1ra-2939 — art.287 al.3 CP

1ra-2939 — art.287 al.3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-2239/21

1-19061629-01-1ra-16122021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

12 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Plămădeală Ghenadie, Toma Nadejda,

Țurcan Anatolie, Cobzac Elena

Judecând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul

ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție

Chișinău, Popov Oleg, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 15 septembrie 2021, în cauza penală în privința lui

Prestescu Ion xxxxx, născut la xxxxx, originar

și domiciliat în xxxxx și

Pleșca Pavel xxxxx, născut la xxxxx, originar

și domiciliat în or. xxxxx,

ambii, în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal.

Termenii de examinare:

prima instanță: 30.05.2019 – 18.03.2021;

instanța de apel: 15.04.2021 – 15.09.2021;

instanța de recurs: 16.12.2021 – 12.05.2022.

Asupra motivelor invocate în recurs, în baza materialelor cauzei

penale, Colegiul penal lărgit

A C O N S T A T A T :

2021, Pleșca Pavel xxxxx a fost recunoscut vinovat în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal și în baza acestei Legi

a fost condamnat la 5 (cinci) ani închisoare, cu executare în penitenciar

de tip semiînchis.

Prin aceeași sentință Prestescu Ion xxxxx a fost recunoscut vinovat

în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal și în baza

acestei Legi a fost condamnat la 4 (patru) ani închisoare, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis.

În conformitate cu art.90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite

inculpaților Prestescu Ion și Pleșca Pavel a fost suspendată condiționat pe

o perioadă de probațiune de 4 (patru) ani.

1

S-a dispus încasarea din contul lui Pleșca Pavel și Prestescu Ion în

beneficiul Statului a câte 672 ( șase sute șaptezeci și doi) lei, cu titlu de

cheltuieli de judecată.

Totodată, a fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Pleșca Pavel, la 10.12.2018, aproximativ la orele 00:00, aflându-se

în stare de ebrietate, în incinta localului „Driver”, situat pe str. Ștefan cel

Mare, nr. 117, mun. Strășeni, prin participație simplă, cu intenție directă,

împreună și de comun acord cu Prestescu Ion, urmărind scopul încălcării

grosolane a ordinii publice, din motive huliganice, manifestând obrăznicie

deosebită în loc public, a numit cu cuvinte necenzurate pe lucrătorii

localului Scutari Lilian, Godea Serghei și Chiforișin Deonisie, amenințând

cu răfuială fizică pe lucrătorii menționați și pe toți clienții localului.

Ulterior, ieșind la terasa localului, a luat un capac din metal de la

urna de gunoi și a dorit să-l lovească pe Scutari Lilian în regiunea capului,

însă l-a lovit peste mâna dreaptă, deoarece ultimul a pus mâna la cap în

scop de apărare.

Totodată, l-a apucat cu mâinile strâns de picioare și nu-i permitea

să se miște. Conform Raportului de expertiză medico-legală nr.

201931D22 din 23 ianuarie 2019 la cet. Scutari Lilian s-a depistat

echimoză pe mâna dreaptă, care s-au format sub acțiunea traumatică a

unui corp contondent, posibil în timpul și circumstanțele indicate, duce la

dereglarea sănătății până la 6 zile și se califică ca vătămări corporale

neînsemnate.

Astfel, acțiunile lui Pleșca Pavel au fost încadrate juridic în baza

art.287 alin.(3) Cod penal, după indicii calificativi - ” huliganismul agravat,

adică acțiunile prevăzute la alin. (1) sau (2), dacă au fost săvârșite cu

încercarea aplicării altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau

a sănătăți.”

Prestescu Ion, la 10.12.2018, aproximativ la orele 00:00, aflându-

se în stare de ebrietate, în incinta localului ,,Driver”, situat pe str. Ștefan

cel Mare, nr. 117, mun. Strășeni, prin participație simplă, cu intenție

directă, împreună și de comun acord cu Pleșca Pavel, urmărind scopul

încălcării grosolane a ordinii publice, din motive huliganice, manifestând

obrăznicie deosebită în loc public, a numit cu cuvinte necenzurate pe

lucrătorii localului Scutari Lilian, Godea Serghei și Chiforișin Deonisie,

amenințând cu răfuială fizică pe lucrătorii menționați și pe toți clienții

localului.

