiunii de la o persoană la o altă persoană, de la un exploatator la altul; - în cadrul examinării cauzei nu s-a argumentat și nici nu s-a probat în niciun mod încălcarea relațiilor sociale ce vizează libertatea persoanei; - reieșind din declarațiile date în faza de urmărire penală de către Xxxxx și Xxxxx, ultimele nu au declarat că au fost private de libertate, ultimele nu au fost transmise/vândute de către Balica C. unei alte persoane. În cazul dat, nu sunt evidente elementele traficului, iar aceasta deoarece Xxxxx și Xxxxx nu se aflau în sclavie sexuală, nu a fost traficată sau transmisă altor persoane ca o marfa, iar aceasta se constată urmare a pretinselor circumstanțe descrise chiar însuși de către partea vătămată; - traficul de ființe umane este o infracțiune contra persoanei, impusă prin constrângere în diversele ei forme. În mod direct ori indirect, infracțiunea de trafic de ființe umane este o infracțiune manifestată prin constrângere în variatele ei forme. Or, caracterul de infracțiune contra persoanei nu a fost în niciun mod nici abordat, nici probat; - probele administrate în această cauză penală, inclusiv declarațiile martorilor făcute sub preîntâmpinarea de răspundere penală pentru eventualele declarații false, nu indică în niciun mod la faptul că Balica C., a comis infracțiunea de trafic de ființe umane; - nu s-a stabilit nici o impunere a cet. Xxxxx sau Xxxxx la practicarea prostituției sau a altor acțiuni cu caracter sexual, fapt care indică la lipsa infracțiunii de trafic de ființe umane, în aspect subiectiv; - declarațiile părții vătămate poartă un caracter ambiguu, fiind lipsite de suport probatoriu. Instanța de judecată urmează să dea o apreciere critică declarațiilor părților vătămate; 6 - referitor la incriminarea lui Balica C. a infracțiunii de trafic de ființe umane, se constată un abuz de drept, încălcându-se principiul legalității incriminării, prevăzut de art. 3 Cod penal, precum și proclamat prin art. 7 CEDO. Fapta comisă de către Balica C. nu se încadrează, nici în fapt și nici în drept, în baza normei care prevede infracțiunea de trafic de ființe umane. Și sub conotația acestor premise identificate anterior, stabilește că în cadrul examinării cauzei în instanța nu s-a probat existența cărorva implicații obiective și subiective a lui Balica C. în comiterea acestei infracțiuni imputate, deviind grav de le temeiul juridic al răspunderii penale în acest sens; - referitor la probele acumulate și administrate în această cauză penală - consideră că ele nu sunt utile, pertinente și concludente pentru a proba temeiul juridic al răspunderii penale în fapta comisă de inculpat; - în acțiunile lui Balica Costel lipsesc elementele componenței de infracțiune, pe motiv că acțiunilor inculpatului s-a dat o încadrare juridică greșită, din care motiv acesta urmează a fi achitat.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2021, a fost admis în parte apelul declarat, fiind casată parțial sentința, în partea reducerii pedepsei în baza art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală și pronunță în această parte o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care în temeiul articolului 385 alin. (5) Cod de procedură penală, a fost redusă pedeapsa stabilită inculpatului Balica Costel pentru deținerea în condiții inumane în Penitenciarul nr. 13 în calitate de prevenit pentru perioada 02.01. 2020- 23.11.2020 cu 327 zile. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că, deși inculpatul pledează nevinovat, vinovăția acestuia se dovedește prin probele acumulate la materialele cauzei, cercetate de către instanța de fond și verificate de către instanța de apel și anume prin: declarațiile părții vătămate Xxxxx, declarațiile părții vătămate Xxxxx, martorilor Sinițchi Sergiu, Zvezdenco Olga, plângerea din 16 ianuarie 2019 de la Zvezdenco Olga (f.d.27, vol. I); plângere din numele Xxxxx adresată IP Ungheni fără a fi indicată data (f.d.29, vol. I); procesul- verbal de ridicare și examinare a conversațiilor de pe aplicația „Viber” dintre Balica Costel și Xxxxx, cît și a confirmării transferului care au fost prezentate și ridicate de la Xxxxx (f. d.42-52, Vol. I); extras din baza de date a Poliției de Frontieră a Republicii Moldova privind traversarea frontierei de stat de către Xxxxx pentru perioada 01 ianuarie 2018- 31 ianuarie 2019 (f.d.53, vol. I); extrasul din baza de date a Poliției de Frontieră a Republicii Moldova (f.d.54, vol. I); extras din baza de date a Poliției de Frontieră pe perioada 01.01.2018-31.01.2019 (f.d.55, Vol. I); extras din baza de date a Poliției de Frontieră pe perioada 01.01.2018-31.01.2019, pe automobilul Smart FARFUR șofer Balica Costel (f.d.56, vol. I); extras din baza de date a Poliției de Frontieră de pe 01 ianuarie 2018 până pe 18 martie 2019 pe numele lui Xxxxx (f.d.60, vol. I); extras din baza de date a Poliției de Frontieră de pe 01 ianuarie 2018 până pe 18 martie 2019 pe numele lui Xxxxx (f.d.62, Vol. I); acțiunea civilă a părții civile Xxxxx (f.d.72-73, vol.I); 7 informație scrisă în adresa IP Ungheni de către CCPEI din 15.07.2019 (f.d.91, vol. I); informație de la Centrul Comun de Contact Galați al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră din 16 ianuarie 2020 (f.d. 144 -145, vol. I); procesul-verbal de ridicare și examinare a conversațiilor (f.d. 184- 202, vol. I); procesul-verbal de examinare a informației cu privire la traversarea frontierii de stat a R. Moldova al mijlocului de transport „Renault Symbol-2006”(f. d. 165, vol. I); procesul- verbal de ridicare din 04 ianuarie 2020 (f.d.170, vol. I); procesul- verbal de ridicare din 04 ianuarie 2020, (f.d. 184; 185 - 201, vol. I); ancheta socială a cet. Xxxxx, evaluare inițială din 05 februarie 2020 (f.d.210, vol. I); certificatul de la banca Mobiasbanca din 24 ianuarie 2020 (f.d.226, vol. I); procesul-verbal de examinare a informației cu privire la traversarea frontierei de stat a României de către cet. Xxxxx și Xxxxx (f.d. 247 vol. I); procesul-verbal de confruntare între învinuitul Balica Costel și partea vătămată Xxxxx (f.d.238, vol. I); procesul-verbal de