1ra-411/2022 — Art. 166 al. 2 lit. b, c, art. 206 al. 3 lit. b, art. 208 al. 3 lit. a, art. 220 al. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul central, din 29 decembrie 2017, Lazăr Natalia a fost achitată pe capătul acuzării ce ține de privațiunea ilegală de libertate, încadrat pe art. 166 alin. (2) lit. c) Cod penal, așa cum în acțiunile inculpatei nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Lazăr Natalia a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 208 alin. (1) și 220 alin. (1) Cod penal, procesul penal fiind încetat, din motivul expirării termenului de prescripție. Lazăr Natalia a fost condamnată în baza art. 206 alin. (1) Cod penal la 5 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, pentru femei. În conformitate cu art. 90 Cod penal, pedeapsa i-a fost suspendată condiționat, pe un termen de probă de 5 ani. De la Lazăr Natalia s-a încasat în beneficiul părții vătămate Pașcenco A. prejudiciul moral în mărime de 10.000 lei.

Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat că Lazăr Natalia a fost învinuită de faptul că, în perioada anului 2006 - 05.04.2008, cu scopul tragerii de foloase de pe urma practicării prostituției, cu scopul de a o determina pe Strelcova A. și Crivoborod E. a practica prostituția, în perioada decembrie anului 2007 - 05.04.2008, aflându-se în barul ”La plăcintă”, situat în or. Cahul, i-a propus și a îndemnat-o pe Strelcova A. și Crivoborod E. prin sfaturi, adică a trezit interesul ultimelor să practice prostituția, iar după ce Strelcova A. și Crivoborod E. au manifestat consimțământul de a practica prostituția, a 1 asigurat cu loc de trai și sfaturi în scopul înlesnirii practicării prostituției, cât și a ridicat sumele de bani obținute de către ultimele în rezultatul practicării prostituției, în rezultatul cărui fapt Strelcova A. și Crivoborod E. au practicat prostituția în perioada lunii decembrie a anului 2007 - 05.04.2008. Acțiunile inculpatei au fost calificate în baza art. 220 alin. (1) Cod penal, ca îndemnul la prostituție, înlesnirea practicării prostituției și tragerea de foloase de pe urma prostituției. Tot ea, a fost învinuită că, în perioada lunii decembrie 2007, în scopul atragerii minorilor în activitatea criminală, știind cu certitudine vârsta minoră a lui Pașcenco A., a.n. xx.xx.xxxx și a lui Perju S., a.n. 22.08.1991, a atras și a determinat minorele la săvârșirea unor fapte imorale, și anume, la practicarea prostituției, amenințând cu aplicarea violenței fizice, în urma cărui fapt Lazăr Natalia obținea venituri materiale. Acțiunile inculpatei au fost calificate în baza art. 208 alin. (3) lit. a) Cod penal, ca atragerea minorilor la activitatea criminală și instigarea lor la săvârșirea infracțiunilor, precum și determinarea, minorilor la săvârșirea unor fapte imorale, săvârșite cu amenințarea aplicării violenței. Tot ea, a fost învinuită că, în perioada lunilor noiembrie-decembrie 2007, având intenția recrutării, adăpostirii copiilor în scop de exploatare sexuală comercială în prostituție, prin prezentarea de informații false referitor la activitatea ce urma să fie practicată și acordarea de mijloace, știind cu certitudine vârsta minoră, a recrutat-o și a adăpostit-o pe minora Pașcenco A., a.n. xx.xx.xxxx și pe minora Perju S., a.n. 22.08.1991, și a organizat exploatarea sexuală comercială a acestora în perioada anului 2007-05.04.2008, prin practicarea prostituției, adăpostire și prezentarea clienților, în rezultatul cărui fapt a obținut beneficii materiale. Acțiunile inculpatei au fost calificate în baza art. 206 alin. (3) lit. b) Cod penal, ca recrutarea, adăpostirea copiilor în scopul exploatării sexuale, comerciale în prostituție, însoțite cu aplicarea violenței psihice, săvârșite asupra a doi copii. Tot ea, a mai fost învinuită că, având intenția recrutării, adăpostirii minorei Perju S., a.n. 22.08.1991, în scop de exploatare sexuală comercială în prostituție, știind cu certitudine vârsta minoră a acesteia, urmărind intenția de a lipsi de libertate pe minora Perju S. întru atingerea scopului criminal, imobilizând-o prin legarea picioarelor cu o funie, a privat-o ilegal de libertate pe parcursul a cinci zile în perioada aproximativă la mijlocul lunii decembrie 2007, prin izolarea la domiciliul propriu într-o încăpere încuiată, situată în or. Cahul, str. xxxxxxxx, în care ultima a ajuns benevol. Tot ea, a fost învinuită de faptul că, sub același pretext, după 14.01.2008, a privat ilegal de libertate pe minora Perju S. aproximativ pe o perioadă de o săptămână de zile prin izolarea la domiciliul propriu într-o încăpere încuiată, situată în or. Cahul, str. xxxxxxxx, în care ultima a ajuns benevol cu taxiul, prezentat de către Lazăr Natalia, acțiunile însoțite cu amenințarea de aplicare a violenței fizice. 2 Acțiunile inculpatei au fost calificate în baza art. 166 alin. (2) lit. c) Cod penal, ca privațiunea ilegală de libertate a unei persoane, dacă acțiunea nu este legată cu răpirea acesteia, săvârșită cu bună-știință asupra unui minor. Instanța a reținut că sunt dubii în probarea vinovăției inculpatei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 166 alin. (2) lit. c) Cod penal - privarea ilegală de libertate a minorei Perju S., însoțită de amenințarea aplicării violenței fizice, deoarece procurorul nu a prezentat probe suficiente care direct indică că există faptul infracțiunii. Ori, declarațiile pârții vătămate Perju S. date în ședința de judecată au caracter contradictoriu cu cele date la urmărirea penală, partea vătămată Pașcenco A. în cadrul ședinței de judecată a declarat că ”în casă la dna Lazăr Natalia a fost legată și bătută... minora Svetlana tot a fost legată”. Astfel, suportul probatoriu administrat de procuror în confirmarea privării ilegale de libertate provoacă dubii în viziunea instanței, este insuficient pentru a formula o concluzie justificată despre existența faptelor privațiunii ilegale de libertate, este extrem de vag pentru a atinge gradul unei convingerii despre existența faptelor incriminate de privare de libertate și vinovăția inculpatei în aceste fapte. Totodată, instanța a reținut că, este dovedită vina inculpatei privind determinarea lui Strelcova A. și Crivoborod E. la practicarea prostituție și i-a calificat acțiunile în baza art. 220 alin. (1) Cod penal, ca îndemnul la prostituție, înlesnirea practicării prostituției și tragerea de foloase de pe urma prostituției, concluzionând că procesul penal urmează a fi încetat în temeiul art. 60 Cod penal și 332 Cod de procedură penală, deoarece a intervenit termenul de prescripție. La fel, instanța a considerat fiind insuficient de argumentată poziția procurorului referitor la acuzările de trafic de copii și atragerea minorilor la activitate criminală, acțiuni ale inculpatei care au fost încadrate pe art. 206 alin. (3) lit. b) și art. 208 alin. (3) lit. a) Cod penal. Ori, instanței nu i-au fost aduse probe suficiente în justificarea cunoașterii de către inculpată a vârstei minore a părții vătămate Pașcenco A. Organul de urmărire penală nu a fixat (foto sau video) exteriorul minorei Pașcenco A. la momentul efectuării urmăririi penale, care este maximal apropiat de perioada evenimentelor infracționale imputate inculpatei, care ar permite instanței de a concluziona despre conceperea logică a minoratului părții vătămate Pașcenco A. Nu este probat faptul aplicării violenței fizice sau psihice de către inculpată asupra părților vătămate Pașcenco A. și Perju S. Doar afirmațiile însăși ale părților vătămate despre aplicarea față de ele a violenței fizice și psihice, în situația când aceste circumstanțe nu se mai confirmă prin nici o altă probă obiectivă, prezintă pentru instanța de judecată convingeri dubioase cu privire la existența unor asemenea acte de violență din partea inculpatei. Referitor la capătul de acuzare prevăzut de art. 206 alin. (3) lit. b) Cod penal, conform indicilor: recrutarea, adăpostirea copiilor în scopul exploatării sexuale, comerciale în prostituție, însoțite cu aplicarea violenței psihice, 3 săvârșiți asupra a doi copii, instanța de judecată a ajuns la concluzia, că în cadrul ședinței de judecată cu certitudine s-a constatat vinovăția lui Lazăr Natalia în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (1) lit. a) Cod penal, după indicii: recrutarea și adăpostirea copilului în scopul exploatării sexuale comerciale în prostituție, deoarece în cadrul cercetării judecătorești nu a fost probat faptul că Lazăr Natalia a săvârșit infracțiunea conform indicilor art. 206 alin. (3) lit. b) Cod penal și anume conform semnului calificativ: „cu aplicarea violenței psihice, săvârșită asupra a doi copii”. Astfel, instanța a constatat, că Lazăr Natalia, în perioada lunilor noiembrie-decembrie 2007, având intenția recrutării, adăpostirii copilului în scop de exploatare sexuală comercială în prostituție, prin prezentarea de informații false referitor la activitatea ce urma să fie practicată și acordarea de mijloace, știind cu certitudine vârsta minoră, a recrutat-o și a adăpostit-o pe minora Perju S., a.n. 22.08.1991 și a organizat exploatarea sexuală comercială a acesteia în perioada anului 2007 - 05.04.2008, prin practicarea prostituției, adăpostire și prezentarea clienților, în rezultatul cărui fapt a obținut beneficii materiale, acțiuni prevăzute de art. 206 alin. (1) lit. a) Cod penal. Ceea ce ține de capătul de acuzare prevăzut de art. 208 alin. (3) lit. a) Cod penal, conform indicilor: atragerea minorilor la activitatea criminală și instigarea lor la săvârșirea infracțiunilor, precum și determinarea, minorilor la săvârșirea unor fapte imorale, săvârșiți cu amenințarea aplicării violenței, instanța de judecată a ajuns la concluzia, că în cadrul ședinței de judecată cu certitudine s-a constatat vinovăția acesteia în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 208 alin. (1) Cod penal, și anume: determinarea minorilor la săvârșirea unor fapte imorale, săvârșită de o persoană care a atins vârsta de 18 ani, astfel că în cadrul cercetării judecătorești nu a fost probat făptui că Lazăr Natalia a săvârșit infracțiunea conform indicilor art. 208 alin. (3) lit. a) Cod penal și anume conform semnului calificativ: „cu amenințarea aplicării violenței”. Astfel, instanța a constatat că, Lazăr Natalia, în perioada lunii decembrie 2007 în scopul atragerii minorilor în activitatea criminală, știind cu certitudine vârsta minoră a lui Pașcenco A., a.n. xx.xx.xxxx și ale lui Perju S., a.n. 22.08.1991, a atras și a determinat minorele la săvârșirea unor fapte imorale, și anume, la practicarea prostituției, amenințând cu aplicarea violenței fizice, în urma cărui fapt Lazăr Natalia obținea venituri materiale. Pe faptul proxenetismului asupra lui Pașcenco A. acțiunile inculpatei au fost reîncadrate de la art. 206 alin. (3) lit. b) Cod penal în art. 220 alin. (1) Cod penal, conform indicilor: îndemnul la prostituție, înlesnirea practicării prostituției și tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției de către o altă persoană. Totodată, instanța a concluzionat că inculpata urmează a fi condamnată pe art. 206 alin. (1) lit. a) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, aplicând prevederile art. 90 alin. (1) Cod penal, suspendând 4 executarea pedepsei pe un termen de probă de 5 ani. La fel, instanța a statuat că partea vătămată Pașcenco A. a înaintat o cerere privind încasarea prejudiciului moral în sumă de 50.000 lei, indicând că inculpata în decembrie 2007, urmărind scopul exploatării ei sexuale, a privat-o ilegal de libertate, deținând-o în apartamentul nr. 1 amplasat pe str. xxxxxxxx și a organizat exploatarea ei sexuală comercială contrar voinței, impunând-o să practice prostituția până la 05.04.2008, deci i-a cauzat un prejudiciu moral pe care îl estimează la suma de 50.000 lei, așa cum inculpata cunoscând despre faptul că ea este minoră, a impus-o să practice prostituția, prin ce i-a fost periclitată onoarea și demnitatea, față de ea a fost aplicată violența fizică și psihică, ea a suferit psihic și până în prezent își aduce aminte ca prin coșmar zilele care le-a petrecut la pîrîtă și toate acestea negativ s-au răsfrânt asupra stării sale de sănătate. Astfel, instanța a constatat că partea civilă Pașcenco A. a avut incontestabil suferințe psihice, și acest prejudiciu moral urmează a fi pus pe seama părții civilmente responsabile, vinovată de fapta ilicită și consideră în măsură să aducă o satisfacție echitabilă din partea pârâtei sumă bănească de 10.000 lei, deoarece pretenția părții civile a fost argumentată corespunzător.

