1ra-1444/2022 — art. 190 alin. 2 lit. b CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 190 alin. 2 lit. b CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-1444/2022 — art. 190 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 1ra-1444/2022
1-21017082-01-1ra-23092022
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
13 decembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit în următoarea componență:
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Cobzac Elena
Toma Nadejda
Țurcan Anatolie
Plămădeală Ghenadie
judecând, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către
inculpata Bucila Aculina și avocata acesteia Timoșenco Aliona, prin care se
solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 iulie 2022
și a sentinței Judecătoriei Bălți, sediul Central din 21 decembrie 2021, în cauza
penală privind-o pe
Bucila Aculina Xxxxx, născută la xxxxx,
originară și domiciliată s. Xxxxx r-nul Xxxxx;
Termenul de examinare a cauzei:
prima instanță: 04.02.2021 - 21.12.2021
instanța de apel: 04.02.2022 - 19.07.2022
instanța de recurs: 23.09.2022 - 13.12.2022
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Bălți sediul Central din 21 decembrie 2021,
Bucila Aculina Xxxxx a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii
prevăzute la art.190 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub
formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa
anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate de gestionare a mijloacelor
financiare pe un termen de 2 ani.
În temeiul alin. (1) art. 85 Cod penal, pentru concurs de sentințe, prin cumul
total al pedepselor aplicate, prin cumularea pedepsei stabilite prin sentința
respectivă și prin sentința Judecătoriei Bălți sediul Central din 24.05.2019 i s-a
stabilit lui Bucila Aculina pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un
termen de 6 ani, cu privarea de dreptul de a exercita activitate legată de
gestionarea bunurilor sau surselor materiale pe un termen de 2 ani și cu privarea
de dreptul de a ocupa funcții în domeniul comercial pe un termen de 2 ani, cu
executare în penitenciar pentru femei de tip semiînchis.
A fost admisă acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Cristescu
(Gachiuța) Lilia și s-a dispus încasarea în mod solidar de la inculpații Cebotari
Radj și Bucila Aculina în beneficiul lui Cristescu (Gachiuța) Lilia a prejudiciului
material în sumă de 800 dolari SUA, echivalent cu 14088 lei.
1
Prin aceeași sentință a fost recunoscut vinovat și condamnat și Cebotari R.,
care nu a depus cerere de recurs.
Prima instanță a constatat că Bucila Aculina, acționând în complicitate
cu cetățeanul Cebotari Radj, care la moment execută pedeapsa închisorii, având
scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin inducere în eroare,
prezentându-se ca fiind „Angela” și, totodată, vecina cetățeanului „Munteanu
Dmitrii Xxxxx - un pictor renumit”, prin înșelăciune și abuz de încredere, prin
inducerea în eroare a cetățenei Cristescu Iulia și prezentarea ultimei ca adevărată
unei fapte mincinoase despre neadmiterea încarcerării pentru accidentul rutier
produs la răscrucea Bălți - Florești în care precum că a fost accidentată de către
„Munteanu Dmitrii Xxxxx” o doamnă și un copil minor, a cerut o sumă bănească
în mărime de 500 euro.
Astfel, la 20.08.2019 prin rutieră „Chișinău - Bălți” care se pornea din
municipiul Chișinău, Gara de Nord, Cristescu Iulia a transmis un colet cu bani în
sumă de 800 de dolari SUA, echivalent a 14088,00 lei, care a fost primit de către
cetățeanca Bucila Aculina la autogară în municipiul Bălți.
Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmate de probele administrate,
instanța a reținut că, în drept faptele inculpatei Bucila Aculina întrunesc
elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.190 alin. (2) lit. b) Cod
penal - escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în
eroare a unei sau a mai multor persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte
mincinoase, săvârșite de două sau mai multe persoane, care a produs daune considerabile.
3.Sentința a fost atacată cu apeluri de către:
3.1 Procuror, care a solicitat casarea parțială a acesteia în latura pedepsei,
rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit
pentru prima instanță, prin care Cebotari Radj să fie recunoscut vinovat în
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal și în baza
acestei legi să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3
ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în domeniul comercial pe
un termen de 2 ani, iar prin prisma art.85 alin.(1) Cod penal, prin cumularea
pedepsei aplicate prin prezenta sentință și pedepsei stabilite prin sentința
Judecătoriei Bălți sediul Central din 30.11.2018, să-i fie stabilită pedeapsa
definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani, cu privarea de dreptul
de a ocupa anumite funcții în domeniul comercial pe un termen de 2 ani și cu
privarea de dreptul de a exercita activități legate de circulația substanțelor
narcotice pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip
închis.
3.2 Avocatul Grimailo Nelea în numele inculpatului Cebotari Radj, prin care
s-a solicitat casarea sentinței, cu adoptarea unei soluții noi, prin care Cebotari
Radj sa fie achitat din lipsa elementelor componenței de infracțiune.
3.3 Avocata Nadejda Pîrlițanu și inculpata Bucila Aculina, prin care au
solicitat casarea sentinței și adoptarea unei noi decizii de achitare a inculpatei
Bucila Aculina.
În motivarea apelului s-a relatat:
2
- nu sunt de acord cu sentința pe motiv că, Bucila Aculina nu a comis fapta
incriminată, în cadrul urmăririi penale nefiind acumulate probe ce ar demonstra
că inculpata a fost implicată la comiterea infracțiunii;
-probele acumulate și prezentate în prezenta cauză nu au fost verificate
temeinic, cuprinzător și obiectiv în cadrul cercetării judecătorești, fiind efectuată
o analiză superficială a probelor prezentate, fără ca acestea să fie apreciate
independent din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și
veridicității lor;
- condamnarea lui Bucila Aculina este una eronată, fără a fi stabilită
vinovăția inculpatei.
Astfel, apelanții consideră că nu au fost dovedite următoarele fapte:
- că în timp ce își ispășea pedeapsa în Penitenciarul nr. 6 Soroca, fostul ei soț
Cebotari Radj avea telefon mobil sau acces la internet, deoarece potrivit
procesului-verbal de percheziție în instituția penitenciară anexat la materialele
cauzei, în luna august 2019 în celula în care își executa pedeapsa Cebotari Radj
Xxxxx nu au fost găsite careva telefoane mobile, tablete, lăptopuri;
- potrivit informației operatorilor SA „Orange”, SA „Moldcell” și SA
„Moldtelecom”, numărul xxxxx aparținea lui Cebotari Aculina, însă ea nu și-a
schimbat numele de familie după căsătorie, purtând în continuare numele de
fată Bucila. Consideră că nu a fost stabilit și verificat dacă există o persoană de
sex feminin cu astfel de nume și prenume. Mai mult ca atât, se indică că
inculpata nu a avut niciodată un asemenea număr de telefon, numărul ei fiind
xxxxx.
