1ra-1479/2022 — art. 42, 190 alin. 4 CP

Prin sentința Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 20 mai 2021, Bucila Aculina XXXXX a fost recunoscută vinovată și condamnată pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art. 42, 190 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 9 (nouă) ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în domeniul comercial pe un termen de 5 (cinci) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, pentru femei. 1.1. Prin aceeași sentință a fost condamnat și Cebotari Radj XXXXX, însă în privința acestuia hotărârile nu se contestă cu recurs ordinar. 1.

Pentru a pronunța sentința adoptată, prima instanță, în fapt, a reținut că, Bucila Aculina, în perioada lunilor iulie-august 2018, aflându-se în satul Danu, raionul Glodeni, 1 prin înțelegere prealabilă cu soțul său, Cebotari Radj, de a obține surse de venit ilegale, prin intermediul rețelelor de socializare, s-a prezentat cet. Hîncu Valentina ca fiind sora lui Cebotari Radj, căreia i-a prezentat ca adevărată fapta mincinoasă precum că Cebotari Radj a comis un accident rutier în care au fost implicați doi copii, care necesită tratament peste hotarele Republicii Moldova, după care comunicându-i că unul dintre copii a decedat, cerând de la ea bani și pentru servicii funerare. În aceste circumstanțe Hîncu Valentina a transmis pe numele cet. Bucila Aculina în rate suma totală de 8 000 de euro, pe care ultima i-a ridicat de la instituțiile bancare din mun. Bălți. Astfel, prin intermediul Sistemului de plăți ”UNISTRIM” de la instituțiile bancare din Israel, cet. Hîncu Valentina la 20.07.2018 a transferat pe numele cet. Bucila Aculina în Republica Moldova, 1 500 euro, prin contul nr. XXXXX; la 22.07.2018 a transferat cet. Bucila Aculina în Republica Moldova, 1 000 euro, prin contul nr. XXXXX; la 29.07.2018 a transferat cet. Bucila Aculina în Republica Moldova, 2 500 euro, prin contul nr. XXXXX; la 15.08.2018 a transferat cet. Bucila Aculina în Republica Moldova, 2 000 euro, prin contul nr. XXXXX; la 19.08.2018 a transferat cet. Bucila Aculina în Republica Moldova, 1 000 euro, prin contul nr. XXXXX. Conform cursului valutar al BNM din 20.07.2018 și 22.07.2018, 1 euro constituia suma de 19,33 lei, astfel, pentru suma transferului din 20.07.2018 de 1 500 euro și din 22.07.2018 de 1 000 de euro, au constituit 48 325 lei; - conform cursului valutar al BNM din 29.07.2018 1 euro constituia suma de 19,44, astfel, pentru suma transferului de 2500 euro din data respectivă, au constituit 48 600 lei; - conform cursului valutar al BNM din 15.08.2018, 1 euro constituia suma de 18,92, astfel, pentru suma transferului de 2000 euro din data respectivă, au constituit 37 840 lei; - conform cursului valutar al BNM din 19.08.2018, 1 euro constituia suma de 18,91, astfel, pentru suma transferului de 1 000 euro din data respectivă, au constituit 18 910 lei, în total însumându-se 153 675 lei, fapt prin care a cauzat daune în proporții mari părții vătămate Hîncu Valentina. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, în drept, acțiunile inculpatei au fost încadrate juridic în baza art. 42,190 alin. (4) Cod penal, participație simplă la escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase în privința părților, încheierea căruia fiind determinată de comportamentul dolosiv sau viclean care a produs daune în proporții mari. 2. Nefiind de acord cu sentința nominalizată împotriva acesteia au declarat apeluri: - avocatul Zagaiciuc Victor în numele inculpatei Bucila Aculina, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu dispunerea achitării lui Bucila Aculina, învinuită în baza art. 42,190 alin. (4) Cod penal, pe motiv că în acțiunile acesteia lipsesc elementele constitutive ale componenței de infracțiune. 