Nefiind de acord cu sentința menționată, procurorul în Procuratura r- lui Cahul, Soltan Vasile, a declarat apel solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpata să fie condamnată în baza art. 220 alin. (1) Cod penal la amendă în mărime de 400 unități convenționale, art. 206 alin. (3) lit. b) Cod penal la 15 ani închisoare, art. 208 alin. (3) lit. a) Cod penal la 3 ani închisoare, art. 166 alin. (2) lit. b), c) Cod penal la 3 ani închisoare, în temeiul art. 84 Cod penal fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă de 17 ani închisoare, cu amendă în mărime de 400 unități convenționale, cu executare în penitenciar de tip închis, pentru femei. În motivarea solicitărilor sale procurorul a invocat că părțile vătămate minore Perju S. și Pașcenco A., precum și martorii acuzării Strelcova A., Crivoborod E. și Popov V. au depus declarații veridice, concludente, între ele nu sunt divergențe și ele în coroborare dovedesc vinovăția inculpatei de comiterea infracțiunilor incriminate. Referitor la vârsta părților vătămate minore este necesar de menționat că inculpata cunoștea vârsta părții vătămate Perju S., deoarece nepoata inculpatei a învățat împreună cu Perju S. și inculpata cunoștea și părinții acesteia. Despre vârsta minoră a părții vătămate Pașcenco A., inculpata a aflat când a primit-o și adăpostit-o la dânsa acasă. Aceste fapte sunt confirmate prin declarațiile părții vătămate Pașcenco A. și martorilor Strelcova A., Crivoborod E. și Popov V. Inculpata a recunoscut faptul că cunoștea despre vârsta minoră a părților vătămate Pașcebnco A. și Perju S., însă instanță a menționat că nu au fost aduse probe suficiente în justificarea cunoașterii de către inculpată a vârstei minore a părților vătămate. Dar ce facem cu declarațiile martorilor Strelcova A., Popov V., care au confirmat declarațiile Pașcenco A. și au menționat precum că în 5 primele zile Lazăr Natalia a aflat toate datele despre Pașcenco A., despre vârsta, familia acesteia etc. Ca urmare acțiunile inculpatei Lazăr Natalia pe capetele menționate de acuzare în traficul Pașcenco A. nu trebuie să fie reîncadrate de la art. 206 Cod penal. De asemenea, instanță a menționat că nu a fost probat faptul aplicării violenței fizice și psihice în privința părților vătămate minore Perju S. și Pașcenco A., explicând doar că despre aceasta fac mențiuni părțile vătămate. Dar instanță nu a apreciat în acest sens declarațiile Strelcova A., declarațiile atât Pașcenco A. cât și Perju S. depuse la urmărire penală și citite în instanța de judecată care și le-a confirmat ultima. În acest sens instanță de judecată nu a luat în considerație faptul aplicării în privința părții vătămate Perju S. și Pașcenco A. a măsurilor de protecție de stat a victimelor și a martorilor săvârșirii infracțiunilor. Iar comportamentul cu responsabilitatea redusă a părților vătămate nu poate fi pusă în baza concluziilor instanței la aprecierea lipsei indicilor menționate și excluse din învinuire, deoarece responsabilitatea persoanei poate fi apreciată juridic doar după efectuarea unei expertize psihiatrico-psihologice. Trebuie să fie luate în considerație vârsta minora a părților vătămate Pașcenco A. și Perju S. care au nimerit victime ale acțiunilor Lazăr Natalia, având vârsta minoră de 16 și 17 ani, neavând experiența în viață, mai mult ca atât proveniența Perju S. dintr-o familie social vulnerabilă, fără un părinte, amenințată de către inculpata Lazăr Natalia pentru a retrage plângerea depusă și de a nu depune declarații împotriva ei. Pe faptul acuzării privind privațiunea ilegală de libertate în domiciliul inculpatei situat pe adresa or. Cahul, str. xxxxxxxx, vinovăția inculpatei este dovedită prin declarațiile părților vătămate minorelor Pașcenco A. și Perju S., confirmate prin declarațiile martorilor Perju G., Strelcova A., Crivoborod E., care sunt veridice, pertinente și concludente. Toți au depus declarații asemănătoare, și nu trezesc îndoieli, referitor la faptele precum că: Lazăr Natalia a privat-o ilegal de libertate pe minora Perju S. a.n. 22.08.1991, pe parcursul a cinci zile în perioada aproximativă la mijlocul lunii decembrie a anului 2007, prin izolarea la domiciliul propriu într-o încăpere încuiată, situată în or. Cahul, str. xxxxxxxx, în care ultima a ajuns benevol, confirmat prin declarațiile Perju S., Pașcenco A. și Strelcova A., și la 30.12.2007 a privat-o ilegal de libertate pe minora Pașcenco A., a.n. xx.xx.xxxx, pe o perioadă aproximativ de două săptămâni, adică aproximativ pe 14 zile, prin izolarea la domiciliul propriu într-o încăpere încuiată, situată în or. Cahul, str. xxxxxxxx, în care ultima a ajuns benevol, confirmat prin declarațiile Pașcenco A. și Strelcova A. Iar după data de 14.01.2008, a privat ilegal de libertate pe minora Perju S. aproximativ pe o perioada de o săptămână de zile, prin izolarea la domiciliul propriu, într-o încăpere izolată, situat în or. Cahul, str. xxxxxxxx, în care ultima a ajuns benevol cu automobilul „taxi” prezentat de către Lazăr Natalia, acțiunile însoțite cu amenințarea de aplicare a violenței fizice. 6 De asemenea, într-o zi în perioada 30.12.2007 - 05.04.2008 sub pretextul exploatării sexuale comerciale și obținerea veniturilor de pe urma practicării prostituției urmărind intenția de a lipsi de libertate pe minora Perju S., minora Pașcenco A., Crivoborod E. și Strelcova A. le-a privat ilegal de libertate pe parcursul unei zile, prin izolarea la domiciliul propriu într-o încăpere încuiată, situată în or. Cahul, str. xxxxxxxx, în care ultimele se aflau, ceea ce a fost confirmat prin declarațiile persoanelor menționate în instanță de judecată. Toate aceste fapte au fost comise cu intenție și cu scopul recrutării, adăpostirii persoanelor menționate în scop de exploatare sexuală comercială în prostituție, știind cu certitudine vârsta minoră a acesteia, urmărind intenția de a lipsi de libertate, întru atingerea scopului criminal, imobilizând-o pe ultima prin legarea picioarelor cu o funie. Acțiunile inculpatei Lazăr Natalia trebuie să fie calificate ca - privațiunea ilegală de libertate a mai multor persoane, dacă aceasta nu este legată de răpirea acestora, și cu bună știință asupra două persoane minore Pașcenco A. și Perju S. infracțiunea prevăzută în art.166 alin. (2) lit. b), c) Cod penal. În asemenea circumstanțe instanță de fond pripit a ajuns la concluzia despre posibilitatea aplicării față de inculpată a prevederilor art. 79 Cod penal. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei Judecătoria Cahul urma să se țină cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana inculpatei Lazăr Natalia, de consecințele survenite, și anume, că în urma acțiunilor infractori ce victima Perju S. s-a îmbolnăvit de o boală venerică. Toate aceste infracțiuni incriminate inculpatei, au fost comise în scopul de profit, dânsa asigura clienții, primea sume bănești de la fete traficate, dar în mai multe ori de la clienții, cum au declarat victimele, martorii. Instanța de fond trebuia să-i stabilească Lazăr Natalia o pedeapsă adecvată celor săvârșite de dânsa în limitele sancțiunii articolului în baza căreia a fost condamnată. Corectarea și reeducarea inculpatei Lazăr Natalia este posibilă cu stabilirea în privința ei a unei pedepse echitabile și legale - sub forma de închisoare. Pedeapsa în cauză urmează a fi aplicată cu scopul restabilirii echității sociale. Practic, prin decizia sa, în partea stabilirii pedepsei instanță de judecată nu a realizat scopurile esențiale ale legii și pedepsei penale respectiv, restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și din partea altor persoane.

Potrivit deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 18 noiembrie 2019, a fost respins ca nefondat apelul procurorului fiind menținută sentința fără modificări.

Procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, oficiul Central, Sîrbu Lilia, a declarat recurs ordinar, solicitând casarea deciziei instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță în alt complet de judecată.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 12 mai 7 2020 a fost admis recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, Sîrbu Lilia, casată total decizia Colegiul penal al Curții de Apel Comrat din 18 noiembrie 2019, în privința inculpatei Lazăr Natalia XXXXX, și dispusă rejudecarea cauzei de către Curtea de Apel Cahul. 6.1 Pentru a decide astfel instanța de recurs ordinar a reținut următoarele: Instanța de fond: a) în cazul episodului din decembrie 2007 - 05 aprilie 2008, pe art. 220 alin. (1) Cod penal, privind determinarea lui Strelcova A. și Crivoborod E. la practicarea prostituției, instanța a dispus încetarea procesului penal, însă nu a respectat procedura de aplicare a prescripției tragerii la răspundere penală a persoanei inculpate, nefiind clar, ce fel de sentință a fost pronunțată - de încetare a procesului penal pe motive de reabilitare, nereabilitare, sau de condamnare, în descriptivul și dispozitivul hotărârii adoptate fiind prezente elementele ambilor categorii de hotărâri judiciare, care prin esența lor se exclud reciproc, aplicând incorect prevederile art. 332 Cod de procedură penală, care pot fi utilizate doar la etapa ședinței preliminare (art. 332 alin. (5), 350 alin. (1) CPP). Astfel, indicând în descriptiv doar că inculpata: „a fost învinuită de faptul că, în perioada anului 2006 - 05.04.2008, cu scopul tragerii de foloase de pe urma practicării prostituției, cu scopul de a o determina pe Strelcova A. și Crivoborod E. a practica prostituția”, ulterior nu a descris fapta criminală, considerată ca fiind dovedită, iar în dispozitiv a constatat că inculpata, totuși, este vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. (1) Cod penal, dar lipsind soluția de liberare de pedeapsă în legătură cu expirarea termenului de prescripție; b) în cazul episodului din decembrie 2007, pe art. 208 alin. (3) lit. a) Cod penal, privind atragerea minorelor Pașcenco A. și Perju S. la activitatea criminală, instanța a concluzionat că: „cu certitudine s-a constatat vinovăția acesteia în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 208 alin. (1) Cod penal, și anume: determinarea minorilor la săvârșirea unor fapte imorale, deoarece în cadrul cercetării judecătorești nu a fost probat faptul că Lazăr N. a săvârșit infracțiunea conform indicilor art. 208 alin. (3) lit. a) Cod penal și anume conform semnului calificativ: „cu amenințarea aplicării violenței”. Însă, ulterior absolut neclar și divergent a descris fapta criminală, considerată ca fiind dovedită, statuând că: „Lazăr N., în perioada lunii decembrie 2007 în scopul atragerii minorilor în activitatea criminală, știind cu certitudine vârsta minoră a A. Pașcenco, a.n. xx.xx.xxxx și ale S. Perju, a.n. 22.08.1991, a atras și a determinat minorele la săvârșirea unor fapte imorale, și anume, la practicarea prostituției, amenințând cu aplicarea violenței fizice, în urma cărui fapt Lazăr N. obținea venituri materiale”. În același timp, instanța a dispus încetarea procesului penal pe art. 208 alin. (1) Cod penal, însă nu a respectat procedura de aplicare a prescripției tragerii la răspundere penală a persoanei inculpate, enunțată supra, lipsind în 8 dispozitiv și soluția de liberare de pedeapsă în legătură cu expirarea termenului de prescripție; c) în cazul episodului din noiembrie-decembrie 2007, pe art. 206 alin. (3) lit. b) Cod penal, privind recrutarea și adăpostirea copiilor Pașcenco A. și Perju S. în scopul exploatării sexuale, comerciale în prostituție, instanța a reținut că: „nu i-au fost aduse probe suficiente în justificarea cunoașterii de către inculpată a vârstei minore a părții vătămate Pașcenco A.” și a recalificat acțiunile inculpatei pe art. 206 alin. (1) lit. a) Cod penal, după indicii: recrutarea și adăpostirea copilului Perju S. în scopul exploatării sexuale comerciale în prostituție: „deoarece în cadrul cercetării judecătorești nu a fost probat faptul că Lazăr N. a săvârșit infracțiunea conform indicilor art. 206 alin. (3) lit. b) Cod penal și anume conform semnului calificativ: „cu aplicarea violenței psihice, săvârșită asupra a doi copii”. Însă, această soluție contravine totalmente constatărilor instanței în cazul episodului enunțat supra. Ori, recalificând acțiunile inculpatei pe art. 208 alin. (1) instanța a statuând că: „Lazăr N., în perioada lunii decembrie 2007 în scopul atragerii minorilor în activitatea criminală, știind cu certitudine vârsta minoră a lui A. Pașcenco, a.n. xx.xx.xxxx și ale lui S. Perju, a.n. 22.08.1991, a atras și a determinat minorele la săvârșirea unor fapte imorale”. Totodată, pe faptele asupra lui Pașcenc A. acțiunile inculpatei au fost reîncadrate de la art. 206 alin. (3) lit. b) Cod penal în art. 220 alin. (1) Cod penal, conform indicilor: îndemnul la prostituție, înlesnirea practicării prostituției și tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției de către o altă persoană – element neincriminat inculpatei prin rechizitoriu, deci depășind limitele învinuirii formulate (art. 325 alin. (1) Cod penal), procesul penal fiind încetat, nu a respectat procedura de aplicare a prescripției tragerii la răspundere penală a persoanei inculpate. La fel, concluzia instanței că: „nu i-au fost aduse probe suficiente în justificarea cunoașterii de către inculpată a vârstei minore a părții vătămate Pașcenco A.” contravine totalmente și soluției date în latura civilă. Ori instanța a încasat de la inculpată în beneficiul părții vătămate minore Pașcenco A. prejudiciul moral în mărime de 10.000 lei, constatând că: „inculpata în decembrie 2007, urmărind scopul exploatării ei sexuale, a privat-o ilegal de libertate, deținând-o în apartamentul nr. 1 amplasat pe str. xxxxxxxx și a organizat exploatarea ei sexuală comercială contrar voinței, impunând-o să practice prostituția până la 05.04.2008, deci i-a cauzat un prejudiciu moral pe care îl estimează la suma de 50.000 lei, așa cum inculpata cunoscând despre faptul că ea este minoră, a impus-o să practice prostituția, prin ce i-a fost periclitată onoarea și demnitatea, față de ea a fost aplicată violența fizică și psihică, ea a suferit psihic și până în prezent își aduce aminte ca prin coșmar zilele care le-a petrecut la pîrîtă și toate acestea negativ s-au răsfrânt asupra stării sale de sănătate, partea civilă Pașcenco A. a avut incontestabil suferințe psihice, și acest prejudiciu moral urmează a fi pus pe seama părții civilmente responsabile, vinovată de fapta ilicită fiind în măsură să aducă o satisfacție 9 echitabilă din partea pîrîtei sumă bănească de 10.000 lei”; d) în cazul episodului din decembrie 2007 și după 14 ianuarie 2008, pe art. 166 alin. (2) lit. c) Cod penal, privind privarea ilegală de libertate a minorei Perju S. a constatat în descriptiv diverse temeiuri de achitare, care se contrazic reciproc și generează diferite consecințe juridice, cum ar fi că: „sunt dubii în probarea vinovăției inculpatei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 166 alin. (2) lit. c) Cod penal, deoarece procurorul nu a prezentat probe suficiente care direct indică că există faptul infracțiunii..., suportul probatoriu administrat de procuror în confirmarea privării ilegale de libertate provoacă dubii, este insuficient pentru a formula o concluzie justificată despre existența faptelor privațiunii ilegale de libertate, este extrem de vag pentru a atinge gradul unei convingerii despre existența faptelor incriminate de privare de libertate și vinovăția inculpatei în aceste fapte”. Totodată, în dispozitiv a dispus divergent că inculpata este achitată pe art. 166 alin. (2) lit. c) Cod penal din motiv că: „în acțiunile inculpatei nu s-au constatat existența faptei infracțiunii”, temei care nici nu este prevăzut în art. 390 Cod de procedură penală. Pe lângă aceasta, achitarea inculpatei contravine totalmente soluției date în latura civilă; e) doar a trecut în revistă dovezile administrate, dar nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele concrete, de fapt și de drept, invocate în rechizitoriu, și nu a indicat motivele pentru care a respins probele aduse în sprijinul acuzării. Mai mult, concluzia confuză că: „Organul de urmărire penală nu a fixat (foto sau video) exteriorul minorei Pașcenco A. la momentul efectuării urmăririi penale, care este maximal apropiat de perioada evenimentelor infracționale imputate inculpatei, care ar permite instanței de a concluziona despre conceperea logică a minoratului părții vătămate Pașcenco A. Doar afirmațiile însăși ale părților vătămate despre aplicarea față de ele a violenței fizice și psihice, în situația când aceste circumstanțe nu se mai confirmă prin nici o altă probă obiectivă, prezintă pentru instanța de judecată convingeri dubioase cu privire la existența unor asemenea acte de violență din partea inculpatei”, nu corespunde exigențelor prescrise în art. 101 Cod de procedură penală, privind evaluarea și aprecierea probelor administrate în cadrul cauzei penale. f) instanța a indicat în descriptiv și dispus în dispozitiv absolut neclar și divergent că: „că inculpata urmează a fi condamnată pe art. 206 alin. (1) lit. a) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, aplicând prevederile art. 90 alin. (1) Cod penal, suspendând executarea pedepsei pe un termen de probă de 5 ani. A stabili lui Lazăr Natalia pedeapsa pe art. 206 alin. 10 (1) Cod penal de 5 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, pentru femei. În conformitate cu art. 90 Cod penal, a suspenda condiționat executarea pedepsei cu închisoarea, pe un termen de probă de 5 ani”. Instanța de apel: a) nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise de instanța de fond, nominalizate mai sus, repetându-le întocmai, nu a desființat total sentința și nu a rejudecat cauza potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, menținând o sentință nemotivată și neîntemeiată legal; b) nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apelul procurorului și repetate în recursul ordinar, inclusiv asupra celor reproduse la pct. 3. și 5., cât și în felul și esența probatorie în care acestea au fost enunțate (pct. 3. - 5. din decizie); d) a și-a întemeiat concluziile pe probe neverificate în ședința de judecată a instanței de apel și neconsemnate în procesul-verbal, cum ar fi cele de la f.d. 4, 8, 21- 22, 51, 52, 53, 54, 57, 64, 65-66, 67, 167 vol. 1, 68, 96 vol. 3, 83-84, 91 vol. 4.