1ra-411/2022 — art. 166 al. 2 lit. b, c, art. 206 al. 3 lit. b, art. 208 al. 3 lit. a, art. 220 al. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 166 al. 2 lit. b, c, art. 206 al. 3 lit. b, art. 208 al. 3 lit. a, art. 220 al. 1 CP
- Temei legal
- nici un temei
1ra-411/2022 — art. 166 al. 2 lit. b, c, art. 206 al. 3 lit. b, art. 208 al. 3 lit. a, art. 220 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 1ra-411/2022
1-18009981-01-1ra-18032022
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
18 mai 2022 mun. Chișinău
Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Toma Nadejda,
Judecători – Boico Victor, Țurcan Anatolie,
examinând fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,
admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul
Grosu Eugen în numele inculpatei, împotriva deciziei Colegiului judiciar al
Curții de Apel Cahul din 16 noiembrie 2021, în cauza penală în privința lui,
Lazăr Natalia XXXXX.
Termenul examinării cauzei:
Prima instanță: 28.05.2008 – 29.12.2017;
Instanța de apel: 15.06.2018 – 18.11.2019;
02.07.2020 – 16.11.2021;
Instanța de recurs: 07.02.2020 – 12.05.2020;
18.03.2022 - 18.05.2022.
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul central, din 29 decembrie 2017, Lazăr
Natalia a fost achitată pe capătul acuzării ce ține de privațiunea ilegală de
libertate, încadrat pe art. 166 alin. (2) lit. c) Cod penal, așa cum în acțiunile
inculpatei nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.
Lazăr Natalia a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 208 alin. (1) și 220 alin. (1) Cod penal, procesul penal fiind
încetat, din motivul expirării termenului de prescripție.
Lazăr Natalia a fost condamnată în baza art. 206 alin. (1) Cod penal la 5
ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, pentru femei. În
conformitate cu art. 90 Cod penal, pedeapsa i-a fost suspendată condiționat, pe
un termen de probă de 5 ani.
De la Lazăr Natalia s-a încasat în beneficiul părții vătămate Pașcenco A.
prejudiciul moral în mărime de 10.000 lei.
Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat că Lazăr Natalia a fost
învinuită de faptul că, în perioada anului 2006 - 05.04.2008, cu scopul tragerii
de foloase de pe urma practicării prostituției, cu scopul de a o determina pe
Strelcova A. și Crivoborod E. a practica prostituția, în perioada decembrie
anului 2007 - 05.04.2008, aflându-se în barul ”La plăcintă”, situat în or. Cahul,
i-a propus și a îndemnat-o pe Strelcova A. și Crivoborod E. prin sfaturi, adică a
trezit interesul ultimelor să practice prostituția, iar după ce Strelcova A. și
Crivoborod E. au manifestat consimțământul de a practica prostituția, a
1
asigurat cu loc de trai și sfaturi în scopul înlesnirii practicării prostituției, cât și
a ridicat sumele de bani obținute de către ultimele în rezultatul practicării
prostituției, în rezultatul cărui fapt Strelcova A. și Crivoborod E. au practicat
prostituția în perioada lunii decembrie a anului 2007 - 05.04.2008.
Acțiunile inculpatei au fost calificate în baza art. 220 alin. (1) Cod penal, ca
îndemnul la prostituție, înlesnirea practicării prostituției și tragerea de foloase de pe
urma prostituției.
Tot ea, a fost învinuită că, în perioada lunii decembrie 2007, în scopul
atragerii minorilor în activitatea criminală, știind cu certitudine vârsta minoră
a lui Pașcenco A., a.n. xx.xx.xxxx și a lui Perju S., a.n. 22.08.1991, a atras și a
determinat minorele la săvârșirea unor fapte imorale, și anume, la practicarea
prostituției, amenințând cu aplicarea violenței fizice, în urma cărui fapt Lazăr
Natalia obținea venituri materiale.
Acțiunile inculpatei au fost calificate în baza art. 208 alin. (3) lit. a) Cod penal,
ca atragerea minorilor la activitatea criminală și instigarea lor la săvârșirea
infracțiunilor, precum și determinarea, minorilor la săvârșirea unor fapte imorale,
săvârșite cu amenințarea aplicării violenței.
Tot ea, a fost învinuită că, în perioada lunilor noiembrie-decembrie 2007,
având intenția recrutării, adăpostirii copiilor în scop de exploatare sexuală
comercială în prostituție, prin prezentarea de informații false referitor la
activitatea ce urma să fie practicată și acordarea de mijloace, știind cu
certitudine vârsta minoră, a recrutat-o și a adăpostit-o pe minora Pașcenco A.,
a.n. xx.xx.xxxx și pe minora Perju S., a.n. 22.08.1991, și a organizat exploatarea
sexuală comercială a acestora în perioada anului 2007-05.04.2008, prin
practicarea prostituției, adăpostire și prezentarea clienților, în rezultatul cărui
fapt a obținut beneficii materiale.
Acțiunile inculpatei au fost calificate în baza art. 206 alin. (3) lit. b) Cod penal,
ca recrutarea, adăpostirea copiilor în scopul exploatării sexuale, comerciale în
prostituție, însoțite cu aplicarea violenței psihice, săvârșite asupra a doi copii.
Tot ea, a mai fost învinuită că, având intenția recrutării, adăpostirii
minorei Perju S., a.n. 22.08.1991, în scop de exploatare sexuală comercială în
prostituție, știind cu certitudine vârsta minoră a acesteia, urmărind intenția de
a lipsi de libertate pe minora Perju S. întru atingerea scopului criminal,
imobilizând-o prin legarea picioarelor cu o funie, a privat-o ilegal de libertate
pe parcursul a cinci zile în perioada aproximativă la mijlocul lunii decembrie
2007, prin izolarea la domiciliul propriu într-o încăpere încuiată, situată în or.
