1ra-754/2022 — art. 329 alin. 1 CP

1ra-754/2022 — art. 329 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-754/2022

1-18043447-01-1ra-19052022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

08 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Catan Liliana,

Judecători – Guzun Ion și Plămădeală Ghenadie,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Tetiu Veaceslav în numele inculpatului Biliban Constantin, prin care se solicită

casarea sentinței Judecătoriei Drochia, sediul Central din 09 octombrie 2020 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 23 februarie 2022, în cauza penală în privința

lui

Biliban Constantin, născut la XXXXX,

originar din XXXXX și domiciliat în XXXXX

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond: 21.04.2018 − 09.10.2020;

Instanța de apel: 05.11.2020 − 23.02.2022;

Instanța de recurs: 19.05.2022 − 08.02.2023.

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza actelor

din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă:

fost încetat procesul penal în privința lui Biliban Constantin, învinuit în baza art. 329

alin. (1) Cod penal, în temeiul art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, cu liberarea acestuia de

răspundere penală, din motivul expirării termenului de prescripție de tragere la

răspundere penală.

Acțiunile civile ale succesorilor părților vătămate Iurceac Marina și Tatarciuc

Vladimir, au fost admise în principiu.

1.1 Pentru a pronunța sentința adoptată, prima instanță, în fapt, a reținut că,

1

Biliban Constantin, deținând funcția de șef adjunct secție, șef serviciu politie criminală

al secției investigație infracțiuni al IP Rîșcani al IGP al MAI, numit în baza ordinului

nr. 27EF din 06.03.2013, fiind persoană publică cu statut special, având în virtutea

acestei funcții permanent drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor

autorității publice, acceptând benevol restricțiile impuse de actele normative pentru a

nu fi comise acțiuni ce pot conduce la folosirea situației de serviciu și a autorității sale,

în interese personale, de grup și în alte interese decât cele de serviciu, contrar

obligațiilor și interdicțiilor impuse de funcția deținută, conform fișei de post și

contractului individual de muncă, prin care era obligat de prevenirea și curmarea

delictelor și a altor infracțiuni în sfera deservită de care era responsabil, asigurarea

dezvoltării continue a performanțelor Secției investigații infracțiuni în toate domeniile

de activitate, precum și dezvoltarea instituțională a acesteia, investigarea și/sau

cercetarea faptelor săvârșite de persoanele ce încalcă legislația în vigoare, efectuând

acte premergătoare și de urmărire penală la regimul ce reglementează delictele în

domeniul de competentă, ignorând prevederile legale, a comis infracțiunea de

neglijență în serviciu, în următoarele circumstanțe:

La 20.06.2016, în baza sesizării telefonice a cet. Iurceac Marina, în Registru de

evidentă a altor informații despre infracțiuni și incidente al IP Rîșcani, sub nr. 2127, a

fost înregistrată informația cu privire la dispariția la 19.06.2016 a fiului acesteia,

Iurceac Igor și prietenului său, Tatarciuc Dumitru și a automobilului de model BMW

X5 de culoare gri, cu n/î XXXXX.

Astfel, Biliban Constantin, fiind persoană publică, deținând funcția de șef

adjunct secție, șef serviciu poliție criminală al secției investigație infracțiuni al IP

Rîșcani al IGP al MAI, având o atitudine neglijentă față de atribuțiile sale funcționale,

contrar Legii nr. 320 din 27.12.2012 „Cu privire la activitatea Poliției și statutul

polițistului” și a cerințelor Instrucțiunii privind activitatea operativă de căutare și

identificare aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 583-28 din 31.05.2004, nu a dispus

și nu a organizat căutarea persoanelor dispărute fără veste Iurceac Igor, Tatarciuc

Dumitru, nu a transmis orientările a persoanelor dispărute în Inspectoratele de Poliție,

informație confirmată prin răspunsul nr. INP/1-3014 din 11.08.2016 parvenit de la

Inspectoratul Național de Patrulare și răspunsul nr. INP/2-4648 din 16.08.2016 de la

Centrul unic de monitorizare și coordonare, prin care se constată că mijlocul de

transport cu care se deplasau persoanele dispărute fără veste, Igor Iurceac și Tatarciuc

Dumitru nu a fost anunțat în căutare și nu a întreprins acțiunile necesare prevăzute în

Legea nr. 320 din 27.12.2012 „Cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului”

și Instrucțiunii privind activitatea operativă de căutare și identificare aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr.583-28 din 31.05.2004.

