1ra-2939 — Art.287 al.3 CP

Prin sentința Judecătoriei Strășeni, sediul central din 18 martie 2021, Pleșca Pavel xxxxx a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal și în baza acestei Legi a fost condamnat la 5 (cinci) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Prin aceeași sentință Prestescu Ion xxxxx a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal și în baza acestei Legi a fost condamnat la 4 (patru) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. În conformitate cu art.90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite inculpaților Prestescu Ion și Pleșca Pavel a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 4 (patru) ani. 1 S-a dispus încasarea din contul lui Pleșca Pavel și Prestescu Ion în beneficiul Statului a câte 672 ( șase sute șaptezeci și doi) lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. Totodată, a fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat în fapt că: Pleșca Pavel, la 10.12.2018, aproximativ la orele 00:00, aflându-se în stare de ebrietate, în incinta localului „Driver”, situat pe str. Ștefan cel Mare, nr. 117, mun. Strășeni, prin participație simplă, cu intenție directă, împreună și de comun acord cu Prestescu Ion, urmărind scopul încălcării grosolane a ordinii publice, din motive huliganice, manifestând obrăznicie deosebită în loc public, a numit cu cuvinte necenzurate pe lucrătorii localului Scutari Lilian, Godea Serghei și Chiforișin Deonisie, amenințând cu răfuială fizică pe lucrătorii menționați și pe toți clienții localului. Ulterior, ieșind la terasa localului, a luat un capac din metal de la urna de gunoi și a dorit să-l lovească pe Scutari Lilian în regiunea capului, însă l-a lovit peste mâna dreaptă, deoarece ultimul a pus mâna la cap în scop de apărare. Totodată, l-a apucat cu mâinile strâns de picioare și nu-i permitea să se miște. Conform Raportului de expertiză medico-legală nr. 201931D22 din 23 ianuarie 2019 la cet. Scutari Lilian s-a depistat echimoză pe mâna dreaptă, care s-au format sub acțiunea traumatică a unui corp contondent, posibil în timpul și circumstanțele indicate, duce la dereglarea sănătății până la 6 zile și se califică ca vătămări corporale neînsemnate. Astfel, acțiunile lui Pleșca Pavel au fost încadrate juridic în baza art.287 alin.(3) Cod penal, după indicii calificativi - ” huliganismul agravat, adică acțiunile prevăzute la alin. (1) sau (2), dacă au fost săvârșite cu încercarea aplicării altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătăți.” Prestescu Ion, la 10.12.2018, aproximativ la orele 00:00, aflându- se în stare de ebrietate, în incinta localului ,,Driver”, situat pe str. Ștefan cel Mare, nr. 117, mun. Strășeni, prin participație simplă, cu intenție directă, împreună și de comun acord cu Pleșca Pavel, urmărind scopul încălcării grosolane a ordinii publice, din motive huliganice, manifestând obrăznicie deosebită în loc public, a numit cu cuvinte necenzurate pe lucrătorii localului Scutari Lilian, Godea Serghei și Chiforișin Deonisie, amenințând cu răfuială fizică pe lucrătorii menționați și pe toți clienții localului. Ulterior, din mâneca scurtei personale a scos o șurubelniță, pe care o ținea în mână și gesticula cu ea, îndreptându-se spre tejgheaua barului. Apropiindu-se de Chiforișîn Deonisie gesticula cu șurubelnița deasupra capului ultimului și îl numea cu cuvinte necenzurate. După care, fiind scos afară din incinta localului, și anume la terasa localului Prestescu Ion, a început a-l lovi și a-l împinge pe Godea Serghei, numindu-l la fel cu cuvinte necenzurate, dorind să se întoarcă înapoi în local. Conform Raportului de expertiză medico-legală nr. 201931D23 din 23 ianuarie 2019 la cet. Godea Serghei s-au depistat echimoze pe corp și membre superioare, care s-au format sub acțiunea traumatică a unui corp 2 contondent, posibil în timpul și circumstanțe indicate, duce la dereglarea sănătății până la 6 zile și se califică ca vătămări corporale neînsemnate. Astfel, acțiunile lui Prestescu Ion au fost încadrate juridic în baza art. 287 alin.(3) Cod penal, după indicii calificativi - ” huliganismul agravat, adică acțiunile prevăzute la alin. (1) sau (2), dacă au fost săvârșite cu încercarea aplicării altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătăți.”