confruntare între învinuitul Balica Costel și partea vătămată Xxxxx (f.d. 237 vol. I); procesul-verbal de confruntare între învinuitul Balica Costel și martorul Sinițchi Sergiu (f.d.241, vol. I); procesul-verbal de ridicare și examinare a documentului din data de 18.02.2020 (f.d.224, vol. I); proces-verbal de examinare a documentului din data de 18.02.2020 (f.d.228, vol. I). Sub egida împrejurărilor de drept, raportate la cele de fapt, instanța de apel a considerat corectă încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului în baza art. 165 alin. (2) lit. b) Cod penal, traficul de ființe umane, conform indicilor calificativi: recrutarea, transportarea și adăpostireapersoanelor, cu consimțământul acestora, în scop de exploatare sexuală comercială, acțiuni săvîrșite prin înșelăciune, abuz de poziție de vulnerabilitate, asupra a două persoane. În sensul dat, instanța de apel a reținut că, sunt neîntemeiate descrierile și alegațiile apărării la capitolul achitării inculpatului, precum și pretinsele dubii și lipsa de probe ce ar demonstra vina acestuia, iar declarațiile părților vătămate urmând a fi apreciate critic, deoarece nu se confirmă prin alte probe în coroborare, ce ar putea demonstra vinovăția inculpatului, în acest caz, instanța de apel a reținut că argumentele apelantului au un caracter declarativ, fiind aduse doar critici generale învinuirii înaintate de către organul de urmărire penală. În acest context, instanța de apel a constatat că, partea vătămată Xxxxx a fost recrutată, transportată și adăpostită, cu consimțământul acesteia, prin înșelaciune și abuz de poziție de vulnerabilitate, în scop de exploatare sexuală comercială, fapt demonstrat prin declarațiile acesteia, date în ședința de judecată, menționând că a avut încredere în bărbatul ei iubit, Balica Costel, și nu s-a așteptat la astfel de acțiuni din partea acestuia. A fost nevoită să practice prostituția, reieșind din situația precară în care se afla într-o țară străină. Or, având posibilitatea de a pleca, ea avea frică de moarte. Mai mult ca atât, inculpatul, surorile lui și fratele acestuia, au preîntâmpinat-o de la sosirea în Xxxxx și plasarea în casa unde locuiau surorile lui Balica Costel în or. Xxxxx. str. Xxxxx, că nu are sensul să se adreseze la poliție, care sunt la curent cu ocupația 8 acestora. A fost exploatată sexual comercial, fiindcă toți banii pe care îi primea în urma prostituției îi dădea la păstrare lui Balica Costel, care i-a insuflat victimei, că așa este mai bine, deoarece în casă se mai întâmplă cazuri de furt. Deci, inculpatul Balica Costel a indus victima Ușurelu Cristica în eroare în ceea ce privește intențiile sale adevărate. Declarațiile părții vătămate Xxxxx sunt confirmate prin declarațiile martorului Zvezdenco Olga și procesul-verbal de ridicare și examinare a conversațiilor purtate prin intermediul rețelei de socializare Odnoklassniki dintre Xxxxx și Zvezdenco Olga în perioada de timp 17.11.2018-10.12.2018, din care este evident, că partea vătămată Xxxxx avea frică față de inculpatul Balica Costel, din care motiv nu apela la organele de poliție. De aici rezultă că, inculpatul a recurs la amenințarea aplicării violenței asupra părții vătămate Xxxxx, a fost agresată fizic din motiv că dânsa nu dorea să presteze servicii sexuale clienților. La fel, instanța de apel a constatat și acțiunile ilegale întreprinse de inculpatul Balica Costel în privința părții vătămate Xxxxx, acestea se confirmă prin declarațiile acesteia date în ședința de judecată, menționând că, având situația materială precară a dat acordul să fie transportată în Xxxxx, pentru a practica prostituția, după discuția cu Balica Costel și Xxxxx s-a gândit timp de două săptămâni, însă a fost dusă în eroare de către Balica Costel, care, prin constrângere a impus-o să practice prostituția sub controlul lui, contrar dorinței ei. Despre starea de vulnerabilitate a părții vătămate Xxxxx, inculpatul Balica Costel era la curent din discuțiile acesteia și Xxxxx, la care era prezent și el, Balica Costel. Astfel, la data de 06 decembrie 2018, Balica Costel s-a deplasat în Republica Moldova pentru a transporta partea vătămată Xxxxx în Xxxxx în scopul de exploatare sexuală comercială, fapt confirmat prin informația cu privire la traversarea frontierei de stat a Republicii Moldova a persoanei Balica Costel (f.d. 54) și al mijlocului de transport „Renault Symbol-2006” în data de respectivă. (f.d. 55) Ajungând în Xxxxx, a fost plasată în casa din or. Xxxxx, str. Xxxxx, unde locuiau surorile lui Balica Costel, fratele acestuia, Balica Narcis și Xxxxx, și a început să practice prostituția, fiind constrânsă în acțiunile sale, deoarece pentru activitatea prestată, Balica Costel nu o remunera, banii fiind încasați de către acesta din urmă. Pe perioada cât a prestat servicii de natură sexuală, partea vătămată a primit doar 500 de euro, care au fost transmiși de către inculpatul Balica Costel prin transfer bancar pe numele concubinului ei, Sinițchi Sergiu. Faptul transmiterii sumei de 500 euro este confirmat prin procesul- verbal de ridicare și examinare a documentului din data de 18.02.2020, conform căruia, certificatul nr. XXXXXeliberat la data de 24.01.2020 de către „MobiasbancaOTP Group” SA, cet. Sinițchi Sergiu, care, la data de 14.12.2018, a primit transfer internațional prin intermediul sistemului Western Union în sumă de 500 euro, de la Balica Costel. 