2

Totodată, conform anexei nr. 2 a analizei operaționale diagrama cronologică

privind conexiunile telefonice a figuranților pe cauza penală nr. 2016978095, pentru

perioada 25.07.2016 se conchide faptul că deși Biliban Constantin cunoștea despre

dispariția persoanelor și posibilitatea uciderii acestora, nu a anunțat organul de

urmărire penală al IP Rîșcani sau procurorul.

Potrivit analizei operaționale menționate, la 21.06.2016 Biliban Constantin a

vorbit telefonic cu Golovatiuc Serghei (tatăl lui Golovatiuc Denis), după care l-a

contactat telefonic și pe Golovatiuc Denis (care are statut de inculpat în cauza penală

42-1-1689-07092016 aflată spre examinare la Judecătoria raionului Rîșcani), ceea ce

denotă legătura strânsă între aceștia și încercarea de a influenta investigațiile privind

identificarea locului aflării lui Iurceac Igor și Tatarciuc Dumitru.

De asemenea, aceleași analize operaționale, stabilesc faptul că la 21.06.2016 de

către Golovatiuc Denis a fost telefonat Biliban Constantin, ceea ce denotă, că ultimul

era în cunoștință de cauză cine era făptuitorul la comiterea infracțiunii de omor a lui

Iurceac Igor și Tatarciuc Dumitru.

Totodată, tactica de lucru a lui Biliban Constantin, exprimată prin îndeplinirea

necorespunzătoare a obligațiunilor de serviciu ca rezultat al unei atitudini neglijente

față de ele, este confirmată prin faptul că inițial, Biliban Constantin l-a telefonat pe

Bucatcă Vasile, pentru a-l favoriza pe Golovatiuc Denis. Potrivit declarațiilor lui

Bucatcă Vasile, fiind în bir. 16, la et. 3 a IP Rîșcani, Biliban Constantin l-a determinat

pe Bucatcă Vasile ca acesta să-și ia toată vina asupra sa, pentru a-l scăpa pe Golovatiuc

Denis de răspundere penală.

În urma informațiilor parvenite de la rudele și prietenii lui Iurceac Igor și

Tatarciuc Dumitru precum și apariția unor circumstanțe noi, de către Biliban

Constantin nu a fost organizată chestionarea lui Golovatiuc Denis și Bucatcă Vasile,

fapt realizat abia după începerea urmăririi penale, iar prin acțiunile sale neglijente,

Biliban Constantin a admis tergiversarea investigării cazului de omor a lui Iurceac

Igor și Tatarciuc Dumitru, fapt care în sensul practicii CEDO constituie un motiv

pentru condamnarea Republicii Moldova pentru violarea art. 2 dreptul la viață și

ancheta ineficientă a cazului denunțat de Iurceac Marina, în timp ce statul avea

obligația pozitivă de a depune toată diligența pentru a investiga dispariția a două

persoane în circumstanțe supecte, iar Biliban Constantin, ca reprezentant al statului

urma sa asigure respectarea obligațiilor pozitive ale statului, or în caz contrar

Republica Moldova poate fi condamnată pentru violarea art. 2 la CEDO, iar sumele

încasate pentru astfel de încălcări conform practicii CEDO variază între 8.000-10 000

euro ceea ce constituie proporții mari. (A se vede hotărârea Trufin vs România).