Cahul, str. xxxxxxxx, în care ultima a ajuns benevol.
Tot ea, a fost învinuită de faptul că, sub același pretext, după 14.01.2008,
a privat ilegal de libertate pe minora Perju S. aproximativ pe o perioadă de o
săptămână de zile prin izolarea la domiciliul propriu într-o încăpere încuiată,
situată în or. Cahul, str. xxxxxxxx, în care ultima a ajuns benevol cu taxiul,
prezentat de către Lazăr Natalia, acțiunile însoțite cu amenințarea de aplicare a
violenței fizice.
2
Acțiunile inculpatei au fost calificate în baza art. 166 alin. (2) lit. c) Cod penal,
ca privațiunea ilegală de libertate a unei persoane, dacă acțiunea nu este legată cu
răpirea acesteia, săvârșită cu bună-știință asupra unui minor.
Instanța a reținut că sunt dubii în probarea vinovăției inculpatei în
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 166 alin. (2) lit. c) Cod penal - privarea
ilegală de libertate a minorei Perju S., însoțită de amenințarea aplicării violenței
fizice, deoarece procurorul nu a prezentat probe suficiente care direct indică că
există faptul infracțiunii. Ori, declarațiile pârții vătămate Perju S. date în ședința
de judecată au caracter contradictoriu cu cele date la urmărirea penală, partea
vătămată Pașcenco A. în cadrul ședinței de judecată a declarat că ”în casă la
dna Lazăr Natalia a fost legată și bătută... minora Svetlana tot a fost legată”.
Astfel, suportul probatoriu administrat de procuror în confirmarea
privării ilegale de libertate provoacă dubii în viziunea instanței, este insuficient
pentru a formula o concluzie justificată despre existența faptelor privațiunii
ilegale de libertate, este extrem de vag pentru a atinge gradul unei convingerii
despre existența faptelor incriminate de privare de libertate și vinovăția
inculpatei în aceste fapte.
Totodată, instanța a reținut că, este dovedită vina inculpatei privind
determinarea lui Strelcova A. și Crivoborod E. la practicarea prostituție și i-a
calificat acțiunile în baza art. 220 alin. (1) Cod penal, ca îndemnul la prostituție,
înlesnirea practicării prostituției și tragerea de foloase de pe urma prostituției,
concluzionând că procesul penal urmează a fi încetat în temeiul art. 60 Cod
penal și 332 Cod de procedură penală, deoarece a intervenit termenul de
prescripție.
La fel, instanța a considerat fiind insuficient de argumentată poziția
procurorului referitor la acuzările de trafic de copii și atragerea minorilor la
activitate criminală, acțiuni ale inculpatei care au fost încadrate pe art. 206 alin.
(3) lit. b) și art. 208 alin. (3) lit. a) Cod penal. Ori, instanței nu i-au fost aduse
probe suficiente în justificarea cunoașterii de către inculpată a vârstei minore a
părții vătămate Pașcenco A. Organul de urmărire penală nu a fixat (foto sau
video) exteriorul minorei Pașcenco A. la momentul efectuării urmăririi penale,
care este maximal apropiat de perioada evenimentelor infracționale imputate
inculpatei, care ar permite instanței de a concluziona despre conceperea logică
a minoratului părții vătămate Pașcenco A. Nu este probat faptul aplicării
violenței fizice sau psihice de către inculpată asupra părților vătămate Pașcenco
A. și Perju S. Doar afirmațiile însăși ale părților vătămate despre aplicarea față
de ele a violenței fizice și psihice, în situația când aceste circumstanțe nu se mai
confirmă prin nici o altă probă obiectivă, prezintă pentru instanța de judecată
convingeri dubioase cu privire la existența unor asemenea acte de violență din
partea inculpatei.
Referitor la capătul de acuzare prevăzut de art. 206 alin. (3) lit. b) Cod
penal, conform indicilor: recrutarea, adăpostirea copiilor în scopul exploatării
sexuale, comerciale în prostituție, însoțite cu aplicarea violenței psihice,
3
săvârșiți asupra a doi copii, instanța de judecată a ajuns la concluzia, că în
cadrul ședinței de judecată cu certitudine s-a constatat vinovăția lui Lazăr
Natalia în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (1) lit. a) Cod penal,
după indicii: recrutarea și adăpostirea copilului în scopul exploatării sexuale
comerciale în prostituție, deoarece în cadrul cercetării judecătorești nu a fost
probat faptul că Lazăr Natalia a săvârșit infracțiunea conform indicilor art. 206
alin. (3) lit. b) Cod penal și anume conform semnului calificativ: „cu aplicarea
violenței psihice, săvârșită asupra a doi copii”.
Astfel, instanța a constatat, că Lazăr Natalia, în perioada lunilor
noiembrie-decembrie 2007, având intenția recrutării, adăpostirii copilului în
scop de exploatare sexuală comercială în prostituție, prin prezentarea de
informații false referitor la activitatea ce urma să fie practicată și acordarea de
mijloace, știind cu certitudine vârsta minoră, a recrutat-o și a adăpostit-o pe
minora Perju S., a.n. 22.08.1991 și a organizat exploatarea sexuală comercială a
acesteia în perioada anului 2007 - 05.04.2008, prin practicarea prostituției,
adăpostire și prezentarea clienților, în rezultatul cărui fapt a obținut beneficii
materiale, acțiuni prevăzute de art. 206 alin. (1) lit. a) Cod penal.