Nefiind de acord cu sentința, procurorul în Procuratura raionului Strășeni, Pruneanu Elena a contestat-o cu apel, solicitând casarea parțială a acesteia, în partea stabilirii pedepsei inculpatului și pronunțarea unei noi hotărâri prin care: Inculpatul Pleșca Pavel să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal și să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis; Inculpatul Prestescu Ion să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal și să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. A dispune încasarea în mod solidar de la inculpați în contul statului suma de 1344 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. Corpurile delicte de pe cauza penală de nimicit. 3.1. În motivarea apelului a invocat, că pedeapsa aplicată este prea blândă în sensul aplicării față de inculpați a prevederilor art.90 Cod penal, considerând că această soluție este una greșită și care nu corespunde scopului pedepsei penale de corectare și reeducare a inculpaților, deoarece inculpații intenționat au comis infracțiunea de huliganism. Astfel, acuzatorul consideră că prima instanță nu a ținut cont de circumstanța agravantă prevăzută de art. 77 alin. (1), lit. a) Cod penal – săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată, pentru o infracțiune similară în privința lui Pleșca Pavel și de circumstanța agravantă prevăzută la art. 77 alin. (1), lit. c) Cod penal – săvârșirea infracțiunii prin orice formă de participație. Prima instanță nu a ținut cont de circumstanțele cazului și pericolul social pe care inculpații îl prezintă, nefiind luate în considerație nici împrejurările de fapt în care a fost comisă infracțiunea și personalitatea inculpaților Pleșca Pavel și Prestescu Ion. 4.1. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 septembrie 2021, a fost admis apelul declarat, casată sentința total, inclusiv din oficiu, în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează: Pleșca Pavel xxxxx a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal și în baza acestei Legi a fost condamnat la 5 (cinci) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Prin aceeași sentință Prestescu Ion xxxxx a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal și în baza 3 acestei Legi a fost condamnat la 4 (patru) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. În conformitate cu art.90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite inculpaților Pleșca Pavel și Prestescu Ion a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 4 (patru) ani. S-a dispus încasarea din contul lui Pleșca Pavel și Prestescu Ion în beneficiul Statului a sumei de 1344 (una mie trei sute patruzeci și patru) lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. Totodată, a fost soluționată soarta corpurilor delicte. 4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că, prin modificările operate la legea nr.277-XVI din 18.12.2008, pusă în aplicare la 24.05.2009, din conținutul dispozitivului art.287 alin. (1) Cod penal, s- a exclus sintagma exprimând o vădită lipsă de respect fată de societate, iar prin hotărârea Curții Constituționale nr.25 din 12.08.2018, s-a declarat neconstituțional calificativul ”grosolan” și ”cinism”, imputată inculpaților prin actul de sesizare a instanței, respectiv instanța de apel a considerat necesar a exclude elementele date din fapta reținută ca fiind dovedită prin prezenta decizie. În aceasta ordine de idei, instanța de apel judecând apelul, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, în conformitate cu prevederile art. 385 alin. (1), pct. 1)-4) Cod de procedură penală a constatat că: Pleșca Pavel la data de 10.12.2018, aproximativ la orele 00:00, aflându-se în stare de ebrietate, în incinta localului „Driver”, situat pe str. Ștefan cel Mare, nr. 117, mun. Strășeni, prin participație simplă, cu intenție directă, împreună și de comun acord cu Prestescu Ion, urmărind scopul încălcării ordinii publice, din motive huliganice, manifestând obrăznicie deosebită în loc public, a numit cu cuvinte necenzurate pe lucrătorii 6 localului Scutari Lilian, Godea Serghei și Chiforișin Deonisie, amenințând cu răfuială fizică pe lucrătorii menționați și pe toți clienții localului. Ulterior, ieșind la terasa localului, a luat un capac din metal de la urna de gunoi și a dorit să-l lovească pe Scutari Lilian în regiunea capului, însă l- a lovit peste mâna dreaptă, deoarece ultimul a pus mâna la cap în scop de apărare. Totodată, l-a apucat cu mâinile strâns de picioare și nu-i permitea să se miște. Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 201931D22 din 23 ianuarie 2019 la cet. Scutari Lilian s-a depistat echimoză pe mâna dreaptă, care sau format sub acțiunea traumatică a unui corp contondent, posibil în timpul și circumstanțele indicate, duce la dereglarea sănătății până la 6 zile și se califică ca vătămări corporale neînsemnate. Prestescu Ion, la data de 10.12.2018, aproximativ la orele 00:00, aflându-se în stare de ebrietate, în incinta localului ,,Driver”, situat pe str. Ștefan cel Mare, nr. 117, mun. Strășeni, prin participație simplă, cu intenție directă, împreună și de comun acord cu Pleșca Pavel, urmărind scopul încălcării ordinii publice, din motive huliganice, manifestând obrăznicie deosebită în loc public, a numit cu cuvinte necenzurate pe lucrătorii localului Scutari Lilian, Godea Serghei și Chiforișin Deonisie, amenințând cu răfuială fizică pe lucrătorii menționați și pe toți clienții localului. 4 Ulterior, din mâneca scurtei personale a scos o șurubelniță, pe care o ținea în mână și gesticula cu ea, îndreptându-se spre tejgheaua barului. Apropiindu-se de Chiforișîn Deonisie gesticula cu șurubelnița deasupra capului ultimului și îl numea cu cuvinte necenzurate. După care, fiind scos afară din incinta localului, și anume la terasa localului Prestescu Ion, a început a-l lovi și a-l împinge pe Godea Serghei, numindu-l la fel cu cuvinte necenzurate, dorind să se întoarcă înapoi în local. Conform Raportului de expertiză medico-legală nr. 201931D23 din 23 ianuarie 2019 la cet. Godea Serghei s-au depistat echimoze pe corp și membre superioare, care s-au format sub acțiunea traumatică a unui corp contondent, posibil în timpul și circumstanțe indicate, duce la dereglarea sănătății până la 6 zile și se califică ca vătămări corporale neînsemnate”. Analizând probele, cercetându-le prin prisma rigorilor de drept, instanța de apel a calificat acțiunile inculpaților Prestescu Ion și Pleșca Pavel în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, după semnele calificative - „huliganismul agravat, adică acțiunile prevăzute la alin. (1) sau (2), dacă au fost săvârșite cu încercarea aplicării altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătății.” Instanța de apel a constatat că, deși inculpații Prestescu Ion și Pleșca Pavel nu și-au recunoscut vinovăția, vina acestora a fost dovedită pe deplin prin cumulul de probe administrate legal în cadrul cercetării judecătorești, care au fost verificate în cadrul ședinței instanței de apel și anume prin declarațiile părților vătămate Scutari Lilian (f. d. 44-46, vol. II), Chiforișîn Deonisie (f. d. 47-48, vol. II), Godea Serghei (f. d. 49-50, vol. II), declarațiile martorilor Madan Eugeniu (f. d. 62-64, vol. II) Crîcimari Cristian (f. d. 65- 66, vol. II), Vornicescu Rada (f. d. 90-92, vol. I), Antanaciuc Victor (f. d. 116-118, vol. II), Pereu Grigore (f. d. 119-122, vol. II) precum și documentele cercetate în ședința de judecată și anume: raportul de expertiză judiciară nr. 201931D21 din 23.01.2019 (f. d. 81, vol. I); raportul de expertiză judiciară nr. 201931D22 din 23.01.2019 (f. d. 87, vol. I); raportul de expertiză judiciară nr. 201931D23 din 23.01.2019 (f. d. 93, vol. I); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 10.12.2018 (f. d.18, vol. I). Astfel, instanța de apel, audiind participanții la proces, verificând prin prisma art.101 Cod de procedură penală probele administrate legal de către prima instanță, cercetate și verificate de instanța de apel a constatat că vinovăția inculpaților Prestescu Ion și Pleșca Pavel în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal. În continuare, instanța de apel a reținut că legalitatea și temeinicia sentinței a fost contestată cu apel de către acuzatorul de stat, în partea individualizării pedepsei penale, solicitând în acest sens, aplicarea inculpaților Prestescu Ion și Pleșca Pavel în baza art. 287 alin. (3) Cod penal a unei pedepse sub formă de închisoare, cu executarea reală a pedepsei. Inculpații Prestescu Ion și Pleșca Pavel nu au recunoscut vina în comiterea infracțiunii încriminate și nici nu au contestat cu apel sentința de condamnare pronunțată de către prima instanță. La individualizarea pedepsei penale în privința inculpaților Prestescu 5 Ion și Pleșca Pavel pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(3) Cod penal, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod penal, precum