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 16 noiembrie 2021, a fost admis apelul declarat de către procurorul în Procuratura r. Cahul, Soltan Vasile, casată total, inclusiv și din oficiu sentința Judecătoriei Cahul, central din 29 decembrie 2017, pronunțată în cauza penală privind-o pe Lazăr Natalia învinuită de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 166 alin. (2), lit. b), c), art. 206 alin. (3), lit. b), art. 208 alin. (3), lit. a), art. 220 alin. (1) Cod penal, pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: Lazăr Natalia a fost achitată pe capătul acuzării de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 208 alin. (3), lit. a) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Lazăr Natalia a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. (1) Cod penal și liberată de pedeapsă, în temeiul expirării termenului prescripției răspunderii penale. Lazăr Natalia a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 166 alin. (2), lit. b), c) Cod penal fiindu-i stabilită pedeapsa cu închisoarea pe un termen de 03 (trei) ani. Lazăr Natalia a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (3), lit. b) Cod penal fiindu-i stabilită pedeapsa cu închisoarea pe un termen de 15 (cincisprezece) ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități legate de educarea și îngrijirea copiilor pe un termen de la 03 (trei) ani. În conformitate cu art. 84 Cod penal pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Lazăr Natalia i-a stabilită pedeapsa definitivă cu închisoarea pe un termen de 15 (cincisprezece) ani 01 (una) lună, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis pentru femei, cu privarea de 11 dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități legate de educarea și îngrijirea copiilor pe un termen de la 03 (trei) ani. În conformitate cu art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, dat fiind faptul că, în cursul judecării cauzei s-au constatat încălcări a examinării cauzei într-un termen rezonabil, pedeapsa definitivă cu închisoarea stabilită lui Lazăr Natalia de 15 (cincisprezece) ani 01 (una) lună, a fost redusă cu 02 (doi) ani. Inculpata Lazăr Natalia urmând să execute pedeapsa cu închisoarea pe un termen de 13 (treisprezece) ani 01 (una) lună. A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de partea civilă Pașcenco Arina către Lazăr Natalia, fiind încasat de la Lazăr Natalia în beneficiul lui Pașcenco Arina 10 000 (zece mii) lei, cu titlu de reparare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune. A fost soluționată soarta corpurilor delicte. 7.1 Instanța de apel audiind participanții la proces, cercetând suplimentar probele administrate în instanța de fond, și apreciindu-le din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a constatat că, starea de fapt și acțiunile inculpatului Lazăr Natalia se încadrează în prevederile de art. 166 alin. (2), lit. b), c), art. 206 alin. (3), lit. b), art. 220 alin. (1) Cod penal, iar pe capătul acuzării de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 208 alin. (3), lit. a) Cod penal, este necesară achitarea acesteia, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. S-a notat faptul că, la caz, instanța de fond la examinarea cauzei a verificat componența infracțiunii prevăzute de art. 166 alin. (2), lit. c) Cod penal, deci a analizat doar dacă se confirmă învinuirea adusă prin rechizitoriu. Însă, nu a ținut cont de faptul că, prin ordonanța din 19 noiembrie 2009 privind modificarea învinuirii aduse inculpatei în cadrul urmăririi penale în sensul agravării ei, a fost dispusă modificarea învinuirii aduse inculpatului, în sensul agravării ei, cu înaintarea învinuirii în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. (1), art. 208 alin. (3), lit. a), art. 206 alin. (3), lit. b), art. 166 alin. (2), lit. b), c) Cod penal, despre care fapt s-a adus la cunoștința inculpatului și apărătorului (Vol. I, f.d.185- 185 verso). Și, în ședința de judecată din 19.11.2009 a fost anunțată întrerupere 5 minute pentru a-i fi înmânată învinuirea lui Lazăr Natalia (Vol. I, f.d.278 verso). Cu toate acestea, în urma examinării cauzei, prima instanță a conchis necesitatea achitării lui Lazăr Natalia de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. l66 alin. (2), lit. c) Cod penal, din motiv că în acțiunile acesteia nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Instanța de fond a trecut cu vederea ordonanța din 19 noiembrie 2009, prin care a fost modificată învinuirea, de aceasta nu a ținut cont și s-a axat doar pe învinuirea din rechizitoriu. În urma examinării apelului a fost constatat că, Lazăr Natalia având intenția recrutării, adăpostirii minorei Perju S. a.n.22.08.1991, în scop de 12 exploatare sexuală comercială în prostituție, știind cu certitudine vârsta minoră a acesteia, urmărind intenția de a lipsi de libertate pe minora Perju S. întru atingerea scopului criminal, imobilizând-o prin legarea picioarelor cu o funie, a privat-o ilegal de libertate pe parcursul a cinci zile în perioada aproximativă la mijlocul lunii decembrie 2007, prin izolarea la domiciliul propriu într-o încăpere încuiată, situată în or. Cahul, str. xxxxxxxx, în care ultima a ajuns benevol. La fel, Lazăr Natalia având intenția recrutării, adăpostirii minorei Pașcenco A., a.n.xx.xx.xxxx, în scop de exploatare sexuală comercială în prostituție, știind cu certitudine vârsta minoră a acesteia, urmărind intenția de a lipsi de libertate pe minora Pașcenco A., întru atingerea scopului criminal, la 30 decembrie 2007, a privat-o ilegal de libertate pe o perioadă de aproximativ două săptămânii, adică 14 zile, prin izolarea la domiciliul propriu într-o încăpere încuiată, situată în or. Cahul, str. xxxxxxxx, în care ultima a ajuns benevol. Tot Lazăr Natalia, sub același pretext, după 14.01.2008, a privat ilegal de libertate pe minora Perju S. aproximativ pe o perioadă de o săptămână de zile prin izolarea la domiciliul propriu într-o încăpere încuiată, situată în or. Cahul, str. xxxxxxxx, în care ultima a ajuns benevol cu taxiul, prezentat de către Lazăr Natalia acțiunile însoțite cu amenințarea de aplicare a violenței fizice. De asemenea, Lazăr Natalia într-o zi în perioada 30 decembrie 2007 – 05 aprilie 2008, sub pretextul exploatării sexuale comerciale și a obținerii veniturilor de pe urma practicării prostituției, urmărind intenția de a lipsi de libertate pe minorele Perju S. și Pașcenco A., le-a privat ilegal de libertate pe parcursul unei zile, prin izolarea la domiciliul propriu într-o încăpere încuiată, situată în or. Cahul, str. xxxxxxxx, în care ultimele se aflau. S-a notat că privațiunea ilegală de libertate a două persoane minore în domiciliul lui Lazăr Natalia, situat pe adresa or. Cahul, str. xxxxxxxx, vinovăția lui Lazăr Natalia este dovedită prin declarațiile părților vătămate minorelor Pașcenco A. și Perju S., confirmate prin declarațiile reprezentantului legal al părții vătămate Perju G., martorilor Strelcova A. și Crivoborod E., apreciate drept veridice, pertinente și concludente și care coroborează între ele. Toți au depus declarații asemănătoare, și nu trezesc îndoieli, referitor la faptele precum că, Lazăr Natalia a privat-o ilegal de libertate pe minora Perju S. a.n.22.08.1991, imobilizând-o pe ultima, privând-o ilegal de libertate pe parcursul a cinci zile în perioada aproximativă la mijlocul lunii decembrie a anului 2007, prin izolarea la domiciliul propriu într-o încăpere încuiată, situată în or. Cahul, str. xxxxxxxx, în care ultima a ajuns benevol, confirmat prin declarațiile date de Perju S., Pașcenco A. și Strelcova A. Și, la 30.12.2007 a privat-o ilegal de libertate pe minora Pașcenco A., a.n.xx.xx.xxxx, pe o perioadă aproximativ de două săptămânii, adică aproximativ pe 14 zile, prin izolarea la domiciliul propriu într-o încăpere încuiată, situată în or. Cahul, str. xxxxxxxx, în care ultima a ajuns benevol, confirmat prin declarațiile lui Pașcenco A. și Strelcova A. Iar, după data de 14.01.2008, a privat ilegal de libertate pe minora Perju 13 S. aproximativ pe o perioada de o săptămână de zile, prin izolarea la domiciliul propriu, într-o încăpere izolată, situat în or. Cahul, str. xxxxxxxx, în care ultima a ajuns benevol cu automobilul „taxi” prezentat de către Lazăr Natalia, acțiunile însoțite cu amenințarea de aplicare a violenței fizice. S-a menționat că, chiar dacă în cursul examinării cauzei în instanța de apel, Perju S. a indicat că, ea nu a fost privată de libertate de către Lazăr Natalia, această poziție nu poate fi reținută ca fiind una conformă realității (Vol. V, f.d.95-97). Așa cum, aceasta fiind audiată imediat după reținerea lui Lazăr Natalia dă declarații și menționează tot așa cum, a avut loc, iar de la momentul comiterii faptelor și până la examinarea cauzei în apel a trecut mult timp. La fel, nu se poate trece cu vederea că, Perju S. a declarat și faptul că, după trimiterea cauzei în judecată ea a mai locuit la Lazăr Natalia, și aceasta își schimbă declarațiile date inițial, invocând că, ea ar fi rugat-o pe Lazăr Natalia s-o încuie în casă pentru ca să nu o găsească mama sa. Însă, aceste declarații nu coroborează cu declarațiile date de Pașcenco A., care nu se schimbă ori de câte ori este audiată, ci coroborează între ele și se completează, inclusiv cu declarațiile date de Perju G. – reprezentantul legal al părții vătămate Perju Svetlana, care în 2008 era minoră, martorilor Strelcova A. (Vol. I, f.d.21-22) și Crivoborod E. (Vol. I, f.d.19- 20, Vol. III, f.d.47-48). Toate aceste persoane fiind audiate au menționat că, Lazăr Natalia cunoștea vârsta fiecărei fete, inclusiv că, Pașcenco A. și Perju S. sunt minore, tot cunoștea, fapt ce nu a fost negat nici de Lazăr Natalia (Vol. V, f.d.121). Aceasta din urmă doar invocând că, nu a privat persoanele date de libertate, ci doar avea grijă de ele, deoarece îi era milă de dânsele, ceea ce nu se confirmă, însă prin nimic. Lazăr Natalia cunoștea de unde sunt fetele, din ce familii vin, câți ani au, chiar inculpatul a declarat că, știa că, Pașcenco A. era minoră, mama ei lucra director la școala din sat și mai târziu a aflat că era de la internat. Pașcenco A. nu frecventa școala, des venea la dânsa acasă și îi dădea de mâncare, haine, pe cealaltă fată tot o cunoștea, deoarece a lucrat cu mama ei, avea grijă de ea și le sfătuia ca să lucreze (Vol. III, f.d.136- 138). Iar, cât privește partea vătămată Perju S., vârsta acesteia la fel, o cunoștea așa cum, învăța într-o școală cu nepoata lui Lazăr Natalia și erau prietene. Mai mult ca atât, s-a notat că, din declarațiile date de Perju S. în cadrul urmăririi penale, deci la scurt timp după ce au fost comise faptele imputate lui Lazăr Natalia. Declarații, care sunt veridice, și care coroborează cu cumulul de probe existe la dosar, și pe care pune accent instanța de apel așa cum, anume aceste declarații se completează cu declarațiile martorilor și a celorlalte părții vătămate. Așa cum, Perju S. fiind audiată ulterior își schimbă declarațiile invocând că, inițial ar fi fost influențată să de-a așa declarații, dar apoi spune adevărul în cursul examinării cauzei în instanța de judecată, dar declarațiile ulterioare nu se confirmă prin nimic. Or, Perju S. comunică că, după trimiterea cauzei în judecată a mai locuit la Lazăr Natalia așa cum, nu avea unde locui, ceea ce denotă că, aceasta vine în apărarea inculpatului, care a primit-o să locuiască mai departe în casa ei. Astfel, instanța de apel a considerat veridice 14 anume declarațiile date la urmărirea penală, acestea fiind la scurt timp după ce au avut loc evenimentele și anume aceste declarații coroborează cu materialele cauzei. Perju S. fiind audiată a comunicat că, pe Lazăr Natalia o cunoaște din 2004-2005, deoarece învăța cu nepoata ei într-o școală. Lazăr Natalia s-a apropiat și i-a propus să lucreze la ea, și anume să aibă grijă de