Ulterior, din mâneca scurtei personale a scos o șurubelniță, pe care

o ținea în mână și gesticula cu ea, îndreptându-se spre tejgheaua barului.

Apropiindu-se de Chiforișîn Deonisie gesticula cu șurubelnița deasupra

capului ultimului și îl numea cu cuvinte necenzurate. După care, fiind

scos afară din incinta localului, și anume la terasa localului Prestescu Ion,

a început a-l lovi și a-l împinge pe Godea Serghei, numindu-l la fel cu

cuvinte necenzurate, dorind să se întoarcă înapoi în local.

Conform Raportului de expertiză medico-legală nr. 201931D23 din

23 ianuarie 2019 la cet. Godea Serghei s-au depistat echimoze pe corp și

membre superioare, care s-au format sub acțiunea traumatică a unui corp

2

contondent, posibil în timpul și circumstanțe indicate, duce la dereglarea

sănătății până la 6 zile și se califică ca vătămări corporale neînsemnate.

Astfel, acțiunile lui Prestescu Ion au fost încadrate juridic în baza art.

287 alin.(3) Cod penal, după indicii calificativi - ” huliganismul agravat,

adică acțiunile prevăzute la alin. (1) sau (2), dacă au fost săvârșite cu

încercarea aplicării altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau

a sănătăți.”

Strășeni, Pruneanu Elena a contestat-o cu apel, solicitând casarea

parțială a acesteia, în partea stabilirii pedepsei inculpatului și pronunțarea

unei noi hotărâri prin care:

Inculpatul Pleșca Pavel să fie recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal și să-i fie stabilită

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis;

Inculpatul Prestescu Ion să fie recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal și să-i fie stabilită

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis.

A dispune încasarea în mod solidar de la inculpați în contul statului

suma de 1344 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Corpurile delicte de pe cauza penală de nimicit.

3.1. În motivarea apelului a invocat, că pedeapsa aplicată este prea

blândă în sensul aplicării față de inculpați a prevederilor art.90 Cod penal,

considerând că această soluție este una greșită și care nu corespunde

scopului pedepsei penale de corectare și reeducare a inculpaților, deoarece

inculpații intenționat au comis infracțiunea de huliganism.

Astfel, acuzatorul consideră că prima instanță nu a ținut cont de

circumstanța agravantă prevăzută de art. 77 alin. (1), lit. a) Cod penal –

săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost

condamnată, pentru o infracțiune similară în privința lui Pleșca Pavel și de

circumstanța agravantă prevăzută la art. 77 alin. (1), lit. c) Cod penal –

săvârșirea infracțiunii prin orice formă de participație.

Prima instanță nu a ținut cont de circumstanțele cazului și pericolul

social pe care inculpații îl prezintă, nefiind luate în considerație nici

împrejurările de fapt în care a fost comisă infracțiunea și personalitatea

inculpaților Pleșca Pavel și Prestescu Ion.

4.1. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

15 septembrie 2021, a fost admis apelul declarat, casată sentința total,

inclusiv din oficiu, în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală și

pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima

instanță după cum urmează:

Pleșca Pavel xxxxx a fost recunoscut vinovat în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal și în baza acestei Legi

a fost condamnat la 5 (cinci) ani închisoare, cu executare în penitenciar

de tip semiînchis.

Prin aceeași sentință Prestescu Ion xxxxx a fost recunoscut vinovat

în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal și în baza

3

acestei Legi a fost condamnat la 4 (patru) ani închisoare, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis.

În conformitate cu art.90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite

inculpaților Pleșca Pavel și Prestescu Ion a fost suspendată condiționat pe

o perioadă de probațiune de 4 (patru) ani.

