1ra-449/2022 — art. 287 alin. 1 CP

1ra-449/2022 — art. 287 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-449/2022

1-20019371-01-1ra-23032022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

11 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Cobzac Elena și Plămădeală Ghenadie

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Pasat Liliana, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 noiembrie

2021, în cauza penală privindu-l pe

Galben Cristian Xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

conformitate cu prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, procesul penal

pornit în privința lui Galben Cristian, a fost încetat în temeiul art.275 pct.9) Cod de

procedură penală în legătură cu existența altor circumstanțe prevăzute de lege care

exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală.

Galben Cristian a fost pus sub învinuire pentru faptul că la 11 august 2019,

aproximativ la ora 22:00, aflându-se în s.Sloveanca r.Sîngerei, în fața casei de

cultură, acționând din intenții huliganice, încălcînd grosolan ordinea publică, care

s-a manifestat prin încălcarea normelor de drept și morale de conviețuire socială ce

garantează securitatea publică și personală a cetățenilor, exprimând o vădită lipsă

de respect față de societate, s-a apropiat de Taban Serghei, care în acel moment

discuta cu Țurcanu Sergiu și Galben Octavian, fapt după care, fără careva motive,

demonstrativ și manifestînd o obrăznicie deosebită, i-a aplicat acestuia multiple

1

lovituri în regiunea capului și a corpului, în rezultatul cărora, Taban Serghei a

căzut la pământ fără conștiință.

În urma acțiunilor violente întreprinse de Galben Cristian, lui Taban Serghei i-

au fost cauzate vătămări ușoare a integrității corporale, cu dereglarea sănătății de

scurtă durată, sub formă de edem a țesuturilor moi, plagă contuză buza superioară

pe drapta, plagă mucoasa buzei inferioare, echimoză torace pe dreapta, comoție

cerebrală.

Sîngerei, Ramașcan Marian, prin care a solicitat examinarea și admiterea apelului,

casarea sentinței Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei din 04.03.2020, din motivul

ilegalității ei. Rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță prin care, Galben Cristian să fie recunoscut culpabil

de comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal, stabilindu-i

pedeapsa sub formă de 1 an închisoare.

În temeiul art.90 Cod penal, a suspenda condiționat executarea pedepsei de

către Galben Cristian pe termen de 1 an.

A încasa de la Galben Cristian în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare în

sumă de 320 lei, pentru efectuarea expertizei medico-legale.

În apel apelantul a invocat, că consideră sentința contrar legii, care urmează a fi

casată.

A considerat, că acțiunile lui Galben Cristian au fost calificate în baza art.287

alin.(1) Cod penal, pentru care legea prevede răspundere penală pentru huliganism,

adică acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de

aplicarea violenței asupra persoanei, precum și acțiuni care, prin conținutul lor, se

deosebesc printr-o obrăznicie deosebită.

Apelantul a menționat, că instanța de judecată a constatat potrivit procesului-

verbal cu privire la contravenție cu nr. MAI 04686403 din 30.08.2019 și decizia

agentului constatator din 30.08.2019, că Galben Cristian a fost sancționat în baza

art.78 alin.(2) Cod contravențional pentru maltratarea lui Taban Serghei din

11.08.2019 la orele 22:30, fapt prin care i-a cauzat vătămări ușoare a integrității

corporale. Prin urmare instanța a constatat, că Galben Cristian a fost sancționat

pentru fapta comisă.

Astfel, a menționat, că instanța de judecată la adoptarea sentinței nu a ținut

cont însă, că Galben Cristian a fost sancționat în baza art.78 alin.(2) Cod

contravențional, pentru vătămarea intenționată ușoară a integrității corporale,

maltratarea, aplicarea de lovituri, alte acțiuni violente care au provocat dureri

fizice, evitând să constate că fapta de huliganism comisă de către Galben Cristian,

atentează la ordinea publică, iar în mod secundar și la relațiile sociale cu privire la

integritatea corporală sănătatea persoanei, acțiuni cu caracter complex care au fost

2

comise inițial în fața Casei de cultură din s. Sloveanca, raionul Sîngerei, când

Galben Cristian, acționând din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea

publică, care s-a manifestat prin încălcarea normelor de drept și morale de

conviețuire socială ce garantează securitatea publică și personală a cetățenilor,

exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, în prezența mai multor

persoane, s-a apropiat de Taban Serghei și i-a aplicat acestuia multiple lovituri

peste diferite părți ale corpului, faptă care a fost consumată.