Astfel, Biliban Constantin, fiind în exercitarea funcției de șef adjunct secție, șef

3

serviciu poliție criminală al secției investigație infracțiuni al IP Rîșcani al IGP al MAI,

și conform orientării din 20 iunie 2016, vizând dispariția la 19.06.2016, a lui Iurceac

Igor și Tatarciuc Dumitru, date de șeful IP Rîșcani al IGP al MAI, nu a organizat și nu

a întreprins măsuri conform atribuțiilor funcționale, întru stabilirea și identificarea

locului aflării persoanelor dispărute fără veste Iurceac Igor și Tatarciuc Dumitru,

inacțiuni care au cauzat daune și au lezat drepturile ocrotite de lege a succesorilor

părții vătămate, prin ce a ignorat prevederile art. 2, 4, 18, 19, 20, 25, 26 al Legii nr. 320

din 27.12.2012 „Cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului” și a cerințelor

capitolului III din Instrucțiunii privind activitatea operativă de căutare și identificare

aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 583-28 din 31.05.2004, prin care a cauzat

daune în proporții deosebit de mari drepturilor și intereselor ocrotite prin lege ale

persoanelor fizice Iurceac Marina și Tatarciuc Vladimir, manifestate prin daune

morale și materiale în sumă a câte 1 000 000 lei.

inculpatul Biliban Constantin, care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei

noi hotărâri de achitare.

În motivarea apelului, inculpatul a indicat că atât la faza de urmărire penală,

cât și în cadrul judecării cauzei penale în instanța de fond, vina nu a recunoscut-o.

Instanța de fond a dat o apreciere critică declarațiilor date de el, dar a apreciat

pe deplin probele prezentate de către partea acuzării și a constatat vinovăția sa, iar

faptele săvârșite s-au încadrat în prevederile art. 329 alin. (1) Cod penal,

individualizată prin neîndeplinirea de către o persoană publică a obligațiilor de

serviciu ca rezultat al unei atitudini neglijente sau neconștiincioase față de ele, dacă

aceasta a cauzat daune în proporții mari drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale

persoanelor fizice sau juridice.

La fel, instanța de fond greșit a constatat și apreciat aceste acțiuni, deoarece de

către instanța de fond nu au fost stabilite toate circumstanțele privind stabilirea

neglijenței precum și a prejudiciului cauzat, fiind puse la bază numai probele

prezentate de partea acuzării.

Mai mult, învinuirea adusă nu a fost dovedită și are un cararcter declarativ

deoarece din materialele dosarului s-a stabilit, că resposabil de căutarea persoanelor

dispărute este Chefer Robert, care în ședința de judecată a declarat că Șef al

Investigații Infracțiuni al Inspectoratul de Poliție era Guznac Alexandru și care i-a

repartizat materialul spre examinare. Iar Biliban Constantin este adjunctul lui Guznac

Alexandru. Din cele menționate de către Chefer Robert se dovedește acel fapt, că nu

Biliban Constantin urma să anunțe automobilul și persoanele în căutare (orientare).

Cu atât mai mult de către martori s-au confirmat acțiunile lui Biliban Constantin

4

efectuate pe marginea căutării persoanelor dispărute, astfel ultimul a acționat

conform legislației în vigoare.

Cu referire la învinuirile aduse referitor la legătura strânsă între Golovatiuc S.

și Golovatiuc D. prin faptul că au fost efectuate apeluri telefonice, consideră că din

contra dovedește acel fapt că el a contribuit activ la efectuarea acțiunilor privind

căutarea persoanelor dispărute. A dat declarații detaliate pe marginea acțiunilor

efectuate pentru căutarea persoanelor dispărute, precum și motivul apelării

persoanelor sus-menționate. Acel fapt că el nu este în nici o relație cu Golovatiuc S. se

dovedește și prin înregistrările video din IP Rîșcani din data de 22.06.2016 orele 19.00,

când la acel moment el părăsește IP Rîșcani, fiind agresat verbal de către Golovatiuc

S. și gesticulând din mâini, ceea ce dovedește că nu sunt în relații strânse cum se

menționează de către partea acuzării.