- nu sunt de acord cu concluziile primei instanțe precum că vinovăția lui
Bucila Aculina se confirmă prin faptul că i-a transmis fostului soț Cebotari Radj
colete și a avut întrevederi cu acesta în penitenciarul nr. 6 Soroca, deoarece a
explicat instanței că a fost în relații de căsătorie cu ultimul, având în comun doi
copii, motiv din care a fost la penitenciar cu copiii, deoarece doreau să-și vadă
tatăl;
- potrivit datelor prezentate de către administrația penitenciarului nr. 6
Soroca se constată că, Cebotari Radj a fost vizitat de mai multe persoane, însă ea
îl vizita mai des deoarece aveau copii comuni, iar această circumstanță nu poate
servi drept temei de stabilire a vinovăției sale;
- consideră că declarațiile martorului Cojuhari Valerii, șoferul microbuzului
Bălți-Chișinău, sunt contradictorii cu cele făcute la faza de urmărire penală și
urmează a fi apreciate critic;
- concluzia instanței nu este susținută de probe suficiente, motiv din care
urmează a fi achitată;
- la stabilirea pedepsei definitive prin aplicarea art. 85 alin. (1) Cod penal
instanța nu a luat în considerație că pedeapsa stabilită prin sentința anterioară cu
suspendare a fost executată de Bucila Aculina pe o perioadă de 2 ani și 7 luni, iar
termenul rămas este de 1 an și 5 luni. La fel, instanța nu a ținut cont de faptul că
are la întreținere doi copii minori.
3
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 iulie 2022,
apelul avocatului Nelea Grimailo în interesele inculpatului Cebotari Radj și
apelul comun al avocatului Nadejda Pîrlițanu și inculpatei Bucila Aculina au fost
respinse ca nefondate. Apelul procurorului a fost admis, cu casarea parțială a
respectivei sentințe și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit
pentru prima instanță, după cum urmează: Cebotari Radj a fost considerat
condamnat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin.(2) lit.b) Cod
penal, la pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani, cu
privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul comercial pe un termen de 2
(doi) ani. În temeiul art.85 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de sentințe, prin
cumul total al pedepselor aplicate, prin cumularea pedepselor stabilite prin
prezenta decizie și prin sentința Judecătoriei Bălți sediul Central din 30.11.2018
se stabilește lui Cebotari Radj pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un
termen de 7 (șapte) ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul
comercial pe un termen de 2 (doi) ani și cu privarea de dreptul de a exercita
activități legate de circulația substanțelor narcotice pe un termen de 5 (cinci) ani,
cu executare în penitenciar de tip închis. În rest dispozițiile sentinței au fost
menținute. Cererea inculpatei Bucila Aculina cu privire la aplicarea actului de
amnistie în privința sa, a fost respinsă ca neîntemeiată.
Instanța de apel a reținut că, în pofida faptului că inculpații Cebotari
Radj și Bucila Aculina în cadrul cercetării judecătorești nu și-au recunoscut vina,
la pronunțarea sentinței instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de
fapt și de drept și just a ajuns la concluzia privind vinovăția acestora în comiterea
infracțiunii prevăzute la art.190 alin. (2) lit. b) Cod penal.
În pofida faptului că inculpații Cebotari Radj și Bucila Aculina nu și-au
recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate, vinovăția acestora integral
s-a confirmat prin totalitatea probelor cercetate în ședința de judecată de către
instanța de fond și verificate prin citire în instanța de apel, și anume: declarațiile
părții vătămate Cristescu (Gachiuța) Lilia, (f.d.250-252, vol.I); declarațiile
martorului Cojuhari Valerii, (f.d.55-56, vol.II). Totodată, prin probele materiale
administrate în instanța de fond și verificate în instanța de apel, și anume:
plângerea cet. Cristescu (Gachiuța) Lilia din 16.09.2019 (f.d.27, vol.I); scrisoarea
lui Cristescu (Gachiuta) Lilia din 23.08.2019 (f.d.29, vol.I); fototabelul ridicat de
pe pagina web a numitului Munteanu Serghei (f.d.30-41, vol.I); schița de stabilire
a celulelor de telefonie mobilă referitoare la perioada vizată (f.d.97-102, vol.I);
procesul-verbal de analiză a descifrărilor parvenite de la operatorii SA „Orange”,
SA „Moldtelecom” și SA „Moldcell” din 20.09.2020 (f.d.107-109, vol.I); schița de
stabilire a celulelor mobile (f.d.110-114, vol.I); răspunsul directorului
Penitenciarului nr. 6 Soroca din 11.09.2020 (f.d.116, vol.I).
Astfel, Cebotari Radj în prealabil în rețeaua „Odnoklasniki” a creat un cont
cu numele „Munteanu Dmitrii Xxxxx”, prin intermediul căruia a făcut cunoștință
cu partea vătămată Cristescu (Gachiuța) Lilia, în cadrul discuțiilor Cebotari Radj
s-a prezentat părții vătămate ca fiind un renumit pictor, între timp între ei s-a
creat o atmosferă de dragoste virtuală, fapt ce se confirmă din discuțiile ultimilor
4
din rețeaua Web. După care, Cebotari Radj (Munteanu Dmitrii Xxxxx), câștigând
încrederea părții vătămate Cristescu (Gachiuța) Lilia, a inventat istoria cu
accidentul rutier, în rezultatul căruia au avut de suferit mai multe persoane,
inclusiv și el, iar pentru a rezolva problema cu organele de drept este necesară
suma de 500 euro. Partea vătămată din start i-a comunicat inculpatului că nu
dispune de suma respectivă, însă la insistența inculpatului, partea vătămată prin
intermediul rutierei Chișinău - Bălți a transmis suma de 800 dolari SUA,
echivalentul a 14088 lei, sumă care în mun. Bălți a fost primită de către inculpata
Bucila Aculina.