și de circumstanțele reale și personale, de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite care potrivit art. 16 alin. (4) Cod penal, se clasifică ca infracțiune „gravă”, de persoana inculpaților, și a ajuns la concluzia de a-i stabili inculpatului Prestescu Ion pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, iar inculpatului Pleșca Pavel pedeapsă de 5 ani închisoare. În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare a fost suspendată pe o perioadă de probațiune de 4 ani. Instanța de apel a respins solicitarea procurorului privind stabilirea inculpaților a unei pedepsei sub formă de închisoare cu executare reală a acesteia, or apreciind totalitatea circumstanțelor care caracterizează personalitatea inculpaților, a considerat că executarea reală pedepsei cu închisoare stabilită inculpaților nu este rațională. Totodată, instanța de ape a menționat că, deși inculpatul Pleșca Pavel, anterior a fost condamnat pentru o infracțiune ușoară prin sentința Judecătoriei Strășeni din 11.02.2015 în baza art. 349 alin.(1) Cod penal, la 1 an și 6 luni, la momentul comiterii infracțiunii, antecedentele penale erau stinse, iar inculpatul Prestescu Ion nu a fost anterior judecat. De asemenea, instanța de apel a reținut că, ambii inculpați la locul de trai se caracterizează pozitiv, s-au împăcat cu părțile vătămate Scutari Lilian, Gorea Sergiu, care au depus cereri la organul de urmărire penală și au solicitat încetarea urmăririi penale (f. d. 159; 165; 167, vol. I), iar în instanța de judecată nu au avut careva pretenții față de inculpați.

Nefiind de acord cu soluția adoptată de instanța de apel, procurorul a declarat recurs ordinar, solicitând casarea acesteia, în partea stabilirii pedepsei inculpaților și remiterea cauzei la rejudecare în această parte, invocând ca temei de casare prevederile art.427 alin.(1), pct.6) și 10) Cod de procedură penală, concretizând că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, ori s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. 5.1 În motivarea recursului, recurentul invocă blândețea pedepsei stabilite inculpatului, argumentând că: - instanța de apel nu s-a pronunțat motivat asupra argumentelor invocate de către procuror, optând în exclusivitate pentru individualizarea din nou atât a pedepsei penale cât și a modalității de executare a pedepsei; - instanța de apel nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 61, 75, 76 Cod penal și incorect a ajuns la concluzia de aplicare în privința inculpaților a prevederilor art.90 Cod penal; - instanța de apel nu a argumentat soluția de individualizare a modalității de executare a pedepsei cu închisoarea, stabilită inculpaților Prestescu Ion, limitându-se doar la constatările „inculpatul Pleșca Pavel anterior a fost condamnat pentru o infracțiuni ușoară și anume prin sentința Judecătoriei Strășeni din 11.02.2015 în baza art. 349 alin. (1) Cod penal la un 1 an și 6 luni, însă deja la momentul comiterii infracțiunii de care este 6 învinuit antecedentele penale erau stinse, iar inculpatul Prestescu Ion nu a fost anterior judecat…ambii inculpați la locul de trai se caracterizează pozitiv, s-au împăcat cu părțile vătămate… părțile vătămate au depus cereri la organul de urmărire penală prin care au solicitat încetarea urmăririi penale”; - instanța de apel a omis să rețină că inculpatul Pleșca Pavel este predispus la săvârșirea de infracțiuni care presupune aplicarea violenței, inculpatul Pleșca Pavel a săvârșit o infracțiunea gravă, la doar câteva luni distanță de la momentul stingerii antecedentului penal; - deși inculpații Prestescu Ion și Pleșca Pavel nu au recunoscut vinovăția în săvârșirea infracțiuni încriminate, iar cauza penală a fost examinată în primă instanța în procedură generală, instanța de apel a examinat această cauză penală în ordinea procedurii simplificate, pe baza probelor administrate la etapa urmăririi penale. 5.1. În conformitate cu prevederile art.431 alin.(1), pct.11) Cod de procedură penală, avocatul Babără Victor în numele inculpatului a depus referință asupra recursului declarat de procuror, menționând că acesta urmează a fi respins ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece instanța de apel a emis o decizie legală și întemeiată. 5.2. La 14 ianuarie 2022, avocatul Babără Victor în numele inculpatului Prestescu Ion a înaintat un cerere prin care a solicită aplicarea prevederilor Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova.