nepoata ei și a acceptat. Peste un timp oarecare i-a spus că va trebui să lucreze cu bărbați, adică să întrețină raporturi sexuale, la care ea nu a fost de acord, de aceea a închis-o în casă și nu-i dădea voie să iasă. Totodată, indicând că, le aducea bărbați acasă, cărora le vindea fete, și anume, lua bani de la ei pentru ca să întrețină rapoarte sexuale cu ele. Clienții le lua și le ducea în hoteluri, saune, unde mergea și Lazăr Natalia cu ele, aceasta lua bani de la clienți și nu le dădea fetelor nici un leu. Menționând aceasta că, locuia la Lazăr Natalia cu Crivoborod E. și Pașcenco A., care de asemenea erau vândute de Lazăr Natalia. Aceasta indicând că, permanent era împotrivă să se ocupe cu acest lucru, dar era impusă de Lazăr Natalia să se ocupe cu prostituția așa cum, o amenința permanent că va face așa că, va fi bătută de bărbați, în caz că va fugi de la ea. La fel, a comunicat că, a fost un caz că a fugit de la un client, însă a fost prinsă de Lazăr Natalia și a fost bătută din cauza că a fugit și permanent o bătea dacă refuza să întrețină raporturi sexuale cu bărbați și o ținea încuiată în casă. Permanent vedea cum Lazăr Natalia lua bani de la clienți pentru ca ea să întrețină raporturi sexuale cu bărbați, a fost caz când a fost dusă în pădure și o săptămână a fost ținută și întreținute raporturi sexuale cu ea, și ea a fugit de acolo. Din câte cunoaște, atunci Lazăr Natalia le-a vândut cu totul la niște persoane necunoscute, indicând aceasta și faptul că, pe timpul când lucra pentru Lazăr Natalia, s-a îmbolnăvit de o boală venerică și anume de ”sifilis”, de care se lecuiește și suferă din cauza dată. La data de 11 mai 2008 aceasta a declarat că, Lazăr Natalia în luna decembrie 2007 i-a propus să meargă la dânsa acasă, pentru ca să stea cu nepoata ei Silvia, cu care învăța într-o școală. Și, așa s-a primit că, ea a dorit puțin și când s-a trezit, ușa era încuiată și nu putea ieși din casă, Lazăr Natalia nu-i permitea să meargă nici la wc, a pus în casă o căldare și a stat închisă aproximativ 4 – 5 zile, perioadă în care veneau bărbați la dânsa sau suna și întreba dacă nu au nevoie de fete ca să întrețină rapoarte sexuale. Într-o zi Lazăr Natalia a plecat la fiica ei și nu a încuiat ușa și atunci ea a fugit acasă, dar în zilele când se afla la Lazăr Natalia a indicat că, era legată cu o funie de picioarele de scaun și stătea culcată, ușa era întotdeauna încuiată. Atunci erau și alte fete Arina și Nadea, familia nu o cunoaște, Arina era din or. Cantemir. Iar, în luna ianuarie 2008, pe la sfârșitul lunii, era cu fetele Aliona și Arina lângă cinematograful ”Patria” din or. Cahul și la un moment dat a venit Lazăr Natalia și a luat-o de mână, și s-a uitat la ea foarte urât și a urcat-o în taxi cu care a venit acolo și s-au dus la ea acasă. Și iarăși Lazăr Natalia nu-i permitea să iasă din casă, nici la wc, și o amenința cu bătaie și îi era frică, și chiar o pălea cu palme 15 peste față, dar erau cazuri când o lovea și cu picioarele, deoarece nu dorea să rămână la ea acasă, peste tot unde se ducea cu fetele mergea și Lazăr Natalia și le zicea că, dacă vor fugi o să le bată până nu o sa se mai poată scula de jos. Foarte des le ducea la saune, de trei ori pe zi, ca să întrețină raporturi sexuale cu bărbați, iar Lazăr Natalia lua bani de la bărbați pentru aceasta, dar lor nu le dădea nimic. Iar, după ce au fost la poliție s-a dus acasă și a fost internată în spital, deoarece se îmbolnăvise de o boală venerică, și Lazăr Natalia a venit de trei ori la spital și o amenința și acasă a fost odată și tot o amenința cu răfuială fizică ca să-și retragă cererea de la poliție, mereu se temea de aceasta și la moment se teme. Totodată, aceasta a menționat că, de la 04.08.2008 trece curs de lecuire la secția de boli venerice din or. Cahul. Și, la data de 16.04.2008, în jurul orei 13:00, aflându-se în curtea spitalului, a văzut-o pe Lazăr Natalia, care a chemat-o să vorbească cu ea, dar a refuzat, la care aceasta din urmă a început s-o amenințe că o va omorî, a încercat s-o lovească, dar a fugit în incinta spitalului, ceea ce a fost văzut și de sora medicală pe nume Maria și Lazăr Natalia a fost fugărită din spital de către sora medicală. Mai mult ca atât, a comunicat că, la 20.04.2008 aflându-se acasă cu fratele mai mic în vârstă de 03 ani, aproximativ la ora 13:30 a venit Lazăr Natalia și a început să țipe la ea că, cine a dat-o la poliție și striga la aceasta ca să se ducă la poliție și să rupă foia, pe care a scris-o despre aceasta. Iar, ea i-a răspuns că nu rupe nimic și că nu o iartă, la care Lazăr Natalia a început să o tragă de păr și să țipe că o va bate și în acest timp a venit vecinul Bîrlea Valeriu, care a văzut- o pe Lazăr Natalia și a început s-o alunge și aceasta a zis că pleacă, dar vor veni bandiți care îi 27 vor bate și îi vor omorî, și tot în acel moment fratele mai mic s-a speriat și plângea (Vol. I, f.d.28-31, 69-70). La fel, Pașcenco A. a declarat în cursul examinării cauzei că, din luna decembrie 2007 de când a făcut cunoștință cu Lazăr Natalia, a locuit la aceasta acasă și pentru serviciile de prostituție pe care le presta, aceasta lua bani și câteodată le dădea și fetelor bani din sumele de bani pe care le primea. A mai indicat că, dorea să plece de la domiciliul lui Lazăr Natalia, deoarece găsise unde să locuiască, însă aceasta nu-i permitea și le amenința că, în caz că vor pleca de la dânsa, vor fi bătute. La fel, a menționat că, Lazăr Natalia știa că, Pașcenco A. este minoră, de unde este, cine îi sunt părinții și o impunea să se ocupe cu prostituția, chiar dacă cunoștea că este minoră. La Lazăr Natalia mai era o minoră – Perju S., pe care o ținea încuiată în casă și o obliga să se ocupe cu prostituția. Pașcenco A. a menționat că, din câte ține minte, avea 17 ani și soțul lui Lazăr Natalia o ținea cu forța, o bătea, din care cauză a fost nevoită să meargă și la medic și i-a fost extrasă măseaua, care i se inflamase din cauza loviturilor. Apoi de către Popov Vitalie – colaborator al poliției a fost ajutată să plece, iar după aceasta prin telefon a fost amenințată să nu se prezinte în ședințele de judecată, deoarece va avea mari probleme. La indicația lui Lazăr Natalia, 16 concubinul acesteia o bătea, dar nu ține minte cum a făcut cunoștință cu aceasta așa cum, au trecut mulți ani. Bătută era din cauza că, nu dorea să întrețină raporturi sexuale, în acel timp era închisă în casa lui Lazăr Natalia, care se afla în apropiere de parc. Deodată cum a venit în casa lui Lazăr Natalia a fost legată și bătută, la aceasta mai erau fete, stăteau toate împreună, nu ține minte cum le chema pe fete, dar era o fată minoră, poate o chema Svetlana. Acolo fetele prestau servicii sexuale, nu în casa lui Lazăr Natalia, dar prin saune, apartamente, hotele, de la început a refuzat să presteze servicii sexuale, dar a fost ținută în acea casă o lună sau două și cât a stat acolo a prestat relații sexuale, deoarece era obligată. În tot acest timp a fost aplicată forța asupra ei, bani nu primea pentru serviciile prestate, Lazăr Natalia lua toți banii și au fost și cazuri când pentru a fi hrănite, trebuia să presteze relații sexuale. Când sa dus în casa lui Lazăr Natalia, avea mamă și tată, starea familiei era bună, de bună voie a menționat că, nu ajungea în așa situație. A fost indicat și faptul că, și fata care era minoră, tot a fost legată, clienții erau toți cunoscuți de-a lui Lazăr Natalia, și când aceasta din urmă plecase la saună cu concubinul și cu alte fete, cu Aliona, îi pare că așa o chema, au încercat să dezbată ușa, care era încuiată și le-a reușit, după care au plecat. Apoi s-au adresat la Popov Vitalie, colaborator de poliție și cu Aliona au rămas să doarmă la un prieten de-a ei. A doua zi Lazăr Natalia le-a găsit și a început să le amenințe că va spune totul părinților, le-a luat și le-a dus într-o cafenea, acolo erau niște clienți, care i-au dat bani și Aliona i-a scris mesaj sau l-a telefonat pe Popov Vitalie, care a venit cu poliția. Pe fata minoră, Lazăr Natalia tot o amenința și chiar a ridicat mâna, Lazăr Natalia știa câți ani are ea și data minoră, nu ține minte cum o chema, posibil Sveta, cunoaște doar că est din Cahul. Când se afla la Lazăr Natalia presta servicii sexuale de patru sau cinci ori pe zi, dar câți bani lua aceasta, nu cunoaște, din câte știe a fost prima dată ca oaspete la Lazăr Natalia, dar de acolo nu a mai ieșit apoi mult timp, avea casă pe pământ cu un nivel, la geamuri nu erau gratii, dar concubinul lui Lazăr Natalia le păzea, în afară de Sveta mai erau două fete, una Aliona din or. Cahul, a indicat că, a fost legată de mâini și de picioare cu funie, și a 28 fost și bătută. La acel moment, părinții știau că se află la colegiu, dar cu ei nu discuta la telefon, poate odată la două săptămâni discuta cu părinții și după ce s-a dus acasă i-a povestit doar mamei ce s-a întâmplat, dar nu știe dacă colegii ei o căutau (Vol. I, f.d.15-16, 18, Vol. III, f.d.44-46). Astfel, acțiunile date a lui Lazăr Natalia fiind necesar de a fi încadrate în baza art. 166 alin. (2), lit. b), c) Cod penal, conform indicilor: ”privațiunea ilegală de libertate a persoanelor, dacă acțiunea nu este legată cu răpirea acestora, săvârșită cu bună știință asupra a două persoane minore”. Așa cum, a fost demonstrată privațiunea ilegală de libertate cu bună știință asupra a două persoane minore: Pașcenco A. și Perju S., iar privarea de libertate pe parcursul unei zile, a lui Strelcova A. și Crivoborod E., nu a fost demonstrată. Din materialele dosarului rezultă că, Strelcova A. și Crivoborod 17 E. de bună voie mergeau la Lazăr Natalia, acestea nu au fost încuiate și nici bătute, doar Pașcenco A. și Perju S. au fost private de libertate, acestea doreau să plece, dar au fost încuiate în casă și nu li se permitea să plece de la Lazăr Natalia. Referitor la săvârșirea de către Lazăr Natalia a infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. (1) Cod penal s-a notat că, partea acuzării a demonstrat vinovăția acesteia. În urma examinării apelului a fost constatat și faptul că, Lazăr Natalia în perioada anului 2007 - 05.04.2008, cu scopul tragerii de foloase de pe urma practicării prostituției, cu scopul de a o determina pe Strelcova A. și Crivoborod E. a practica prostituția, în perioada decembrie anului 2007 - 05.04.2008, aflându-se în barul ”La plăcintă”, situat în or. Cahul, i-a propus și a îndemnat- o pe Strelcova A. și Crivoborod E. prin sfaturi, adică a trezit interesul ultimelor să practice prostituția, iar după ce Strelcova A. și Crivoborod E. au manifestat consimțământul de a practica prostituția, a asigurat cu loc de trai și sfaturi în scopul înlesnirii practicării prostituției, cât și a ridicat sumele de bani obținute de către ultimele în rezultatul practicării prostituției, în rezultatul cărui fapt Strelcova A. și Crivoborod E. au practicat prostituția în perioada lunii decembrie a anului 2007 - 05.04.2008. S-a notat că, Lazăr Natalia la 05 aprilie 2008 a fost prinsă în flagrant în momentul când primea bani de la Ghencea Constantin pentru prestarea serviciilor sexuale (Vol. I, f.d.4). Circumstanțe, care rezultă din declarațiile martorilor Ghencea Constantin și Popov Vitalie, cât și a părților vătămate Strelcova A. și