La cazul dedus judecății acest fapt se dovedește prin declarațiile părții
vătămate și a martorului Cojuhari Valerii, care indică direct la modul în care
banii au fost transmiși inculpaților, declarații ce coroborează între ele și stabilesc
în acțiunile lui Cebotari Radj Xxxxx și Bucila Aculina Xxxxx un caracter de
îndeletnicire.
Totodată, inducerea în eroare a părții vătămate prin prezentarea ca
adevărată a unei fapte mincinoase în privința naturii și calităților substanțiale ale
obiectului actului juridic nul sau anulabil, încheierea căruia a fost determinată de
comportamentul dolosiv a inculpatului, impune Colegiului penal ideea că
consimțământul victimei a fost viciat la momentul transmiterii bunului prin
manopere frauduloase comise cu intenție de către autorul infracțiunii, care i-a
creat victimei o reprezentare falsă a realității.
Mai exact, inculpatul Cebotari Radj Xxxxx a solicitat victimei Cristescu
(Gachiuța) Lilia să-i transmită suma de 500 euro (800 dolari SUA, echivalentul a
14088 lei), abuzând de încrederea acordată și invocând un pretext fals manifestat
printr-o pretinsă necesitate de rezolvare a unei probleme cu organele de drept, ca
urmare a comiterii unui accident rutier de care el se face vinovat și în rezultatul
căruia au avut de suferit mai multe persoane, pentru a nu-și strica reputația,
fiind un pictor renumit în mai multe țări.
Astfel, în rezultatul solicitărilor inculpatului Cebotari Radj și ulterior a
persoanei pe nume Angela, care s-a stabilit a fi inculpata Bucila Aculina, partea
vătămată fiind sigură de bunele intenții ale lui Cebotari Radj, dar și de faptul
transmiterii banilor cu împrumut, prin intermediul rutierei Chișinău-Bălți a
transmis inculpatului Cebotari Radj suma de 800 dolari SUA, echivalentul a
14088 lei, bani care au fost ridicați de către aceiași Angela (Bucila Aculina), iar
ulterior ambii au deconectat telefoanele.
Drept urmare, partea vătămată Cristescu (Gachiuța) Lilia, văzând că ambele
telefoane sunt deconectate, s-a deplasat la Spitalul Municipal Bălți, unde a
constatat că nici o persoană cu numele Munteanu Dmitrii Xxxxx nu a fost
internată în spital după accident rutier, din care motive și-a dat seama că a fost
înșelată, fapt pentru care a depus o plângere la poliție.
La caz, circumstanțele de fapt privind fapta prejudiciabilă comisă și
condițiile acesteia sunt confirmate prin totalitatea probatoriului administrat de
către organul de urmărire penală, din conținutul căruia se deduce că persoana
sub numele Munteanu Dmitrii Xxxxx se folosea de numărul de telefon xxxxx, iar
5
potrivit măsurilor speciale întreprinse de către organul de urmărire penală s-a
stabilit că corespondența dintre Cristescu (Gachiuța) Lilia și Munteanu Dmitrii
Xxxxx a avut loc din incinta Penitenciarului nr. 6 Soroca.
La fel, din declarațiile părții vătămate Cristescu (Gachiuța) Lilia rezultă că,
ultima discuta cu Angela pe numărul de telefon 69671226, iar ca urmare a
măsurilor speciale întreprinse organul de urmărire penală a stabilit că, numărul
respectiv a fost introdus în telefonul cu IMEI xxxxx, xxxxx, xxxxx.
Totodată, din conținutul procesului-verbal de analiză a descifrărilor
parvenite de la operatorii SA „Orange”, SA „Moldtelecom” și SA „Moldcell” din
20.09.2020, în rezultatul examinării informației cu privire la apelurile de intrare și
ieșire efectuate de pe telefonul cu IMEI xxxxx și xxxxx s-a constatat că, în
telefonul respectiv au fost introduse cartele SIM „Orange” cu nr.nr. xxxxx, xxxxx,
xxxxx, xxxxx și xxxxx, de asemenea s-a stabilit că de pe telefonul respectiv este
des apelat abonatul cu numărul xxxxx, care în rezultatul măsurilor întreprinse s-
a stabilit a fi înregistrat în programa „EYECON” sub numele Cebotari Aculina,
iar organul de urmărire penală a constatat că Cebotari Aculina este fosta
concubină a lui Cebotari Radj Xxxxx, Bucila Aculina Xxxxx.
În acest context, instanța de apel a remarcat că, programa „EYECON”
reprezintă o aplicație din „Google Play” ce permite identificarea abonatului și
afișarea imediată a fotografiei și numelui acestuia, chiar dacă în agenda
telefonică nu există așa ceva, fiind suficient ca persoana respectivă să fi fost
înregistrată în prealabil de către un alt abonat.
La fel, de către organul de urmărire penală s-a stabilit cu certitudine că, în
perioada 15.04.2019-16.09.2019 inculpatul Cebotari Radj se deținea în
Penitenciarul nr. 6 Soroca, iar Bucila Aculina îl vizita des, transmițându-i colete,
inclusiv fiind vizitat și la data de 12.09.2019, adică imediat după comiterea
infracțiunii.
Tot din materialele cauzei s-a stabilit că, inculpatul Cebotari Radj comunica
telefonic cu abonatul xxxxx, care prin intermediul programului „EYECON” s-a
stabilit a fi înregistrat după Cebotari Aculina, iar organul de urmărire penală a
stabilit că Cebotari Aculina este de fapt inculpata Bucila Aculina.
Cât privește afirmațiile inculpatei Bucila Aculina Xxxxx precum că nici
odată nu a purtat numele Cebotari, instanța de apel le-a apreciat critic, or, după
cum s-a reiterat supra, abonatul cu numărul xxxxx a fost înregistrat anterior de
către un alt abonat cu numele Cebotari Aculina.
La fel, din materialele cauzei s-a constatat cu certitudine că, de pe telefonul
cu IMEI xxxxx și xxxxx în care a fost introdusă cartela SIM „Orange” cu nr.
xxxxx, de care s-a folosit Munteanu Dmitrii Xxxxx la comiterea infracțiunii, a fost
apelată și Bucila Aculina Xxxxx pe numărul xxxxx.