S-a dispus încasarea din contul lui Pleșca Pavel și Prestescu Ion în

beneficiul Statului a sumei de 1344 (una mie trei sute patruzeci și patru)

lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Totodată, a fost soluționată soarta corpurilor delicte.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că, prin

modificările operate la legea nr.277-XVI din 18.12.2008, pusă în aplicare

la 24.05.2009, din conținutul dispozitivului art.287 alin. (1) Cod penal,

s- a exclus sintagma exprimând o vădită lipsă de respect fată de societate,

iar prin hotărârea Curții Constituționale nr.25 din 12.08.2018, s-a

declarat neconstituțional calificativul ”grosolan” și ”cinism”, imputată

inculpaților prin actul de sesizare a instanței, respectiv instanța de apel a

considerat necesar a exclude elementele date din fapta reținută ca fiind

dovedită prin prezenta decizie.

În aceasta ordine de idei, instanța de apel judecând apelul, verificând

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, în conformitate cu prevederile art. 385 alin. (1), pct. 1)-4)

Cod de procedură penală a constatat că:

Pleșca Pavel la data de 10.12.2018, aproximativ la orele 00:00,

aflându-se în stare de ebrietate, în incinta localului „Driver”, situat pe str.

Ștefan cel Mare, nr. 117, mun. Strășeni, prin participație simplă, cu intenție

directă, împreună și de comun acord cu Prestescu Ion, urmărind scopul

încălcării ordinii publice, din motive huliganice, manifestând obrăznicie

deosebită în loc public, a numit cu cuvinte necenzurate pe lucrătorii 6

localului Scutari Lilian, Godea Serghei și Chiforișin Deonisie, amenințând cu

răfuială fizică pe lucrătorii menționați și pe toți clienții localului.

Ulterior, ieșind la terasa localului, a luat un capac din metal de la urna

de gunoi și a dorit să-l lovească pe Scutari Lilian în regiunea capului, însă l-

a lovit peste mâna dreaptă, deoarece ultimul a pus mâna la cap în scop de

apărare. Totodată, l-a apucat cu mâinile strâns de picioare și nu-i permitea

să se miște.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 201931D22 din 23

ianuarie 2019 la cet. Scutari Lilian s-a depistat echimoză pe mâna dreaptă,

care sau format sub acțiunea traumatică a unui corp contondent, posibil în

timpul și circumstanțele indicate, duce la dereglarea sănătății până la 6 zile

și se califică ca vătămări corporale neînsemnate.

Prestescu Ion, la data de 10.12.2018, aproximativ la orele 00:00,

aflându-se în stare de ebrietate, în incinta localului ,,Driver”, situat pe str.

Ștefan cel Mare, nr. 117, mun. Strășeni, prin participație simplă, cu intenție

directă, împreună și de comun acord cu Pleșca Pavel, urmărind scopul

încălcării ordinii publice, din motive huliganice, manifestând obrăznicie

deosebită în loc public, a numit cu cuvinte necenzurate pe lucrătorii localului

Scutari Lilian, Godea Serghei și Chiforișin Deonisie, amenințând cu răfuială

fizică pe lucrătorii menționați și pe toți clienții localului.

4

Ulterior, din mâneca scurtei personale a scos o șurubelniță, pe care o

ținea în mână și gesticula cu ea, îndreptându-se spre tejgheaua barului.

Apropiindu-se de Chiforișîn Deonisie gesticula cu șurubelnița deasupra

capului ultimului și îl numea cu cuvinte necenzurate. După care, fiind scos

afară din incinta localului, și anume la terasa localului Prestescu Ion, a

început a-l lovi și a-l împinge pe Godea Serghei, numindu-l la fel cu cuvinte

necenzurate, dorind să se întoarcă înapoi în local.

Conform Raportului de expertiză medico-legală nr. 201931D23 din 23

ianuarie 2019 la cet. Godea Serghei s-au depistat echimoze pe corp și

membre superioare, care s-au format sub acțiunea traumatică a unui corp

contondent, posibil în timpul și circumstanțe indicate, duce la dereglarea

sănătății până la 6 zile și se califică ca vătămări corporale neînsemnate”.