Totodată a indicat, că același Galben Cristian, l-a luat într-o parte pe Taban

Serghei și i-a mai aplicat o lovitură în regiunea feței, cauzându-i vătămări ușoare a

integrității corporale.

Astfel, a considerat, că partea acuzării corect a delimitat acțiunile lui Galben

Cristian în partea ce ține de comiterea de către el a acțiunilor de huliganism -

art.287 alin.(1) Cod penal, de acțiunile de vătămare a integrității corporale

prevăzute la art.78 alin.(2) Cod contravențional, fapte care au fost comise separat.

a fost respins ca nefondat apelul procurorului în Procuratura raionului Sîngerei,

Ramașcan Marian, cu menținerea sentinței fără modificări.

4.1. În motivarea soluției date, instanța de apel a considerat, că sentința

Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei din 04 martie 2020 referitor la încetarea

procesului penal în temeiul art.275 pct.9), art.285 alin.(2) și art.391 alin.(1) pct.6)

Cod de procedură penală este legală, întemeiată și motivată, respingând în așa mod

argumentele din apelul procurorului.

Instanța de apel a menționat că din sentință și materialele cauzei penale rezultă

faptul, că cauza penală a fost examinată în ordinea art.3641 Cod de procedură

penală - judecata în baza probelor administrate la urmărirea penală.

Instanța de apel a conchis, că judecând cauza penală, instanța de fond a

respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod

obiectiv circumstanțele cauzei penale și a dat probelor administrate o apreciere

legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor,

iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect a ajuns la

concluzia de a înceta procesul penal pornit în privința lui Galben Cristian pe

art.287 alin.(1) Cod penal în temeiul art.391 alin.(1) pct.6 Cod de procedură penală

prin prisma aplicării prevederilor art.285 alin.(2) Cod de procedură penală în

coroborare cu prevederile art.275 pct.9) Cod de procedură penală, care statuează că

urmărirea penală nu poate fi pornită, iar dacă a fost pornită nu poate fi efectuată și

va fi încetată în cazurile în care există circumstanțe prevăzute de lege care

condiționează excluderea sau, după caz, exclud urmărirea penală.

După cum rezultă din materialele cauzei penale, instanța de fond a constatat, că

prin procesul-verbal cu privire la contravenție MAI 04 686403 din 30.08.2019,

3

Galben Cristian a fost tras la răspunderea contravențională în baza art.78 alin.(2)

Cod contravențional și prin decizia din 30.08.2019 acesta a fost sancționat cu

amendă în mărime de 40 u.c. pentru faptul, că la 11.08.2019 aproximativ la orele

22:30-23:30 în s. Sloveanca r. Sîngerei l-a maltratat pe Taban Serghei, care a

primit vătămări corporale ușoare, decizia de sancționare nefiind contestată.

În acest sens s-a constatat, că la prezentul proces-verbal cu privire la

contravenție este anexat raportul de constatare medico-legală nr.201928P0318 din

13.08.2019, care constată la Taban Serghei vătămări corporale ușoare, informația,

cererea lui S.Taban din 12.08.2019, declarațiile lui S. Taban, S. Țurcanu, O.

Galben și C. Galben și procesul-verbal de cercetare la fața locului din 12.08.2019.

Totodată, prin ordonanța organului de urmărire penală din 02.12.2019, a fost

dispusă pornirea urmăririi penale în baza art.287 alin.(1) Cod penal, fiind puse la

bază materialele cauzei contravenționale.

Ulterior prin ordonanța organului de urmărire penală din 04.12.2019, a fost

dispusă efectuarea expertizei medico-legale pe cauza penală nr.2019220414 în

privința lui Taban Serghei.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.201928D0278 din 05.12.2019,

Taban Serghei a primit vătămări corporale ușoare, concluzie bazată pe raportul de

constatare cu nr.201928P0318 din 13.08.2019, raport ce a stat la baza sancționării

lui Galben Cristian, sancțiune care este executată potrivit cazierului

contravențional.

Instanța de apel a considerat corectă concluzia instanței de fond, că fapta

incriminată în prezenta cauză penală a fost sancționată prin procesul-verbal cu

privire la contravenție MAI 04 686403 din 30.08.2019, prin care Galben Cristian a

fost tras la răspundere contravențională în baza art.78 alin.(2) Cod contravențional

și prin decizia din 30.08.2019 acesta a fost sancționat cu amendă de 40 u.c..