9 Mai mult ca atât, faptul impunerii părții vătămate Spătaru Mariana să presteze servicii sexuale de către inculpatul Balica Costel, se confirmă prin declararțiile martorului Sinițchi Sergiu, care a comunicat că, în perioada lunii ianuarie 2019, a primit de la inculpatul Balica Costel niște imagini cu concubina sa Marina, unde ea era cu un bărbat, dezbrăcați, în poze indecente, astfel realizând faptul că partea vătămată Xxxxx practică prostituția în Xxxxx. Referitor la acțiunea adiacentă sub formă de tăinuirea documentelor, imputată de către acuzatorul de stat, instanța de apel a reiterat că instanța de fond justificat a considerat că, în cauza dedusă judecății nu a fost confirmată, or, în ședința de judecată părțile vătămate au declarat că, pașapoartele lor se aflau permanent la ele, deoarece ieșind la stradă era necesitatea de a dispune de actele de identitate, aveau libertatea de circulație. Instanța de apel a reținut că, declarațiile părților vătămate au putere probantă, pe motiv că, au fost făcute sub jurământ și preîntâmpinare de răspundere penală pentru declarații mincinoase, în conformitate cu art. 312 Cod penal, totodată acestea coroborează cu declarațiile martorilor Sinițchi Sergiu și Zvezdenco Olga, precum și celelalte înscrisuri anexate la materialele cauzei în calitate de mijloace de probă. Din probele administrate a fost probată și modalitatea ce alcătuiește acțiunea adiacentă manifestată la caz alternativ prin abuz de poziție de vulnerabilitate. Acționând în acest mod, inculpatul a prevăzut rezultatul faptei și a urmărit producerea ei prin săvârșirea acelei fapte infracționale, reținându-se sub aspect subiectiv ca forma a vinovăției - intenția directă. În opinia instanței de judecată, în cadrul cercetării judecătorești și-a găsit adeverire agravantele prevăzute la lit. b) alin. (2) art. 165 Cod penal, infracțiunea de trafic de ființe umane săvârșită asupra a două persoane. Analizând solicitarea apelantului de a fi achitat inculpatul de sub învinuirea adusă, instanța de apel a constatat că, acest temei nu și-a găsit confirmare la judecarea apelului declarat, lipsind temeiuri de implicare a instanței de apel în sensul casării hotărârii contestate în partea constatării vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii de trafic de ființe umane. Analizând materialele cauzei penale, instanța de apel a ajuns la concluzia că în acțiunile inculpatului se regăsesc semnele calificative ale infracțiunii de trafic de ființe umane, a fost demonstrată vinovăția inculpatului, iar solicitarea apelantului referitoare la achitarea inculpatului Balica Costel de sub învinuirea adusă, este lipsită de temei. Astfel, prima instanță a adoptat o soluție justificată de condamnare a inculpatului, motiv pentru care instanța de apel a respins apelul ca fiind nefondat, menținând sentința atacată în partea condamnării inculpatului în baza art. 165 alin. (2) lit. b) Cod penal. Cu referire la afirmațiile inculpatului Balica Costel precum că, urmează să i se aplice o pedeapsă mai blândă, instanța de apel le-a considerat neîntemeiate, or, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni trebuie să i se 10 aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. Astfel, instanța de apel, la determinarea corectitudinii pedepsei aplicate, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, care conform art. 16 Cod penal, se califică ca infracțiune deosebit de gravă, de motivul acesteia - traficul de ființe umane, de persoana celui vinovat, care la evidența medicului narcolog sau psihiatru nu se află (f.d.147, 148, vol. I), potrivit informațiilor de la Centrul Cooperare Polițienească Internațională din 04 aprilie 2019, Balica Costel figurează în cazierul judiciar pentru furt calificativ, condamnat în anul 2016, la 8 luni închisoare; pus în mișcare acțiunea penală la 04.04.2018 pentru conducerea fără permis și uz de fals; pus în mișcare acțiunea penală la 08.01.2019 pentru conducerea fără permis, și de la Centrul Comun de Contact Galați al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră din 16 ianuarie 2020, Balica Costel figurează înscris în cazierul Judiciar cu datele indicate de condamnare (f.d. 144- 145). Instanța de apel a reținut că, instanța de judecată corect a ținut cont de personalitatea inculpatului Balica Costel, de comportamentul inculpatului până la comiterea infracțiunii și după comiterea faptelor penale, care așa și nu a realizat că, prin acțiunile sale a comis trafic de ființe umane, nu s-a căit sincer de cele comise, de limitele de pedeapsă, stabilite în art. 165 alin. (2) lit. b) Cod penal, aplicându-i lui Balica Costel pedeapsa cu închisoare pe un termen de 9 ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate în turism pe un termen de 5 (cinci) ani. În concluzie, instanța de apel a statuat că, pedeapsa aplicată inculpatului Balica Costel a fost individualizată corect, este echitabilă și proporțională circumstanțelor cauzei și personalității inculpatului și corespunde scopului pedepsei penale de restabilire a echității sociale, corectare a condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane, astfel nefiind atestate careva temeiuri de implicare a instanței de apel în sentință, în partea stabilirii pedepsei, or careva circumstanțe ce ar indica la aplicarea unor pedepse mai blânde nu au fost stabilite. Instanța de apel a mai stabilit că, Balica Costel a depus în adresa Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana plângere împotriva administrației instituției penitenciare referitoare la condițiile de detenție care, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, afectează drepturile condamnatului garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, solicitând reducerea pedepsei potrivit prevederilor art. 385 alin. (5) și art. 4734 alin. (5) din Codul de procedură penală. Din materialele cauzei, instanța de apel a reținut că, potrivit raportului administrației Penitenciarului nr.13 Chișinău nr.2/4864 din 30.04.2021, rezultă că Balica Costel s-a deținut în Penitenciarul nr. 13 mun. Chișinău în calitate de prevenit în perioada 02.01.2020 - 23.11.2020, data când a fost pronunțată sentința 11 Judecătoriei Ungheni din 23.11.2020, prin urmare, rezultă că Balica Constantin s- a deținut în Penitenciarul nr.13 Chișinău în cauza penală respectivă - 327 zile. Astfel, pe parcursul detenției preventive în Penitenciarul nr. 13, mun. Chișinău, Balica Costel a fost deținut în condiții absolut imposibil de suportat, cu atât mai mult nefiind întreprinse careva acțiuni în vederea remedierii acestor condiții, și readucerea lor la condițiile umane de detenție, fapt în legătură cu care lui Simionescu Ioachim- Constantin a fost afectat grav drepturile și libertățile sale fundamentale, drepturi care reies din obligația statului de a asigura condițiile de detenție, iar