Crivoborod E. Ghencea Gheorghe a menționat că, se afla în barul ”La Plăcintă” și s-a apropiat o femeie în vârstă, care apoi a aflat că este „Mama Cioli” și care umbla de la masă la masă și spunea că are fete de vânzare, și când s-a apropiat el în glumă a spus dacă poate să-i facă rost de o fată și ea, a spus acuma. Peste un timp i-a arătat spre masa unde erau trei fete și i-a spus să iasă la poartă să vorbească cu ele și a ieșit la poartă și a convenit să întrețină raport sexual cu o fată pe nume Arina, a dat banii și Lazăr Natalia s-a apropiat și cerea banii de la bărbat și el văzând aceasta a spus că nu mai vrea nimic, iar Lazăr Natalia i-a luat banii din mână și a plecat la o altă masă și în acel timp au venit colaboratorii de poliție (Vol. I, f.d.23, Vol. III, f.d.68-70). Martorul Popov Vitalie a indicat că, a fost primită informația, precum că, Lazăr Natalia se ocupă cu proxenetism la barul ”La Plăcintă” din or. Cahul, Lazăr Natalia fiind reținută de acesta și alți colaboratori, în timp ce lua 100 lei pentru prestarea serviciilor sexuale cu Ghencea din s. Colibași. Reținerea a avut loc în barul ”La Plăcinta”, în afară de Lazăr Natalia mai erau 3-4 fete și doi bărbați, el personal a avut informație despre cazul dat, dar nu își amintește din ce surse, fapta a fost descoperită în flagrant, dar nu își amintește dacă au fost depuse careva plângeri până la reținere și dacă au fost realizate înregistrări la fața locului, audio sau video, nu-și amintește (Vol. I, f.d.62, Vol. III, f.d.126). Astfel, chiar dacă Lazăr Natalia a menționat că, intenționat ea ar fi fost 18 chemată de Popov Vitalie la barul ”La Plăcintă” din or. Cahul, acolo ea s-a dus împreună cu concubinul său Munteanu Ion. Și, peste un timp în bar au venit Strelcova A., Pașcenco A. și Crivoborod E., care s-au așezat la ală masă, dar cu ei la masă stătea o persoană pe nume Jora și Ghencea Gheorghe. La un moment dat, Ghencea Gheorghe a întrebat-o dacă nu le cunoaște pe Strelcova A., Pașcenco A. și Crivoborod E. și ea i-a răspuns că le cunoaște și să se apropie să facă cunoștință. El s-a dus și au vorbit cât au vorbit apoi s-a întors și s-a apropiat apoi și Pașcenco A., care i-a dat persoanei pe nume Jora suma de 100 lei, spunându-i că pe urmă îi va lua. Apoi Pașcenco A. i-a spus persoanei pe nume Jora să-i dea lui Lazăr Natalia banii și ea nu a vrut să-i ia și Arina a luat banii și i-a dat ei, spunându-i că când va veni îi va lua, iar în momentul când Arina i-a 30 dat banii, au venit și colaboratorii de poliție. De asemenea, a menționat că, cunoștea că se ocupau cu prostituția prin or. Cahul, de mai multe ori s-a dus cu ele prin saune, unde erau și bărbați, care le plătea bani pentru ca ele să întrețină raport sexual. Aceasta menționând că, pe ele nu le-a îndemnat și nici nu le-a impus să se ocupe cu prostituția și niciodată nu le-a căutat bărbați, care să întrețină raport sexual cu ele și să plătească bani pentru aceasta. Și, niciodată nu le-a luat bani ca ele să se ocupe cu prostituția și ei nu i-au dat nici un leu (Vol. I, f.d.36-37, Vol. III, f.d.136-138, Vol. V, f.d.121). Aceste argumente nu se confirmă prin nimic, dar sunt contrazise de declarațiile martorilor Ghencea Constantin și Popov Vitalie, cât și a părților vătămate Strelcova A. și Crivoborod E. Părțile vătămate menționând că, Lazăr Natalia le propunea să se ocupe cu prostituția, inițial nu și-au dat acordul, dar într-un final au fost convinse, Crivoborod E. în cadrul urmăririi penale a menționând că, pe Lazăr Natalia a cunoscut-o în anul 2006 și i-a propus să lucreze la dânsa, să se ocupe cu prostituția așa cum, are persoane care plătesc bani pentru faptul că, întreține raporturi sexuale. Peste un timp oarecare a acceptat așa cum, Lazăr Natalia i-a spus că, va trăi la ea, va primi bani și ea o va îmbrăca și încălța. Trăia la aceasta și acolo mai erau și alte fete, Lazăr Natalia se înțelegea cu clienții cu suma de bani și locul unde des plecau fetele, prin saune, apartamentele clienților, hotele, cât și în afara orașului. La saune Lazăr Natalia mergea cu le, unde deodată lua banii de la clienți și erau cazuri când nu li se dădea nici un leu fetelor, dar erau și seri când spre exemplu făceau 800 lei, iar Lazăr Natalia le dădea doar 100 lei, când ele cereau. La fel, a menționat că, prin luna decembrie 2007 la Lazăr Natalia a apărut și Pașcenco A., care tot a început a lucra și locui la Lazăr Natalia. În ultimul timp a declarat că lucra cu Pașcenco A. și Strelcova A., iar Lazăr Natalia știa despre vârsta fiecărei persoane care lucra la ea, cunoștea și de unde ele sunt și din ce familie. La 05.03.2008 a refuzat să mai lucreze și a plecat de la Lazăr Natalia, și după ce a plecat, Lazăr Natalia prin intermediul lui Pașcenco A. și Strelcova A., încerca s-o cheme înapoi, dar aceasta refuza. Iar, la 22.03.2008 mergea prin centrul orașului și s-a întâlnit cu Lazăr Natalia, care o chema înapoi și văzând că ea refuză, a început s-o lovească și picioarele peste 19 corp și în acel timp a fost oprită de o persoană necunoscută. La 05.04.2008 aflându-se cu Pașcenco A. și Strelcova A. au fost telefonate de Lazăr Natalia, care le-a întrebat unde sunt că au clienți și peste un timp au fost chemate la barul ”La Plăcintă”, unde s-au așezat la o masă și apoi Lazăr Natalia s-a apropiat de o persoană și a vorbit ceva cu ea, iar persoana dată sa apropiat de ele și le-a spus că el este client. Ele erau împotrivă, dar până la urmă au fost de acord și s-au înțeles la suma de 200 lei și peste un timp oarecare au venit colaboratorii de poliție și i-au rugat să-i urmeze la Inspectoratul de poliție. La fel, a menționat că, erau cazuri când ele nu voiau să lucreze, dar erau impuse, le amenința că vor avea probleme, că o să le bată și ele neavând încotro dădeau acordul (Vol. I, f.d.19-20). De asemenea, Strelcova A. în cadrul urmăririi penale aceasta a declarat că, prin decembrie 2007 a făcut mai bine cunoștință cu Lazăr Natalia, pe care o cunoștea de mai demult și știa și cu ce se ocupă. A început să lucreze pentru aceasta așa cum, i s-a propus și i-a spus că ea o să-i găsească clienți și din suma ce o va primi, o va împarte cu ea și era telefonată și i se spunea unde să se ducă când îi găsea clienți. Se duceau prin saune, niciodată nu era un loc permanent, se întâmpla că se duceau prin hoteluri, pe acasă la clienți și prin sate. Erau cazuri când din banii primiți Lazăr Natalia îi dădea jumătate, dar erau cazuri când clienții îi dădeau ei banii și Lazăr Natalia o impunea să ii de-a. Nu doar ea lucra pentru Lazăr Natalia, dar mai era și Pașcenco A. și Crivoborod E., care locuiau la ea și tot cu prostituția se ocupau, iar Lazăr Natalia stabilea prețul pentru serviciile pe care ele le prestau, și care variau în dependență de clienți. La 05.04.2008 a întrebat unde este ea, cât și Pașcenco A. și Crivoborod E., deoarece sunt clienți, care vor fete. Au fost chemate la barul ”La Plăcintă”, unde s-au așezat la o masă și apoi Lazăr Natalia s-a apropiat de o persoană și a vorbit ceva cu ea, iar persoana dată sa apropiat de ele și le-a spus că el este client și a luat-o pe Pașcenco A. și s-au dus într-o parte și au stat de vorbă, apoi Pașcenco A. s-a apropiat și a spus că sa înțeles cu clientul la suma de 200 lei și că, Lazăr Natalia a luat de la client 100 lei. Apoi au venit colaboratorii de poliție și i-au rugat să-i urmeze la Inspectoratul de poliție, Lazăr Natalia știa personal cine sunt persoanele care lucrează la ea, și anume, vârsta, de unde sunt, cine îi sunt rudele. De asemenea, știa că, Pașcenco A. este minoră și ea trăia la dânsa și o folosea, erau cazuri când ele nu-i dădeau bani lui Lazăr Natalia și aceasta le spunea că le este datoare și le spunea și suma, zicându-le că, dacă nu îi vor da banii, vor avea probleme, deoarece ea le găsea clienți, dar ele nu se împărțeau (Vol. I, f.d.21-22). Declarații, care se manifestă a fi veridice așa cum, coroborează între ele și se completează cu probele anexate la dosar, inclusiv cu declarațiile martorilor Ghencea Constantin și Popov Vitalie, cât și a părților vătămate minore Pașcenco A. și Perju S. Astfel, chiar dacă, fiind audiată ulterior Crivoborod E., aceasta nu susține declarațiile date la urmărirea penală (Vol. III, f.d.47-48), aceste declarații 20 nu se manifestă a fi credibile așa cum, nu se confirmă prin nimic, cu atât mai mult că, au fost date peste un timp îndelungat după comiterea faptelor imputate inculpatului. În asemenea circumstanțe, instanța de apel notează că, aceste acțiuni ale lui Lazăr Natalia sunt necesar de a fi calificate în baza art. 220 alin. (1) Cod penal, conform indicilor calificativi: ”îndemnul la prostituție, înlesnirea practicării prostituției și tragerea de foloase de pe urma prostituției”. Instanța de apel a reținut că infracțiunea săvârșită de Lazăr Natalia, conform prevederilor art. 16 alin. (3) Cod penal face parte din categoria infracțiunilor mai puțin grave pentru care legea penală prevede în calitate de pedeapsă închisoarea de până la 05 ani. Deci, ținând cont de faptul că, infracțiunea prevăzută de art. 220 alin. (1) Cod penal a fost săvârșită în perioada anului 2007 - 05.04.2008, astfel din momentul comiterii până la examinarea cauzei în instanța de apel au trecut mai mult de 05 ani. Deci, manifestându-se necesitatea liberării inculpatului de pedeapsa penală, în temeiul expirării termenului prescripției răspunderii penale așa cum, cele menționate în ansamblu, se desprinde intervenirea termenului de prescripție la momentul emiterii deciziei. Însă, instanța de fond constatând corect prezența elementelor infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. (1) Cod penal în acțiunile lui Lazăr Natalia, eronat a încetat procesul penal, din motivul intervenirii termenului de prescripție. Instanța de apel a menționat că, la examinarea cauzei, prima instanță eronat a conchis că, acțiunile lui Lazăr Natalia sunt necesar de a fi recalificate din art. 206 alin. (3), lit. b) Cod penal, în art. art. 206 alin. (1), lit. a) Cod penal. În acest sens, eronat instanța de fond a conchis că, la caz, a fost demonstrată doar recrutarea și adăpostirea unui copil în scopul exploatării sexuale în prostituție. Însă, materialele dosarului denotă faptul că, Lazăr Natalia în perioada lunilor noiembrie-decembrie 2007, având intenția recrutării, adăpostirii copiilor în scop de exploatare sexuală comercială în prostituție, prin prezentarea de informații false referitor la activitatea ce urma să fie practicată și acordarea de mijloace, știind cu certitudine vârsta minoră, a recrutat-o și a adăpostit-o pe minora Pașcenco A., a.n.xx.xx.xxxx și pe minora Perju S., a.n.22.08.1991, și a organizat exploatarea sexuală comercială a acestora în perioada anului 2007-05.04.2008, prin practicarea prostituției, adăpostire și prezentarea clienților, în rezultatul cărui fapt a obținut beneficii materiale. Lazăr Natalia nu neagă faptul că, a cunoscut vârsta lui Pașcenco A. și Perju S., știa că, acestea sunt minore și le prime la dânsa acasă, doar că, neagă faptul că, le-ar fi găsit clienți pentru a întreține relații sexuale cu aceștia și că, în rezultatul acestui fapt ar fi obținut beneficii materiale. Însă, activitatea pe care o practica Lazăr Natalia rezultă nu doar din declarațiile părților