1ra-1444/2022 — Art. 190 alin. 2 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți sediul Central din 21 decembrie 2021, Bucila Aculina Xxxxx a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute la art.190 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate de gestionare a mijloacelor financiare pe un termen de 2 ani. În temeiul alin. (1) art. 85 Cod penal, pentru concurs de sentințe, prin cumul total al pedepselor aplicate, prin cumularea pedepsei stabilite prin sentința respectivă și prin sentința Judecătoriei Bălți sediul Central din 24.05.2019 i s-a stabilit lui Bucila Aculina pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani, cu privarea de dreptul de a exercita activitate legată de gestionarea bunurilor sau surselor materiale pe un termen de 2 ani și cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul comercial pe un termen de 2 ani, cu executare în penitenciar pentru femei de tip semiînchis. A fost admisă acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Cristescu (Gachiuța) Lilia și s-a dispus încasarea în mod solidar de la inculpații Cebotari Radj și Bucila Aculina în beneficiul lui Cristescu (Gachiuța) Lilia a prejudiciului material în sumă de 800 dolari SUA, echivalent cu 14088 lei. 1 Prin aceeași sentință a fost recunoscut vinovat și condamnat și Cebotari R., care nu a depus cerere de recurs.

Prima instanță a constatat că Bucila Aculina, acționând în complicitate cu cetățeanul Cebotari Radj, care la moment execută pedeapsa închisorii, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin inducere în eroare, prezentându-se ca fiind „Angela” și, totodată, vecina cetățeanului „Munteanu Dmitrii Xxxxx - un pictor renumit”, prin înșelăciune și abuz de încredere, prin inducerea în eroare a cetățenei Cristescu Iulia și prezentarea ultimei ca adevărată unei fapte mincinoase despre neadmiterea încarcerării pentru accidentul rutier produs la răscrucea Bălți - Florești în care precum că a fost accidentată de către „Munteanu Dmitrii Xxxxx” o doamnă și un copil minor, a cerut o sumă bănească în mărime de 500 euro. Astfel, la 20.08.2019 prin rutieră „Chișinău - Bălți” care se pornea din municipiul Chișinău, Gara de Nord, Cristescu Iulia a transmis un colet cu bani în sumă de 800 de dolari SUA, echivalent a 14088,00 lei, care a fost primit de către cetățeanca Bucila Aculina la autogară în municipiul Bălți. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmate de probele administrate, instanța a reținut că, în drept faptele inculpatei Bucila Aculina întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.190 alin. (2) lit. b) Cod penal - escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei sau a mai multor persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, săvârșite de două sau mai multe persoane, care a produs daune considerabile. 3.Sentința a fost atacată cu apeluri de către: 3.1 Procuror, care a solicitat casarea parțială a acesteia în latura pedepsei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Cebotari Radj să fie recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal și în baza acestei legi să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în domeniul comercial pe un termen de 2 ani, iar prin prisma art.85 alin.(1) Cod penal, prin cumularea pedepsei aplicate prin prezenta sentință și pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Bălți sediul Central din 30.11.2018, să-i fie stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în domeniul comercial pe un termen de 2 ani și cu privarea de dreptul de a exercita activități legate de circulația substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. 3.2 Avocatul Grimailo Nelea în numele inculpatului Cebotari Radj, prin care s-a solicitat casarea sentinței, cu adoptarea unei soluții noi, prin care Cebotari Radj sa fie achitat din lipsa elementelor componenței de infracțiune. 3.3 Avocata Nadejda Pîrlițanu și inculpata Bucila Aculina, prin care au solicitat casarea sentinței și adoptarea unei noi decizii de achitare a inculpatei Bucila Aculina. În motivarea apelului s-a relatat: 2 - nu sunt de acord cu sentința pe motiv că, Bucila Aculina nu a comis fapta incriminată, în cadrul urmăririi penale nefiind acumulate probe ce ar demonstra că inculpata a fost implicată la comiterea infracțiunii; -probele acumulate și prezentate în prezenta cauză nu au fost verificate temeinic, cuprinzător și obiectiv în cadrul cercetării judecătorești, fiind efectuată o analiză superficială a probelor prezentate, fără ca acestea să fie apreciate independent din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor; - condamnarea lui Bucila Aculina este una eronată, fără a fi stabilită vinovăția inculpatei. Astfel, apelanții consideră că nu au fost dovedite următoarele fapte: - că în timp ce își ispășea pedeapsa în Penitenciarul nr. 6 Soroca, fostul ei soț Cebotari Radj avea telefon mobil sau acces la internet, deoarece potrivit procesului-verbal de percheziție în instituția penitenciară anexat la materialele cauzei, în luna august 2019 în celula în care își executa pedeapsa Cebotari Radj Xxxxx nu au fost găsite careva telefoane mobile, tablete, lăptopuri; - potrivit informației operatorilor SA „Orange”, SA „Moldcell” și SA „Moldtelecom”, numărul xxxxx aparținea lui Cebotari Aculina, însă ea nu și-a schimbat numele de familie după căsătorie, purtând în continuare numele de fată Bucila. Consideră că nu a fost stabilit și verificat dacă există o persoană de sex feminin cu astfel de nume și prenume. Mai mult ca atât, se indică că inculpata nu a avut niciodată un asemenea număr de telefon, numărul ei fiind xxxxx. - nu sunt de acord cu concluziile primei instanțe precum că vinovăția lui Bucila Aculina se confirmă prin faptul că i-a transmis fostului soț Cebotari Radj colete și a avut întrevederi cu acesta în penitenciarul