Judecând recursul ordinar, în raport cu materialele cauzei, Colegiul lărgit concluzionează că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art.435 alin.(1), pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate. Conform prevederilor art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, or, art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect Legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Reieșind din conținutul cererii de recurs, Colegiul penal lărgit atestă, că acuzatorul de stat invocă în calitate de temei pentru casarea deciziei instanței de apel prevederile art.427 alin.(1), pct.6) și 10) Cod de procedură penală, care stabilesc că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe 7 care se întemeiază soluția, ori s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, considerând că inculpaților Prestescu Ion și Pleșca Pavel greșit le-au fost aplicate prevederile art.90 Cod penal. Partea acuzării este de acord cu starea de fapt reținută de către instanța de apel, cu încadrarea juridică a acțiunilor imputate, precum și cu categoria și termenul pedepsei penale stabilite inculpaților Prestescu Ion și Pleșca Pavel, însă dezacordul cu decizia instanței de apel se focusează pe motivarea insuficientă a individualizării modalității de executare a pedepsei penale. Verificând materialele cauzei, în raport cu alegațiile procurorului, instanța de recurs a ajuns la concluzia că cele invocate de recurent, nu și- au găsit confirmarea, iar soluția adoptată pe marginea acestei spețe de către instanța de apel, este legală, întemeiată și urmează a fi menținute integral. Într-un prim aspect, este relevant de a specifica că, invocând eroarea de drept prevăzută de art.427 alin.(2), pct.6) Cod de procedură penală, recurentul menționează despre faptul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, însă afirmațiile aduse în recurs sânt de ordin general și declarative, ceea ce duce și la respingerea acestui argument. În desfășurarea aceleiași idei, instanța de recurs mai specifică că, așa cum rezultă din textul deciziei atacate, instanța de apel și-a motivat soluția adoptată în conformitate cu prevederile art.417 alin.(1), pct.8) Cod de procedură penală și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul procurorului, cuprinzând și motivele pe care se întemeiază soluția adoptată. Cu referire la critica recurentului, precum că instanța de apel a examinat cauza penală în privința inculpaților Pleșca Pavel și Prestescu Ion în procedură simplificată, Colegiul penal lărgit atestă că este neîntemeiată, or cauză penală în privința inculpaților Pleșca Pavel și Prestescu Ion a fost examinată în procedură generală, întrucât din materialele cauzei și din conținutul deciziei adoptate se constată că instanța de apel și-a întemeiat soluția adoptată în baza probelor cercetate de prima instanță, verificate și apreciate de instanța de apel prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, fiind descrise și analizate în decizia instanței de apel (f.d.33-54, vol. II), cu respectarea prevederilor art. art. 414 - 415 Cod de procedură penală. Totodată, Colegiul penal lărgit găsește vădit nefondată și invocarea recurentului referitor la aplicabilitatea eronată a prevederilor art.90 Cod penal față de inculpați și susține integral statuările instanței de apel în acest sens, considerând că la caz corect s-a dispus în temeiul art.90 Cod penal suspendarea executării pedepsei stabilite lui Prestescu Ion și Pleșca Pavel a câte 4 ani pentru fiecare, termen de probațiune. În acest context, Colegiul penal lărgit consideră necesar a preciza că, raționamentul care poate condiționa aplicarea prevederilor art.90 Cod penal într-o cauză penală, întotdeauna are la origine persoana inculpatului și comportamentul acestuia până la săvârșirea infracțiunii, 8 atitudinea și modul de manifestare a infractorului în fazele de urmărire penală și de judecare a cauzei față de infracțiune, cum vinovatul își apreciază fapta social periculoasă, conduita bună, stăruința depusă pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau pentru a repara paguba pricinuită, comportarea sinceră în cursul procesului. Pe de altă parte, executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice sau să înjosească demnitatea persoanei condamnate (art.61 alin.