2 În motivarea cerințelor sale, avocatul a invocat că în cadrul cercetării judecătorești nu a fost acumulat un ansamblu de probe pertinente și utile din care ar fi posibil de concluzionat că fapta cet. Bucila Aculina întrunește elementele constitutive ale componenței de infracțiune prevăzute la art. 42, 190 alin. (4) Cod penal. La fel, s-a menționat că pe parcursul examinării cauzei, inculpata Bucila Aculina învinuirea înaintată nu a recunoscut-o și a declarat că Cebotari Radj este fostul său concubin. Deja de 2 ani nu locuiește cu el și la moment relațiile cu el nu sunt bune. Pe Hîncu Valentina nu o cunoaște. Într-o zi, a venit la ea acasă mama lui Cebotari Radj, pe nume Ana și i-a spus că trebuie să primească un transfer din bancă. Cebotari Ana l-a sunat pe Cebotari R. în acea zi și i-a spus că se află acasă la ea și i-a transmis telefonul ei să vorbească cu Radj. Acesta a rugat-o frumos să meargă și să primească niște bani din bancă, Ea l-a întrebat de la cine, iar el i-a comunicat că de la o soră a unui prieten cu care el stă în închisoare. Apoi el i-a trimis codul și i-a comunicat că va fi telefonată de o doamnă pe nume Hîncu Valentina, ca să meargă să primească banii, iar după ce va lua banii să îi transmită mamei lui împreună cu cecul. Ea a mers împreună cu Cebotari Ana la bancă și a luat banii, pe care i-a transmis acesteia împreună cu cecul. Peste 2-3 zile, iar a telefonat-o Cebotari Radj și i-a spus să meargă să ia bani de la bancă. Ea a fost telefonată de Hîncu Valentina care i-a spus că a transmis banii, iar a mers la bancă și a primit și i-a transmis iarăși lui Cebotari Ana împreună cu cecul. Nu știa pentru ce primește acei bani, nimeni nu i-a spus. Ea nu și-a lăsat nici un leu din acei bani trimiși. Nici Cebotari Radj și nici Hîncu Valentina nu i-au spus că acei bani erau pentru tratamentul unor copii care au suferit accident. Il cunoaște pe Alexandr Morozov. Ei au făcut cunoștință pe internet, dar el niciodată nu și-a arătat fotografia. Ea nu i-a spus lui Hîncu Valentina că este sora lui Morozov Alexandru. Ea a vrut să aibă o relație cu Morozov Alexandru. Îl ruga mereu pe acesta să aprindă camera video, dar acesta refuza. Peste câteva zile el a trimis un pachet în care a spus că sunt dulciuri pentru copii, dar în pachet era un plic pe care el a spus să îl transmită unui băiat. Apoi a venit poliția la ea acasă și au luat-o, iar când îl telefona pe el, acesta nu răspundea. Ea nu a spus că Morozov Alexandru a fost implicat în accident și a tamponat 2 copii, nu susține această afirmație. În acest sens, declarațiile inculpatei Bucila Aculina se confirmă și prin declarațiile inculpatului Cebotari Radj, care în cadrul cercetării judecătorești a declarat că pe Hîncu Valentina o cunoaște. Hîncu Valentina l-a ajutat, i-a trimis 8 000 euro pentru a-l scoate din pușcărie și a trăi împreună. Bucila Aculina a luat banii și i-a transmis mamei lui. Hîncu Valentina avea legătură cu mama sa, Cebotari Ana, care a decedat. Mama lui trebuia să ia banii și să îl scoată din pușcărie. Hîncu Valentina i-a dat acei 8 000 euro și urma ca atunci când va ieși din închisoare să fie împreună cu ea și să lucreze pentru a face acești bani și să cumpere casă, dar nu ca să îi dea înapoi. El nu locuiește cu Bucila 3 Aculina, dar au copii împreună. El a telefonat-o pe Aculina doar ca să meargă să primească transferul și să ducă banii la mama lui. Altceva Aculina nu știe. Bucila Aculina nu a luat nimic din acei bani, dar i-a transmis pe toți mamei lui. El lui Aculina nu i-a spus nimic, doar o ruga să ia banii, iar despre copii traumați și funerarii nici nu a fost vorba; - avocatul Stratan Igor în numele inculpatului Cebotari Radj, care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei de către instanța de apel, cu dispunerea achitării lui Cebotari Radj, învinuit în baza art. 42,190 alin. (4) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 iulie 2022, apelurile declarate au fost respinse ca nefondate, cu menținerea sentinței fără modificări. 