Analizând probele, cercetându-le prin prisma rigorilor de drept,

instanța de apel a calificat acțiunile inculpaților Prestescu Ion și Pleșca

Pavel în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, după semnele calificative -

„huliganismul agravat, adică acțiunile prevăzute la alin. (1) sau (2), dacă au

fost săvârșite cu încercarea aplicării altor obiecte pentru vătămarea

integrității corporale sau a sănătății.”

Instanța de apel a constatat că, deși inculpații Prestescu Ion și Pleșca

Pavel nu și-au recunoscut vinovăția, vina acestora a fost dovedită pe deplin

prin cumulul de probe administrate legal în cadrul cercetării judecătorești,

care au fost verificate în cadrul ședinței instanței de apel și anume prin

declarațiile părților vătămate Scutari Lilian (f. d. 44-46, vol. II), Chiforișîn

Deonisie (f. d. 47-48, vol. II), Godea Serghei (f. d. 49-50, vol. II), declarațiile

martorilor Madan Eugeniu (f. d. 62-64, vol. II) Crîcimari Cristian (f. d. 65-

66, vol. II), Vornicescu Rada (f. d. 90-92, vol. I), Antanaciuc Victor (f. d.

116-118, vol. II), Pereu Grigore (f. d. 119-122, vol. II) precum și

documentele cercetate în ședința de judecată și anume: raportul de

expertiză judiciară nr. 201931D21 din 23.01.2019 (f. d. 81, vol. I); raportul

de expertiză judiciară nr. 201931D22 din 23.01.2019 (f. d. 87, vol. I);

raportul de expertiză judiciară nr. 201931D23 din 23.01.2019 (f. d. 93,

vol. I); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 10.12.2018 (f. d.18,

vol. I).

Astfel, instanța de apel, audiind participanții la proces, verificând

prin prisma art.101 Cod de procedură penală probele administrate legal

de către prima instanță, cercetate și verificate de instanța de apel a

constatat că vinovăția inculpaților Prestescu Ion și Pleșca Pavel în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal.

În continuare, instanța de apel a reținut că legalitatea și temeinicia

sentinței a fost contestată cu apel de către acuzatorul de stat, în partea

individualizării pedepsei penale, solicitând în acest sens, aplicarea

inculpaților Prestescu Ion și Pleșca Pavel în baza art. 287 alin. (3) Cod

penal a unei pedepse sub formă de închisoare, cu executarea reală a

pedepsei.

Inculpații Prestescu Ion și Pleșca Pavel nu au recunoscut vina în

comiterea infracțiunii încriminate și nici nu au contestat cu apel sentința

de condamnare pronunțată de către prima instanță.

La individualizarea pedepsei penale în privința inculpaților Prestescu

5

Ion și Pleșca Pavel pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287

alin.(3) Cod penal, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. art. 7,

61, 75 Cod penal, precum și de circumstanțele reale și personale, de

caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite care potrivit art.

16 alin. (4) Cod penal, se clasifică ca infracțiune „gravă”, de persoana

inculpaților, și a ajuns la concluzia de a-i stabili inculpatului Prestescu Ion

pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, iar inculpatului

Pleșca Pavel pedeapsă de 5 ani închisoare. În temeiul art. 90 Cod penal,

executarea pedepsei cu închisoare a fost suspendată pe o perioadă de

probațiune de 4 ani.

Instanța de apel a respins solicitarea procurorului privind stabilirea

inculpaților a unei pedepsei sub formă de închisoare cu executare reală a

acesteia, or apreciind totalitatea circumstanțelor care caracterizează

personalitatea inculpaților, a considerat că executarea reală pedepsei cu

închisoare stabilită inculpaților nu este rațională.

Totodată, instanța de ape a menționat că, deși inculpatul Pleșca

Pavel, anterior a fost condamnat pentru o infracțiune ușoară prin sentința

Judecătoriei Strășeni din 11.02.2015 în baza art. 349 alin.(1) Cod penal,

la 1 an și 6 luni, la momentul comiterii infracțiunii, antecedentele penale

erau stinse, iar inculpatul Prestescu Ion nu a fost anterior judecat.