nr. 6 Soroca, deoarece a explicat instanței că a fost în relații de căsătorie cu ultimul, având în comun doi copii, motiv din care a fost la penitenciar cu copiii, deoarece doreau să-și vadă tatăl; - potrivit datelor prezentate de către administrația penitenciarului nr. 6 Soroca se constată că, Cebotari Radj a fost vizitat de mai multe persoane, însă ea îl vizita mai des deoarece aveau copii comuni, iar această circumstanță nu poate servi drept temei de stabilire a vinovăției sale; - consideră că declarațiile martorului Cojuhari Valerii, șoferul microbuzului Bălți-Chișinău, sunt contradictorii cu cele făcute la faza de urmărire penală și urmează a fi apreciate critic; - concluzia instanței nu este susținută de probe suficiente, motiv din care urmează a fi achitată; - la stabilirea pedepsei definitive prin aplicarea art. 85 alin. (1) Cod penal instanța nu a luat în considerație că pedeapsa stabilită prin sentința anterioară cu suspendare a fost executată de Bucila Aculina pe o perioadă de 2 ani și 7 luni, iar termenul rămas este de 1 an și 5 luni. La fel, instanța nu a ținut cont de faptul că are la întreținere doi copii minori. 3

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 iulie 2022, apelul avocatului Nelea Grimailo în interesele inculpatului Cebotari Radj și apelul comun al avocatului Nadejda Pîrlițanu și inculpatei Bucila Aculina au fost respinse ca nefondate. Apelul procurorului a fost admis, cu casarea parțială a respectivei sentințe și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: Cebotari Radj a fost considerat condamnat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin.(2) lit.b) Cod penal, la pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul comercial pe un termen de 2 (doi) ani. În temeiul art.85 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de sentințe, prin cumul total al pedepselor aplicate, prin cumularea pedepselor stabilite prin prezenta decizie și prin sentința Judecătoriei Bălți sediul Central din 30.11.2018 se stabilește lui Cebotari Radj pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 7 (șapte) ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul comercial pe un termen de 2 (doi) ani și cu privarea de dreptul de a exercita activități legate de circulația substanțelor narcotice pe un termen de 5 (cinci) ani, cu executare în penitenciar de tip închis. În rest dispozițiile sentinței au fost menținute. Cererea inculpatei Bucila Aculina cu privire la aplicarea actului de amnistie în privința sa, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Instanța de apel a reținut că, în pofida faptului că inculpații Cebotari Radj și Bucila Aculina în cadrul cercetării judecătorești nu și-au recunoscut vina, la pronunțarea sentinței instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia privind vinovăția acestora în comiterea infracțiunii prevăzute la art.190 alin. (2) lit. b) Cod penal. În pofida faptului că inculpații Cebotari Radj și Bucila Aculina nu și-au recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate, vinovăția acestora integral s-a confirmat prin totalitatea probelor cercetate în ședința de judecată de către instanța de fond și verificate prin citire în instanța de apel, și anume: declarațiile părții vătămate Cristescu (Gachiuța) Lilia, (f.d.250-252, vol.I); declarațiile martorului Cojuhari Valerii, (f.d.55-56, vol.II). Totodată, prin probele materiale administrate în instanța de fond și verificate în instanța de apel, și anume: plângerea cet. Cristescu (Gachiuța) Lilia din 16.09.2019 (f.d.27, vol.I); scrisoarea lui Cristescu (Gachiuta) Lilia din 23.08.2019 (f.d.29, vol.I); fototabelul ridicat de pe pagina web a numitului Munteanu Serghei (f.d.30-41, vol.I); schița de stabilire a celulelor de telefonie mobilă referitoare la perioada vizată (f.d.97-102, vol.I); procesul-verbal de analiză a descifrărilor parvenite de la operatorii SA „Orange”, SA „Moldtelecom” și SA „Moldcell” din 20.09.2020 (f.d.107-109, vol.I); schița de stabilire a celulelor mobile (f.d.110-114, vol.I); răspunsul directorului Penitenciarului nr. 6 Soroca din 11.09.2020 (f.d.116, vol.I). Astfel, Cebotari Radj în prealabil în rețeaua „Odnoklasniki” a creat un cont cu numele „Munteanu Dmitrii Xxxxx”, prin intermediul căruia a făcut cunoștință cu partea vătămată Cristescu (Gachiuța) Lilia, în cadrul discuțiilor Cebotari Radj s-a prezentat părții vătămate ca fiind un renumit pictor, între timp între ei s-a creat o atmosferă de dragoste virtuală, fapt ce se confirmă din discuțiile ultimilor 4 din rețeaua Web. După care, Cebotari Radj (Munteanu Dmitrii Xxxxx), câștigând încrederea părții vătămate Cristescu (Gachiuța) Lilia, a inventat istoria cu accidentul rutier, în rezultatul căruia au avut de suferit mai multe persoane, inclusiv și el, iar pentru a rezolva problema cu organele de drept este necesară suma de 500 euro. Partea vătămată din start i-a comunicat inculpatului că nu dispune de suma respectivă, însă la insistența inculpatului, partea vătămată prin intermediul rutierei Chișinău - Bălți a transmis suma de 800 dolari SUA, echivalentul a 14088 lei, sumă care în mun. Bălți a fost primită de către inculpata Bucila Aculina. La cazul dedus judecății acest fapt se dovedește prin declarațiile părții vătămate și a martorului Cojuhari Valerii, care indică direct la modul în care banii au fost transmiși inculpaților, declarații ce coroborează între ele și stabilesc în acțiunile lui Cebotari Radj Xxxxx și Bucila Aculina Xxxxx un caracter de îndeletnicire. Totodată, inducerea în eroare a părții vătămate prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase în privința naturii și calităților substanțiale ale obiectului actului juridic nul sau anulabil, încheierea căruia a fost determinată de comportamentul dolosiv a inculpatului, impune Colegiului penal ideea că consimțământul