în consecință fiindu-i aduse si daune sănătății, dar si daune morale iremediabile. În contextul normelor expuse, instanța de apel a constatat deținerea lui Balica Costel, în condiții inumane și degradante de detenție, contrare prevederilor art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, drepturi care reies din obligația statului de a asigura condițiile de detenție, astfel că în acest sens, urmează a fi redusă pedeapsa principală stabilită inculpatului Balica Costel, în baza art. 165 alin. (2) lit. b) Cod penal, sub formă de 9 ani închisoare, pentru deținerea în condiții inumane în Penitenciarul nr. 13 în calitate de prevenit pentru perioada 02.01.2020 - 23.11.2020, cu 327 (trei sute douăzeci și șapte) zile. Totodată, instanța de apel a reiterat că, potrivit materialelor cauzei, partea vătămată Xxxxx la faza de urmărire penală a depus acțiune civilă în cadrul procesului penal, indicând prejudiciul material în valoare de 4000 euro, care i-a fost cauzat în urma acțiunilor făptuitorului, reieșind din circumstanțele redate de ea în cadrul audierii (f.d.72, vol. I). Suma solicitată și în ședința de judecată de a fi încasată de la inculpatul Balica Costel, iar referitor la prejudiciul moral aceasta nu a înaintat pretenții. Partea vătămată Xxxxx prin ordonanța din 07 iunie 2019 a fost recunoscută în calitate de parte civilă, ținând cont, că prin infracțiune a suferit un prejudiciu material în sumă de 10000 euro (f.d.101, vol. I), reieșind din declarațiile acesteia. Suma solicitată și în ședința de judecată de a fi încasată de la inculpatul Balica Costel, iar referitor la prejudiciu moral aceasta nu a înaintat pretenții. În viziunea instanței de apel, instanța de fond justificat a concluzionat de a admite în principiu acțiunile civile înaintate de părțile vătămate Xxxxx și Xxxxx privind încasarea prejudiciului material, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

Hotărârile judecătorești adoptate în cauză sunt atacate cu recursuri ordinare declarate de către: 6.1 Avocatul Bobeică C. în numele inculpatului, care solicită casarea acestora, cu emiterea unei decizii, prin care a dispune - achitarea inculpatului Balica Costel de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit.b) Cod penal, invocând temeiurile de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală. 12 În motivarea recursului indică aceleași motive pe care le-a invocat în apel, suplimentar menționând că: - instanța concluzionează despre faptul amenințării și aplicării violenței de la o terță persoana, a căror declarații sunt contradictorii pe parcursul urmăririi penale. Tot, instanță de apel concluzionează despre faptul că Xxxxx a fost agresată fizic, din motiv că dânsa nu doarea să presteze servicii sexuale doar în baza acestor declarații nu și în baza unor plângeri, rapoarte, sau alte probe concludente; - instanța de apel a indicat că ”Despre starea de vulnerabilitate a părții vătămate Xxxxx, inculpatul Balica Costel era la curent din discuțiile acesteia și Xxxxx, la care era prezent și el, Balica Costel deoarece pentru activitatea prestată, Balica Costel nu o remunera, banii fiind încasați de către acesta din urmă.” Instanța de fond și instanță de apel concluzionează acest aspect doar în baza declarațiilor lui Spataru și Ușurelu, fără a analiza starea de vulnerabilitate în raport cu alte probe concludente, a cărui lipsă denotă ineficiența probării acestui element obligatoriu; - având în vedere conținutul art.385 alin.(5) Cod de procedură penală, urma că instanța să reducă pedeapsa stabilită inculpatului cu 654 zile, în formula calculului două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv. 6.2 Inculpat, care solicită casarea deciziei, cu pronunțarea unei noi hătărâri privind achitarea lui Balica C., din motivul lipsei componenței de infracțiune, ce i se incriminează, invocând temeiul de drept prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală. În motivarea recursului indică: - acțiunile sale nu pot fi încadrate în baza art. 165 Cod penal, dar în baza art. 220 Cod penal; - faptul că părțile vătămate nu au fost traficate, se regăsește în declarațiile acestora și în probele cercetate în șdințele de judecată; - partea vătămată Xxxxx a declarat că avea acces mereu la telefon, libera circulație, la fel ultima a venit de 3 ori în Xxxxx, fapt ce demonstrază lipsa motivului de a incrimina traficul de ființe umane; - există foarte multe contradicții în declarațiile părții vătămate Xxxxx la urmărirea penală și în ședințele de judecată; - partea vătămată Xxxxx a declarat că Xxxxx i-a comunicat singură că, lucrează pe stradă și prestează servicii sexuale contra cost, singură s-a rugat să presteze servicii sexuale și că zilnic câștiga de la 300 la 900 euro. Xxxxx are aceleași interese de a câștiga sume de bani indiferent de consecințe; - instanța de apel a aplicat eronat formula de calcul în privința art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală; - instanța de apel a redus din termenul pedepsei numai pentru perioada de timp 02.01.2020-23.11.2020, cu reducerea doar a 327 de zile.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul depune referință privind opinia asupra recursurilor declarate, solicitând a decide inadmisibilitatea acestora ca fiind vădit neîntemeiate, 13 deoarece instanța de apel just a constatat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, corect constatând vinovăția și a menținut încadrarea acțiunilor lui Balica C. în baza art. 165 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Judecând recursurile în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise, cu casarea parțială a hotărârii contestate, în partea aplicării art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, din următoarele considerente. Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia. În această ordine de idei, rațiunea și finalitatea exercitării căii de atac, în particular avându-se în vedere recursul ordinar, rezidă în înlăturarea erorilor admise de instanța ierarhic inferioară la etapa precedentă de judecare a cauzei, iar controlul judecătoresc pe care acesta îl declanșează, are un rol preventiv și unul reparator. Soluția instanței de recurs se fundamentează, în drept, pe prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată admiterea erorilor de drept, de natură să afecteze echitatea desfășurării procesului și care au avut drept consecință adoptarea unei hotărâri contradictorii și nemotivate. Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. 14 Relevant este de specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel, potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele, temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel, iar erorile admise nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs. Reieșind din sumarul recursurilor declarate de către inculpat și avocatul acestuia Bobeică Călin, se constată că, acestea sunt întemeiate în baza pct. 6), 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevăd că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel, în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; nu au fost întrunite elementele infracțiunii. La acest capitol, Colegiul menționează că hotărârile pronunțate de către instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali, vagi reprezintă motiv de casare. Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de procedură. Din conținutul recursurilor rezultă că, inculpatul și avocatul acestuia Bobeică Călin, critică hotărârile judecătorești adoptate în cauză, menționând că inculpatul Balica C. urma a fi achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit.b) Cod penal, la fel urma să fie aplicată corect formula de calcul a art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală. Analizând textul deciziei instanței de apel, în raport cu argumentele invocate în recursurile declarate, referitor la solicitarea de achitare a inculpatului de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit.b) Cod penal, în viziunea Colegiului lărgit, această instanță și-a motivat soluția adoptată în sensul oferirii răspunsurilor la motivele apelului declarat, în acest sens. Analizând materialele cauzei penale, Colegiul menționează că, prima instanță a stabilit corect starea de fapt și de drept, confirmată pe probele administrate pe cauza penală, drept urmare l-a recunoscut vinovat pe Balica C. și a încadrat just fapta săvârșită de ultimul conform art. 165 alin. (2) lit.b) Cod penal. Mai mult ca atât, Colegiul penal specifică că, judecând apelul, instanța de apel a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție corectă de menținere a condamnării inculpatului în baza art. 165 alin. (2) lit. b) Cod penal, care este argumentată și corespunzătoare cumulului de probe administrate și nemijlocit verificate în ședințele de judecată în condițiile art. 100 15 alin. (4) Cod de procedură penală și, totodată, fiind just apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenței, veridicității și coroborării reciproce. În viziunea instanței de recurs, hotărârile atacate, în principiu reflectă o analiză amplă a tuturor aspectelor și versiunilor invocate de către partea apărării în ce privește dezvinovățirea inculpatului de comiterea faptei imputate, în raport cu cumulul de probe administrate în prezenta speță, ceea ce a permis justificat de a adopta soluții de condamnare a lui Balica C. pentru cele săvârșite în baza art. 165 alin. (2) lit. b) Cod penal. Prin urmare, dat fiind faptul că inculpatul și avocatul acestuia Bobeică Călin în argumentarea recursurilor, invocă argumente similare cu cele invocate în apel și care au constituit obiect de discuție în instanța de apel, respectiv cărora le-au fost date aprecieri juste și întemeiate corespunzător, Colegiul penal va păstra raționamentele din hotărârile instanțelor de fond ce au avut ca efect recunoașterea vinovăției și condamnării inculpatului pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b) Cod penal, statuând în consecință asupra corectitudinii lor. Prin urmare, Colegiul penal lărgit atestă că, hotărârile contestate, conțin răspunsuri și analiza probelor administrate în cauză, ce confirmă faptul recrutarii, transportarii și adăpostirii părților vătămate Xxxxx și Xxxxx, cu consimțământul acestora, în scop de exploatarea sexuală comercială, prin înșelăciune și abuz de poziție de vulnerabilitate, astfel în acțiunile inculpatului fiind întrunite elmentele infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b) Cod penal. Astfel, Colegiul penal lărgit reține că, instanța de apel întemeiat a reținut că, partea vătămată Xxxxx a fost recrutată, transportată și adăpostită, cu consimțământul acesteia, prin înșelaciune și abuz de poziție de vulnerabilitate, în scop de exploatare sexuală comercială, fapt demonstrat prin declarațiile acesteia, date în ședința de judecată, menționând că a avut încredere în bărbatul ei iubit, Balica Costel, și nu s-a așteptat la astfel de acțiuni din partea acestuia. A fost nevoită să practice prostituția, reieșind din situația precară în care se afla într-o țară străină. Or, având posibilitatea de a pleca, ea avea frică de moarte. Mai mult ca atât, inculpatul, surorile lui și fratele acestuia, au preîntâmpinat-o de la sosirea în Xxxxx și plasarea în casa unde locuiau surorile lui Balica Costel în or. Xxxxx. str. Xxxxx, că nu are sensul să se adreseze la poliție, care sunt la curent cu ocupația acestora. A fost exploatată sexual comercial, fiindcă toți banii pe care îi primea în urma prostituției le dădea la păstrare lui Balica Costel, care i-a insuflat victimei, că așa este mai bine, deoarece în casă se mai întâmplă cazuri de furt. Deci, inculpatul Balica Costel a indus victima Ușurelu Cristica în eroare, în ceea ce privește intențiile sale adevărate. Declarațiile părții vătămate Xxxxx sunt confirmate prin declarațiile martorului Zvezdenco Olga și procesul- verbal de ridicare și examinare a conversațiilor purtate prin intermediul rețelei de socializare Odnoklassniki dintre Xxxxx și Zvezdenco Olga, în perioada 17.11.2018-10.12.2018, din care este evident, că partea vătămată Xxxxx avea frică 16 față de inculpatul Balica Costel, din care motiv nu apela la organele de poliție. De aici rezultă că, inculpatul