Instanța de apel a conchis justă reținerea instanței de fond, că în cadrul

judecării cauzei penale a fost constatată eroarea procesuală admisă de către partea

acuzării la instrumentarea prezentei cauze penale în partea ce ține de încălcarea

dreptului garantat al persoanei de a nu fi supus repetat urmăririi penale (principiul

non bis in idem), principiu garantat de art.4 Protocolul 7 CEDO și reglementat de

art.21 din Constituția RM, art.7 Cod penal și art.22 Cod de procedură penală.

Instanța de fond corect a constatat admiterea de către acuzare a unor erori de

drept procedural, care flagrant afectează drepturile procesuale ale lui Galben

Cristian garantate de lege, și anume, dreptul de a nu fi urmărit repetat pentru una și

aceiași faptă, fiind încălcate flagrant prevederile art.4 Protocolul adițional nr.7 la

Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor Omului, precum și pactul

internațional cu privire la drepturile civile și politice, care prevăd că nici o

persoană nu poate fi urmărită sau pedepsită penal de jurisdicția aceluiași stat pentru

4

săvârșirea unei infracțiuni pentru care a fost deja achitat sau condamnat printr-o

hotărâre definitivă conform legii și procedurilor penale ale aceluiași stat.

Instanța de apel a menționat că principiul fundamental ,,non bis in idem” de a

nu fi urmărit, judecat sau pedepsit de mai multe ori pentru aceiași faptă impune în

linii mari autorităților publice competente nu numai interdicția de a judeca repetat

persoana, dar și interdicția de a nu fi urmărit de mai multe ori pentru aceiași faptă,

principiu ce se aplică și în cazul când persoana a fost sancționată contravențional.

Instanța de apel a reținut că acțiunile procedurale și procesuale efectuate de

organul de urmărire penală după sancționarea inculpatului Galben Cristian în baza

art.78 alin.(2) Cod contravențional sunt defectuoase și contrare prevederilor art.22

alin.(1) Cod de procedură penală, care stabilește că - Nimeni nu poate fi urmărit

penal sau judecat pentru săvârșirea faptei penale cu privire la care a fost emisă o

ordonanță neanulată de încetare a urmăririi penale, de scoatere a persoanei de sub

urmărire penală și/sau de clasare a cauzei, sau de refuz în pornirea urmăririi penale

ori cu privire la care a fost pronunțată o hotărâre judecătorească definitivă de

condamnare, de achitare sau încetare a procesului penal.

Instanța de apel a conchis că urmărirea penală repetată în privința lui Galben

Cristian a fost contrară principiului ,,non bis in idem” care stabilește dreptul de a

nu fi judecat sau pedepsit de două ori pentru aceeași faptă.

În speța dată, pornirea urmăririi penale la 02.12.2019 în privința lui Galben

Cristian constituie o reluare a urmăririi penale contrar cerințelor stipulate în art.22

alin.(2) Cod de procedură penală, precum și celor din art.4 al Protocolului nr.7 la

Convenție, care conform art.251 alin.(2) Cod de procedură penală duce la nulitate.

Instanța de apel nu a admis argumentul procurorului că sunt două cauze

distincte, deoarece atât la baza faptei contravenționale, cât și celei pretinse penale

stau aceleași circumstanțe ale cauzei bazate pe maltratarea lui Taban Serghei,

aceleași acțiuni și aceleași probe. Acțiunile pe care le-a comis Galben Cristian n-au

fost separate, cum afirmă procurorul, dar au fost unice și cu un singur scop.

În concluzie, după cum rezultă din fapta constatată în raport cu norma legală,

instanța de apel a considerat că instanța de fond just a încetat procesul penal pornit

în privința lui Galben Cristian pe art.287 alin.(1) Cod penal, pe motiv că există

circumstanțe ce exclud urmărirea penală în baza art.275 pct.9), art.285 alin.(2) și

art.391 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală.

Instanța de apel a menționat că așa cum în speța dată este stabilită o eroare a

organului de urmărire penală și procurorului, inculpatul Galben Cristian nu

urmează să restituie cheltuielile judiciare pentru efectuarea expertizei medico-

legale în sumă de 320 lei, or, efectuarea unei asemenea expertize n-a fost necesară,

cum n-a fost necesară nici pornirea urmăririi penale.

5

Liliana, în termen, prin care, invocând temeiul de drept prevăzut de art. 427 alin.

(1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei contestate, cu

remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel în alt complet de judecată,

întrucât instanța de recurs nu poate agrava situația inculpatului în urma rejudecării

cauzei.