victimei a fost viciat la momentul transmiterii bunului prin manopere frauduloase comise cu intenție de către autorul infracțiunii, care i-a creat victimei o reprezentare falsă a realității. Mai exact, inculpatul Cebotari Radj Xxxxx a solicitat victimei Cristescu (Gachiuța) Lilia să-i transmită suma de 500 euro (800 dolari SUA, echivalentul a 14088 lei), abuzând de încrederea acordată și invocând un pretext fals manifestat printr-o pretinsă necesitate de rezolvare a unei probleme cu organele de drept, ca urmare a comiterii unui accident rutier de care el se face vinovat și în rezultatul căruia au avut de suferit mai multe persoane, pentru a nu-și strica reputația, fiind un pictor renumit în mai multe țări. Astfel, în rezultatul solicitărilor inculpatului Cebotari Radj și ulterior a persoanei pe nume Angela, care s-a stabilit a fi inculpata Bucila Aculina, partea vătămată fiind sigură de bunele intenții ale lui Cebotari Radj, dar și de faptul transmiterii banilor cu împrumut, prin intermediul rutierei Chișinău-Bălți a transmis inculpatului Cebotari Radj suma de 800 dolari SUA, echivalentul a 14088 lei, bani care au fost ridicați de către aceiași Angela (Bucila Aculina), iar ulterior ambii au deconectat telefoanele. Drept urmare, partea vătămată Cristescu (Gachiuța) Lilia, văzând că ambele telefoane sunt deconectate, s-a deplasat la Spitalul Municipal Bălți, unde a constatat că nici o persoană cu numele Munteanu Dmitrii Xxxxx nu a fost internată în spital după accident rutier, din care motive și-a dat seama că a fost înșelată, fapt pentru care a depus o plângere la poliție. La caz, circumstanțele de fapt privind fapta prejudiciabilă comisă și condițiile acesteia sunt confirmate prin totalitatea probatoriului administrat de către organul de urmărire penală, din conținutul căruia se deduce că persoana sub numele Munteanu Dmitrii Xxxxx se folosea de numărul de telefon xxxxx, iar 5 potrivit măsurilor speciale întreprinse de către organul de urmărire penală s-a stabilit că corespondența dintre Cristescu (Gachiuța) Lilia și Munteanu Dmitrii Xxxxx a avut loc din incinta Penitenciarului nr. 6 Soroca. La fel, din declarațiile părții vătămate Cristescu (Gachiuța) Lilia rezultă că, ultima discuta cu Angela pe numărul de telefon 69671226, iar ca urmare a măsurilor speciale întreprinse organul de urmărire penală a stabilit că, numărul respectiv a fost introdus în telefonul cu IMEI xxxxx, xxxxx, xxxxx. Totodată, din conținutul procesului-verbal de analiză a descifrărilor parvenite de la operatorii SA „Orange”, SA „Moldtelecom” și SA „Moldcell” din 20.09.2020, în rezultatul examinării informației cu privire la apelurile de intrare și ieșire efectuate de pe telefonul cu IMEI xxxxx și xxxxx s-a constatat că, în telefonul respectiv au fost introduse cartele SIM „Orange” cu nr.nr. xxxxx, xxxxx, xxxxx, xxxxx și xxxxx, de asemenea s-a stabilit că de pe telefonul respectiv este des apelat abonatul cu numărul xxxxx, care în rezultatul măsurilor întreprinse s- a stabilit a fi înregistrat în programa „EYECON” sub numele Cebotari Aculina, iar organul de urmărire penală a constatat că Cebotari Aculina este fosta concubină a lui Cebotari Radj Xxxxx, Bucila Aculina Xxxxx. În acest context, instanța de apel a remarcat că, programa „EYECON” reprezintă o aplicație din „Google Play” ce permite identificarea abonatului și afișarea imediată a fotografiei și numelui acestuia, chiar dacă în agenda telefonică nu există așa ceva, fiind suficient ca persoana respectivă să fi fost înregistrată în prealabil de către un alt abonat. La fel, de către organul de urmărire penală s-a stabilit cu certitudine că, în perioada 15.04.2019-16.09.2019 inculpatul Cebotari Radj se deținea în Penitenciarul nr. 6 Soroca, iar Bucila Aculina îl vizita des, transmițându-i colete, inclusiv fiind vizitat și la data de 12.09.2019, adică imediat după comiterea infracțiunii. Tot din materialele cauzei s-a stabilit că, inculpatul Cebotari Radj comunica telefonic cu abonatul xxxxx, care prin intermediul programului „EYECON” s-a stabilit a fi înregistrat după Cebotari Aculina, iar organul de urmărire penală a stabilit că Cebotari Aculina este de fapt inculpata Bucila Aculina. Cât privește afirmațiile inculpatei Bucila Aculina Xxxxx precum că nici odată nu a purtat numele Cebotari, instanța de apel le-a apreciat critic, or, după cum s-a reiterat supra, abonatul cu numărul xxxxx a fost înregistrat anterior de către un alt abonat cu numele Cebotari Aculina. La fel, din materialele cauzei s-a constatat cu certitudine că, de pe telefonul cu IMEI xxxxx și xxxxx în care a fost introdusă cartela SIM „Orange” cu nr. xxxxx, de care s-a folosit Munteanu Dmitrii Xxxxx la comiterea infracțiunii, a fost apelată și Bucila Aculina Xxxxx pe numărul xxxxx. Mai mult ca atât, faptul participării lui Bucila Aculina la comiterea infracțiunii se confirmă și prin declarațiile martorului Cojuhari Valerii, care fiind audiat de către instanța de judecată sub jurământ a declarat instanței că plicul cu bani a fost ridicat de către o persoană de gen feminin de origine romă. 6 În acest sens, instanța de apel nu are careva dubii cu privire la comiterea infracțiunii de către Cebotari Radj Xxxxx în complicitate cu Bucila Aculina Xxxxx. Totodată, instanța de apel a constatat prezența scopului de cupiditate la săvârșirea infracțiunii, or, din mijloacele de probă administrate se denotă faptul că Cebotari Radj se afla în locurile de detenție, iar Bucila Aculina îi transmitea periodic colete, iar pentru aceasta era nevoie de surse financiare necesare pentru cheltuieli de transport, inculpata Bucila Aculina locuind în sat. Danu r-nul Glodeni, iar Cebotari Radj își executa pedeapsa în mun. Soroca, cît și bani pentru procurarea alimentelor. Consecvent în viziunea instanței de apel că, în apelurile înaintate de către partea apărării