3.1. Pentru a se pronunța în sensul dat, instanța de apel a conchis că vinovăția inculpaților Bucila Aculina și Cebotari Radj în comiterea infracțiunii imputate se confirmă prin cumulul probelor administrate, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, cum ar fi: Declarațiile martorului Hîncu Angela Vasile, care fiind audiată în ședința de judecată în instanța de fond a comunicat că pe Hîncu Angela o cunoaște, este soacra ei cu care se împacă bine, la moment ea este plecată peste hotare și ea nu cunoaște când vine. Soacra ei i-a povestit că a făcut cunoștință pe odnoklassniki cu Alexandr Morozov. Ea a vorbit mult timp cu el și acesta i-a promis relații serioase. Tot el i-a povestit că a mers cu mașina la Cernăuți și a făcut accident, cu implicarea a 2 copii minori, iar el se află în terapie intensivă și copiii se află în Kiev și trebuie o sumă mare pentru a-i trata. Ulterior unul din copii a decedat și iar a fost nevoie de o sumă mare bani pentru a-l aduce acasă. Ea știe că soacra sa a trimis aproximativ 8000 euro prin mai multe transferuri, iar acesta i-a promis că când va ieși din spital îi va întoarce toți banii, și că el are acești bani în bancă, dar nu îi poate scoate deoarece se află în spital. Ulterior când ea îl căuta el nu mai era disponibil. Aceste sume de bani soacra le-a transferat pe numele lui Bucila Aculina. A făcut cam 5 transferuri, a trimis câte 1500 euro și 1000 euro. Despre toate acestea i-a povestit Hîncu Valentina și a văzut și convorbirea dintre ei și poza chitanței de transfer. Hîncu Valentina i-a spus că are relații serioase cu Cebotari Radj. Declarațiile martorului Țîgulea Veronica Gheorghe, care a relatat în instanța de fond că pe Bucila Aculina și Cebotari Radj nu îi cunoaște. Pe Hîncu Valentina o cunoaște, e mătușa sa și se împacă foarte bine cu ea. Cunoaște că mătușa e plecată de 4-5 ani în Israel, iar în ultimii 2 ani ea nu a revenit în RM. Ea povestește din cuvintele mătușii sale Hîncu Valentina. De Cebotari Radj ea nu a știut nimic, dar îl cunoaște ca Alexandru Vasilievici Morozov, cu care mătușa sa a făcut cunoștință prin intermediul internetului. Ei au început să comunice prin rețeaua odnoklassniki în scris și verbal. Peste o perioadă de la comunicare el personal i-a spus mătușii sale că are intenții serioase și ca ea să ia legătura cu mama și sora lui. I-a transmis și numărul de telefon și mătușa a luat legătura cu mama 4 și sora lui, care s-a prezentat că o cheamă Alina. Comunicând o perioadă, Cebotari Radj i-a comunicat că a făcut un accident și s-a aflat în secția de reanimare și a fost operat. Acesta i-a mai spus că în urma accidentului au avut de suferit și 2 copii minori care aveau necesitatea de a fi transferați pentru tratament în Kiev. Pentru tratamentul său și transferul copiilor era nevoie de suma de 4500 euro și el a rugat-o pe Hîncu Valentina să îi împrumute pe perioada cât el se află în spital, iar când va ieși din spital îi va restitui banii. Cât acesta se afla în spital Hîncu Valentina lua legătura cu sora lui Alina, dar când i-a transferat banii, i-a transferat pe numele lui Bucila Aculina. Mătușa sa a transmis banii prin bancă, dar nu toată suma de 4500 euro, dar a transmis suma eșalonat. Peste o perioadă Cebotari Radj i-a comunicat că unul din copiii transferați în Kiev a decedat și mai este nevoie de 4500 euro pentru a transporta sufletul neînsuflețit al acestuia în RM. Mătușa i-a transferat în total suma de 8000 euro. Peste o perioadă ei nu mai discutau, el nu mai răspundea pe odnoklassniki. Hîncu Valentina i-a spus că știe din spusele lor că Bucila Aculina era sora lui Cebotari Radj, ei