În motivarea cererii de recurs recurenta indică următoarele motive:

- temei pentru declararea recursului ordinar constituie prevederile art.427

alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, deoarece instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel de către procuror și decizia atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;

- procurorul menționează că, instanțele de judecată au constatat că Galben

Cristian a fost atras la răspundere contravențională în baza art. 78 alin.(2) Cod

contravențional pentru maltratarea lui Taban Serghei la data de 11.08.2019 la orele

22:30, fapt prin care i-a cauzat vătămări corporale ușoare integrității corporale;

- însă instanțele nu au ținut cont că Galben Cristian a fost învinuit de faptul că

la 11.08.2019, aproximativ la ora 22:00, aflându-se în s.Sloveanca r.Sîngerei, în

fața casei de cultură, acționând din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea

publică, care s-a manifestat prin încălcarea normelor de drept și morale de

conviețuire socială ce garantează securitatea publică și personală a cetățenilor,

exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, s-a apropiat de Taban

Serghei, care în acel moment discuta cu Țurcanu Serghei și Galben Octavian, fapt

după care, fără careva motive, demonstrativ și manifestând o obrăznicie deosebită,

i-a aplicat acestuia multiple lovituri în regiunea capului și a corpului, în rezultatul

cărora, Taban Serghei a căzut la pământ fără conștiință. Și, doar ulterior Galben

Cristian 1-a luat într-o parte pe Taban Serghei și i-a mai aplicat o lovitură în

regiunea feții, cauzându-i vătămare corporală ușoară pentru care fapt a și fost

întocmit proces contravențional la data de 30.08.2019 în baza art. 78 alin.(2) Cod

Contravențional.

- recurenta consideră că corect au fost delimitate acțiunile penale de acțiunile

contravenționale comise de către Galben Cristian în privința lui Taban Serghei;

- instanța de apel a menținut sentința de încetare a procesului penal, fără a relua

cercetarea judecătorească și a audia partea vătămată și inculpatul, instanța dând

posibilitate acuzării numai de a prezenta baza probantă pe dosar, încălcând astfel

prevederile art.415 alin.(21) Cod de procedură penală.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității

acestuia, din următoarele considerente.

6

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat

este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

În cererea procurorului este invocat ca temei pentru recurs - prevederile art.

427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, conform căruia, o hotărâre a instanței

de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept în cazul când

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Însă, instanța de recurs constată că, textul recursului procurorului nu cuprinde o

careva motivare ori argumentare din punct de vedere al temeiului stipulat în pct. 6)

alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală.

În fapt, decizia atacată corespunde tuturor prevederilor legii de procedură

penală, ea fiind legală și întemeiată.

Astfel, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de

procedură penală, conform competenței sale, a examinat complet și obiectiv

probele administrate la dosar, verificându-le sub aspectul pertinenței, concludenței,

utilității și veridicității, fapt ce face ca concluziile despre încetarea procesului

pornit în privința lui Galben Cristian în temeiul art. 275 pct. 9) Cod de procedură

penală în legătură cu existența altor circumstanțe prevăzute de lege care exclud sau

condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală, să fie

juste și întemeiate.

În susținerea concluziei privind încetarea procesului penal pornit în privința lui

Galben Cristian pe art. 287 alin. (1) Cod penal, prima instanță just a concluzionat

că fapta incriminată în prezenta cauză a fost sancționată prin procesul verbal

contravențional MAI 04686403 din 30.08.2019 prin care Galben Cristian a fost tras

la răspundere contravențională în baza art. 78 alin. (2) Cod contravențional și prin

decizia din 30.08.2019 acesta a fost sancționat cu amendă de 40 u. c., soluție

menținută întemeiat și de către instanța de apel.

Or, s-a constatat admiterea de către acuzare a unor erori de drept procedurale

care flagrant afectează drepturile procesuale ale lui Galben Cristian garantate de

lege, și anume dreptul de a nu fi urmărit repetat pentru una și aceiași faptă. Astfel,

7

această gravă încălcare a legii procesual penale constituie în sine un viciu

fundamental, care a afectat desfășurarea procesului penal la etapa urmăririi penale

și, în consecință a dus la încălcarea dreptului inculpatului Galben Cristian la un

proces echitabil în sensul art. 6 CEDO, coroborat cu art. 4 alin. (2) din Protocolul

adițional nr. 7 la Convenția Europeană pentru Drepturile Omului și Libertățile

Fundamentale.