a recurs la amenințarea aplicării violenței asupra părții vătămate Xxxxx, a fost agresată fizic, din motiv că dânsa nu dorea să presteze servicii sexuale clienților. La fel, în viziunea instanței de recurs, instanța de apel întemeiat a constatat și acțiunile ilegale întreprinse de inculpatul Balica Costel în privința părții vătămate Xxxxx, ce se confirmă prin declarațiile acesteia date în ședința de judecată, menționând că, având situația materială precară a dat acordul să fie transportată în Xxxxx pentru a practica prostituția, după discuția cu Balica Costel și Xxxxx s-a gândit timp de două săptămâni, însă a fost dusă în eroare de către Balica Costel, care, prin constrângere a impus-o să practice prostituția sub controlul lui, contrar dorinței ei. Totodată, instanțele de fond au motivat hotărârile și referitor la starea de vulnerabilitate a părții vătămate Xxxxx, despre care inculpatul Balica Costel era la curent din discuțiile acesteia cu Xxxxx, la care era prezent și el, Balica Costel. Astfel, la data de 06 decembrie 2018, Balica Costel s-a deplasat în Republica Moldova pentru a transporta partea vătămată Xxxxx în Xxxxx în scopul de exploatare sexuală comercială, fapt confirmat prin informația cu privire la traversarea frontierei de stat a Republicii Moldova a persoanei Balica Costel (f.d. 54) și al mijlocului de transport „Renault Symbol-2006” în data de respectivă. (f.d. 55) Ajungând în Xxxxx, a fost plasată în casa din or. Xxxxx, str. Xxxxx, unde locuiau surorile lui Balica Costel, fratele acestuia, Balica Narcis și Xxxxx, și a început să practice prostituția, fiind constrânsă în acțiunile sale, deoarece pentru activitatea prestată, Balica Costel nu o remunera, banii fiind încasați de către acesta din urmă. Pe perioada cât a prestat servicii de natură sexuală, partea vătămată a primit doar 500 de euro, care au fost transmiși de către inculpatul Balica Costel prin transfer bancar pe numele concubinului ei, Sinițchi Sergiu. Faptul transmiterii sumei de 500 euro fiind confirmat prin procesul-verbal de ridicare și examinare a documentului din data de 18.02.2020, conform căruia, certificatul nr. XXXXX eliberat la data de 24.01.2020, de către „MobiasbancaOTP Group” SA, cet. Sinițchi Sergiu, care, la data de 14.12.2018, a primit transfer internațional prin intermediul sistemului Western Union în sumă de 500 euro, de la Balica Costel. Mai mult ca atât, instanțele de fond just au stabilit și faptul impunerii părții vătămate Spătaru Mariana să presteze servicii sexuale de către inculpatul Balica Costel, ce se confirmă prin declararțiile martorului Sinițchi Sergiu, care a comunicat că în perioada lunii ianuarie 2019, a primit de la inculpatul Balica Costel niște imagini cu concubina sa Marina, unde ea era cu un bărbat, dezbrăcați, în poze indecente, astfel realizând faptul că partea vătămată Xxxxx practică prostituția în Xxxxx. Reieșind din cele expuse, Colegiul penal lărgit atestă, că instanțele de judecată, prin hotărârile adoptate, au oferit răspunsuri la argumentele esențiale ale apelului declarat în privința versiunii apărării referitor la lipsa în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii imputate. Astfel, fiind corect menționat 17 prezența în acțiunile inculpatului a acțiunilor de recrutare, transportare și adăpostire a părților vătămate Xxxxx și Xxxxx, cu consimțământul acestora, în scop de exploatarea sexuală comercială, prin înșelăciune și abuz de poziție de vulnerabilitate. Elocvent în acest sens, sânt și considerentele Curții Europene și anume în situația în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de apel/recurs eventual, o curte de apel poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (Garcia Ruis contra Spaniei 21 ianuarie 1999, 30544/96, Heile contra Finlandei 19 decembrie 1997, 20772/92). Mai mult ca atât, Colegiul atestă că în apel și recursurile ordinare, sunt aduse argumente similare în ce privește nevinovăția inculpatului, astfel nefiind necesar de a motiva diferit răspunsul la aceleași argumente, în contextul oferirii răspunsurilor plauzibile de către instanțele de fond. Reieșind din cele expuse, Colegiul penal lărgit reține că, instanțele de fond corect au calificat acțiunile inculpatului Balica C. în baza art. 165 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar din ansamblu de probele administrate, nu se constată prezența a careva dubii privind vinovăția inculpatului, în săvârșirea infracțiunii imputate. Cu referire la aplicarea prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit reține că, reieșind din sumarul recursurilor declarate de inculpat și avocatul acestuia Bobeică Călin, aceștia invocă și faptul că, prima instanță a indicat că, arestul preventiv se prelungește până la definitivarea sentinței, instanța de apel nu a aplicat corect formula de calcul a art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală. Colegiul penal lărgit, verificând legalitatea deciziei instanței de apel sub acest aspect, constată că această instanță, la examinarea apelului în partea aplicării art. 385 alin.(5) Cod de procedură penală, nu a respectat întru totul prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în acest sens. Astfel, instanța de recurs reține că, prima instanță a indicat în dispozitivul sentinței că ”Măsura preventivă aplicată față de inculpatul Balica Costel-arestul preventiv se menține până la devenirea definitivă a sentinței”. Prevederile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, stipulează că în cazul constatării încălcării drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art.3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, reducerea pedepsei se va calcula în felul următor: două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv. Instanța de apel a admis în parte apelul avocatului Fortuna D. în numele inculpatului Balica Costel, a casat parțial sentința, în partea reducerii pedepsei în baza art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală și a pronunțat în această parte o 18 nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care în temeiul articolului 385 alin. (5) Cod de procedură penală, a fost redusă pedeapsa stabilită inculpatului Balica Costel pentru deținerea în condiții inumane în Penitenciarul nr. 13 în calitate de prevenit pentru perioada 02.01. 