Referitor la acel fapt că el l-ar fi influențat pe Bucatca Vasile să recunoască și să

ia vina asupra sa, consideră că nu au fost dovedite faptele, deoarece însuși Bucatca

Vasile în instanța de judecată a declarat că a fost impus de către ofițerii CNA să dea

declarații împotriva lui Biliban Constantin.

Nevinovăția sa se mai dovedește și prin registrele ședințelor operative efectuate

în perioada 20.06.2016-25.062016, și anume că erau efectuate în fiecarte zi ședințe

operative pe marginea cazului dat la care a participat.

În urma intentării cauzei penale date, a fost inițiată o anchetă de serviciu,

urmare la care pe perioada anchetei de serviciu a fost suspendat din funcție. La

finisarea anchetei de serviciu, în acțiunile sale nu au fost depistate încălcări, urmare

la care a fost restabilit în funcție, ceea ce dovedește că el și-a îndeplinit în totalmente

atribuțiile sale de serviciu.

Totodată, persoanele care au efectuat ancheta de serviciu sunt persoane care

cunosc în detalii ce atribuții îi revin unui polițist și cu atât mai mult în funcția sa, dar

nicidecum nu pot fi puse la baza învinuirii declarațiile martorilor care nici nu cunosc

atribuțiile depline ale unui polițist.

Consideră că vina lui nu a fost dovedită și nici nu poate fi dovedită numai prin

declarațiile martorilor, apropiați cu părțile vătămate și în aceste situații nu pot da o

apreciere corectă a acțiunilor inculpatului.

Prin urmare, instanța de fond nu a dat nici o apreciere depozițiilor martorilor

care au confirmat pe deplin cele menționate de către inculpat, nu a stabilit mărimea

prejudiciului cauzat părților vătămate în realitate și dacă a fost cauzat careva

prejudiciu și prin ce se manifestă acel prejudiciu.

apelul declarat a fost admis, casată parțial sentința, din oficiu, în baza art.409 al.(2)

5

Cod de procedură penală, pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, după cum urmează:

Biliban Constantin a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 329 alin. (1) Cod penal, liberat de pedeapsă penală în temeiul expirării

termenului de prescripție prevăzut de art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal.

3.1 Pentru a se pronunța în sensul dat, reieșind din probele administrate de către

acuzatorul de stat, instanța de apel a remarcat că statuările instanței de fond în privința

vinovăției lui Biliban Constantin de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin.

(1) Cod penal, sunt juste, legale și întemeiate.

La caz, s-a confirmat prin probatoriul administrat la dosar, care a fost supus

unei cercetări minuțioase atât de prima instanță, cât și suplimentar de către instanța

de apel, că Biliban Constantin a comis infracțiunea de neglijență în serviciu în

circumstanțele descrise în ordonanța de modificare a învinuirii din 12.03.2020.

Instanța de apel a reținut ca fiind cu caracter declarativ și ca un mod de apărare

a inculpatului în vederea eschivării de răspundere penală, argumentul invocat în

apelul declarat referitor la faptul, că instanța de fond greșit a apreciat acțiunile sale,

că nu a constatat toate circumstanțele privind stabilirea neglijenței precum și a

prejudiciului cauzat, la baza sentinței fiind puse doar probele prezentate de partea

acuzării, astfel urmează a fi achitat de sub învinuirea formulată.