vătămate, dar și din declarațiile martorilor (Vol. I f.d.24, 55-56, 62 Vol. III f.d.67-70, 96, 126, Vol. IV f.d.83-84). Lazăr Natalia ducea fetele care lucrau pentru ea și la control 21 medical, însă aceasta invoca că, fetele trăiesc la dânsa în chirie și vrea să știe dacă sunt sănătoase (Vol. I, f.d.56). Referitor la vârsta părților vătămate minore este necesar de menționat că, Lazăr Natalia cunoștea vârsta părții vătămate Perju S., deoarece nepoata sa a învățat împreună cu Perju S. și Lazăr Natalia cunoștea și părinții acesteia. Despre vârsta minoră a părții vătămate Pașcenco A., Lazăr Natalia a aflat când a primit-o și adăpostit-o la dânsa acasă. Aceste fapte sunt confirmate prin declarațiile părții vătămate Pașcenco A., cât și cele date de Strelcova A., Crivoborod E. și Popov Vitalie. Lazăr Natalia a recunoscut faptul că, cunoștea despre vârsta minoră a părților vătămate Pașcenco A. și Perju S., însă instanță de fond a menționat că nu au fost aduse probe suficiente în justificarea cunoașterii de către Lazăr Natalia a vârstei minore a părților vătămate. Însă, toate persoanele audiate au menționat că, Lazăr Natalia cunoștea vârsta fiecărei fete, știa și din ce familie vine fata, familia acestora inclusiv că, Pașcenco A. și Perju S. sunt minore, tot cunoștea. Fapt ce nu a fost negat nici de Lazăr Natalia, care a declarat că, cunoștea că, Pașcenco A. era minoră, mama ei lucra director la școala din sat și mai târziu a aflat că era de la internat. Referitor la Perju S., vârsta acesteia la fel, o cunoștea așa cum, învăța într-o școală cu nepoata lui Lazăr Natalia și erau prietene (Vol. III, f.d.136-138, Vol. V, f.d.121). S-a menționat că, Pașcenco A. a declarat că, Lazăr Natalia i-a spus că ea are grijă de fetele, care se ocupă cu prostituția, și peste un timp Lazăr Natalia i- a propus și ei să se ocupe cu prostituția, la care ea a căzut de acord, și Lazăr Natalia singură le găsea clienții și banii dați de clienți erau transmiși lui Lazăr Natalia, care le dădea și fetelor câte 100 – 150 lei, iar restul îi reveneau ei. Aceasta permanent când găsea clienți le suna și le spunea unde să se ducă și la ce oră, un timp oarecare au trăit la Lazăr Natalia, apoi au trecut la chirie, ea le impunea pe fete și ea în luna martie a refuzat să se mai ocupe cu prostituția. Iar, la 04.04.2008 Lazăr Natalia a telefonat că i-a găsit clienți și ea a refuzat, iar la 05.04.2008 s-a întors înapoi din sat în or. Cahul și a telefonat la Lazăr Natalia, și împreună cu Strelcova A. le-a spus să vină la barul ”La Plăcintă”, unde s-au așezat la o masă și apoi Lazăr Natalia s-a apropiat de o persoană și a vorbit ceva cu ea, iar persoana dată s-a apropiat de ele și le-a spus că el este client. Ele erau împotrivă, dar până la urmă au fost de acord și s-au înțeles la suma de 200 lei și peste un timp oarecare au venit colaboratorii de poliție și i-au rugat să-i urmeze la Inspectoratul de poliție. La fel, s-a menționat că, din luna decembrie 2007 de când a făcut cunoștință cu Lazăr Natalia, a locuit la aceasta acasă și pentru serviciile de prostituție pe care le presta, aceasta lua bani și câteodată le dădea și fetelor bani din sumele de bani pe care le primea. A mai indicat că, dorea să plece de la domiciliul lui Lazăr Natalia, deoarece găsise unde să locuiască, însă aceasta nu- i permitea și le amenința că, în caz că vor pleca de la dânsa, vor fi bătute. La fel, a menționat că, Lazăr Natalia știa că, Pașcenco A. este minoră, de unde este, cine îi sunt părinții și o impunea să se ocupe cu prostituția, chiar dacă cunoștea 22 că este minoră. La Lazăr Natalia mai era o minoră – Perju S., pe care o ținea încuiată în casă și o obliga să se ocupe cu prostituția. Acolo fetele prestau servicii sexuale, nu în casa lui Lazăr Natalia, dar prin saune, apartamente, hotele, de la început a refuzat să presteze servicii sexuale, dar a fost ținută în acea casă o lună sau două și cât a stat acolo a prestat relații sexuale, deoarece era obligată. În tot acest timp a fost aplicată forța asupra ei, bani nu primea pentru serviciile prestate, Lazăr Natalia lua toți banii și au fost și cazuri când pentru a fi hrănite, trebuia să presteze relații sexuale. Când sa dus în casa lui Lazăr Natalia, avea mamă și tată, starea familiei era bună, de bună voie a menționat că, nu ajungea în așa situație. Astfel, Pașcenco A. a declarat că, cât a stat la Lazăr Natalia a prestat și ea servicii sexuale, deoarece era obligată, și erau cazuri când de 4-5 ori pe zi trebuia să presteze servicii sexuale, pentru ce Lazăr Natalia primea bani de la clienți (Vol. I, f.d.15-16, 18, Vol. III, f.d.44-46). Perju S. fiind audiată în cadrul urmăririi penale dă declarații, care completează cele menționate de Pașcenco A., cât și care coroborează cu declarațiile martorilor date pe prezentul dosar. Din care considerente, instanța de apel pune accent anume pe declarațiile lui Perju S. de la urmărirea penală, aceasta ulterior fiind audiată dă declarații care nu se confirmă prin nimic, și care sunt combătute prin probele anexate la dosar. Cu atât mai mult că, Perju S. a menționat că, după trimiterea cauzei în instanța de judecată ea a mai locuit la Lazăr Natalia și din materialele cauzei rezultă că, Lazăr Natalia a întreprins măsuri întru influențarea acesteia, a fost la ea acasă după ce a fost pornită urmărirea penală și amenințând-o i-a spus să meargă să retragă plângerea (Vol. I, f.d.30-31, 61). Circumstanțe, care la fel, conferă credibilitatea anume a declarațiilor date de către Perju S. la urmărirea penală, la scurt timp după ce au avut loc faptele imputate ui Lazăr Natalia. Astfel, s-a reținut că Perju S. a declarat că, pe Lazăr Natalia o cunoaște din 2004-2005, deoarece învăța cu nepoata ei într-o școală. Lazăr Natalia s-a apropiat și i-a propus să lucreze la ea, și anume să aibă grijă de nepoata ei și a acceptat. Peste un timp oarecare i-a spus că va trebui să lucreze cu bărbați, adică să întrețină raporturi sexuale, la care ea nu a fost de acord, de aceea a închis-o în casă și nu-i dădea voie să iasă. Totodată, indicând că, le aducea bărbați acasă, cărora le vindea fete, și anume, lua bani de la ei pentru ca să întrețină rapoarte sexuale cu ele. Clienții le lua și le ducea în hoteluri, saune, unde mergea și Lazăr Natalia cu ele, aceasta lua bani de la clienți și nu le dădea fetelor nici un leu. Menționând aceasta că, locuia la Lazăr Natalia cu Crivoborod E. și Pașcenco A., care de asemenea erau vândute de Lazăr Natalia. Aceasta indicând că, permanent era împotrivă să se ocupe cu acest lucru, dar era impusă de Lazăr Natalia să se ocupe cu prostituția așa cum, o amenința permanent că va face așa că, va fi bătută de bărbați, în caz că va fugi de la ea. La fel, a comunicat că, a fost un caz că a fugit de la un client, însă a fost prinsă de Lazăr Natalia și a fost bătută din cauza că a fugit și permanent o bătea dacă refuza să întrețină raporturi sexuale cu bărbați și o ținea încuiată în casă. Permanent vedea cum 23 Lazăr Natalia lua bani de la clienți pentru ca ea să întrețină raporturi sexuale cu bărbați, a fost caz când a fost dusă în pădure și o săptămână a fost ținută și întreținute raporturi sexuale cu ea, și ea a fugit de acolo. Din câte cunoaște, atunci Lazăr Natalia le-a vândut cu totul la niște persoane necunoscute, indicând aceasta și faptul că, pe timpul când lucra pentru Lazăr Natalia, s-a îmbolnăvit de o boală venerică și anume de ”sifilis”, de care se lecuiește și suferă din cauza dată (Vol. I, f.d.28-31, 69-70). În circumstanțele expuse supra, colegiul a constatat că, a fost confirmată pe deplin că, Lazăr Natalia în perioada lunilor noiembrie-decembrie 2007, având intenția recrutării, adăpostirii copiilor în scop de exploatare sexuală comercială în prostituție, prin prezentarea de informații false referitor la activitatea ce urma să fie practicată și acordarea de mijloace, știind cu certitudine vârsta minoră, a recrutat-o și a adăpostit-o pe minora Pașcenco A. a.n.xx.xx.xxxx și pe minora Perju S., a.n.22.08.1991, și a organizat exploatarea sexuală comercială a acestora în perioada anului 2007-05.04.2008, prin practicarea prostituției, adăpostire și prezentarea clienților, în rezultatul cărui fapt a obținut beneficii materiale. Astfel, faptele date ale lui Lazăr Natalia urmează a fi încadrate în baza art. 206 alin. (3), lit. b) Cod penal, potrivit indicilor calificativi: ”recrutarea, adăpostirea copiilor în scopul exploatării sexuale, comerciale în prostituție, însoțite cu aplicarea violenței psihice, săvârșite asupra a doi copii”. Instanța de apel a menționat că, lui Lazăr Natalia de către partea acuzării i se impută și faptul că, în perioada lunii decembrie 2007, în scopul atragerii minorilor în activitatea criminală, știind cu certitudine vârsta minoră a lui Pașcenco A., a.n.xx.xx.xxxx și a lui Perju S., a.n.22.08.1991, a atras și a determinat minorele 36 la săvârșirea unor fapte imorale, și anume, la practicarea prostituției, amenințând cu aplicarea violenței fizice, în urma cărui fapt Lazăr Natalia obținea venituri materiale. Acțiunile acesteia fiind încadrate de partea acuzării în baza art. 208 alin. (3), lit. a) Cod penal, conform indicilor calificativi: ”atragerea minorilor la activitatea criminală și instigarea lor la săvârșirea infracțiunilor, precum și determinarea, minorilor la săvârșirea unor fapte imorale, săvârșite cu amenințarea aplicării violenței”. În acest sens, însă, colegiul judiciar reține că, nu a fost demonstrat faptul atragerii minorilor în activitatea criminală așa cum, părțile vătămate nu au comis nici o infracțiune, dar au fost determinate de către Lazăr Natalia la săvârșirea unor fapte imorale (la practicarea prostituție) se confirmă pe deplin, deci manifestându-se concurența între art. 206 alin. (3), lit. b) Cod penal și art. 208 alin. (3), lit. a) Cod penal. Astfel, potrivit art. 118 Cod penal, fiind de reținut că, în art. 208 alin. (3), lit. a) Cod penal se stabilește răspunderea, printre altele pentru atragerea minorilor la activitate criminală sau pentru instigarea lor la săvârșirea infracțiunilor. Se au în vedere acțiunile îndreptate spre a-i provoca minorului 24 dorința de a participa la săvârșirea unei sau câtorva infracțiuni, însoțite de aplicarea influenței fizice sau psihice, lovituri, asigurări de nepedepsire, măguliri, amenințări, intimidări, înșelăciune, provocare a sentimentului de răzbunare, invidie și alte îndemnuri josnice, darea de sfaturi despre locul și modul săvârșirii infracțiunii. Deci, în speță, art. 206 alin. (3), lit. b) Cod penal, cuprinde și faptele imorale de la art. 208 alin. (3), lit. a) Cod penal, ba mai mult ca atât la înaintarea învinuirii de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 208 alin. (3), lit. a) Cod penal, i se impută comiterea acestei fapte în perioada lunii decembrie 2007, perioadă care este cuprinsă în perioada în care i se impută săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (3), lit. b) Cod penal. În asemenea circumstanțe, art. 206 alin. (3), lit. b) Cod penal, întru totul cuprinde semnele faptei prejudiciabile, circumstanțe, care denotă necesitatea achitării lui Lazăr Natalia pe capătul acuzării de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 208 