nu au fost invocate motive noi care nu au fost apreciate de către instanța de fond, iar motivele invocate în cererile de apel poartă un caracter pur declarativ, fiind lipsite de substanță obiectivă, or, aceleași circumstanțe au fost invocate de partea apărării și în cadrul examinării cauzei în instanța de fond, cărora instanța de fond le-a dat o apreciere cuvenită, pe care instanța de apel le însușește, iar reiterarea de către instanța de apel a alegațiilor instanței de fond în partea contestată de către apelant, în contextul expus, este inoportună, or, Colegiul penal le consideră legale și întemeiate. Instanța de apel a respins ca nefondate argumentele apelanților, avocatului Nelea Grimailo în interesele inculpatului Cebotari Radj, avocatului Nadejda Pîrlițanu și inculpatei Bucila Aculina precum că nu au fost prezentate suficiente probe ce ar confirma comiterea infracțiunii de către Cebotari Radj și Bucila Aculina, or, argumentele respective contravin materialelor cauzei și constatărilor efectuate supra de către instanța de apel. Drept urmare, solicitarea privind achitarea inculpaților Cebotari Radj și Bucila Aculina nu poate fi acceptată de instanța de apel, dat fiind faptul că prin probele administrate este confirmată, pe deplin și fără ambiguități, vinovăția lui Cebotari Radj Xxxxx și Bucila Aculina Xxxxx în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.190 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar existența cărorva temeiuri pentru achitarea inculpaților nu au fost stabilite. În circumstanțele de fapt și de drept reliefate supra, instanța de apel nu a stabilit careva temeiuri de a interveni în sentința contestată în partea stabilirii vinovăției inculpaților Cebotari Radj și Bucila Aculina, din care considerente apelul avocatului Nelea Grimailo în interesele inculpatului Cebotari Radj și apelul comun al avocatului Nadejda Pîrlițanu și inculpatei Bucila Aculina urmează a fi respinse ca fiind nefondate. De asemenea, instanța de apel nu are temei de a interveni în sentința instanței de fond nici în partea stabilirii pedepsei inculpatei Bucila Aculina, or, la stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă inculpatei s-a ținut cont de toate circumstanțele reale și personale privind individualizarea pedepsei, acesteia aplicându-i-se o pedeapsă corectă, echitabilă și legală. Aceste criterii generale și speciale privind individualizarea pedepsei s-au valorificat anume în această ordine, fiindu-i stabilit inculpatei Bucila Aculina 7 corect termenul de pedeapsă în cuantumul nominalizat în dispozitivul sentinței. Or, la caz se atestă că, sancțiunea art.190 alin. (2) lit. b) Cod penal al RM prevede pedeapsa sub formă de amendă în mărime de la 850 la 1350 unități convenționale sau cu închisoare de la 2 la 6 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 3 ani. În contextul circumstanțelor indicate supra, instanța de apel a considerat că, la stabilirea pedepsei inculpatei Bucila Aculina s-a ținut cont în măsură deplină de principiile generale de individualizare a pedepsei, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de personalitatea acesteia, care anterior fiind în conflict cu legea penală pentru comiterea unor infracțiuni similare nu a tras concluziile necesare, nu a mers pe calea corijării și din nou a comis o infracțiune similară din categoria celor grave, infracțiunea fiind comisă în termenul de probă stabilit prin sentința Judecătoriei Bălți sediul Central din 24.05.2019, ceea ce o caracterizează ca fiind o persoană predispusă să încalce legea, de circumstanțele atenuante și agravante stabilite, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării acesteia, astfel fiind respectate dispozițiile art. 6, 7, 16, 61, 70, 75, 76, 77, 78 Cod penal. Instanța de apel efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a personalității inculpatei Bucila Aculina, urmărind în acest sens comportamentul acesteia în viața socială, precum și cel din înainte și după săvârșirea infracțiunii incriminate, consideră că în coraport cu faptele comise, urmările prejudiciabile a faptelor și personalitatea inculpatei, concluzionează că persoana vinovată poate fi corectată și reeducată doar prin menținerea față de aceasta a pedepsei cu închisoarea, lipsind o alternativă mai puțin severă a sancțiunilor prevăzute de normele penale imputate. Prin urmare, instanța de fond just a concluzionat că, inculpata Bucila Aculina a comis infracțiunea în perioada de probațiune stabilită prin sentința Judecătoriei Bălți sediul Central din 24.05.2019, ceea ce indică că pedeapsa aplicată anterior a fost ineficientă, din care motiv prin aplicarea prevederilor art. 85 alin. (1) Cod penal corect i-a stabilit lui Bucila Aculina pedeapsa definitivă prin cumularea parțială a pedepsei stabilită prin sentința contestată și prin sentința judecătoriei Bălți sediul Central din 24.05.2019 sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani, cu privarea de dreptul de a exercita activitate legată de gestionarea bunurilor sau surselor materiale pe un termen de 2 ani și cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul comercial pe un termen de 2 ani. Drept urmare, argumentele apelanților avocatului Nadejda Pîrlițanu și inculpatei Bucila Aculina, precum că la stabilirea pedepsei definitive prin aplicarea art. 85 alin. (1) Cod penal instanța nu a luat în considerație că pedeapsa stabilită inculpatei Bucila Aculina prin sentința anterioară cu suspendare a fost executată pe o perioadă de 2 ani și 7 luni, iar termenul rămas este de 1 an și 5 luni, sunt nefondate. Or, pedeapsa definitivă în cazul unui cumul de sentințe trebuie să fie mai mare decât pedeapsa stabilită pentru săvârșirea unei noi infracțiuni și decât partea neexecutată a pedepsei pronunțate prin sentința anterioară a instanței de judecată. 8 În acest context, instanța de apel a reținut că, prin sentința Judecătoriei Bălți sediul Central din 21 decembrie 2021, ce a constituit obiectul prezentului apel, la pedeapsa stabilită în privința lui Bucila Aculina, prin prisma art. 85 alin. (1) Cod penal, a fost cumulată pedeapsa stabilită prin sentința judecătoriei Bălți sediul Central din 24.05.2019, sentință care prin prezenta decizie a fost menținută fără modificări, iar în asemenea circumstanțe instanța de apel este în imposibilitate de a o libera de inculpata Bucila Aculina de la executarea pedepsei stabilite în legătură cu survenirea actului de amnistie, or, în partea pedepsei cumulate este necesară respectarea procedurii prealabile prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, din care considerente cererea inculpatei Bucila Aculina urmează a fi respinsă.