Ceea ce ține de capătul de acuzare prevăzut de art. 208 alin. (3) lit. a) Cod
penal, conform indicilor: atragerea minorilor la activitatea criminală și
instigarea lor la săvârșirea infracțiunilor, precum și determinarea, minorilor la
săvârșirea unor fapte imorale, săvârșiți cu amenințarea aplicării violenței,
instanța de judecată a ajuns la concluzia, că în cadrul ședinței de judecată cu
certitudine s-a constatat vinovăția acesteia în săvârșirea infracțiunii prevăzute
de art. 208 alin. (1) Cod penal, și anume: determinarea minorilor la săvârșirea
unor fapte imorale, săvârșită de o persoană care a atins vârsta de 18 ani, astfel
că în cadrul cercetării judecătorești nu a fost probat făptui că Lazăr Natalia a
săvârșit infracțiunea conform indicilor art. 208 alin. (3) lit. a) Cod penal și
anume conform semnului calificativ: „cu amenințarea aplicării violenței”.
Astfel, instanța a constatat că, Lazăr Natalia, în perioada lunii decembrie
2007 în scopul atragerii minorilor în activitatea criminală, știind cu certitudine
vârsta minoră a lui Pașcenco A., a.n. xx.xx.xxxx și ale lui Perju S., a.n. 22.08.1991,
a atras și a determinat minorele la săvârșirea unor fapte imorale, și anume, la
practicarea prostituției, amenințând cu aplicarea violenței fizice, în urma cărui
fapt Lazăr Natalia obținea venituri materiale.
Pe faptul proxenetismului asupra lui Pașcenco A. acțiunile inculpatei au
fost reîncadrate de la art. 206 alin. (3) lit. b) Cod penal în art. 220 alin. (1) Cod
penal, conform indicilor: îndemnul la prostituție, înlesnirea practicării
prostituției și tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției de către o
altă persoană.
Totodată, instanța a concluzionat că inculpata urmează a fi condamnată
pe art. 206 alin. (1) lit. a) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa sub formă de
închisoare pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip
semiînchis, aplicând prevederile art. 90 alin. (1) Cod penal, suspendând
4
executarea pedepsei pe un termen de probă de 5 ani.
La fel, instanța a statuat că partea vătămată Pașcenco A. a înaintat o cerere
privind încasarea prejudiciului moral în sumă de 50.000 lei, indicând că
inculpata în decembrie 2007, urmărind scopul exploatării ei sexuale, a privat-o
ilegal de libertate, deținând-o în apartamentul nr. 1 amplasat pe str. xxxxxxxx
și a organizat exploatarea ei sexuală comercială contrar voinței, impunând-o să
practice prostituția până la 05.04.2008, deci i-a cauzat un prejudiciu moral pe
care îl estimează la suma de 50.000 lei, așa cum inculpata cunoscând despre
faptul că ea este minoră, a impus-o să practice prostituția, prin ce i-a fost
periclitată onoarea și demnitatea, față de ea a fost aplicată violența fizică și
psihică, ea a suferit psihic și până în prezent își aduce aminte ca prin coșmar
zilele care le-a petrecut la pîrîtă și toate acestea negativ s-au răsfrânt asupra
stării sale de sănătate.
Astfel, instanța a constatat că partea civilă Pașcenco A. a avut
incontestabil suferințe psihice, și acest prejudiciu moral urmează a fi pus pe
seama părții civilmente responsabile, vinovată de fapta ilicită și consideră în
măsură să aducă o satisfacție echitabilă din partea pârâtei sumă bănească de
10.000 lei, deoarece pretenția părții civile a fost argumentată corespunzător.
Nefiind de acord cu sentința menționată, procurorul în Procuratura r-
lui Cahul, Soltan Vasile, a declarat apel solicitând casarea sentinței și
pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpata să fie condamnată în baza
art. 220 alin. (1) Cod penal la amendă în mărime de 400 unități convenționale,
art. 206 alin. (3) lit. b) Cod penal la 15 ani închisoare, art. 208 alin. (3) lit. a) Cod
penal la 3 ani închisoare, art. 166 alin. (2) lit. b), c) Cod penal la 3 ani închisoare,
în temeiul art. 84 Cod penal fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă de 17 ani
închisoare, cu amendă în mărime de 400 unități convenționale, cu executare în
penitenciar de tip închis, pentru femei.
În motivarea solicitărilor sale procurorul a invocat că părțile vătămate minore
Perju S. și Pașcenco A., precum și martorii acuzării Strelcova A., Crivoborod E.
și Popov V. au depus declarații veridice, concludente, între ele nu sunt
divergențe și ele în coroborare dovedesc vinovăția inculpatei de comiterea
infracțiunilor incriminate.
Referitor la vârsta părților vătămate minore este necesar de menționat că
inculpata cunoștea vârsta părții vătămate Perju S., deoarece nepoata inculpatei
a învățat împreună cu Perju S. și inculpata cunoștea și părinții acesteia. Despre
vârsta minoră a părții vătămate Pașcenco A., inculpata a aflat când a primit-o
și adăpostit-o la dânsa acasă. Aceste fapte sunt confirmate prin declarațiile
părții vătămate Pașcenco A. și martorilor Strelcova A., Crivoborod E. și Popov
V. Inculpata a recunoscut faptul că cunoștea despre vârsta minoră a părților
vătămate Pașcebnco A. și Perju S., însă instanță a menționat că nu au fost aduse
probe suficiente în justificarea cunoașterii de către inculpată a vârstei minore a
părților vătămate. Dar ce facem cu declarațiile martorilor Strelcova A., Popov
V., care au confirmat declarațiile Pașcenco A. și au menționat precum că în
5
primele zile Lazăr Natalia a aflat toate datele despre Pașcenco A., despre vârsta,
familia acesteia etc.
Ca urmare acțiunile inculpatei Lazăr Natalia pe capetele menționate de
acuzare în traficul Pașcenco A. nu trebuie să fie reîncadrate de la art. 206 Cod
penal.