(2) Cod penal). Colegiul penal lărgit specifică faptul că aplicarea prevederilor art.90 Cod penal - suspendarea condiționată a executării pedepsei, nu reprezintă o categorie aparte de pedeapsă, ci o măsură oferită persoanei prin Lege de a se corecta, dându-le posibilitate de a se manifesta în strictă exercitare a Legii și a demonstra pe viitor că sunt cetățeni demni ai societății. Potrivit art.90 alin.(1) Cod penal, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvârșite din imprudență, instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând numaidecât în hotărâre motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei și perioada de probațiune. Respectiv, este prerogativa instanței de judecată să aprecieze dacă scopul pedepsei poate fi atins fără executarea efectivă a acesteia. Stabilirea tipului, duratei precum și a modului de executare a pedepsei, de către instanța de judecată, într-un caz concret, se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs sau a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, conduita după săvârșirea faptei și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătatea, situația familială și socială, etc. Față de considerentele menționate, Colegiul penal lărgit conchide, că instanța de apel la stabilirea modalității de executare a pedepsei cu închisoarea, a ținut cont de faptul că potrivit art.16 alin.(4) Cod penal, infracțiunea imputată inculpaților face parte din categoria infracțiunilor grave, iar art. 90 Cod penal nu interzice dispunerea suspendării condiționate a executării pedepsei pentru săvârșirea acestui gen de infracțiuni. De asemenea, Colegiul penal lărgit reține că s-a efectuat o analiză complexă a circumstanțelor cauzei, evidențiindu-se în acest sens atât caracterul și gradul de pericol social al infracțiunii comise, cât și personalitatea inculpaților, care la locul de trai se caracterizează pozitiv, s-au împăcat cu părțile vătămate Scutari Lilian, Gorea Sergiu. Din materialele cauzei se constată că părțile vătămate au depus cereri la organul de urmărire penală, prin care au solicitat încetarea urmăririi penale (f. d. 159; 165; 167, vol. I), iar în instanța de judecată nu au avut careva pretenții față de inculpații Pleșca Pavel și Prestescu Ion. 9 Totodată, se atestă că inculpatul Pleșca Pavel anterior a fost condamnat pentru o infracțiune ușoară și anume prin sentința Judecătoriei Strășeni din 11 februarie 2015 în baza art. 349 alin. (1) Cod penal la un 1 an și 6 luni (f.d.105 vol. I), însă la momentul comiterii infracțiunii antecedentele penale erau stinse, iar potrivit prevederilor art.111 alin. (3) Cod penal, stingerea antecedentelor penale anulează toate incapacitățile și decăderile din drepturi legate de antecedentele penale. La fel, din materialele cauzei se atestă că inculpatul Prestescu Ion nu a fost anterior condamnat. Astfel, Colegiul penal lărgit apreciază ca fiind neîntemeiate argumentele recurentului privind omiterea de către instanța de apel a evaluării corecte a personalității inculpatului Pleșca Pavel la stabilirea pedepsei, întrucât instanța a oferit apreciere tuturor materialelor cauzei, inclusiv datelor caracteristice ale inculpatului, stabilind inculpatului o pedeapsa în limitele sancțiunii prevăzute de art.287 alin.(3) Cod penal – 5 ani închisoare, și proporțională în raport cu gravitatea faptei comise. Nu poate fi reținută nici invocarea acuzării privind condamnarea anterioară a inculpatului Pleșca Pavel prin sentințele Judecătoriei Strășeni din 16.06.2011, 24.12.2012, 26.05.2016, or prin sentințele nominalizate procesele penale în baza art. art. 187 alin. (1), 179 alin.(1), 179 alin. (2) Cod penal, în temeiul art.109 Cod penal au fost încetate și deși îl caracterizează ca personalitate pe Pleșca Pavel, nu determină condițiile de inaplicabilitatea prevederilor art. 90 Cod penal și nu impune aplicarea unei pedepse inechitabile. Colegiul penal lărgit reiterează că, pedeapsa penală are pe lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, concretizând dezaprobarea legală și judiciară, atât în ceea ce privește fapta penală săvârșită, cât și în ceea ce privește persoana inculpatului. Pe de altă parte, pedeapsa trebuie să fie astfel individualizată încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării Legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte penale similare. Aprecierea instanței de judecată că scopul pedepsei poate fi atins și fără aplicarea celei mai severe pedepse - închisoarea, trebuie să se fundamenteze pe un complex de elemente obiective și subiective, care să conducă la concluzia că scopul pedepsei, poate fi realizat și prin aplicarea unei pedepsei neprivative de libertate. În acest context, Colegiul penal lărgit consideră relevant de menționat că CtEDO în jurisprudența sa, s-a pronunțat în favoarea folosirii măsurilor neprivative de libertate (cauza Varga și alții v. Ungaria, hotărârea din 10 martie 2015, § 104; cauza Norbert Sikorski v. Polonia, hotărârea din 22 octombrie 2009, §158), statuând că trebuie să se ia în considerare alternativele disponibile detenției și nu aplicarea automată a pedepsei închisorii (cauza Kyprianou v. Cipru, hotărârea din 15 decembrie 2005, §108) Colegiul penal lărgit consideră că, argumentele punctate în cererea de recurs nu sunt incidente cauzei deferite judecății, iar sancțiunea închisorii, cu suspendarea executării acesteia, așa cum a fost stabilită de către instanța de apel, răspunde atât principiului proporționalității, cât și 10 scopului prevăzut în art.61 alin.(2) Cod penal de restabilire a echității sociale, corectare a inculpaților, precum și de prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea acestora, cât și a altor persoane. De asemenea, Colegiul penal lărgit face trimitere la pct. 37 a hotărârii CtEDO din 16.02.2010 în cauza Albert vs. România, în care s-a statuat că, art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să-și motiveze deciziile, nu poate fi interpretat ca impunere de a da un răspuns detaliat pentru fiecare argument (cauza Van de Hurk vs Olanda, din 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie printr-un alt mod, să examineze chestiunile esențiale supuse atenției sale. Prin urmare, instanța de recurs ordinar constatând temeinicia motivării soluției instanței de apel, o însușește integral întrucât instanța de apel a oferit răspunsuri complete și argumentate tuturor aspectelor esențiale la individualizarea pedepsei, aceasta fiind una proporțională și echitabilă faptelor comise. În acest context, instanța de recurs conchide că, în prezenta cauză nu se constată admiterea erorilor de drept semnalate de procuror și prevăzute de art.427 alin.(1), pct.6) și 10) Cod de procedură penală, iar la judecarea acestei cauze în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale stipulate în dispozițiile art. art. 414 - 419 Cod de procedură penală și a pronunțat o hotărâre legală și întemeiată, iar recursul este neîntemeiat, urmând a fi respins ca inadmisibil. 6.1 Cu referire la cererea avocatului Babără Victor în numele inculpatului Prestescu Ion de aplicare a prevederilor Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, Colegiul penal lărgit ține să menționeze următoarele. Potrivit prevederilor art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, fiind enumerate 16 temeiuri de recurs, iar potrivit alin. (2) temeiurile menționate la alin.(1) pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel. La caz, instanța de apel a pronunțat decizia pe 15 septembrie 2021, iar Legea nr. 243, a fost adoptată după această dată, adică la 24.12.2021 și a intrat în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial - 31.12.2022. În acest context, Colegiul penal lărgit consideră că aplicarea prevederilor Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova nr. 243 din 24.12.2021, publicată și intrată în vigoare la 31.12.2021 în această speță nu poate avea loc la etapa recursului ordinar, urmând a fi soluționată la etapa executării pedepsei, în conformitate cu prevederile dispozițiilor art. art. 469-472 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1), pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit DECIDE : 11 Se respinge, ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Popov Oleg, cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 septembrie 2021, în cauza penală în privința lui Prestescu Ion xxxxx și Pleșca Pavel xxxxx. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 23 iunie 2022. Președinte Timofti Vladimir Judecători Plămădeală Ghenadie Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena 12