Mai mult ca atât, faptul participării lui Bucila Aculina la comiterea
infracțiunii se confirmă și prin declarațiile martorului Cojuhari Valerii, care fiind
audiat de către instanța de judecată sub jurământ a declarat instanței că plicul cu
bani a fost ridicat de către o persoană de gen feminin de origine romă.
6
În acest sens, instanța de apel nu are careva dubii cu privire la comiterea
infracțiunii de către Cebotari Radj Xxxxx în complicitate cu Bucila Aculina
Xxxxx.
Totodată, instanța de apel a constatat prezența scopului de cupiditate la
săvârșirea infracțiunii, or, din mijloacele de probă administrate se denotă faptul
că Cebotari Radj se afla în locurile de detenție, iar Bucila Aculina îi transmitea
periodic colete, iar pentru aceasta era nevoie de surse financiare necesare pentru
cheltuieli de transport, inculpata Bucila Aculina locuind în sat. Danu r-nul
Glodeni, iar Cebotari Radj își executa pedeapsa în mun. Soroca, cît și bani pentru
procurarea alimentelor.
Consecvent în viziunea instanței de apel că, în apelurile înaintate de către
partea apărării nu au fost invocate motive noi care nu au fost apreciate de către
instanța de fond, iar motivele invocate în cererile de apel poartă un caracter pur
declarativ, fiind lipsite de substanță obiectivă, or, aceleași circumstanțe au fost
invocate de partea apărării și în cadrul examinării cauzei în instanța de fond,
cărora instanța de fond le-a dat o apreciere cuvenită, pe care instanța de apel le
însușește, iar reiterarea de către instanța de apel a alegațiilor instanței de fond în
partea contestată de către apelant, în contextul expus, este inoportună, or,
Colegiul penal le consideră legale și întemeiate.
Instanța de apel a respins ca nefondate argumentele apelanților, avocatului
Nelea Grimailo în interesele inculpatului Cebotari Radj, avocatului Nadejda
Pîrlițanu și inculpatei Bucila Aculina precum că nu au fost prezentate suficiente
probe ce ar confirma comiterea infracțiunii de către Cebotari Radj și Bucila
Aculina, or, argumentele respective contravin materialelor cauzei și constatărilor
efectuate supra de către instanța de apel.
Drept urmare, solicitarea privind achitarea inculpaților Cebotari Radj și
Bucila Aculina nu poate fi acceptată de instanța de apel, dat fiind faptul că prin
probele administrate este confirmată, pe deplin și fără ambiguități, vinovăția lui
Cebotari Radj Xxxxx și Bucila Aculina Xxxxx în săvârșirea infracțiunii prevăzute
de art.190 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar existența cărorva temeiuri pentru
achitarea inculpaților nu au fost stabilite.
În circumstanțele de fapt și de drept reliefate supra, instanța de apel nu a
stabilit careva temeiuri de a interveni în sentința contestată în partea stabilirii
vinovăției inculpaților Cebotari Radj și Bucila Aculina, din care considerente
apelul avocatului Nelea Grimailo în interesele inculpatului Cebotari Radj și
apelul comun al avocatului Nadejda Pîrlițanu și inculpatei Bucila Aculina
urmează a fi respinse ca fiind nefondate.
De asemenea, instanța de apel nu are temei de a interveni în sentința
instanței de fond nici în partea stabilirii pedepsei inculpatei Bucila Aculina, or, la
stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă inculpatei s-a ținut cont de toate
circumstanțele reale și personale privind individualizarea pedepsei, acesteia
aplicându-i-se o pedeapsă corectă, echitabilă și legală.
Aceste criterii generale și speciale privind individualizarea pedepsei s-au
valorificat anume în această ordine, fiindu-i stabilit inculpatei Bucila Aculina
7
corect termenul de pedeapsă în cuantumul nominalizat în dispozitivul sentinței.
Or, la caz se atestă că, sancțiunea art.190 alin. (2) lit. b) Cod penal al RM prevede
pedeapsa sub formă de amendă în mărime de la 850 la 1350 unități convenționale
sau cu închisoare de la 2 la 6 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a
ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de
pînă la 3 ani.
În contextul circumstanțelor indicate supra, instanța de apel a considerat că,
la stabilirea pedepsei inculpatei Bucila Aculina s-a ținut cont în măsură deplină
de principiile generale de individualizare a pedepsei, de gravitatea infracțiunii
săvârșite, de personalitatea acesteia, care anterior fiind în conflict cu legea penală
pentru comiterea unor infracțiuni similare nu a tras concluziile necesare, nu a
mers pe calea corijării și din nou a comis o infracțiune similară din categoria
celor grave, infracțiunea fiind comisă în termenul de probă stabilit prin sentința
Judecătoriei Bălți sediul Central din 24.05.2019, ceea ce o caracterizează ca fiind o
persoană predispusă să încalce legea, de circumstanțele atenuante și agravante
stabilite, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării acesteia,
astfel fiind respectate dispozițiile art. 6, 7, 16, 61, 70, 75, 76, 77, 78 Cod penal.
Instanța de apel efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a
personalității inculpatei Bucila Aculina, urmărind în acest sens comportamentul
acesteia în viața socială, precum și cel din înainte și după săvârșirea infracțiunii
incriminate, consideră că în coraport cu faptele comise, urmările prejudiciabile a
faptelor și personalitatea inculpatei, concluzionează că persoana vinovată poate
fi corectată și reeducată doar prin menținerea față de aceasta a pedepsei cu
închisoarea, lipsind o alternativă mai puțin severă a sancțiunilor prevăzute de
normele penale imputate.
Prin urmare, instanța de fond just a concluzionat că, inculpata Bucila
Aculina a comis infracțiunea în perioada de probațiune stabilită prin sentința
Judecătoriei Bălți sediul Central din 24.05.2019, ceea ce indică că pedeapsa
aplicată anterior a fost ineficientă, din care motiv prin aplicarea prevederilor art.
85 alin. (1) Cod penal corect i-a stabilit lui Bucila Aculina pedeapsa definitivă
prin cumularea parțială a pedepsei stabilită prin sentința contestată și prin
sentința judecătoriei Bălți sediul Central din 24.05.2019 sub formă de închisoare
pe un termen de 6 ani, cu privarea de dreptul de a exercita activitate legată de
gestionarea bunurilor sau surselor materiale pe un termen de 2 ani și cu privarea
de dreptul de a ocupa funcții în domeniul comercial pe un termen de 2 ani.