2020- 23.11.2020 cu 327 zile. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței. Colegiul penal lărgit atestă, că instanța de apel a redus pedeapsa stabilită inculpatului Balica Costel pentru deținerea în condiții inumane în Penitenciarul nr. 13 în calitate de prevenit pentru perioada 02.01. 2020- 23.11.2020 cu 327 zile, însă nu s-a expus asupra perioadei de la pronunțarea sentinței-23.11.2020 pînă la pronunțarea deciziei -19 octombrie 2021, perioadă în care inculpatului, conform sentinței, i-a fost menținută măsura preventivă- arestul preventiv, ținând cont și de prevederile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală. Totodată, instanța de apel a redus pedeapsa stabilită inculpatului Balica Costel pentru deținerea în condiții inumane în Penitenciarul nr. 13 în calitate de prevenit pentru perioada 02.01. 2020- 23.11.2020, cu 327 zile, la fel, fără a-și motiva calculul în conformitate cu prevederile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, conform căruia, reducerea pedepsei se va calcula în felul următor: două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv. Generalizând cele expuse supra, Colegiul penal lărgit constată că, în speța discutată, și-a găsit confirmare temeiul invocat și prevăzut în art. 427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, „decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția”, ceea ce duce la casarea parțială a deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată, deoarece erorile admise de către instanța de apel nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs, fiindcă instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității sentinței, substituind instanța care a judecat apelul, cu încălcarea prevederilor procesual penale la pronunțarea hotărârii judecătorești. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia: să înlăture erorile menționate, în partea aplicării art. 385 alin.(5) Cod de procedură penală, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art.414 Cod de procedură penală, să-și argumenteze clar concluziile în decizia adoptată, să aprecieze toate circumstanțelor cauzei, să emită o soluție clară și motivată, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală. 8. În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E: 19 Se admit recursurile ordinare declarate de către inculpat și avocatul acestuia Bobeică Călin, se casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2021, în partea aplicării art. 385 alin.(5) Cod de procedură penală, în cauza penală în privința lui Balica Costel, și se dispune rejudecarea cauzei în această parte de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Celelalte dispoziții ale deciziei atacate se mențin. Decizia nu se supune căilor de atac, în partea rejudecării cauzei, în rest este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la data de 30 iunie 2022. Președinte Timofti Vladimir Judecător Cobzac Elena Judecător Toma Nadejda Judecător Țurcan Anatolie Judecător Plămădeală Ghenadie 20 31 mai 2022 Dosarul nr.1ra-498/2022 O p i n i e s e p a r a t ă a judecătorilor Timofti Vladimir și Cobzac Elena Conform art. 339 alin (7), 340 alin (3) Cod de procedură penală, în cauza penală privindu-l pe Balica Costel. 1. Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 31 mai 2022, au fost admise recursurile ordinare declarate de către inculpat și avocatul acestuia Bobeică Călin, fiind casată parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2021, în partea aplicării art. 385 alin.(5) Cod de procedură penală, în cauza penală în privința lui Balica Costel, și dispusă rejudecarea cauzei în această parte de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Celelalte dispoziții ale deciziei atacate au fost menținute. 2. Am semnat decizia, conform prevederilor art. 339 alin. (7) Cod de procedură penală, dar cu privire la soluția adoptată, exprimăm dezacordul cu majoritatea completului de judecată, deoarece considerăm că recursurile ordinare declarate de către inculpat și avocatul acestuia Bobeică Călin, urmau a fi respinse cu menținerea în vigoare a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2021. Având în vedere materialele cauzei, considerăm corectă soluția instanței de apel în decizia din 19 octombrie 2021, prin care a fost admis în parte apelul declarat, fiind casată parțial sentința, în partea reducerii pedepsei în baza art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală și pronunțată în această parte o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care în temeiul articolului 385 alin. (5) Cod de procedură penală, a fost redusă pedeapsa stabilită inculpatului Balica Costel pentru deținerea în condiții inumane în Penitenciarul nr. 13 în calitate de prevenit pentru perioada 02.01.2020- 23.11.2020 cu 327 zile. A fost inclus în termenul executării pedepsei perioada aflării în stare de arest din data reținerii 30.12.2019 - 19.10.2021. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței. Or, analizând argumentele invocate în recursurile ordinare declarate de către inculpat și avocatul acestuia Bobeică Călin , privind aplicarea art. 385 alin.(5) Cod de procedură penală, constatăm că motivele reflectate, nu constituie în acest sens, temei de intervenire în decizia instanței de apel. Mai mult, instanța de apel și-a motivat soluția detaliat potrivit pct. 5 al deciziei contestate, iar careva temei de a considera că concluzia instanței de apel este eronată, la caz lipsește. Analizând însă, textul deciziei contestate menționez că, instanța de apel întemeiat a stabilit că, potrivit raportului administrației Penitenciarului nr.13 Chișinău nr.2/4864 din 30.04.2021, rezultă că Balica Costel s-a deținut în Penitenciarul nr. 13 mun. Chișinău în calitate de prevenit în perioada 02.01.2020 - 23.11.2020, data când a fost pronunțată sentința Judecătoriei Ungheni din 23.11.2020, prin urmare, rezultă că Balica Constantin s-a deținut în Penitenciarul nr.13 Chișinău în cauza penală respectivă - 327 zile. 21 În contextul normelor expuse, instanța de apel întemeiat a constatat deținerea lui Balica Costel, în condiții inumane și degradante de detenție, contrare prevederilor art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, drepturi care reies din obligația statului de a asigura condițiile de detenție și a redus pedeapsa principală stabilită inculpatului Balica Costel, în baza art. 165 alin. (2) lit. b) Cod penal, sub formă de 9 ani închisoare, pentru deținerea în condiții inumane în Penitenciarul nr. 13 în calitate de prevenit pentru perioada 02.01.2020 - 23.11.2020, cu 327 zile. Referitor la critica din recursuri, precum că având în vedere conținutul art.385 alin.