insistau la aceasta. Referitor la scoaterea mașinii din parcare ea nu cunoaște nimic. Mătușa i-a spus că Cebotari Radj îi va întoarce banii când va ieși din spital. De asemenea, vinovăția inculpaților Bucila Aculina și Cebotari Radj se confirmă inclusiv prin materialele și procesele verbale ale acțiunilor de urmărire penală cum ar fi: procesul-verbal de examinare a obiectului din 30.01.2019 Obiectul examinării îl constituie descifrările convorbirilor telefonice ”Orange” imprimate pe suport de hârtie format A4. Descifrările convorbirilor telefonice de pe nr. 06469381 începând cu ora 19.04:4 până la 17.08.2018 ora 15:30:43 pe 16 file, care în majoritatea apelurilor le efectuează în s. Danu și din mun. Bălți periodic. Descifrările de la nr. 69643631 începând cu 10.07.2018 ora 21.18.52 până la 19.08.18 ora 22.30.14 pe 17 file de la 10.07.2018 până la 09.08.2018 apelurile sunt efectuate din celulele ”Bălți centru”, ”3 G Bălți Centru” și ”Bălți Bank”, iar de la 06.08.2018 apelurile de pe acest număr sunt efectuate din celulele ”3G Soroca Vin” și ”Soroca Vin”. De pe nr. 61159073 sunt efectuate apelurile din celulele s. Danu și mun. Bălți și or. Rîșcani.(vol. I, f.d.75); procesul verbal de ridicare și examinare din 28.11.2018 început la ora 17:00 și finisat la ora 17:28, prin care au fost ridicate 5 facturi de transfer ”Unistream” pe numele cet. Bucila Aculina de la Hîncu Valentina, toate transferurile însumând 8000 euro. Sunt 31 file format A4 cu discuția de pe rețelele de socializare ”Odnoklassniki” a cet. Hîncu Valentina cu persoana care se folosește de profilul cu numele ”Alexandru Morozov”, cu conținutul unei discuții generale. 69 file format A4 pe care este imprimată discuția dusă pe rețeaua de socializare ”Viber” cet. Hîncu Valentina cu o persoană care se folosește de numele ”Sașa Moldova”, pe care se observă mai multe apeluri și mesaje referitoare la faptul de ce Hîncu Valentina nu ridică receptorul. 28 file format A4, pe care este imprimată discuția purtată de către Hîncu Valentina cu Bucilă Aculina ”Alina”. Din conținutul discuției se stabilește faptul că ”Alina” primește bani prin transferuri de la Hîncu Valentina și discută despre ”Sașa” și despre accident rutier (vol. I, f.d.87-219); 5 conform certificatului eliberat de Primăria Danu cet. Bucila Aculina are în componența familiei pe concubinul Cebotari Radj și copiii Bucila Cervanca și Bucila Eldar (vol. I, f.d.230). Totodată, prin declarațiile inculpatei s-a constatat cu certitudine că Bucila Aculina, la indicația concubinului Cebotari Radj a mers la bancă pentru a ridica banii transferați pe numele ei de partea vătămată Hîncu Valentina. La fel, inculpata a recunoscut că a primit de la instituția bancară mijloacele bănești transferate de partea vătămată. Tot aici s-a remarcat, inculpata Bucila Aculina prin declarațiile sale unde indică faptul că nici Cebotari Radj și nici Hîncu Valentina nu i-au spus că acei bani erau pentru tratamentul unor copii care au suferit accident, recunoaște de fapt că ea a purtat discuții cu partea vătămată. Pe de altă parte, este evident că declarațiile lui Bucila Aculina referitor la faptul că îl cunoaște pe Morozov Alexandru și că ar fi vrut să aibă cu el o relație sunt neveridice, or din declarațiile inculpatului Cebotari Radj și din materialele dosarului este clar că o asemenea persoană pe nume Morozov Alexandru nu există. Astfel, în cererea de apel, inculpatul a menționat că ”... el s-a prezentat pe un nume inventat și anume Alexandru Morozov. A început să discute cu Valentina și pînă la urmă a convins-o să-i transmită bani motivând că a fost implicat într-un accident rutier în care a tamponat doi copii și trebuie să-i ducă peste hotare la tratament. I-a mai spusă că ajungînd peste hotare, unul din copii a decedat și mai are nevoie de bani...”