Drept urmare, argumentele apelanților avocatului Nadejda Pîrlițanu și
inculpatei Bucila Aculina, precum că la stabilirea pedepsei definitive prin
aplicarea art. 85 alin. (1) Cod penal instanța nu a luat în considerație că pedeapsa
stabilită inculpatei Bucila Aculina prin sentința anterioară cu suspendare a fost
executată pe o perioadă de 2 ani și 7 luni, iar termenul rămas este de 1 an și 5
luni, sunt nefondate. Or, pedeapsa definitivă în cazul unui cumul de sentințe
trebuie să fie mai mare decât pedeapsa stabilită pentru săvârșirea unei noi
infracțiuni și decât partea neexecutată a pedepsei pronunțate prin sentința
anterioară a instanței de judecată.
8
În acest context, instanța de apel a reținut că, prin sentința Judecătoriei Bălți
sediul Central din 21 decembrie 2021, ce a constituit obiectul prezentului apel, la
pedeapsa stabilită în privința lui Bucila Aculina, prin prisma art. 85 alin. (1) Cod
penal, a fost cumulată pedeapsa stabilită prin sentința judecătoriei Bălți sediul
Central din 24.05.2019, sentință care prin prezenta decizie a fost menținută fără
modificări, iar în asemenea circumstanțe instanța de apel este în imposibilitate de
a o libera de inculpata Bucila Aculina de la executarea pedepsei stabilite în
legătură cu survenirea actului de amnistie, or, în partea pedepsei cumulate este
necesară respectarea procedurii prealabile prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea
nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la
proclamarea independenței Republicii Moldova, din care considerente cererea
inculpatei Bucila Aculina urmează a fi respinsă.
Hotărârile judecătorești adoptate în cauză sunt atacate cu recursuri
ordinare de către:
6.1 Inculpata Bucila A., care solicită casarea acestora, cu emiterea unei noi
hotărâri prin care să fie achitată de învinuirea adusă în baza art. 190 alin. (2) lit.
b) Cod penal.
În motivarea recursurilor indică:
- nu este de acord cu hotărârile adoptate deoarece nu a comis infracțiunea
incriminată, lipsesc probe ce ar confirma vina acesteia, ceea ce a dus la
condamnarea greșită a acesteia, la fel probele nu au fost analizate;
- la stabilirea pedepsei nu s-a luat în considerație că pe sentința anterioară a
executat pedepasa sub formă de suspendare condiționată pe un termen de 2 ani
și 7 luni, a rămas 1 an și 5 luni, însă instanța i-a adăugat 3 ani, are la întreținere 2
copii minori;
- neîntemeiat i-a fost refuzată aplicarea Legii amnistiei;
- nu s-a stabilit dacă există persoană de gen feminin cu familia Cebotari
Aculina, instanța de apel nu a atras atenția acestui aspect și asupra faptului că la
momentul comiterii infracțiunii avea alt număr de telefon, iar partea vătămată
nu a văzut-o niciodată și nu a vorbit cu ea la telefon, nu i-a fost recunoscută
vocea;
- a fost la întîlnire pentru a se vedea cu Cebotari R. cu copiii minori pe care îi
au comuni, care au vrut să-și vadă tatăl, ceea ce consideră că nu poate demonstra
vina în cauza dată;
- instanța de apel nu s-a expus referitor la declarațiile martorului Cojocari
V., șoferul rutierei, nu a fost audiat în instanța de apel, cu toate că a dat declarații
contradictorii în prima instanță și urmărirea penală.
În drept, recurenta își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1)
pct. 6), 8) Cod de procedură penală.
6.2 Avocata Timoșenco A. în numele inculpatei Bucila A., care solicită
casarea acestora, cu emiterea unei noi hotărâri prin care inculpata să fie achitată.
În motivarea recursului indică:
- probele administrate nu dovedesc vinovăția inculpatei Bucila A. în
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) Cod penal;
9
- de către organul de urmărire penală nu a fost dovedit faptul că Bucila
Aculina a comunicat cu Cebotari Radj. Numărul de telefon care figurează în
dosar și pe care a comunicat partea vătămată cu vecina Angela este înregistrat pe
o persoană cu numele Cebotari Aculina, pe cînd inculpata poartă numele de
Bucila Aculina. Aceasta nu și-a schimbat numele la căsătorie;
- instanța de apel a considerat că organul de urmărire penală a constatat ca
Cebotari Aculina este fosta concubină a lui Cebotari Radj - Bucila Aculina, dar
concluzia instanței nu este bazată pe careva probă;
- declarațiile martorului Cojuhari Valeriu, precum că acesta a transmis banii
inculpatei Bucila Aculina nu au fost confirmate de careva alte probe. Mai mult ca
atît, la etapa urmăririi penale fiind audiat, Cojuhari V. nu a putut descrie într-un
careva mod înfățișarea femeii căreia el i-a transmis banii părții vătămate,
motivând cu faptul că a trecut mult timp și că zilnic interacționeaza cu foarte
mulți oameni. Însă în ședința de judecată (la peste 2 ani după o scurta
întrevedere) a recunoscut-o ferm pe inculpata indicînd că o recunoaște fiindcă e
tigăncuță și plinuță;
- faptul vizitelor inculpatei Bucila Aculina la întrevederi cu Cebotari Radj în
Penitenciarul nr. 6 nu poate fi servi drept temei de stabilire a vinovăției
inculpatei, deoarece ei au fost în relații de căsătorie, având în comun doi copii
motiv din care a fost la penitenciar cu copiii, care doreau sa-și vada tatăl;
- potrivit datelor prezentate de către administrația Penitenciarului nr. 6
Soroca se constată că, Cebotari Radj a fost vizitat de mai multe persoane, și nu
este dovedit faptul, că anume Bucila Aculina i-a transmis mijloacele bănești sau
alte bunuri dobîndite pe cale ilicită;
- lipsește lătura obiectivă a infracțiunii, adică nu este dovedii faptul
săvîrșirii de către Bucila Aculma a faptei prejudiciabile în forma dobîndirii ilicite
a bunurilor altei persoane, precum și nu este dovedit că anume Bucilă Aculina
prin acțiunile/inacțiumle sale a indus în eroare partea vătămată prin prezentarea
ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate
ori că printr-un comportament dolosiv sau viclean acesta a cauzat un careva
prejudiciu;
- la momentul examinării cererii privind aplicarea amnistiei, Bucilă
Aculina avea calitate procesuală de inculpată și aplicarea amnistiei în privința
sa urma să fie soluționată de instanța de judecată;
- instanța de apel, stabilind temeiurile pentru aplicarea amnistiei și liberarea
inculpatei de la pedeapsă penală, trebuia să admită cererea de apel din alte
motive, să caseze sentința primei instanțe și să aplice în privința lui Bucilă
Aculina amnistia în baza Legii nr. 243 din 24.12.2021 cu încetarea procesului
penal.