De asemenea, instanța de apel a reținut că, ambii inculpați la locul

de trai se caracterizează pozitiv, s-au împăcat cu părțile vătămate Scutari

Lilian, Gorea Sergiu, care au depus cereri la organul de urmărire penală și

au solicitat încetarea urmăririi penale (f. d. 159; 165; 167, vol. I), iar în

instanța de judecată nu au avut careva pretenții față de inculpați.

procurorul a declarat recurs ordinar, solicitând casarea acesteia, în

partea stabilirii pedepsei inculpaților și remiterea cauzei la rejudecare în

această parte, invocând ca temei de casare prevederile art.427 alin.(1),

pct.6) și 10) Cod de procedură penală, concretizând că hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului în cazul când instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, ori s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

5.1 În motivarea recursului, recurentul invocă blândețea pedepsei

stabilite inculpatului, argumentând că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat motivat asupra argumentelor

invocate de către procuror, optând în exclusivitate pentru individualizarea

din nou atât a pedepsei penale cât și a modalității de executare a pedepsei;

- instanța de apel nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. art.

61, 75, 76 Cod penal și incorect a ajuns la concluzia de aplicare în privința

inculpaților a prevederilor art.90 Cod penal;

- instanța de apel nu a argumentat soluția de individualizare a

modalității de executare a pedepsei cu închisoarea, stabilită inculpaților

Prestescu Ion, limitându-se doar la constatările „inculpatul Pleșca Pavel

anterior a fost condamnat pentru o infracțiuni ușoară și anume prin sentința

Judecătoriei Strășeni din 11.02.2015 în baza art. 349 alin. (1) Cod penal la

un 1 an și 6 luni, însă deja la momentul comiterii infracțiunii de care este

6

învinuit antecedentele penale erau stinse, iar inculpatul Prestescu Ion nu a

fost anterior judecat…ambii inculpați la locul de trai se caracterizează

pozitiv, s-au împăcat cu părțile vătămate… părțile vătămate au depus cereri

la organul de urmărire penală prin care au solicitat încetarea urmăririi

penale”;

- instanța de apel a omis să rețină că inculpatul Pleșca Pavel este

predispus la săvârșirea de infracțiuni care presupune aplicarea violenței,

inculpatul Pleșca Pavel a săvârșit o infracțiunea gravă, la doar câteva luni

distanță de la momentul stingerii antecedentului penal;

- deși inculpații Prestescu Ion și Pleșca Pavel nu au recunoscut

vinovăția în săvârșirea infracțiuni încriminate, iar cauza penală a fost

examinată în primă instanța în procedură generală, instanța de apel a

examinat această cauză penală în ordinea procedurii simplificate, pe baza

probelor administrate la etapa urmăririi penale.

5.1. În conformitate cu prevederile art.431 alin.(1), pct.11) Cod de

procedură penală, avocatul Babără Victor în numele inculpatului a depus

referință asupra recursului declarat de procuror, menționând că acesta

urmează a fi respins ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece instanța de apel

a emis o decizie legală și întemeiată.

5.2. La 14 ianuarie 2022, avocatul Babără Victor în numele

inculpatului Prestescu Ion a înaintat un cerere prin care a solicită

aplicarea prevederilor Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a

XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova.

Colegiul lărgit concluzionează că acesta urmează a fi respins ca

inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art.435 alin.(1), pct. 1) Cod de

procedură penală, judecând recursul instanța este în drept să respingă

recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

Conform prevederilor art.424 alin.(2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate

expres de art.427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie

să fie invocate de recurent, or, art.427 alin.(1) Cod de procedură penală,

prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la

judecarea cauzei.

Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de

drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect Legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Reieșind din conținutul cererii de recurs, Colegiul penal lărgit atestă,

că acuzatorul de stat invocă în calitate de temei pentru casarea deciziei

instanței de apel prevederile art.427 alin.(1), pct.6) și 10) Cod de procedură

penală, care stabilesc că hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

de apel în cazurile, când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

7

care se întemeiază soluția, ori s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale, considerând că inculpaților Prestescu Ion și Pleșca

Pavel greșit le-au fost aplicate prevederile art.90 Cod penal.