De asemenea, instanță a menționat că nu a fost probat faptul aplicării
violenței fizice și psihice în privința părților vătămate minore Perju S. și
Pașcenco A., explicând doar că despre aceasta fac mențiuni părțile vătămate.
Dar instanță nu a apreciat în acest sens declarațiile Strelcova A., declarațiile atât
Pașcenco A. cât și Perju S. depuse la urmărire penală și citite în instanța de
judecată care și le-a confirmat ultima. În acest sens instanță de judecată nu a
luat în considerație faptul aplicării în privința părții vătămate Perju S. și
Pașcenco A. a măsurilor de protecție de stat a victimelor și a martorilor
săvârșirii infracțiunilor. Iar comportamentul cu responsabilitatea redusă a
părților vătămate nu poate fi pusă în baza concluziilor instanței la aprecierea
lipsei indicilor menționate și excluse din învinuire, deoarece responsabilitatea
persoanei poate fi apreciată juridic doar după efectuarea unei expertize
psihiatrico-psihologice. Trebuie să fie luate în considerație vârsta minora a
părților vătămate Pașcenco A. și Perju S. care au nimerit victime ale acțiunilor
Lazăr Natalia, având vârsta minoră de 16 și 17 ani, neavând experiența în viață,
mai mult ca atât proveniența Perju S. dintr-o familie social vulnerabilă, fără un
părinte, amenințată de către inculpata Lazăr Natalia pentru a retrage plângerea
depusă și de a nu depune declarații împotriva ei.
Pe faptul acuzării privind privațiunea ilegală de libertate în domiciliul
inculpatei situat pe adresa or. Cahul, str. xxxxxxxx, vinovăția inculpatei este
dovedită prin declarațiile părților vătămate minorelor Pașcenco A. și Perju S.,
confirmate prin declarațiile martorilor Perju G., Strelcova A., Crivoborod E.,
care sunt veridice, pertinente și concludente. Toți au depus declarații
asemănătoare, și nu trezesc îndoieli, referitor la faptele precum că: Lazăr
Natalia a privat-o ilegal de libertate pe minora Perju S. a.n. 22.08.1991, pe
parcursul a cinci zile în perioada aproximativă la mijlocul lunii decembrie a
anului 2007, prin izolarea la domiciliul propriu într-o încăpere încuiată, situată
în or. Cahul, str. xxxxxxxx, în care ultima a ajuns benevol, confirmat prin
declarațiile Perju S., Pașcenco A. și Strelcova A., și la 30.12.2007 a privat-o ilegal
de libertate pe minora Pașcenco A., a.n. xx.xx.xxxx, pe o perioadă aproximativ
de două săptămâni, adică aproximativ pe 14 zile, prin izolarea la domiciliul
propriu într-o încăpere încuiată, situată în or. Cahul, str. xxxxxxxx, în care
ultima a ajuns benevol, confirmat prin declarațiile Pașcenco A. și Strelcova A.
Iar după data de 14.01.2008, a privat ilegal de libertate pe minora Perju S.
aproximativ pe o perioada de o săptămână de zile, prin izolarea la domiciliul
propriu, într-o încăpere izolată, situat în or. Cahul, str. xxxxxxxx, în care ultima
a ajuns benevol cu automobilul „taxi” prezentat de către Lazăr Natalia,
acțiunile însoțite cu amenințarea de aplicare a violenței fizice.
6
De asemenea, într-o zi în perioada 30.12.2007 - 05.04.2008 sub pretextul
exploatării sexuale comerciale și obținerea veniturilor de pe urma practicării
prostituției urmărind intenția de a lipsi de libertate pe minora Perju S., minora
Pașcenco A., Crivoborod E. și Strelcova A. le-a privat ilegal de libertate pe
parcursul unei zile, prin izolarea la domiciliul propriu într-o încăpere încuiată,
situată în or. Cahul, str. xxxxxxxx, în care ultimele se aflau, ceea ce a fost
confirmat prin declarațiile persoanelor menționate în instanță de judecată.
Toate aceste fapte au fost comise cu intenție și cu scopul recrutării,
adăpostirii persoanelor menționate în scop de exploatare sexuală comercială în
prostituție, știind cu certitudine vârsta minoră a acesteia, urmărind intenția de
a lipsi de libertate, întru atingerea scopului criminal, imobilizând-o pe ultima
prin legarea picioarelor cu o funie.
Acțiunile inculpatei Lazăr Natalia trebuie să fie calificate ca - privațiunea
ilegală de libertate a mai multor persoane, dacă aceasta nu este legată de răpirea
acestora, și cu bună știință asupra două persoane minore Pașcenco A. și Perju
S. infracțiunea prevăzută în art.166 alin. (2) lit. b), c) Cod penal.
În asemenea circumstanțe instanță de fond pripit a ajuns la concluzia
despre posibilitatea aplicării față de inculpată a prevederilor art. 79 Cod penal.
La stabilirea categoriei și termenului pedepsei Judecătoria Cahul urma să
se țină cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana
inculpatei Lazăr Natalia, de consecințele survenite, și anume, că în urma
acțiunilor infractori ce victima Perju S. s-a îmbolnăvit de o boală venerică.
Toate aceste infracțiuni incriminate inculpatei, au fost comise în scopul
de profit, dânsa asigura clienții, primea sume bănești de la fete traficate, dar în
mai multe ori de la clienții, cum au declarat victimele, martorii.