În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1)
pct. 8) Cod de procedură penală.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură
penală, procurorul a depus referință privind opinia asupra recursurilor declarate,
solicitând a decide inadmisibilitatea acestora, deoarece instanța de apel întemeiat
10
a constatat circumstanțele de fapt și de drept, corect stabilind vinovăția
inculpatei Bucila A.
Judecând recursurile în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit
concluzionează că recursurile ordinare declarate de către inculpata Bucila
Aculina și avocata acesteia Timoșenco Aliona, urmează a fi admise, din
următoarele considerente:
În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,
hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de
drept, comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest
articol.
Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul
declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții
Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din
dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul
acestuia.
În această ordine de idei, rațiunea și finalitatea exercitării căii de atac, în
particular avându-se în vedere recursul ordinar, rezidă în înlăturarea erorilor
admise de instanța ierarhic inferioară la etapa precedentă de judecare a cauzei,
iar controlul judecătoresc pe care acesta îl declanșează, are un rol preventiv și
unul reparator.
Soluția instanței de recurs se fundamentează, în drept, pe prevederile art.
435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând
recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de
către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de
către instanța de recurs.
Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de
apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată admiterea erorilor de drept,
de natură să afecteze echitatea desfășurării procesului și care au avut drept
consecință adoptarea unei hotărâri contradictorii și nemotivate.
Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,
verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de
prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe
noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel
poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor
motivelor invocate în apel.
Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe
prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta
reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de
inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin
prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar în conformitate cu
art. 101 Cod de procedură penală.
La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta
întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă
pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual
11
penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină
răspuns la toate motivele invocate.
Relevant este de specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel,
potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă,
printre altele, temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea
sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.
Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt
obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel, iar erorile
admise nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs.
Reieșind din sumarul recursurilor declarate de către inculpata Bucila
Aculina și avocata acesteia Timoșenco Aliona, se constată că, acestea sunt
întemeiate în baza pct. 6), 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care
prevăd că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara
erorile de drept comise de instanțele de fond și apel, în cazul în care instanța de
apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu
cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice
dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de
fapt, care a afectat soluția instanței; nu au fost întrunite elementele infracțiunii.
La acest capitol, Colegiul penal lărgit menționează că, hotărârile pronunțate
de către instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în
drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite
instanței superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea.
Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea
insuficientă sau motivarea în termeni generali, vagi reprezintă motiv de casare.
Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de procedură.
Din conținutul recursurilor rezultă că, recurenții, critică hotărârile
judecătorești adoptate în cauză, menționând că inculpata Bucila A. urma a fi
achitată de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii imputate, în privința
inculpatei urma a fi aplicată Legea nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia.
Analizând textul deciziei instanței de apel, în raport cu argumentele
invocate în recursurile declarate, referitor la solicitarea de achitare a inculpatei
Bucila A. de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin.
(2) lit. b) Cod penal, în viziunea Colegiului lărgit, această instanță și-a motivat
soluția adoptată în sensul oferirii răspunsurilor la motivele apelului declarat, în
acest sens.
Analizând materialele cauzei penale, Colegiul lărgit menționează că,
instanța de apel a reținut întemeiat că prima instanță a stabilit corect starea de
fapt și de drept, confirmată pe probele administrate pe cauza penală, drept
urmare a recunoscut-o vinovată pe Bucila A. și a încadrat just fapta săvârșită de
ultima conform art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal.
În viziunea instanței de recurs, hotărârea atacată, în principiu reflectă o
analiză amplă a tuturor aspectelor și versiunilor invocate în ce privește
dezvinovățirea inculpatei Bucila A. de comiterea faptei imputate, în raport cu
cumulul de probe administrate în prezenta speță, ceea ce a permis justificat de a
12
adopta soluții de condamnare a lui Bucila A. pentru cele săvârșite în baza art. 190
alin. (2) lit. b) Cod penal.
Prin urmare, dat fiind faptul că, recurenții în argumentarea recursului,
invocă argumente similare cu cele invocate în apel și care au constituit obiect de
discuție în instanța de apel, respectiv cărora le-au fost date aprecieri juste și
întemeiate corespunzător, Colegiul penal lărgit va păstra raționamentele din
hotărârile instanței de apel ce au avut ca efect menținerea sentinței în partea
recunoașterii vinovăției și condamnării inculpatei Bucila A. pentru comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal, statuând în consecință
asupra corectitudinii lor, or decizia instanței de apel, conține răspunsuri și
analiza probelor administrate în cauză, ce confirmă faptul escrocheriei, adică
dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei sau a mai
multor persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, săvârșite de două
sau mai multe persoane, care a produs daune considerabile, astfel în acțiunile
inculpatei Bucila A. fiind întrunite elmentele infracțiunii prevăzute de art. 190
alin. (2) lit. b) Cod penal.