Partea acuzării este de acord cu starea de fapt reținută de către

instanța de apel, cu încadrarea juridică a acțiunilor imputate, precum și

cu categoria și termenul pedepsei penale stabilite inculpaților Prestescu

Ion și Pleșca Pavel, însă dezacordul cu decizia instanței de apel se

focusează pe motivarea insuficientă a individualizării modalității de

executare a pedepsei penale.

Verificând materialele cauzei, în raport cu alegațiile procurorului,

instanța de recurs a ajuns la concluzia că cele invocate de recurent, nu și-

au găsit confirmarea, iar soluția adoptată pe marginea acestei spețe de

către instanța de apel, este legală, întemeiată și urmează a fi menținute

integral.

Într-un prim aspect, este relevant de a specifica că, invocând eroarea

de drept prevăzută de art.427 alin.(2), pct.6) Cod de procedură penală,

recurentul menționează despre faptul că instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, însă afirmațiile aduse în

recurs sânt de ordin general și declarative, ceea ce duce și la respingerea

acestui argument.

În desfășurarea aceleiași idei, instanța de recurs mai specifică că, așa

cum rezultă din textul deciziei atacate, instanța de apel și-a motivat soluția

adoptată în conformitate cu prevederile art.417 alin.(1), pct.8) Cod de

procedură penală și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apelul procurorului, cuprinzând și motivele pe care

se întemeiază soluția adoptată.

Cu referire la critica recurentului, precum că instanța de apel a

examinat cauza penală în privința inculpaților Pleșca Pavel și Prestescu

Ion în procedură simplificată, Colegiul penal lărgit atestă că este

neîntemeiată, or cauză penală în privința inculpaților Pleșca Pavel și

Prestescu Ion a fost examinată în procedură generală, întrucât din

materialele cauzei și din conținutul deciziei adoptate se constată că

instanța de apel și-a întemeiat soluția adoptată în baza probelor cercetate

de prima instanță, verificate și apreciate de instanța de apel prin prisma

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, fiind descrise și analizate

în decizia instanței de apel (f.d.33-54, vol. II), cu respectarea prevederilor

art. art. 414 - 415 Cod de procedură penală.

Totodată, Colegiul penal lărgit găsește vădit nefondată și invocarea

recurentului referitor la aplicabilitatea eronată a prevederilor art.90 Cod

penal față de inculpați și susține integral statuările instanței de apel în

acest sens, considerând că la caz corect s-a dispus în temeiul art.90 Cod

penal suspendarea executării pedepsei stabilite lui Prestescu Ion și Pleșca

Pavel a câte 4 ani pentru fiecare, termen de probațiune.

În acest context, Colegiul penal lărgit consideră necesar a preciza că,

raționamentul care poate condiționa aplicarea prevederilor art.90 Cod

penal într-o cauză penală, întotdeauna are la origine persoana

inculpatului și comportamentul acestuia până la săvârșirea infracțiunii,

8

atitudinea și modul de manifestare a infractorului în fazele de urmărire

penală și de judecare a cauzei față de infracțiune, cum vinovatul își

apreciază fapta social periculoasă, conduita bună, stăruința depusă

pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau pentru a repara paguba

pricinuită, comportarea sinceră în cursul procesului. Pe de altă parte,

executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice sau să

înjosească demnitatea persoanei condamnate (art.61 alin.(2) Cod penal).

Colegiul penal lărgit specifică faptul că aplicarea prevederilor art.90

Cod penal - suspendarea condiționată a executării pedepsei, nu reprezintă

o categorie aparte de pedeapsă, ci o măsură oferită persoanei prin Lege de

a se corecta, dându-le posibilitate de a se manifesta în strictă exercitare a

Legii și a demonstra pe viitor că sunt cetățeni demni ai societății.

Potrivit art.90 alin.(1) Cod penal, la stabilirea pedepsei cu închisoare

pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție și de

cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvârșite din imprudență, instanța de

judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat,

va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa

stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei

aplicate vinovatului, indicând numaidecât în hotărâre motivele condamnării

cu suspendare condiționată a executării pedepsei și perioada de probațiune.