Instanța de fond trebuia să-i stabilească Lazăr Natalia o pedeapsă
adecvată celor săvârșite de dânsa în limitele sancțiunii articolului în baza căreia
a fost condamnată. Corectarea și reeducarea inculpatei Lazăr Natalia este
posibilă cu stabilirea în privința ei a unei pedepse echitabile și legale - sub
forma de închisoare. Pedeapsa în cauză urmează a fi aplicată cu scopul
restabilirii echității sociale. Practic, prin decizia sa, în partea stabilirii pedepsei
instanță de judecată nu a realizat scopurile esențiale ale legii și pedepsei penale
respectiv, restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și
prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și din
partea altor persoane.
Potrivit deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 18 noiembrie
2019, a fost respins ca nefondat apelul procurorului fiind menținută sentința
fără modificări.
Procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, oficiul Central, Sîrbu Lilia,
a declarat recurs ordinar, solicitând casarea deciziei instanței de apel și
dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță în alt complet de
judecată.
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 12 mai
7
2020 a fost admis recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura UTA
Găgăuzia, Sîrbu Lilia, casată total decizia Colegiul penal al Curții de Apel
Comrat din 18 noiembrie 2019, în privința inculpatei Lazăr Natalia XXXXX, și
dispusă rejudecarea cauzei de către Curtea de Apel Cahul.
6.1 Pentru a decide astfel instanța de recurs ordinar a reținut următoarele:
Instanța de fond:
a) în cazul episodului din decembrie 2007 - 05 aprilie 2008, pe art. 220 alin.
(1) Cod penal, privind determinarea lui Strelcova A. și Crivoborod E. la
practicarea prostituției, instanța a dispus încetarea procesului penal, însă nu a
respectat procedura de aplicare a prescripției tragerii la răspundere penală a
persoanei inculpate, nefiind clar, ce fel de sentință a fost pronunțată - de
încetare a procesului penal pe motive de reabilitare, nereabilitare, sau de
condamnare, în descriptivul și dispozitivul hotărârii adoptate fiind prezente
elementele ambilor categorii de hotărâri judiciare, care prin esența lor se exclud
reciproc, aplicând incorect prevederile art. 332 Cod de procedură penală, care
pot fi utilizate doar la etapa ședinței preliminare (art. 332 alin. (5), 350 alin. (1)
CPP).
Astfel, indicând în descriptiv doar că inculpata: „a fost învinuită de faptul
că, în perioada anului 2006 - 05.04.2008, cu scopul tragerii de foloase de pe urma
practicării prostituției, cu scopul de a o determina pe Strelcova A. și Crivoborod
E. a practica prostituția”, ulterior nu a descris fapta criminală, considerată ca
fiind dovedită, iar în dispozitiv a constatat că inculpata, totuși, este vinovată de
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. (1) Cod penal, dar lipsind
soluția de liberare de pedeapsă în legătură cu expirarea termenului de
prescripție;
b) în cazul episodului din decembrie 2007, pe art. 208 alin. (3) lit. a) Cod
penal, privind atragerea minorelor Pașcenco A. și Perju S. la activitatea
criminală, instanța a concluzionat că: „cu certitudine s-a constatat vinovăția
acesteia în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 208 alin. (1) Cod penal, și
anume: determinarea minorilor la săvârșirea unor fapte imorale, deoarece în
cadrul cercetării judecătorești nu a fost probat faptul că Lazăr N. a săvârșit
infracțiunea conform indicilor art. 208 alin. (3) lit. a) Cod penal și anume
conform semnului calificativ: „cu amenințarea aplicării violenței”.
Însă, ulterior absolut neclar și divergent a descris fapta criminală,
considerată ca fiind dovedită, statuând că: „Lazăr N., în perioada lunii
decembrie 2007 în scopul atragerii minorilor în activitatea criminală, știind cu
certitudine vârsta minoră a A. Pașcenco, a.n. xx.xx.xxxx și ale S. Perju, a.n.
22.08.1991, a atras și a determinat minorele la săvârșirea unor fapte imorale, și
anume, la practicarea prostituției, amenințând cu aplicarea violenței fizice, în
urma cărui fapt Lazăr N. obținea venituri materiale”.
În același timp, instanța a dispus încetarea procesului penal pe art. 208
alin. (1) Cod penal, însă nu a respectat procedura de aplicare a prescripției
tragerii la răspundere penală a persoanei inculpate, enunțată supra, lipsind în
8
dispozitiv și soluția de liberare de pedeapsă în legătură cu expirarea termenului
de prescripție;
c) în cazul episodului din noiembrie-decembrie 2007, pe art. 206 alin. (3)
lit. b) Cod penal, privind recrutarea și adăpostirea copiilor Pașcenco A. și Perju
S. în scopul exploatării sexuale, comerciale în prostituție, instanța a reținut că:
„nu i-au fost aduse probe suficiente în justificarea cunoașterii de către inculpată
a vârstei minore a părții vătămate Pașcenco A.” și a recalificat acțiunile
inculpatei pe art. 206 alin. (1) lit. a) Cod penal, după indicii: recrutarea și
adăpostirea copilului Perju S. în scopul exploatării sexuale comerciale în
prostituție: „deoarece în cadrul cercetării judecătorești nu a fost probat faptul
că Lazăr N. a săvârșit infracțiunea conform indicilor art. 206 alin. (3) lit. b) Cod
penal și anume conform semnului calificativ: „cu aplicarea violenței psihice,
săvârșită asupra a doi copii”.
Însă, această soluție contravine totalmente constatărilor instanței în cazul
episodului enunțat supra. Ori, recalificând acțiunile inculpatei pe art. 208 alin.
(1) instanța a statuând că: „Lazăr N., în perioada lunii decembrie 2007 în scopul
atragerii minorilor în activitatea criminală, știind cu certitudine vârsta minoră
a lui A. Pașcenco, a.n. xx.xx.xxxx și ale lui S. Perju, a.n. 22.08.1991, a atras și a
determinat minorele la săvârșirea unor fapte imorale”. Totodată, pe faptele
asupra lui Pașcenc A. acțiunile inculpatei au fost reîncadrate de la art. 206 alin.