. În același context, instanța de apel a notat că, la data de 21 martie 2019, Bucila Aculina, fiind audiată în calitate de bănuită, în prezența apărătorului, a declarat că ”...Aproximativ în luna iulie 2018, Radj i-a spus că trebuie să vorbească cu o doamnă și trebuie să spună că este sora lui Alexandru Morozov și primea în fiecare seară instrucțiuni de la Radj ce trebuie să discute cu acea doamnă și anume să o mintă ca să trimită bani, ceea ce ea a și făcut și acea doamnă pe nume Valentina, numele căreia nu îl cunoaște a transmis pe numele ei mai multe sume bănești și anume în euro, deoarece era plecată în Israel. Valentina a transmis pe numele ei aproximativ 7-8 mii euro… Ea o mințea precum că fratele ei, Morozov Alexandru a fost implicat într-un accident rutier în care a tamponat 2 copii și era nevoie de foarte mulți bani... Menționează că a fost atrasă în săvârșirea acestei infracțiuni de către soțul Cebotari Radj...” (vol. II, f.d. 7). Ulterior, la data de 02 aprilie 2019, fiind audiată în calitate de învinuită, la fel în prezența apărătorului, Bucila Aculina a comunicat că susține pe deplin declarațiile făcute în calitate de bănuită (vol. II, f.d. 14-15). Fiind audiată în instanța de fond, Bucila Aculina a comunicat instanței că semnătura din procesul verbal anexat la vol. II, f.d. 7 îi aparțin, însă asemenea declarații ea nu a făcut. Totuși, instanța de apel a apreciat critic declarațiile date de inculpată în instanța de fond vis-a-vis de cele indicate supra și menționează că întrucât inculpatul Cebotari Radj 6 și-a creat un cont pe rețelele de socializare pe nume fals și s-a prezentat părții vătămate pe un nume fals "Alexandru Morozov”, este evident că Bucila Aculina putea afla despre "existența” unei asemenea persoane doar de la Cebotari Radj. La fel, versiunea inventată de Cebotari Radj privind comiterea de către ”Alexandr Morozov” a unui accident rutier și tamponarea a doi copii minori, Bucila Aculina o putea afla doar de la Cebotari Radj și Hîncu Valentina. Respectiv, este evident că Bucila Aculina, cunoscând faptul că Cebotari Radj s-a prezentat părții vătămate sub numele Alexandru Morozov, că inculpatul, aflându-se în detenție nu avea cum să fie implicat într-un accident rutier, conștientiza pe deplin faptul că Hîncu Valentina este indusă în eroare și toată această istorie cu Morozov Alexandru, intențiile sale de a crea o familie cu Hîncu Valentina și accidentul rutier, a fost inventată doar pentru a o determina pe Hîncu Valentina să le transfere mijloace bănești. Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia că versiunea lui Bucila Aculina precum că ea nu ar fi cunoscut cine este destinatarul real al banilor transferați de Hîncu Valentina și în ce mod partea vătămată a fost determinată să transfere acești bani, este doar o poziție de apărare a inculpatei. Mai mult ca atât, instanța de apel a notat că cele constatate mai sus rezultă și din declarațiile martorilor Hîncu Angela și Țîgulea Veronica, dar și din mijloacele materiale de probă analizate mai sus. Cât privește obiecțiile părții apărării precum că în instanța de fond nu a fost audiată partea vătămată, instanța de apel a atras atenția la faptul că, instanța de fond a întreprins măsurile necesare în vederea asigurării prezenței acesteia la ședința de judecată. Însă, după cum s-a constatat și din declarațiile martorului Hîncu Angela, care este nora lui Hîncu Valentina, ultima este plecată peste hotarele țării și nu se cunoaște când va reveni în Republica Moldova. În cele din urmă, instanța de apel a relevat că pedeapsa stabilită de prima instanță inculpaților este în limitele legale prevăzute de sancțiunea normei de incriminare și individualizată corespunzător încât să răspundă principiului proporționalității și restabilirii echității legii penale.