Hotărârile judecătorești adoptate în cauză sunt atacate cu recursuri ordinare de către: 6.1 Inculpata Bucila A., care solicită casarea acestora, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie achitată de învinuirea adusă în baza art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal. În motivarea recursurilor indică: - nu este de acord cu hotărârile adoptate deoarece nu a comis infracțiunea incriminată, lipsesc probe ce ar confirma vina acesteia, ceea ce a dus la condamnarea greșită a acesteia, la fel probele nu au fost analizate; - la stabilirea pedepsei nu s-a luat în considerație că pe sentința anterioară a executat pedepasa sub formă de suspendare condiționată pe un termen de 2 ani și 7 luni, a rămas 1 an și 5 luni, însă instanța i-a adăugat 3 ani, are la întreținere 2 copii minori; - neîntemeiat i-a fost refuzată aplicarea Legii amnistiei; - nu s-a stabilit dacă există persoană de gen feminin cu familia Cebotari Aculina, instanța de apel nu a atras atenția acestui aspect și asupra faptului că la momentul comiterii infracțiunii avea alt număr de telefon, iar partea vătămată nu a văzut-o niciodată și nu a vorbit cu ea la telefon, nu i-a fost recunoscută vocea; - a fost la întîlnire pentru a se vedea cu Cebotari R. cu copiii minori pe care îi au comuni, care au vrut să-și vadă tatăl, ceea ce consideră că nu poate demonstra vina în cauza dată; - instanța de apel nu s-a expus referitor la declarațiile martorului Cojocari V., șoferul rutierei, nu a fost audiat în instanța de apel, cu toate că a dat declarații contradictorii în prima instanță și urmărirea penală. În drept, recurenta își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală. 6.2 Avocata Timoșenco A. în numele inculpatei Bucila A., care solicită casarea acestora, cu emiterea unei noi hotărâri prin care inculpata să fie achitată. În motivarea recursului indică: - probele administrate nu dovedesc vinovăția inculpatei Bucila A. în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) Cod penal; 9 - de către organul de urmărire penală nu a fost dovedit faptul că Bucila Aculina a comunicat cu Cebotari Radj. Numărul de telefon care figurează în dosar și pe care a comunicat partea vătămată cu vecina Angela este înregistrat pe o persoană cu numele Cebotari Aculina, pe cînd inculpata poartă numele de Bucila Aculina. Aceasta nu și-a schimbat numele la căsătorie; - instanța de apel a considerat că organul de urmărire penală a constatat ca Cebotari Aculina este fosta concubină a lui Cebotari Radj - Bucila Aculina, dar concluzia instanței nu este bazată pe careva probă; - declarațiile martorului Cojuhari Valeriu, precum că acesta a transmis banii inculpatei Bucila Aculina nu au fost confirmate de careva alte probe. Mai mult ca atît, la etapa urmăririi penale fiind audiat, Cojuhari V. nu a putut descrie într-un careva mod înfățișarea femeii căreia el i-a transmis banii părții vătămate, motivând cu faptul că a trecut mult timp și că zilnic interacționeaza cu foarte mulți oameni. Însă în ședința de judecată (la peste 2 ani după o scurta întrevedere) a recunoscut-o ferm pe inculpata indicînd că o recunoaște fiindcă e tigăncuță și plinuță; - faptul vizitelor inculpatei Bucila Aculina la întrevederi cu Cebotari Radj în Penitenciarul nr. 6 nu poate fi servi drept temei de stabilire a vinovăției inculpatei, deoarece ei au fost în relații de căsătorie, având în comun doi copii motiv din care a fost la penitenciar cu copiii, care doreau sa-și vada tatăl; - potrivit datelor prezentate de către administrația Penitenciarului nr. 6 Soroca se constată că, Cebotari Radj a fost vizitat de mai multe persoane, și nu este dovedit faptul, că anume Bucila Aculina i-a transmis mijloacele bănești sau alte bunuri dobîndite pe cale ilicită; - lipsește lătura obiectivă a infracțiunii, adică nu este dovedii faptul săvîrșirii de către Bucila Aculma a faptei prejudiciabile în forma dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane, precum și nu este dovedit că anume Bucilă Aculina prin acțiunile/inacțiumle sale a indus în eroare partea vătămată prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate ori că printr-un comportament dolosiv sau viclean acesta a cauzat un careva prejudiciu; - la momentul examinării cererii privind aplicarea amnistiei, Bucilă Aculina avea calitate procesuală de inculpată și aplicarea amnistiei în privința sa urma să fie soluționată de instanța de judecată; - instanța de apel, stabilind temeiurile pentru aplicarea amnistiei și liberarea inculpatei de la pedeapsă penală, trebuia să admită cererea de apel din alte motive, să caseze sentința primei instanțe și să aplice în privința lui Bucilă Aculina amnistia în baza Legii nr. 243 din 24.12.2021 cu încetarea procesului penal. În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia asupra recursurilor declarate, solicitând a decide inadmisibilitatea acestora, deoarece instanța de apel întemeiat 10 a constatat circumstanțele de fapt și de drept, corect stabilind vinovăția inculpatei Bucila A.