(3) lit. b) Cod penal în art. 220 alin. (1) Cod penal, conform indicilor: îndemnul
la prostituție, înlesnirea practicării prostituției și tragerea de foloase de pe urma
practicării prostituției de către o altă persoană – element neincriminat
inculpatei prin rechizitoriu, deci depășind limitele învinuirii formulate (art. 325
alin. (1) Cod penal), procesul penal fiind încetat, nu a respectat procedura de
aplicare a prescripției tragerii la răspundere penală a persoanei inculpate.
La fel, concluzia instanței că: „nu i-au fost aduse probe suficiente în
justificarea cunoașterii de către inculpată a vârstei minore a părții vătămate
Pașcenco A.” contravine totalmente și soluției date în latura civilă. Ori instanța
a încasat de la inculpată în beneficiul părții vătămate minore Pașcenco A.
prejudiciul moral în mărime de 10.000 lei, constatând că: „inculpata în
decembrie 2007, urmărind scopul exploatării ei sexuale, a privat-o ilegal de
libertate, deținând-o în apartamentul nr. 1 amplasat pe str. xxxxxxxx și a
organizat exploatarea ei sexuală comercială contrar voinței, impunând-o să
practice prostituția până la 05.04.2008, deci i-a cauzat un prejudiciu moral pe
care îl estimează la suma de 50.000 lei, așa cum inculpata cunoscând despre
faptul că ea este minoră, a impus-o să practice prostituția, prin ce i-a fost
periclitată onoarea și demnitatea, față de ea a fost aplicată violența fizică și
psihică, ea a suferit psihic și până în prezent își aduce aminte ca prin coșmar
zilele care le-a petrecut la pîrîtă și toate acestea negativ s-au răsfrânt asupra
stării sale de sănătate, partea civilă Pașcenco A. a avut incontestabil suferințe
psihice, și acest prejudiciu moral urmează a fi pus pe seama părții civilmente
responsabile, vinovată de fapta ilicită fiind în măsură să aducă o satisfacție
9
echitabilă din partea pîrîtei sumă bănească de 10.000 lei”;
d) în cazul episodului din decembrie 2007 și după 14 ianuarie 2008, pe
art. 166 alin. (2) lit. c) Cod penal, privind privarea ilegală de libertate a minorei
Perju S. a constatat în descriptiv diverse temeiuri de achitare, care se contrazic
reciproc și generează diferite consecințe juridice, cum ar fi că: „sunt dubii în
probarea vinovăției inculpatei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 166
alin. (2) lit. c) Cod penal, deoarece procurorul nu a prezentat probe suficiente
care direct indică că există faptul infracțiunii..., suportul probatoriu administrat
de procuror în confirmarea privării ilegale de libertate provoacă dubii, este
insuficient pentru a formula o concluzie justificată despre existența faptelor
privațiunii ilegale de libertate, este extrem de vag pentru a atinge gradul unei
convingerii despre existența faptelor incriminate de privare de libertate și
vinovăția inculpatei în aceste fapte”.
Totodată, în dispozitiv a dispus divergent că inculpata este achitată pe
art. 166 alin. (2) lit. c) Cod penal din motiv că: „în acțiunile inculpatei nu s-au
constatat existența faptei infracțiunii”, temei care nici nu este prevăzut în art.
390 Cod de procedură penală.
Pe lângă aceasta, achitarea inculpatei contravine totalmente soluției date
în latura civilă;
e) doar a trecut în revistă dovezile administrate, dar nu a apreciat fiecare
probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și
veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării
lor, inclusiv cu circumstanțele concrete, de fapt și de drept, invocate în
rechizitoriu, și nu a indicat motivele pentru care a respins probele aduse în
sprijinul acuzării.
Mai mult, concluzia confuză că: „Organul de urmărire penală nu a fixat
(foto sau video) exteriorul minorei Pașcenco A. la momentul efectuării
urmăririi penale, care este maximal apropiat de perioada evenimentelor
infracționale imputate inculpatei, care ar permite instanței de a concluziona
despre conceperea logică a minoratului părții vătămate Pașcenco A. Doar
afirmațiile însăși ale părților vătămate despre aplicarea față de ele a violenței
fizice și psihice, în situația când aceste circumstanțe nu se mai confirmă prin
nici o altă probă obiectivă, prezintă pentru instanța de judecată convingeri
dubioase cu privire la existența unor asemenea acte de violență din partea
inculpatei”, nu corespunde exigențelor prescrise în art. 101 Cod de procedură
penală, privind evaluarea și aprecierea probelor administrate în cadrul cauzei
penale.
f) instanța a indicat în descriptiv și dispus în dispozitiv absolut neclar și
divergent că: „că inculpata urmează a fi condamnată pe art. 206 alin. (1) lit. a)
Cod penal, stabilindu-i pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5
ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, aplicând
prevederile art. 90 alin. (1) Cod penal, suspendând executarea pedepsei pe un
termen de probă de 5 ani. A stabili lui Lazăr Natalia pedeapsa pe art. 206 alin.
10
(1) Cod penal de 5 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis,
pentru femei. În conformitate cu art. 90 Cod penal, a suspenda condiționat
executarea pedepsei cu închisoarea, pe un termen de probă de 5 ani”.