Respectiv, este prerogativa instanței de judecată să aprecieze dacă scopul

pedepsei poate fi atins fără executarea efectivă a acesteia.

Stabilirea tipului, duratei precum și a modului de executare a

pedepsei, de către instanța de judecată, într-un caz concret, se face în

raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea

infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările și

modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de

pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului

produs sau a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii

și scopul urmărit, conduita după săvârșirea faptei și în cursul procesului

penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătatea, situația familială și

socială, etc.

Față de considerentele menționate, Colegiul penal lărgit conchide, că

instanța de apel la stabilirea modalității de executare a pedepsei cu

închisoarea, a ținut cont de faptul că potrivit art.16 alin.(4) Cod penal,

infracțiunea imputată inculpaților face parte din categoria infracțiunilor

grave, iar art. 90 Cod penal nu interzice dispunerea suspendării

condiționate a executării pedepsei pentru săvârșirea acestui gen de

infracțiuni.

De asemenea, Colegiul penal lărgit reține că s-a efectuat o analiză

complexă a circumstanțelor cauzei, evidențiindu-se în acest sens atât

caracterul și gradul de pericol social al infracțiunii comise, cât și

personalitatea inculpaților, care la locul de trai se caracterizează pozitiv,

s-au împăcat cu părțile vătămate Scutari Lilian, Gorea Sergiu. Din

materialele cauzei se constată că părțile vătămate au depus cereri la

organul de urmărire penală, prin care au solicitat încetarea urmăririi

penale (f. d. 159; 165; 167, vol. I), iar în instanța de judecată nu au avut

careva pretenții față de inculpații Pleșca Pavel și Prestescu Ion.

9

Totodată, se atestă că inculpatul Pleșca Pavel anterior a fost

condamnat pentru o infracțiune ușoară și anume prin sentința

Judecătoriei Strășeni din 11 februarie 2015 în baza art. 349 alin. (1) Cod

penal la un 1 an și 6 luni (f.d.105 vol. I), însă la momentul comiterii

infracțiunii antecedentele penale erau stinse, iar potrivit prevederilor

art.111 alin. (3) Cod penal, stingerea antecedentelor penale anulează toate

incapacitățile și decăderile din drepturi legate de antecedentele penale.

La fel, din materialele cauzei se atestă că inculpatul Prestescu Ion

nu a fost anterior condamnat.

Astfel, Colegiul penal lărgit apreciază ca fiind neîntemeiate

argumentele recurentului privind omiterea de către instanța de apel a

evaluării corecte a personalității inculpatului Pleșca Pavel la stabilirea

pedepsei, întrucât instanța a oferit apreciere tuturor materialelor cauzei,

inclusiv datelor caracteristice ale inculpatului, stabilind inculpatului o

pedeapsa în limitele sancțiunii prevăzute de art.287 alin.(3) Cod penal – 5

ani închisoare, și proporțională în raport cu gravitatea faptei comise.

Nu poate fi reținută nici invocarea acuzării privind condamnarea

anterioară a inculpatului Pleșca Pavel prin sentințele Judecătoriei Strășeni

din 16.06.2011, 24.12.2012, 26.05.2016, or prin sentințele nominalizate

procesele penale în baza art. art. 187 alin. (1), 179 alin.(1), 179 alin. (2)

Cod penal, în temeiul art.109 Cod penal au fost încetate și deși îl

caracterizează ca personalitate pe Pleșca Pavel, nu determină condițiile de

inaplicabilitatea prevederilor art. 90 Cod penal și nu impune aplicarea unei

pedepse inechitabile.

Colegiul penal lărgit reiterează că, pedeapsa penală are pe lângă

scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, concretizând

dezaprobarea legală și judiciară, atât în ceea ce privește fapta penală

săvârșită, cât și în ceea ce privește persoana inculpatului.

Pe de altă parte, pedeapsa trebuie să fie astfel individualizată încât

inculpatul să se convingă de necesitatea respectării Legii penale și evitarea

în viitor a săvârșirii unor fapte penale similare. Aprecierea instanței de

judecată că scopul pedepsei poate fi atins și fără aplicarea celei mai severe

pedepse - închisoarea, trebuie să se fundamenteze pe un complex de

elemente obiective și subiective, care să conducă la concluzia că scopul

pedepsei, poate fi realizat și prin aplicarea unei pedepsei neprivative de

libertate.