Astfel, instanțele judecătorești inferioare just au constatat că au fost admise de

către acuzare unele erori de drept procedural, care flagrant afectează drepturile

procesuale ale lui Galben Cristian garantate de lege, și anume, dreptul de a nu fi

urmărit repetat pentru una și aceiași faptă, fiind încălcate flagrant prevederile art.4

Protocolul adițional nr.7 la Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor

Omului, precum și pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice,

care prevăd că nici o persoană nu poate fi urmărită sau pedepsită penal de

jurisdicția aceluiași stat pentru săvârșirea unei infracțiuni pentru care a fost deja

achitat sau condamnat printr-o hotărâre definitivă conform legii și procedurilor

penale ale aceluiași stat.

Argumentul recurentei precum că „corect au fost delimitate acțiunile penale de

acțiunile contravenționale comise de către Galben Cristian în privința lui Taban

Serghei”, Colegiul penal îl consideră neîntemeiat și declarativ, or instanța de apel

s-a expus pe larg și întemeiat asupra acestui argument la f.d.195 din decizia sa.

Colegiul penal reține, că principiul non bis in idem interzice urmărirea penală

sau judecarea unei persoane de două ori pentru „aceeași infracțiune”. În hotărârea

Sergey Zolotukhin împotriva Rusiei (MC), Curtea a admis că, în trecut, a pronunțat

diverse abordări, în cadrul cărora a pus accent fie pe caracterul identic al faptelor,

independent de încadrarea lor juridică („același comportament”, idem factum,

Gradinger împotriva Austriei pct. 55), fie pe încadrarea juridică, admițând că

aceleași fapte puteau constitui infracțiuni diferite („concours idéal d'infractions” -

concurs ideal de infracțiuni, Oliveira împotriva Elveției, pct. 25- 29), fie pe

existența sau inexistența unor „elemente esențiale” comune celor două infracțiuni

(Franz Fischer împotriva Austriei). După ce a examinat sfera de aplicare a

dreptului de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori pentru aceeași infracțiune,

astfel cum este enunțat în diferite instrumente internaționale (Pactul internațional

cu privire la drepturile civile și politice, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii

Europene, Convenția americană a drepturilor omului) și a subliniat că abordarea

care pune accent pe încadrarea juridică a celor două infracțiuni este prea restrictivă

în ceea ce privește drepturile unei persoane, Curtea a considerat că art.4 din

Protocolul nr.7 trebuie interpretat ca interzicând urmărirea penală sau judecarea

unei persoane pentru o a doua „infracțiune”, în măsura în care aceasta are la bază

fapte identice sau fapte care sunt „în esență” similare celor care sunt la originea

8

primei infracțiuni [pct. 79-82, a se vedea și A și B împotriva Norvegiei (MC), pct.

108]. Aceasta a precizat că punctul de pornire pentru examinarea aspectului dacă

faptele din cele două proceduri sunt identice sau sunt în esență aceleași ar trebui să

fie compararea expunerii faptelor care fac obiectul infracțiunii pentru care

reclamantul a fost deja judecat cu expunerea faptelor legate de a doua infracțiune

de care a fost acuzat acesta [Sergey Zolotukhin împotriva Rusiei (MC), pct. 83]. A

subliniat că este irelevant care părți ale noilor acuzații sunt în cele din urmă

reținute sau respinse în procedura ulterioară, deoarece art. 4 din Protocolul nr. 7

enunță o garanție împotriva unei noi acțiuni penale sau riscului unei noi acțiuni

penale, și nu o interdicție privind o a doua condamnare sau o doua achitare. A

statuat că trebuie așadar să examineze faptele care constituie un ansamblu de

circumstanțe factuale concrete, care implică același făptuitor și sunt indisolubil

legate între ele în timp și în spațiu, existența acestor circumstanțe trebuind să fie

demonstrată pentru a putea fi pronunțată condamnarea sau pentru ca noi acțiuni

penale să poată fi puse în mișcare (pct. 83-84).

La fel, Colegiul penal menționează că în hotărârea Maresti împotriva Croației,

Curtea a observat că, pentru aceleași fapte, săvârșite în același moment,

reclamantul a fost găsit vinovat de săvârșirea unui delict minor și a unei infracțiuni.