Instanța de apel:
a) nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept
comise de instanța de fond, nominalizate mai sus, repetându-le întocmai, nu a
desființat total sentința și nu a rejudecat cauza potrivit regulilor generale
pentru examinarea cauzelor în primă instanță, menținând o sentință
nemotivată și neîntemeiată legal;
b) nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apelul procurorului și
repetate în recursul ordinar, inclusiv asupra celor reproduse la pct. 3. și 5., cât
și în felul și esența probatorie în care acestea au fost enunțate (pct. 3. - 5. din
decizie);
d) a și-a întemeiat concluziile pe probe neverificate în ședința de judecată
a instanței de apel și neconsemnate în procesul-verbal, cum ar fi cele de la f.d.
4, 8, 21- 22, 51, 52, 53, 54, 57, 64, 65-66, 67, 167 vol. 1, 68, 96 vol. 3, 83-84, 91 vol.
4.
Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 16 noiembrie
2021, a fost admis apelul declarat de către procurorul în Procuratura r. Cahul,
Soltan Vasile, casată total, inclusiv și din oficiu sentința Judecătoriei Cahul,
central din 29 decembrie 2017, pronunțată în cauza penală privind-o pe Lazăr
Natalia învinuită de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 166 alin. (2), lit.
b), c), art. 206 alin. (3), lit. b), art. 208 alin. (3), lit. a), art. 220 alin. (1) Cod penal,
pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță,
prin care:
Lazăr Natalia a fost achitată pe capătul acuzării de săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 208 alin. (3), lit. a) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat
existența faptei infracțiunii.
Lazăr Natalia a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 220 alin. (1) Cod penal și liberată de pedeapsă, în temeiul
expirării termenului prescripției răspunderii penale.
Lazăr Natalia a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 166 alin. (2), lit. b), c) Cod penal fiindu-i stabilită pedeapsa cu
închisoarea pe un termen de 03 (trei) ani.
Lazăr Natalia a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 206 alin. (3), lit. b) Cod penal fiindu-i stabilită pedeapsa cu
închisoarea pe un termen de 15 (cincisprezece) ani, cu privarea de dreptul de a
ocupa funcții sau de a exercita activități legate de educarea și îngrijirea copiilor
pe un termen de la 03 (trei) ani.
În conformitate cu art. 84 Cod penal pentru concurs de infracțiuni, prin
cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Lazăr Natalia i-a stabilită pedeapsa
definitivă cu închisoarea pe un termen de 15 (cincisprezece) ani 01 (una) lună,
cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis pentru femei, cu privarea de
11
dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități legate de educarea și
îngrijirea copiilor pe un termen de la 03 (trei) ani.
În conformitate cu art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, dat fiind
faptul că, în cursul judecării cauzei s-au constatat încălcări a examinării cauzei
într-un termen rezonabil, pedeapsa definitivă cu închisoarea stabilită lui Lazăr
Natalia de 15 (cincisprezece) ani 01 (una) lună, a fost redusă cu 02 (doi) ani.
Inculpata Lazăr Natalia urmând să execute pedeapsa cu închisoarea pe un
termen de 13 (treisprezece) ani 01 (una) lună.
A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de partea civilă Pașcenco
Arina către Lazăr Natalia, fiind încasat de la Lazăr Natalia în beneficiul lui
Pașcenco Arina 10 000 (zece mii) lei, cu titlu de reparare a prejudiciului moral
cauzat prin infracțiune.
A fost soluționată soarta corpurilor delicte.
7.1 Instanța de apel audiind participanții la proces, cercetând suplimentar
probele administrate în instanța de fond, și apreciindu-le din punct de vedere
al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în
ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, respectându-se prevederile
art. 101 Cod de procedură penală, a constatat că, starea de fapt și acțiunile
inculpatului Lazăr Natalia se încadrează în prevederile de art. 166 alin. (2), lit.
b), c), art. 206 alin. (3), lit. b), art. 220 alin. (1) Cod penal, iar pe capătul acuzării
de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 208 alin. (3), lit. a) Cod penal, este
necesară achitarea acesteia, din motiv că nu s-a constatat existența faptei
infracțiunii.
S-a notat faptul că, la caz, instanța de fond la examinarea cauzei a verificat
componența infracțiunii prevăzute de art. 166 alin. (2), lit. c) Cod penal, deci a
analizat doar dacă se confirmă învinuirea adusă prin rechizitoriu. Însă, nu a
ținut cont de faptul că, prin ordonanța din 19 noiembrie 2009 privind
modificarea învinuirii aduse inculpatei în cadrul urmăririi penale în sensul
agravării ei, a fost dispusă modificarea învinuirii aduse inculpatului, în sensul
agravării ei, cu înaintarea învinuirii în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.
220 alin. (1), art. 208 alin. (3), lit. a), art. 206 alin. (3), lit. b), art. 166 alin. (2), lit.
b), c) Cod penal, despre care fapt s-a adus la cunoștința inculpatului și
apărătorului (Vol. I, f.d.185- 185 verso). Și, în ședința de judecată din 19.11.2009
a fost anunțată întrerupere 5 minute pentru a-i fi înmânată învinuirea lui Lazăr
Natalia (Vol. I, f.d.278 verso).
Cu toate acestea, în urma examinării cauzei, prima instanță a conchis
necesitatea achitării lui Lazăr Natalia de săvârșirea infracțiunii prevăzute de
art. l66 alin. (2), lit. c) Cod penal, din motiv că în acțiunile acesteia nu s-a
constatat existența faptei infracțiunii. Instanța de fond a trecut cu vederea
ordonanța din 19 noiembrie 2009, prin care a fost modificată învinuirea, de
aceasta nu a ținut cont și s-a axat doar pe învinuirea din rechizitoriu.