Judecând recursurile în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că recursurile ordinare declarate de către inculpata Bucila Aculina și avocata acesteia Timoșenco Aliona, urmează a fi admise, din următoarele considerente: În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept, comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia. În această ordine de idei, rațiunea și finalitatea exercitării căii de atac, în particular avându-se în vedere recursul ordinar, rezidă în înlăturarea erorilor admise de instanța ierarhic inferioară la etapa precedentă de judecare a cauzei, iar controlul judecătoresc pe care acesta îl declanșează, are un rol preventiv și unul reparator. Soluția instanței de recurs se fundamentează, în drept, pe prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată admiterea erorilor de drept, de natură să afecteze echitatea desfășurării procesului și care au avut drept consecință adoptarea unei hotărâri contradictorii și nemotivate. Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual 11 penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. Relevant este de specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel, potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele, temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel, iar erorile admise nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs. Reieșind din sumarul recursurilor declarate de către inculpata Bucila Aculina și avocata acesteia Timoșenco Aliona, se constată că, acestea sunt întemeiate în baza pct. 6), 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevăd că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel, în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; nu au fost întrunite elementele infracțiunii. La acest capitol, Colegiul penal lărgit menționează că, hotărârile pronunțate de către instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali, vagi reprezintă motiv de casare. Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de procedură. Din conținutul recursurilor rezultă că, recurenții, critică hotărârile judecătorești adoptate în cauză, menționând că inculpata Bucila A. urma a fi achitată de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii imputate, în privința inculpatei urma a fi aplicată Legea nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia. Analizând textul deciziei instanței de apel, în raport cu argumentele invocate în recursurile declarate, referitor la solicitarea de achitare a inculpatei Bucila A. de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal, în viziunea Colegiului lărgit, această instanță și-a motivat soluția adoptată în sensul oferirii răspunsurilor la motivele apelului declarat, în acest sens. Analizând materialele cauzei penale, Colegiul lărgit menționează că, instanța de apel a reținut întemeiat că prima instanță a stabilit corect starea de fapt și de drept, confirmată pe probele administrate pe cauza penală, drept urmare a recunoscut-o vinovată pe Bucila A. și a încadrat just fapta săvârșită de ultima conform art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal. În viziunea instanței de recurs, hotărârea atacată, în principiu reflectă o analiză amplă a tuturor aspectelor și versiunilor invocate în ce privește dezvinovățirea inculpatei Bucila A. de comiterea faptei imputate, în raport cu cumulul de probe administrate în prezenta speță, ceea ce a permis justificat de a 12 adopta soluții de condamnare a lui Bucila A. pentru cele săvârșite în baza art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal. Prin urmare, dat fiind faptul că, recurenții în argumentarea recursului, invocă argumente similare cu cele invocate în apel și care au constituit obiect de discuție în instanța de apel, respectiv cărora le-au fost date aprecieri juste și întemeiate corespunzător, Colegiul penal lărgit va păstra raționamentele din hotărârile instanței de apel ce au avut ca efect menținerea sentinței în partea recunoașterii vinovăției și condamnării inculpatei Bucila A. pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal, statuând în consecință asupra corectitudinii lor, or decizia instanței de apel, conține răspunsuri și analiza probelor administrate în cauză, ce confirmă faptul escrocheriei, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei sau a mai multor persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, săvârșite de două sau mai multe persoane, care a produs daune considerabile, astfel în acțiunile inculpatei Bucila A. fiind întrunite elmentele infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal. Astfel, Colegiul penal lărgit reține că, instanța de apel s-a expus argumentat asupra criticii recurenților, privind nevinovăția inculpatei Bucila A. și că lipsește lătura obiectiva a infracțiunii, just reținând că, partea vătămată și martorul Cojuhari Valerii, indică direct la modul în care banii au fost transmiși inculpaților, declarații ce coroborează între ele și stabilesc inclusiv în acțiunile lui Bucila Aculina un caracter de îndeletnicire. Mai exact, inculpatul Cebotari Radj a solicitat victimei Cristescu (Gachiuța) Lilia să-i transmită suma de 500 euro (800 dolari SUA, echivalentul a 14088 lei), abuzând de încrederea acordată și invocând un pretext fals manifestat printr-o pretinsă necesitate de rezolvare a unei probleme cu organele de drept, ca urmare a comiterii unui accident rutier de care el se face vinovat și în rezultatul căruia au avut de suferit mai multe persoane, pentru a nu-și strica reputația, fiind un pictor renumit în mai multe țări. Astfel, în