Legalitatea și temeinicia deciziei instanței de apel este contestată cu recurs ordinar de către: - avocatul Roibu Ioana în numele inculpatei Bucila Aculina, care invocând temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 16) Cod de procedură penală solicită casarea hotărârilor pronunțate pe caz, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpata să fie achitată de sub învinuirea înaintată, pe motiv că fapta sa nu întrunește elementele infracțiunii. În susținerea recursului se arată că soluția instanței de apel este o manifestare de susținere a părții acuzării, astfel, instanța de apel, refuzând să se pronunțe asupra celor mai esențiale motive invocate în apelurile părții apărării în interesele inculpatei Bucilă 7 Aculina, care în totalitate au fost ignorate de către instanța de apel, ca în final, să adopte o decizie nemotivată, contrară unui proces echitabil și principiilor contradictorialității și egalității armelor, în sensul art. 6 CEDO, ceea ce constituie în sine un viciu fundamental. Conform jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să se pronunțe instanța de apel sunt dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări. Chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel sunt dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă normele de drept procesual și penal au fost corect aplicate (Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr. 22 Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel). Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate deoarece, judecând cauza potrivit regulilor generale, conform dispozitivului și descriptivului deciziei atacate a ignorat prevederile Codului de procedură penală. Împrejurările expuse atestă în mod lucid că, instanțele de fond și de apel nu au judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii; - inculpata Bucila Aculina, care fără a invoca vreun temei din cele 16 prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicită pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie luate în considerație toate circumstanțele cauzei penale în privința sa. Pentru a argumenta recursul declarat, inculpata susține că nu au fost administrate probe care să dovedească vinovăția sa, precum și nu s-a luat în considerație faptul că declarațiile unor martori sunt contradictorii. A mai ținut să menționeze că i-a făcut o favoare inculpatului Cebotari Radj, deoarece mama acestuia este bunica copiilor săi și aceasta este unica sa contribuție în prezenta cauză penală. 4.1. Pe marginea recursurilor declarate, a depus referință procurorul de nivelul Curții Supreme de Justiție care a solicitat inadmisibilitatea acestora, pe motiv că decizia contestată este legală și pe deplin motivată.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că, acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele considerente. Conform art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs este în drept să decidă asupra inadmisibilității recursului în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Din conținutul recursului declarat de avocatul Roibu Ioana în numele inculpatei Bucila Aculina se desprind următoarele temeiuri de drept prescrise la art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 16) Cod de procedură penală, care au fost desfășurate de către recurentă fără 8 a se face vreo referire la speța dată, adică nu s-a indicat în concret, care au fost încălcările admise de către instanțele de fond prin prisma acestor temeiuri și hotărârile pronunțate pe caz, a căror soluție a fost afectată de aceste erori de drept. Astfel că, în esență, criticele recurentei se axează pe idei de ordin general și transcrierea prevederilor legale fără a se face referire la circumstanțele cauzei sau cel puțin la acele împrejurări asupra cărora instanțele de fond ar fi admis o eroare de drept din cele prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. În lumina celor statuate, Colegiul penal, efectuând un control judiciar al deciziei recurate, constată că această instanță nu a admis nici o eroare de drept, iar acțiunile inculpatei corect au fost încadrate în baza art. 42, 190 alin. (4) Cod penal. Elementele constitutive ale componenței vizate au fost justificat descrise și raportate la circumstanțele cauzei coroborate cu probele administrate de către partea acuzării în această cauză penală. Cât privește cele invocate de inculpată în recursul declarat, instanța de recurs atestă că argumentele în cauză se referă la circumstanțele de fapt și de apreciere a probelor, inculpata înaintând o versiune a evenimentelor, care constituie nu altceva decât o percepție subiectivă a celor întâmplate și o metodă de apărare cu scopul de a evita tragerea sa la răspundere penală pentru faptele comise. De asemenea, instanța de recurs de recurs ține să sublinieze că procedura de apreciere a probelor ține de starea de fapt a cauzei, care a fost deja statuată de către instanța de apel, de competența căreia este stabilirea stării de fapt. Instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și s-o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, însă va ține seama de starea de fapt deja constatată prin hotărârea judecătorească devenită definitivă. Această concluzie se desprinde din prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, care prin temeiurile enumerate în pct. 1)-16) oferă dreptul de casare numai dacă se constată o eroare de drept. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei). Reieșind din cele enunțate mai sus, se atestă în mod concludent că instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de către recurente că hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și că recursurile ordinare sunt vădit neîntemeiate. 9

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E: Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Roibu Ioana în numele inculpatei Bucila Aculina și de către inculpata Bucila Aculina, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 iulie 2022, în cauza penală în privința lui Bucila Aculina XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 16 februarie 2023. Președinte Toma Nadejda Judecători Guzun Ion Catan Liliana 10