Astfel, Biliban Constantin, fiind în exercitarea funcției de șef adjunct secție, șef

serviciu poliție criminală al secției investigație infracțiuni al IP Rîșcani al IGP al MAI

și conform orientării din 20 iunie 2016, vizând dispariția la 19.06.2016, a lui Iurceac

Igor și Tatarciuc Dumitru, date de șeful IP Rîșcani al IGP al MAI, nu a organizat și nu

a întreprins măsuri conform atribuțiilor funcționale, întru stabilirea și identificarea

locului aflării persoanelor dispărute fără veste Iurceac Igor și Tatarciuc Dumitru,

inacțiuni care au cauzat daune și au lezat drepturile ocrotite de lege a succesorilor

părții vătămate, prin ce a ignorat prevederile art. 2, 4, 18, 19, 20, 25, 26 al Legii nr. 320

din 27.12.2012 „Cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului” și a cerințelor

capitolului III din Instrucțiunii privind activitatea operativă de căutare și identificare

aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 583-28 din 31.05.2004.

Or, temei de a pune la îndoială declarațiile martorilor audiați pe cauză și de a

considera că inculpatul este incriminat pe nedrept nu s-au stabilit, mai ales că martorii

au dat declarații fiind preîntâmpinați despre răspunderea penală pe care o poartă

pentru darea de mărturii false, în comparație cu inculpatul, care nu poartă răspundere

pentru prezentarea, cu bună-știință, a declarațiilor minciunoase potrivit art. 312 Cod

penal.

Prin urmare, probele cercetate în ansamblu constată cu certitudine existența

6

infracțiunii și vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii reținute în sarcina lui.

Nerecunoașterea vinovăției de către inculpatul Biliban Constantin în săvârșirea

infracțiunii reținute în sarcina lui de către instanța de fond nu echivalează cu achitarea

lui, după cum se solicită în apelul declarat, deoarece probele prezentate în spriginul

învinuirii dovedesc incontestabil vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii

incriminate, aceasta fiind o metodă de a denatura stabilirea adevărului și de a se

eschiva de răspundere penală.

Instanța de fond just a apreciat că pe cauză sunt suficiente probe directe, utile

și veridice, care în ansamblu coroborează între ele și care au confirmat pe deplin

vinovăția inculpatului în fapta infracțională reținută în sarcina lui.

Instanța de apel consideră că probele administrate pe cauză în acuzare,

cercetate în ședința instanței de fond, precum și verificate suplimentar în ședința

instanței de apel, corespund cerințelor stipulate de art. 101 CPP, adică sunt pertinente,

concludente, utile pentru a putea fi puse la baza unei sentințe de condamnare, ele

fiind în coroborare între ele și demonstrând deplin vinovăția inculpatului în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (1) Cod penal, după cum a stabilit

instanța de fond, în deplină măsură.

Subsecvent, instanța de apel a constatat că în dispozitivul sentinței adoptate

lipsește mențiunea referitor la constatarea că inculpatul este vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de legea penală, totodată, instanța de fond greșit a ajuns la

concluzia liberării de răspundere penală a inculpatului în legătură cu intervenirea

termenului de prescripție de tragere la răspundere penală și încetarea procesului

penal, or, potrivit art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod penal, sentința de condamnare se adoptă

fără stabilirea pedepsei, cu liberarea de răspundere penală în cazurile prevăzute în

art. 57 și 58 Cod penal, cu liberarea de pedeapsă în cazul prevăzut în art. 93 Cod penal

sau al expirării termenului de prescripție.

Materialele cauzei atestă, că inculpatul Biliban Constantin nu și-a expus

opțiunea privind încetarea urmăririi penale sau liberarea de răspundere penală în

temeiul expirării termenului de prescripție, atât inculpatul, cât și apărarea insistând

asupra nevinovăției inculpatului, din care considerente instanța de fond nu putea

dispune încetarea procesului penal.

Veaceslav în numele inculpatului Biliban Constantin a declarat recurs ordinar, care

fără a invoca vreun temei pentru recurs din cele 16 prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod

de procedură penală, solicită casarea totală a hotărârilor instanțelor inferiore, cu

pronunțarea unei noi hotărâri de achitare a inculpatului.