Astfel, Colegiul penal lărgit reține că, instanța de apel s-a expus argumentat
asupra criticii recurenților, privind nevinovăția inculpatei Bucila A. și că lipsește
lătura obiectiva a infracțiunii, just reținând că, partea vătămată și martorul
Cojuhari Valerii, indică direct la modul în care banii au fost transmiși
inculpaților, declarații ce coroborează între ele și stabilesc inclusiv în acțiunile lui
Bucila Aculina un caracter de îndeletnicire. Mai exact, inculpatul Cebotari Radj a
solicitat victimei Cristescu (Gachiuța) Lilia să-i transmită suma de 500 euro (800
dolari SUA, echivalentul a 14088 lei), abuzând de încrederea acordată și
invocând un pretext fals manifestat printr-o pretinsă necesitate de rezolvare a
unei probleme cu organele de drept, ca urmare a comiterii unui accident rutier
de care el se face vinovat și în rezultatul căruia au avut de suferit mai multe
persoane, pentru a nu-și strica reputația, fiind un pictor renumit în mai multe
țări. Astfel, în rezultatul solicitărilor inculpatului Cebotari Radj și ulterior a
persoanei pe nume Angela, care s-a stabilit a fi inculpata Bucila Aculina, partea
vătămată fiind sigură de bunele intenții ale lui Cebotari Radj, dar și de faptul
transmiterii banilor cu împrumut, prin intermediul rutierei Chișinău-Bălți a
transmis inculpatului Cebotari Radj suma de 800 dolari SUA, echivalentul a
14088 lei, bani care au fost ridicați de către aceiași Angela (Bucila Aculina Xxxxx),
iar ulterior ambii au deconectat telefoanele. Drept urmare, partea vătămată
Cristescu (Gachiuța) Lilia, văzând că ambele telefoane sunt deconectate, s-a
deplasat la Spitalul Municipal Bălți, unde a constatat că nici o persoană cu
numele Munteanu Dmitrii Xxxxx nu a fost internată în spital după accident
rutier, din care motive și-a dat seama că a fost înșelată, fapt pentru care a depus o
plângere la poliție. La caz, circumstanțele de fapt privind fapta prejudiciabilă
comisă și condițiile acesteia sunt confirmate prin totalitatea probatoriului
administrat de către organul de urmărire penală, din conținutul căruia se deduce
că persoana sub numele Munteanu Dmitrii Xxxxx se folosea de numărul de
telefon xxxxx, iar potrivit măsurilor speciale întreprinse de către organul de
13
urmărire penală s-a stabilit că corespondența dintre Cristescu (Gachiuța) Lilia și
Munteanu Dmitrii Xxxxx a avut loc din incinta Penitenciarului nr. 6 Soroca. La
fel, instanța de apel întemeiat a reținut că din declarațiile părții vătămate
Cristescu (Gachiuța) Lilia rezultă că, ultima discuta cu Angela pe numărul de
telefon 69671226, iar ca urmare a măsurilor speciale întreprinse organul de
urmărire penală a stabilit că, numărul respectiv a fost introdus în telefonul cu
IMEI xxxxx, xxxxx, xxxxx. Totodată, din conținutul procesului-verbal de analiză
a descifrărilor parvenite de la operatorii SA „Orange”, SA „Moldtelecom” și SA
„Moldcell” din 20.09.2020, în rezultatul examinării informației cu privire la
apelurile de intrare și ieșire efectuate de pe telefonul cu IMEI xxxxx și xxxxx s-a
constatat că, în telefonul respectiv au fost introduse cartele SIM „Orange” cu
nr.nr. xxxxx, xxxxx, xxxxx, xxxxx și xxxxx, de asemenea s-a stabilit că, de pe
telefonul respectiv este des apelat abonatul cu numărul xxxxx, care în rezultatul
măsurilor întreprinse s-a stabilit a fi înregistrat în programa „EYECON” sub
numele Cebotari Aculina, iar organul de urmărire penală a constatat că Cebotari
Aculina este fosta concubină a lui Cebotari Radj, Bucila Aculina.
În acest context, instanța de recurs reține că, instanța de apel întemeiat a
indicat că, programa „EYECON” reprezintă o aplicație din „Google Play” ce
permite identificarea abonatului și afișarea imediată a fotografiei și numelui
acestuia, chiar dacă în agenda telefonică nu există așa ceva, fiind suficient ca
persoana respectivă să fi fost înregistrată în prealabil de către un alt abonat. La
fel, de către organul de urmărire penală s-a stabilit că, în perioada 15.04.2019-
16.09.2019 inculpatul Cebotari Radj se deținea în Penitenciarul nr. 6 Soroca, iar
Bucila Aculina îl vizita des, transmițându-i colete, inclusiv fiind vizitat și la data
de 12.09.2019, adică imediat după comiterea infracțiunii. Tot din materialele
cauzei s-a stabilit că, inculpatul Cebotari Radj comunica telefonic cu abonatul
xxxxx, care prin intermediul programului „EYECON” s-a stabilit a fi înregistrat
după Cebotari Aculina, iar organul de urmărire penală a stabilit că Cebotari
Aculina este de fapt inculpata Bucila Aculina.
La fel, în viziunea instanței de recurs, instanța de apel întemeiat a apreciat
critic afirmațiile inculpatei Bucila Aculina, precum că niciodată nu a purtat
numele Cebotari, or, după cum s-a reiterat, abonatul cu numărul xxxxx a fost
înregistrat anterior de către un alt abonat cu numele Cebotari Aculina. La fel, din
materialele cauzei s-a constatat că, de pe telefonul cu IMEI xxxxx și xxxxx în care
a fost introdusă cartela SIM „Orange” cu nr. xxxxx, de care s-a folosit Munteanu
Dmitrii Xxxxx la comiterea infracțiunii, a fost apelată și Bucila Aculina pe
numărul xxxxx. Mai mult ca atât, faptul participării lui Bucila Aculina la
comiterea infracțiunii se confirmă și prin declarațiile martorului Cojuhari Valerii,
care fiind audiat de către instanța de judecată sub jurământ a declarat instanței
că, plicul cu bani a fost ridicat de către o persoană de gen feminin de origine
romă. În acest sens, Colegiul penal stabilește că instanța de apel just a reținut că
nu are careva dubii cu privire la comiterea infracțiunii de către Cebotari Radj în
complicitate cu Bucila Aculina.
14
Ce ține de critica recurenților, precum că în instanța de apel nu a fost audiat
martorul Cojuhari V., Colegiul penal reține că în ședința de judecată a instanței
de apel nu s-a solicitat audierea martorului în cauză, în conformitate cu
prevederile art. 414 alin. (3) Cod de procedură penală, astfel instanța de apel
întemeiat a pus la bază declarațiile martorului Cojuhari V. date în prima instanță,
care a indicat că plicul cu bani a fost ridicat de către o persoană de gen feminin
de origine romă.