În acest context, Colegiul penal lărgit consideră relevant de

menționat că CtEDO în jurisprudența sa, s-a pronunțat în favoarea

folosirii măsurilor neprivative de libertate (cauza Varga și alții v. Ungaria,

hotărârea din 10 martie 2015, § 104; cauza Norbert Sikorski v. Polonia,

hotărârea din 22 octombrie 2009, §158), statuând că trebuie să se ia în

considerare alternativele disponibile detenției și nu aplicarea automată a

pedepsei închisorii (cauza Kyprianou v. Cipru, hotărârea din 15 decembrie

2005, §108)

Colegiul penal lărgit consideră că, argumentele punctate în cererea

de recurs nu sunt incidente cauzei deferite judecății, iar sancțiunea

închisorii, cu suspendarea executării acesteia, așa cum a fost stabilită de

către instanța de apel, răspunde atât principiului proporționalității, cât și

10

scopului prevăzut în art.61 alin.(2) Cod penal de restabilire a echității

sociale, corectare a inculpaților, precum și de prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni, atât din partea acestora, cât și a altor persoane.

De asemenea, Colegiul penal lărgit face trimitere la pct. 37 a hotărârii

CtEDO din 16.02.2010 în cauza Albert vs. România, în care s-a statuat că,

art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să-și motiveze deciziile, nu poate

fi interpretat ca impunere de a da un răspuns detaliat pentru fiecare

argument (cauza Van de Hurk vs Olanda, din 19 aprilie 1994, pct. 61), cu

toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă,

fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie printr-un

alt mod, să examineze chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Prin urmare, instanța de recurs ordinar constatând temeinicia

motivării soluției instanței de apel, o însușește integral întrucât instanța

de apel a oferit răspunsuri complete și argumentate tuturor aspectelor

esențiale la individualizarea pedepsei, aceasta fiind una proporțională și

echitabilă faptelor comise.

În acest context, instanța de recurs conchide că, în prezenta cauză

nu se constată admiterea erorilor de drept semnalate de procuror și

prevăzute de art.427 alin.(1), pct.6) și 10) Cod de procedură penală, iar la

judecarea acestei cauze în ordine de apel, instanța a respectat prevederile

legale stipulate în dispozițiile art. art. 414 - 419 Cod de procedură penală

și a pronunțat o hotărâre legală și întemeiată, iar recursul este

neîntemeiat, urmând a fi respins ca inadmisibil.

6.1 Cu referire la cererea avocatului Babără Victor în numele

inculpatului Prestescu Ion de aplicare a prevederilor Legii nr. 243 din

24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova, Colegiul penal lărgit ține

să menționeze următoarele.

Potrivit prevederilor art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile

de drept comise de instanțele de fond și de apel, fiind enumerate 16

temeiuri de recurs, iar potrivit alin. (2) temeiurile menționate la alin.(1) pot

fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în apel sau

încălcarea a avut loc în instanța de apel.

La caz, instanța de apel a pronunțat decizia pe 15 septembrie 2021,

iar Legea nr. 243, a fost adoptată după această dată, adică la 24.12.2021

și a intrat în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial - 31.12.2022.

În acest context, Colegiul penal lărgit consideră că aplicarea

prevederilor Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de

la proclamarea independenței Republicii Moldova nr. 243 din 24.12.2021,

publicată și intrată în vigoare la 31.12.2021 în această speță nu poate avea

loc la etapa recursului ordinar, urmând a fi soluționată la etapa executării

pedepsei, în conformitate cu prevederile dispozițiilor art. art. 469-472 Cod

de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit

D E C I D E :

11

Se respinge, ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Popov Oleg, cu

menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15

septembrie 2021, în cauza penală în privința lui Prestescu Ion xxxxx și

Pleșca Pavel xxxxx.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 23 iunie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Plămădeală Ghenadie

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

12