În argumentarea recursului se punctează că instanța de apel, la emiterea

7

deciziei a pus la bază aceleași argumente menționate și de către instanța de fond, fără

a da o apreciere proprie a circumstanțelor de fapt, punînd declarațiile martorilor care

sunt rude cu succesorii părților vătămate și au dat declarații care pot fi puse la dubii,

însă nu au fost luate în considerație declarațiile persoanelor angajate în MAI, care

cunosc atribuțiile de serviciu al unui angajat al MAI.

4.1 Procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului ordinar

declarat, solicitând inadmisibilitatea acestuia, deoarece este vădit neîntemeiat.

4.2 Avocatul Gherasim Angela, reprezentantul succesorilor părților vătămate

Iurceac Marina și Tatarciuc Vladimir a depus referință privind opinia sa asupra

recursului ordinar declarat, solicitând inadmisibilitatea acestuia, deoarece este vădit

neîntemeiat.

raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide

inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.

Potrivit art. 432 alin. (4) Cod de procedură penală, recursul se consideră admisibil

în cazul în care acesta îndeplinește cerințele de formă și conținut, iar temeiurile invocate

se încadrează în cele enumerate în art. 427 Cod de procedură penală – în cazul în care

este prezentă încălcarea gravă a drepturilor persoanei, iar cauza prezintă un interes

deosebit pentru jurisprudență.

În sensul art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală recursul trebuie să fie motivat,

iar art. 430 Cod de procedură penală indică expres cerințele cărora trebuie să corespundă

cererea de recurs, în special, textul recursului trebuie să conțină argumentarea ilegalității

hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală

(unul sau mai multe din acestea) și cu invocarea problemei de drept ce persistă în cauză,

indicând care este eroarea comisă de instanță.

În acest sens se reține că, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală prevede 16

temeiuri de declarare a recursului ordinar, astfel, dacă o parte a procesului consideră că

soluția instanței de apel conține erori de drept și o atacă în instanța superioară, atunci

ea este obligată, conform art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală să motiveze recursul

și să arate eroarea ce s-a comis.

Lecturând textul recursului declarat, se reține că recurentul nu a invocat nici un

temei de drept din rândul celor prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală

și contrar normei citate supra nu a indicat în ce constă problema de drept și care sânt

argumentele în susținerea pretențiilor sale referitor la ilegalitatea hotărârii contestate.

Conținutul recursului se rezumă doar la explicațiile oferite de inculpat în sensul

dezvinovățirii acestuia în comiterea faptei incriminate prin rechizitoriu.

8

Prin urmare, criticile formulate de recurent nu conțin indicii unor erori de drept

și respectiv nu sunt motivate sub aspectul casării hotărârilor recurate, ca fiind ilegale.

În cazul în care autorul nu invocă concret în recurs temeiul sau eroarea pe care

se bazează din cele reglementate de norma procesual penală, un asemenea recurs se

consideră ca fiind necorespunzător după conținut, deoarece nu îndeplinește exigențele

prevăzute de pct. 5) art. 430 Cod de procedură penală și urmează a fi respins ca

inadmisibil.

Astfel, Colegiul penal constată, că recursul ordinar declarat de inculpatul Biliban

Constantin nu întrunește condițiile legale de conținut, iar instanța de recurs nu este

competentă să completeze recursul cu circumstanțe în fapt și în drept care l-ar justifica

sub acest aspect, întrucât potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării

sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care

constată că acesta nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut, prevăzute în art. 429

și 430 Cod de procedură penală.

În acest context, Colegiul penal conchide că nu există temei legal pentru admiterea

recursului ordinar și potrivit legii se impune inadmisibilitatea acestuia, deoarece nu

îndeplinește cerințele de formă și de conținut.

penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Tetiu Veaceslav în

numele inculpatului Biliban Constantin împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 23 februarie 2022, în cauza penală în privința lui Biliban Constantin,

deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut.

Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral la 23 martie 2023.

Președinte Catan Liliana

Judecători Guzun Ion

Plămădeală Ghenadie

9