Reieșind din cele expuse, Colegiul penal lărgit atestă, că instanța de apel,
prin hotărârea adoptată, a oferit răspunsuri la argumentele esențiale ale apelului
declarat în privința versiunii apărării referitor la faptul că, probele administrate
nu dovedesc vinovăția inculpatei Bucila A.
Reieșind din cele expuse, Colegiul penal lărgit reține că, instanța de apel
corect a menținut sentința prin care inculpata Bucila A. a fost recunoscută
vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal,
iar din ansamblu de probele administrate, nu se constată prezența a careva dubii
privind vinovăția inclusiv a inculpatei Bucila A., în săvârșirea infracțiunii
imputate.
Cu referire la aplicarea pedepsei inculpatei Bucila A., Colegiul penal lărgit
reține că, reieșind din sumarul recursurilor declarate de inculpata Bucila Aculina
și avocata acesteia Timoșenco Aliona, aceștia invocă și faptul că, instanța de apel
neîntemeiat a respins cererea privind aplicarea amnistiei în privința inculpatei
Bucila A. în baza Legii nr. 243 din 24.12.2021.
Colegiul penal lărgit, verificând legalitatea deciziei instanței de apel sub
acest aspect, constată că această instanță, la examinarea apelului în partea
examinării cererii inculpatei Bucila A. cu privire la aplicarea actului de amnistie
în privința sa, nu a respectat întru totul prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1)
pct. 8) Cod de procedură penală, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care
se întemeiază soluția, în acest sens.
Astfel, instanța de recurs reține că, instanța de apel a respins ca
neîntemeiată cererea inculpatei Bucila A. cu privire la aplicarea actului de
amnistie în privința sa.
În motivarea soluției, la acest aspect, instanța de apel a indicat că ”În acest
context Colegiul penal statuează că, prin sentința Judecătoriei Bălți sediul Central din 21
decembrie 2021, ce a constituit obiectul prezentului apel, la pedeapsa stabilită în privința
lui Bucila Aculina, prin prisma art. 85 alin. (1) Cod penal, a fost cumulată pedeapsa
stabilită prin sentința judecătoriei Bălți sediul Central din 24.05.2019, sentință care prin
prezenta decizie a fost menținută fără modificări, iar în asemenea circumstanțe instanța
de apel este în imposibilitate de a o libera de inculpata Bucila Aculina de la executarea
pedepsei stabilite în legătură cu survenirea actului de amnistie, or, în partea pedepsei
cumulate este necesară respectarea procedurii prealabile prevăzute la art. 1 alin. (2) din
Legea nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la
proclamarea independenței Republicii Moldova, din care considerente cererea inculpatei
Bucila Aculina urmează a fi respinsă.”. Astfel, Colegiul penal lărgit reține că
instanța de apel a motivat contradictoriu respingerea cererii inculpatei Bucila A.
15
de aplicare a amnistiei, făcând referire la pedeapsa cumulată, însă neverificând
aplicarea amnistiei în privința inculpatei Bucila A. pe infracțiunea prevăzută de
art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal, de care a fost recunoscută vinovată, în speța
dată, ținând cont și de restricțiile prevăzute în aceasta.
Reieșind din prevederile art.1 al Legii privind amnistia în legătură cu
aniversarea XXX de la proclamarea independenței Republicii Moldova nr.
243 din 24.12.2021, prezenta lege se aplică condiționat și exclusiv persoanelor
bănuite, învinuite și inculpate, precum și persoanelor condamnate, care sunt
caracterizate pozitiv pe parcursul executării pedepsei, al perioadei de probațiune
sau al termenului de probă și sunt evaluate psihologic ca prezentând risc de
recidivă mediu sau redus, dacă persoanele respective cad sub incidența
prevederilor art.2–5, 7, 8. (4) Aplicarea amnistiei față de persoanele bănuite,
învinuite se decide de procuror, la faza de urmărire penală, iar față de persoanele
inculpate – de instanța de judecată, la faza de judecare a cauzei.
Astfel, Colegiul penal reține că instanța de apel a respins cererea inculpatei
Bucila A. de aplicare a amnistiei, făcând referire la pedeapsa cumulată și la
procedura de aplicare a amnistiei față de persoanele condamnate, însă fără a
verifica aplicabilitatea acesteia în privința persoanei inculpate Bucila A. pe
infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal, totodată ținând cont
și de interdicțiile de aplicare a acesteia prevăzute în această lege și de
condamnările anterioare ale inculpatei Bucila A..
Generalizând cele expuse supra, Colegiul penal lărgit constată că, în speța
discutată, și-a găsit confirmare temeiul invocat și prevăzut în art. 427 alin.(1)
pct.6) Cod de procedură penală, „decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se
întemeiază soluția”, ceea ce duce la casarea parțială a deciziei instanței de apel, cu
dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată,
deoarece erorile admise de către instanța de apel nu pot fi corectate în ordinea
procedurii de recurs, fiindcă instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a
judeca cauza și a se pronunța asupra legalității sentinței, substituind instanța
care a judecat apelul, cu încălcarea prevederilor procesual penale la pronunțarea
hotărârii judecătorești.
La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de
prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de
rejudecare și limitele acesteia: să înlăture erorile menționate, în partea pedepsei și
examinării cererii inculpatei Bucila A. cu privire la amnistie, să țină seama de
împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu
respectarea prevederilor art.414 Cod de procedură penală, să-și argumenteze clar
concluziile în decizia adoptată, să aprecieze toate circumstanțelor cauzei, să
emită o soluție clară și motivată, ținând cont de motivele casării deciziei atacate,
de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, și
să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art.
417 Cod de procedură penală.
În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură
penală, Colegiul penal lărgit,
16
D E C I D E:
Se admit recursurile ordinare declarate de către inculpata Bucila Aculina și
avocata acesteia Timoșenco Aliona, se casează parțial decizia Colegiului penal al
Curții de Apel Bălți din 19 iulie 2022, în latura pedepsei, în cauza penală în
privința lui Bucila Aculina Xxxxx, și se dispune rejudecarea cauzei în această
parte de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
Celelalte dispoziții ale deciziei atacate se mențin.
Decizia nu se supune căilor de atac, în partea rejudecării cauzei, în rest este
irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la data de 02 februarie 2023.
Președinte Timofti Vladimir
Judecător Cobzac Elena
Judecător Toma Nadejda
Judecător Țurcan Anatolie
Judecător Plămădeală Ghenadie
17