rezultatul solicitărilor inculpatului Cebotari Radj și ulterior a persoanei pe nume Angela, care s-a stabilit a fi inculpata Bucila Aculina, partea vătămată fiind sigură de bunele intenții ale lui Cebotari Radj, dar și de faptul transmiterii banilor cu împrumut, prin intermediul rutierei Chișinău-Bălți a transmis inculpatului Cebotari Radj suma de 800 dolari SUA, echivalentul a 14088 lei, bani care au fost ridicați de către aceiași Angela (Bucila Aculina Xxxxx), iar ulterior ambii au deconectat telefoanele. Drept urmare, partea vătămată Cristescu (Gachiuța) Lilia, văzând că ambele telefoane sunt deconectate, s-a deplasat la Spitalul Municipal Bălți, unde a constatat că nici o persoană cu numele Munteanu Dmitrii Xxxxx nu a fost internată în spital după accident rutier, din care motive și-a dat seama că a fost înșelată, fapt pentru care a depus o plângere la poliție. La caz, circumstanțele de fapt privind fapta prejudiciabilă comisă și condițiile acesteia sunt confirmate prin totalitatea probatoriului administrat de către organul de urmărire penală, din conținutul căruia se deduce că persoana sub numele Munteanu Dmitrii Xxxxx se folosea de numărul de telefon xxxxx, iar potrivit măsurilor speciale întreprinse de către organul de 13 urmărire penală s-a stabilit că corespondența dintre Cristescu (Gachiuța) Lilia și Munteanu Dmitrii Xxxxx a avut loc din incinta Penitenciarului nr. 6 Soroca. La fel, instanța de apel întemeiat a reținut că din declarațiile părții vătămate Cristescu (Gachiuța) Lilia rezultă că, ultima discuta cu Angela pe numărul de telefon 69671226, iar ca urmare a măsurilor speciale întreprinse organul de urmărire penală a stabilit că, numărul respectiv a fost introdus în telefonul cu IMEI xxxxx, xxxxx, xxxxx. Totodată, din conținutul procesului-verbal de analiză a descifrărilor parvenite de la operatorii SA „Orange”, SA „Moldtelecom” și SA „Moldcell” din 20.09.2020, în rezultatul examinării informației cu privire la apelurile de intrare și ieșire efectuate de pe telefonul cu IMEI xxxxx și xxxxx s-a constatat că, în telefonul respectiv au fost introduse cartele SIM „Orange” cu nr.nr. xxxxx, xxxxx, xxxxx, xxxxx și xxxxx, de asemenea s-a stabilit că, de pe telefonul respectiv este des apelat abonatul cu numărul xxxxx, care în rezultatul măsurilor întreprinse s-a stabilit a fi înregistrat în programa „EYECON” sub numele Cebotari Aculina, iar organul de urmărire penală a constatat că Cebotari Aculina este fosta concubină a lui Cebotari Radj, Bucila Aculina. În acest context, instanța de recurs reține că, instanța de apel întemeiat a indicat că, programa „EYECON” reprezintă o aplicație din „Google Play” ce permite identificarea abonatului și afișarea imediată a fotografiei și numelui acestuia, chiar dacă în agenda telefonică nu există așa ceva, fiind suficient ca persoana respectivă să fi fost înregistrată în prealabil de către un alt abonat. La fel, de către organul de urmărire penală s-a stabilit că, în perioada 15.04.2019- 16.09.2019 inculpatul Cebotari Radj se deținea în Penitenciarul nr. 6 Soroca, iar Bucila Aculina îl vizita des, transmițându-i colete, inclusiv fiind vizitat și la data de 12.09.2019, adică imediat după comiterea infracțiunii. Tot din materialele cauzei s-a stabilit că, inculpatul Cebotari Radj comunica telefonic cu abonatul xxxxx, care prin intermediul programului „EYECON” s-a stabilit a fi înregistrat după Cebotari Aculina, iar organul de urmărire penală a stabilit că Cebotari Aculina este de fapt inculpata Bucila Aculina. La fel, în viziunea instanței de recurs, instanța de apel întemeiat a apreciat critic afirmațiile inculpatei Bucila Aculina, precum că niciodată nu a purtat numele Cebotari, or, după cum s-a reiterat, abonatul cu numărul xxxxx a fost înregistrat anterior de către un alt abonat cu numele Cebotari Aculina. La fel, din materialele cauzei s-a constatat că, de pe telefonul cu IMEI xxxxx și xxxxx în care a fost introdusă cartela SIM „Orange” cu nr. xxxxx, de care s-a folosit Munteanu Dmitrii Xxxxx la comiterea infracțiunii, a fost apelată și Bucila Aculina pe numărul xxxxx. Mai mult ca atât, faptul participării lui Bucila Aculina la comiterea infracțiunii se confirmă și prin declarațiile martorului Cojuhari Valerii, care fiind audiat de către instanța de judecată sub jurământ a declarat instanței că, plicul cu bani a fost ridicat de către o persoană de gen feminin de origine romă. În acest sens, Colegiul penal stabilește că instanța de apel just a reținut că nu are careva dubii cu privire la comiterea infracțiunii de către Cebotari Radj în complicitate cu Bucila Aculina. 14 Ce ține de critica recurenților, precum că în instanța de apel nu a fost audiat martorul Cojuhari V., Colegiul penal reține că în ședința de judecată a instanței de apel nu s-a solicitat audierea martorului în cauză, în conformitate cu prevederile art. 414 alin. (3) Cod de procedură penală, astfel instanța de apel întemeiat a pus la bază declarațiile martorului Cojuhari V. date în prima instanță, care a indicat că plicul cu bani a fost ridicat de către o persoană de gen feminin de origine romă. Reieșind din cele expuse, Colegiul penal lărgit atestă, că instanța de apel, prin hotărârea adoptată, a oferit răspunsuri la argumentele esențiale ale apelului declarat în privința versiunii apărării referitor la faptul că, probele administrate nu dovedesc vinovăția inculpatei Bucila A. Reieșind din cele expuse, Colegiul penal lărgit reține că, instanța de apel corect a menținut sentința prin care inculpata Bucila A. a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar din ansamblu de probele administrate, nu se constată prezența a careva dubii privind vinovăția inclusiv a inculpatei Bucila A., în săvârșirea infracțiunii imputate. Cu referire la aplicarea pedepsei inculpatei Bucila A., Colegiul penal lărgit reține că, reieșind din sumarul recursurilor declarate de inculpata Bucila Aculina și avocata acesteia Timoșenco Aliona, aceștia invocă și faptul că, instanța de apel neîntemeiat a respins cererea privind aplicarea amnistiei în privința inculpatei Bucila A. în baza Legii nr. 243 din 24.12.2021. Colegiul penal lărgit, verificând legalitatea deciziei instanței de apel sub acest aspect, constată că această instanță, la examinarea apelului în partea examinării cererii inculpatei Bucila A. cu privire la aplicarea actului de amnistie în privința sa, nu a respectat întru totul prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în acest sens. Astfel, instanța de recurs reține că, instanța de apel a respins ca neîntemeiată cererea inculpatei Bucila A. cu privire la aplicarea actului de amnistie în privința sa. În motivarea soluției, la acest aspect, instanța de apel a indicat că ”În acest context Colegiul penal statuează că, prin sentința Judecătoriei Bălți sediul Central din 21 decembrie 2021, ce a constituit obiectul prezentului apel, la pedeapsa stabilită în privința lui Bucila Aculina, prin prisma art. 85 alin. (1) Cod penal, a fost cumulată pedeapsa stabilită prin sentința judecătoriei Bălți sediul Central din 24.05.2019, sentință care prin prezenta decizie a fost menținută fără modificări, iar în asemenea circumstanțe instanța de apel este în imposibilitate de a o libera de inculpata Bucila Aculina de la executarea pedepsei stabilite în legătură cu survenirea actului de amnistie, or, în partea pedepsei cumulate este necesară respectarea procedurii prealabile prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, din care considerente cererea inculpatei Bucila Aculina urmează a fi respinsă.”. Astfel, Colegiul penal lărgit reține că instanța de apel a motivat contradictoriu respingerea cererii inculpatei Bucila A. 15 de aplicare a amnistiei, făcând referire la pedeapsa cumulată, însă neverificând aplicarea amnistiei în privința inculpatei Bucila A. pe infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal, de care a fost recunoscută vinovată, în speța dată, ținând cont și de restricțiile prevăzute în aceasta. Reieșind din prevederile art.1 al Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea XXX de la proclamarea independenței Republicii Moldova nr. 243 din 24.12.2021, prezenta lege se aplică condiționat și exclusiv persoanelor bănuite, învinuite și inculpate, precum și persoanelor condamnate, care sunt caracterizate pozitiv pe parcursul executării pedepsei, al perioadei de probațiune sau al termenului de probă și sunt evaluate psihologic ca prezentând risc de recidivă mediu sau redus, dacă persoanele respective cad sub incidența prevederilor art.2–5, 7, 8. (4) Aplicarea amnistiei față de persoanele bănuite, învinuite se decide de procuror, la faza de urmărire penală, iar față de persoanele inculpate – de instanța de judecată, la faza de judecare a cauzei. Astfel, Colegiul penal reține că instanța de apel a respins cererea inculpatei Bucila A. de aplicare a amnistiei, făcând referire la pedeapsa cumulată și la procedura de aplicare a amnistiei față de persoanele condamnate, însă fără a verifica aplicabilitatea acesteia în privința persoanei inculpate Bucila A. pe infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal, totodată ținând cont și de interdicțiile de aplicare a acesteia prevăzute în această lege și de condamnările anterioare ale inculpatei Bucila A.. Generalizând cele expuse supra, Colegiul penal lărgit constată că, în speța discutată, și-a găsit confirmare temeiul invocat și prevăzut în art. 427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, „decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția”, ceea ce duce la casarea parțială a deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată, deoarece erorile admise de către instanța de apel nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs, fiindcă instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității sentinței, substituind instanța care a judecat apelul, cu încălcarea prevederilor procesual penale la pronunțarea hotărârii judecătorești. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia: să înlăture erorile menționate, în partea pedepsei și examinării cererii inculpatei Bucila A. cu privire la amnistie, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art.414 Cod de procedură penală, să-și argumenteze clar concluziile în decizia adoptată, să aprecieze toate circumstanțelor cauzei, să emită o soluție clară și motivată, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, 16 DECIDE: Se admit recursurile ordinare declarate de către inculpata Bucila Aculina și avocata acesteia Timoșenco Aliona, se casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 iulie 2022, în latura pedepsei, în cauza penală în privința lui Bucila Aculina Xxxxx, și se dispune rejudecarea cauzei în această parte de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Celelalte dispoziții ale deciziei atacate se mențin. Decizia nu se supune căilor de atac, în partea rejudecării cauzei, în rest este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la data de 02 februarie 2023. Președinte Timofti Vladimir Judecător Cobzac Elena Judecător Toma Nadejda Judecător Țurcan Anatolie Judecător Plămădeală Ghenadie 17