(5) Cod de procedură penală, urma ca instanța să reducă pedeapsa stabilită inculpatului cu 654 zile, în formula calculului două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv. La acest capitol, menționăm că, prin decizia instanței de apel, în temeiul art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, a fost redusă pedeapsa stabilită inculpatului Balica Costel pentru deținerea în condiții inumane în Penitenciarul nr. 13 în calitate de prevenit pentru perioada 02.01. 2020- 23.11.2020 cu 327 zile. A fost inclus în termenul executării pedepsei perioada aflării în stare de arest din data reținerii 30.12.2019 - 19.10.2021. Astfel, reținem că, inculpatului Balica Costel i-a fost redusă pedeapsa în conformitate cu prevederile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, astfel perioada aflării în stare de arest din data reținerii 30.12.2019 - 19.10.2021, a fost inclusă în termenul executării pedepsei cu închisoare de către Balica C., totodată i-au fost reduse încă 327 zile, ceea ce se încadrează în norma legală indicată. Astfel, pentru termenul de 327 zile de deținere în condiții inumane în Penitenciarul nr. 13, se revine 654 zile de închisoare, deci inculpatul în final a beneficiat de acesată reducere. Faptul indicării de către prima instanță că ”Măsura preventivă aplicată față de inculpatul Balica Costel-arestul preventiv se menține până la devenirea definitivă a sentinței”, considerăm că aceasta a fost indicată ținând cont de prevederile art. 395 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală, conform căruia, în dispozitivul sentinței de condamnare trebuie să fie arătate dispoziția privitoare la măsura preventivă ce se va aplica inculpatului pînă cînd sentința va deveni definitivă. Totodată, din interpretarea art. 175, 185, 186 și art. 386 alin. (7) Cod de procedură penală rezultă că, privarea de libertate, ca măsură preventivă sub forma arestării preventive, poate fi aplicată doar față de o persoană, în privința căreia încă n-a fost pronunțată o hotărâre de condamnare la închisoare cu executare în penitenciare și această măsură preventivă se alege în corespundere cu prevederile art. 5 §1 lit. c) CoEDO, or procedura prelungirii duratei arestării preventive, este aplicabilă în cazul când, la trimiterea cauzei în instanța de judecată, persoana se află în stare de arest, măsură care a fost aplicată în faza de urmărire penală, și numai până la pronunțarea sentinței. O persoană condamnată în prima instanță, fie că a fost sau nu în stare de arest până la acel moment, se găsește în situația precizată de art. 5 §1 lit. a) CoEDO care autorizează privarea de libertate a persoanelor pe baza condamnării. CtEDO a apreciat că, după pronunțarea unei hotărâri de condamnare, privarea de libertate a unei persoane, chiar în timpul judecării propriului apel, este întemeiată 22 pe cazul specificat în art. 5 §1 lit. a) CoEDO, neavând drept scop aducerea unei persoane în fața autorității competente, după cum prevede art. 5 § 1 lit. c) (hotărârea Stafford versus Regatul Unit). Conform prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, în cazul constatării încălcării drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 CoEDO, conform jurisprudenței CtEDO, reducerea pedepsei se va calcula în felul următor: două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv. În speță, inculpatul s-a aflat sub măsură preventivă până la 23.11.2020, când în privința acestuia a fost adoptată și pronunțată sentință de condamnare la pedeapsă cu închisoare, dispunându-se executarea acesteia în penitenciar de tip închis. Ulterior, adică de la 23 noiembrie 2020 până la 19 octombrie 2021 (data adoptării și pronunțării deciziei de către instanța de apel) Balica C. a ispășit o parte din pedeapsa stabilită prin sentință. Astfel, considerăm că, instanța de apel întemeiat a redus pedeapsa stabilită inculpatului Balica Costel pentru deținerea în condiții inumane în Penitenciarul nr. 13 în calitate de prevenit pentru perioada 02.01.2020 pînă la pronunțarea sentinței- 23.11.2020, aplicând prevederile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, deoarece deținerea sub arest, după pronunțarea sentinței de condamnare la închisoare cu executare în penitenciar, constituie nu măsură preventivă, arestarea preventivă, în sensul art. 185 Cod de procedură penală și art. 5 §1 lit. c) CoEDO, dar executarea pedepsei închisorii dispuse de un tribunal competent, în sensul art. 5 §1 lit. a) CoEDO. Astfel, deținerea lui Balica C., în condiții inumane și degradante de detenție, contrare prevederilor art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, după pronunțarea sentinței, urmează a fi examinată în conformitate cu prevederile art. 4732-4734 Cod de procedură penală. Astfel considerăm că, încălcările pe care le invocă recurenții nu se regăsesc în speța dată, iar la caz nu este identificată vreo eroare, care ar putea servi drept temei de casare a hotărârii judecătorești atacate prin prisma temeiurilor de casare prevăzute de lege, iar argumentele recurenților în ce privește aplicarea prevederilor art. 385 Cod de procedură penală, sunt neîntemeiate. Pentru aceste motive am optat pentru respingerea ca inadmisibile a recursurilor ordinare declarate împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2021, în cauza penală privindu-l pe Balica Costel. Judecători Timofti Vladimir Cobzac Elena 23