În această privință, a subliniat că definiția unui delict minor nu include fapte de

lovire sau alte violențe, în vreme ce acest element este crucial pentru constituirea

infracțiunii de vătămare corporală gravă, dar că, în decizia sa, instanța competentă

în materie de delicte minore a afirmat în mod expres că reclamantul era vinovat, în

special, de lovirea victimei cu pumnii în cap și de aplicarea de lovituri de pumni și

de picioare la nivelul întregului corp al acesteia. Agresarea fizică a victimei era

așadar un element constitutiv al delictului minor de care fusese găsit vinovat

reclamantul. În cadrul procedurii penale desfășurate în fața tribunalului municipal,

reclamantul a fost declarat din nou vinovat, în special pentru lovirea victimei.

Curtea a apreciat că era evident că cele două decizii aveau ca obiect exact aceleași

evenimente și aceleași acte. Aceasta a concluzionat că faptele constitutive ale

delictului minor pentru care fusese condamnat reclamantul erau, în esență, aceleași

cu cele care constituie infracțiunea pentru care fusese condamnat acesta și că, prin

urmare, a fost încălcat art.4 din Protocolul nr.7 (pct. 63-64).

În cauza Tsonyo Tsonev împotriva Bulgariei (nr.2), Curtea, la fel a hotărât că

reclamantul a fost condamnat de două ori – prima dată în cadrul procedurii

administrative, apoi în cadrul procedurii penale – pentru același comportament,

aceleași fapte și aceeași infracțiune, fiind încălcat art.4 din Protocolul nr. 7 (pct.

52-57).

La fel, neîntemeiat este și argumentul recurentei precum că au fost încălcate

prevederile art.415 alin.(21) Cod de procedură penală, or prevederile acestei norme

9

care stipulează, că „judecând apelul declarat împotriva sentinței de achitare,

instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre de condamnare fără

audierea învinuitului prezent, precum și a martorilor acuzării solicitați de părți”,

nu sânt aplicabile speței date, or instanța de apel a menținut fără modificări sentința

prin care procesul penal pornit în privința lui Galben Cristian, a fost încetat în

temeiul art.275 pct.9) Cod de procedură penală în legătură cu existența altor

circumstanțe prevăzute de lege care exclud sau condiționează pornirea urmăririi

penale și tragerea la răspundere penală.

Mai mult, că potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată în instanța de

apel (f.d.183,187 vol. I), procurorul a pledat pentru examinarea cauzei în lipsa

părții vătămate, și contrar prevederilor art.413 alin.(3) Cod de procedură penală n-a

solicitat audierea martorilor, sau cercetarea cărorva probe noi sau suplimentare.

În conformitate cu prevederile art. 320 Cod de procedură penală, „participarea

procurorului la judecarea cauzei este obligatorie, acesta își exercită atribuțiile

prevăzute în art.53, în special: reprezintă învinuirea în numele statului și prezintă

în ședința de judecată probele acuzării, prezintă noi probe necesare pentru

confirmarea acuzării, face demersuri și își expune părerea asupra chestiunilor ce

apar în timpul dezbaterilor judiciare….”.

Se reține, că potrivit art.26 alin.(3) Cod procedură penală, judecătorul nu

trebuie să fie predispus să accepte concluziile date de organul de urmărire penală în

defavoarea inculpatului sau să înceapă o judecată de la ideea preconcepută că

acesta a comis o infracțiune ce constituie obiectul învinuirii. Sarcina prezentării

probelor învinuirii îi revine procurorului.

De asemenea, Colegiul penal atestă că motivele invocate de recurentă în

cererea de recurs, sunt în majoritate similare cu cele invocate în apel, descrise în

pct.3 a prezentei decizii și la f.d.118-119, în privința cărora instanța de apel în

decizia sa (f.d.191-195), s-a expus motivat, iar temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele

contestate nu se identifică, or instanța de apel s-a expus în decizia sa, argumentat

asupra fiecărei probe prezentate și chestiunilor esențiale invocate în apelul declarat

de procurorul Ramașcan Marian, iar motivarea din decizia acesteia, în virtutea

corectitudinii ei și pentru a evita repetări inutile, instanța de recurs ordinar o

acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care

în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că

art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu

poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de

Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct.61), cu toate acestea noțiunea de proces

echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o

instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse

10

atenției sale.

Reieșind din aceste motive, instanța de recurs a ajuns la concluzia că recursul

ordinar declarat de procuror urmează a fi declarat inadmisibil, fiind vădit

neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura

de circumscripție Bălți, Pasat Liliana, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Bălți din 30 noiembrie 2021, în cauza penală privindu-l pe Galben

Cristian Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 23 iunie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Cobzac Elena

Plămădeală Ghenadie

11