alin. (3), lit. a) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Iar, instanța de fond eronat a conchis că, Lazăr Natalia a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 208 alin. (1) Cod penal și greșit a ajuns la concluzia de a înceta procesul penal, din motivul intervenirii termenului de prescripție. Astfel, s-a menționat și faptul că, potrivit art. 100 alin. (1) Cod de procedură penală, sarcina administrării probelor în procesul penal revine organului de urmărire penală sau instanței de judecată, or, în speță, în urma administrării tuturor mijloacelor de probă, s-a demonstrat faptul că Lazăr Natalia a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 220 alin. (1) Cod penal, însă este necesar ca aceasta să fie liberată de pedeapsă, în temeiul expirării termenului prescripției răspunderii penale. Reținând prevederile art. 2 alin. (2), 61, 75 Cod penal, la stabilirea pedepsei pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 166 alin. (2), lit. b), c) și art. 206 alin. (3), lit. b) Cod penal, instanța de apel ținând cont și de personalitatea inculpatului, a menționat că, la data comiterii de către Lazăr Natalia a infracțiunii prevăzute de art. 166 alin. (2), lit. b), c) Cod penal, pedeapsa pentru această faptă era închisoarea de la 03 la 08 ani, iar actual se pedepsește cu închisoarea la 03 la 07 ani. Iar, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (3), lit. b) Cod penal, în anul 2008 era prevăzută pedeapsa cu închisoarea de la 20 la 25 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 02 la 05 ani, sau detenție pe viață. La moment, însă prevede pedeapsa cu închisoarea pe un termen de la 15 la 20 de ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 03 la 05 ani sau cu detențiune pe viață. Astfel, ținând cont de art. 8, 10 Cod penal, în asemenea circumstanțe, fiind demonstrată săvârșirea de către Lazăr Natalia a infracțiunii prevăzute de art. 166 alin. (2), lit. b), c) Cod penal, comiterea acesteia este necesar de a-i fi stabilită pedeapsa, în baza prevederilor Codului penal în vigoare la momentul 25 examinării cauzei în instanța de apel, cu închisoarea pe un termen de 03 ani. La fel, fiind confirmată săvârșirea de către aceasta și a infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (3), lit. b) Cod penal, este necesar de a-i stabili pedeapsa, în conformitate cu prevederile Codului penal, în vigoare la momentul examinării cauzei în instanța de apel cu închisoarea pe un termen de 15 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități legate de educarea și îngrijirea copiilor pe un termen de la 03 ani. Iar, în conformitate cu art. 84 Cod penal pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Lazăr Natalia fiind necesar de a-i fi stabilită pedeapsa definitivă cu închisoarea pe un termen de 15 ani 01 lună, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități legate de educarea și îngrijirea copiilor pe un termen de la 03 ani. Mai mult ca atât, în conformitate cu art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, dat fiind faptul că, în cursul judecării cauzei s-au constatat încălcări a examinării cauzei într-un termen rezonabil, deoarece prezenta cauză a fost pornită încă în anul 2008, iar la moment este anul 2021 și conform art. 6 CEDO persoana are dreptul la examinarea cauzei într-un termen rezonabil, deci, pedeapsa definitivă cu închisoarea stabilită lui Lazăr Natalia de 15 ani 01 lună, este necesar de a fi redusă cu 02 ani. Inculpatul Lazăr Natalia urmând să execute pedeapsa cu închisoarea pe un termen de 13 ani 01 lună, termenul executării pedepsei cu închisoarea stabilită lui Lazăr Natalia fiind necesar de calculat de la 16 noiembrie 2021, cu includerea în termenul pedepsei cu închisoarea, durata aflării lui Lazăr Natalia în stare de reținere de la 06.04.2008 până la 08.04.2008. Lazăr Natalia fiind necesar de a fi luată sub strajă în sala ședinței de judecată. Astfel, pedeapsa individualizată, închisoarea pe un termen de 13 ani 01 lună, corespunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut la art. 61 alin. (2) Cod penal. Instanța de apel a reținut că, la materialele dosarului este anexată și acțiunea civilă depusă de Pașcenco A., prin care aceasta a solicitat încasarea de la Lazăr Natalia în beneficiul său a sumei de 50 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin acțiunile ilegale ale inculpatului. În motivarea acțiunii civile a menționat că, Lazăr Natalia cunoscând că, ea este minoră a impus-o să practice prostituția până la 05.04.2008, prin ce i-a fost periclitată onoarea și demnitatea, față de dânsa fiind aplicată și violența fizică și psihică, ea a suferit din punct de vedere psihologic și până în prezent își duce aminte ca prin coșmar zilele, care lea petrecut la Lazăr Natalia și toate acestea negativ s-au răsfrânt asupra stării sale de sănătate (Vol. I, f.d.167). Instanța de apel a considerat că acțiunea civilă înaintată de către partea civilă Pașcenco A. către Lazăr Natalia, urmează a fi admisă parțial, manifestându-se necesitatea încasării în beneficiul lui Pașcenco A. suma de 10 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune. 26

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul Grosu Eugen în numele inculpatei, prin care, fără a invoca nemijlocit incidența unui temei prevăzut la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea totală a deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 16 noiembrie 2021, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel. 8.1 În motivarea recursului ordinar declarat a invocat următoarele argumente: - instanța de apel a ignorat constatările făcute de instanța de judecată care apreciază critic probatoriul prezentat de procuror, menționând că nu a fost stabilită comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (3), art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal incriminată inculpatului Cîvîrjîc Vitalie; - instanța de fond a considerat că deși în cadrul percheziției efectuate în Penitenciar unde se deținea Cîvîrjic Vitali au fost ridicate un telefon mobil și cartele SIM, nu a fost stabilit că aceste bunuri aparțin lui Cîvîrjic Vitali sau că au fost folosite de către acesta. Instanța de judecată a considerat că organul de urmărire penală nu s-a folosit de toate posibilitățile pe care le are pentru a stabili apartenența concretă a lucrurilor pretins ridicate de la Cîvîrjic Vitali, nu a fost descris locul unde bunurile date se aflau, dacă alte persoane au avut acces la aceste locuri. Deținutul Cîvîrjic Vitali și-a exprimat dezacordul cu procesul- verbal de percheziție prin refuzul de a-1 semna; - instanța de apel a ignorat afirmația instanței de judecată că doar în prezența declarațiilor a doi colaboratori de poliție, care afirmă despre procurarea narcoticilor de la Cîvîrjic Vitali la data de 03 august 2015 cât și la 09 august 2015, nu pot sta la baza condamnării, din motiv că sunt persoane cointeresate. Și instanța a menționat că nu s-a stabilit participarea lui Cîvîrjic Vitali la episodul de înstrăinare a substanțelor narcotice ce a avut loc la 10 noiembrie 2015 în s. Moscovei, r-1 Cahul, ori probe suficiente ca să convingă instanța de contrariul nu a u fost administrate; - instanța de apel a dat o apreciere eronată probelor anexate la materialele dosarului și cercetate în cadrul ședinței de judecată, incorect a stabilit circumstanțele în speța dată, prin urmare fiind emisă sentința de condamnare în privința sa, emisa doar în temeiul presupunerilor, ce nu sunt dovedite prin materialele dosarului penal.

În temeiul art. 431 alin. (1), pct. 11 Cod de procedură penală, procurorul, a prezentat referință pe marginea recursului declarat, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, din motiv că instanța de apel a adoptat o decizie legală și motivată.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege. 27 Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 432 alin.(4) Cod de procedură penală, recursul se consideră admisibil în cazul în care acesta îndeplinește cerințele de formă și conținut, iar temeiurile invocate se încadrează în cele enumerate în art. 427 Cod de procedură penală – în cazul în care este prezentă încălcarea gravă a drepturilor persoanei, iar cauza prezintă un interes deosebit pentru jurisprudență. În sensul art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat, iar art. 430 Cod de procedură penală indică expres cerințele cărora trebuie să corespundă cererea de recurs, în special, textul recursului trebuie să conțină argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală (unul sau mai multe din acestea) și cu invocarea problemei de drept ce persistă în cauză, indicând care este eroarea comisă de instanță. În acest sens se reține că, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală prevede 16 temeiuri de declarare a recursului ordinar, astfel, dacă o parte a procesului consideră că soluția instanței de apel conține erori de drept și o atacă în instanța superioară, atunci ea este obligată, conform art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală, să motiveze recursul și să arate eroarea ce s-a comis. Însă, în recursul declarat, în pofida prevederilor enunțate, nu este indicat niciun temei din cele nominalizate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, fiind omisă totalmente specificarea unor concrete erori de drept și argumentarea ilegalității deciziei contestate în acest sens (pct. 5 și 5.1 din decizie). Totodată criticând decizia instanței de apel, avocatul a invocat argumente improprii prezentei cauze penale, ce se referă la o altă stare de fapt și de drept și în privința unei alte persoane, indicând circumstanțe ce nu au tangență cu cauza penală în privința inculpatei Lazăr Natalia. Mai mult, Colegiul remarcă, că simpla invocare a dezacordului cu soluția instanțelor, în opinia căreia prima instanță cât și instanța de apel, contrar prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, nu a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar, nu a combătut afirmațiile inculpatei, nu este motiv ca instanța de recurs să intervină în decizia atacată. Prin urmare, criticile formulate de recurent nu conțin indicii unor erori de drept și respectiv nu sunt motivate sub aspectul casării hotărârii recurate, ca fiind ilegale. Circumstanțele enunțate denotă că recursul ordinar declarat de avocat nu întrunește condițiile legale de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze recursul cu circumstanțe în fapt și în drept care l-ar justifica sub acest aspect, întrucât potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată 28 că acesta nu îndeplinește cerințele de conținut. În acest context, Colegiul penal conchide că nu există temei legal pentru admiterea recursului ordinar și potrivit legii se impune inadmisibilitatea lui, deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Grosu Eugen în numele inculpatei, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 16 noiembrie 2021, în cauza penală în privința lui Lazăr Natalia XXXXXX, deoarece recursul nu îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute în art. 430 Cod de procedură penală. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată este pronunțată la 16 iunie 2022. Președinte Toma Nadejda Judecători Boico Victor Țurcan Anatolie 29