În urma examinării apelului a fost constatat că, Lazăr Natalia având
intenția recrutării, adăpostirii minorei Perju S. a.n.22.08.1991, în scop de
12
exploatare sexuală comercială în prostituție, știind cu certitudine vârsta minoră
a acesteia, urmărind intenția de a lipsi de libertate pe minora Perju S. întru
atingerea scopului criminal, imobilizând-o prin legarea picioarelor cu o funie,
a privat-o ilegal de libertate pe parcursul a cinci zile în perioada aproximativă
la mijlocul lunii decembrie 2007, prin izolarea la domiciliul propriu într-o
încăpere încuiată, situată în or. Cahul, str. xxxxxxxx, în care ultima a ajuns
benevol. La fel, Lazăr Natalia având intenția recrutării, adăpostirii minorei
Pașcenco A., a.n.xx.xx.xxxx, în scop de exploatare sexuală comercială în
prostituție, știind cu certitudine vârsta minoră a acesteia, urmărind intenția de
a lipsi de libertate pe minora Pașcenco A., întru atingerea scopului criminal, la
30 decembrie 2007, a privat-o ilegal de libertate pe o perioadă de aproximativ
două săptămânii, adică 14 zile, prin izolarea la domiciliul propriu într-o
încăpere încuiată, situată în or. Cahul, str. xxxxxxxx, în care ultima a ajuns
benevol.
Tot Lazăr Natalia, sub același pretext, după 14.01.2008, a privat ilegal de
libertate pe minora Perju S. aproximativ pe o perioadă de o săptămână de zile
prin izolarea la domiciliul propriu într-o încăpere încuiată, situată în or. Cahul,
str. xxxxxxxx, în care ultima a ajuns benevol cu taxiul, prezentat de către Lazăr
Natalia acțiunile însoțite cu amenințarea de aplicare a violenței fizice.
De asemenea, Lazăr Natalia într-o zi în perioada 30 decembrie 2007 – 05
aprilie 2008, sub pretextul exploatării sexuale comerciale și a obținerii
veniturilor de pe urma practicării prostituției, urmărind intenția de a lipsi de
libertate pe minorele Perju S. și Pașcenco A., le-a privat ilegal de libertate pe
parcursul unei zile, prin izolarea la domiciliul propriu într-o încăpere încuiată,
situată în or. Cahul, str. xxxxxxxx, în care ultimele se aflau.
S-a notat că privațiunea ilegală de libertate a două persoane minore în
domiciliul lui Lazăr Natalia, situat pe adresa or. Cahul, str. xxxxxxxx, vinovăția
lui Lazăr Natalia este dovedită prin declarațiile părților vătămate minorelor
Pașcenco A. și Perju S., confirmate prin declarațiile reprezentantului legal al
părții vătămate Perju G., martorilor Strelcova A. și Crivoborod E., apreciate
drept veridice, pertinente și concludente și care coroborează între ele. Toți au
depus declarații asemănătoare, și nu trezesc îndoieli, referitor la faptele precum
că, Lazăr Natalia a privat-o ilegal de libertate pe minora Perju S. a.n.22.08.1991,
imobilizând-o pe ultima, privând-o ilegal de libertate pe parcursul a cinci zile
în perioada aproximativă la mijlocul lunii decembrie a anului 2007, prin
izolarea la domiciliul propriu într-o încăpere încuiată, situată în or. Cahul, str.
xxxxxxxx, în care ultima a ajuns benevol, confirmat prin declarațiile date de
Perju S., Pașcenco A. și Strelcova A. Și, la 30.12.2007 a privat-o ilegal de libertate
pe minora Pașcenco A., a.n.xx.xx.xxxx, pe o perioadă aproximativ de două
săptămânii, adică aproximativ pe 14 zile, prin izolarea la domiciliul propriu
într-o încăpere încuiată, situată în or. Cahul, str. xxxxxxxx, în care ultima a ajuns
benevol, confirmat prin declarațiile lui Pașcenco A. și Strelcova A.
Iar, după data de 14.01.2008, a privat ilegal de libertate pe minora Perju
13
S. aproximativ pe o perioada de o săptămână de zile, prin izolarea la domiciliul
propriu, într-o încăpere izolată, situat în or. Cahul, str. xxxxxxxx, în care ultima
a ajuns benevol cu automobilul „taxi” prezentat de către Lazăr Natalia,
acțiunile însoțite cu amenințarea de aplicare a violenței fizice.
S-a menționat că, chiar dacă în cursul examinării cauzei în instanța de
apel, Perju S. a indicat că, ea nu a fost privată de libertate de către Lazăr Natalia,
această poziție nu poate fi reținută ca fiind una conformă realității (Vol. V,
f.d.95-97). Așa cum, aceasta fiind audiată imediat după reținerea lui Lazăr
Natalia dă declarații și menționează tot așa cum, a avut loc, iar de la momentul
comiterii faptelor și până la examinarea cauzei în apel a trecut mult timp. La
fel, nu se poate trece cu vederea că, Perju S. a declarat și faptul că, după
trimiterea cauzei în judecată ea a mai locuit la Lazăr Natalia, și aceasta își
schimbă declarațiile date inițial, invocând că, ea ar fi rugat-o pe Lazăr Natalia
s-o încuie în casă pentru ca să nu o găsească mama sa. Însă, aceste declarații nu
coroborează cu declarațiile date de Pașcenco A., care nu se schimbă ori de câte
ori este audiată, ci coroborează între ele și se completează, inclusiv cu
declarațiile date de Perju G. – reprezentantul legal al părții vătămate Perju
Svetlana, care în 2008 era minoră, martorilor Strelcova A. (Vol. I, f.d.21-22) și
Crivoborod E. (Vol. I, f.d.19- 20, Vol. III, f.d.47-48). Toate aceste persoane fiind
audiate au menționat că, Lazăr Natalia cunoștea vârsta fiecărei fete, inclusiv că,
Pașcenco A. și Perju S. sunt minore, tot cunoștea, fapt ce nu a fost negat nici de
Lazăr Natalia (Vol. V, f.d.121). Aceasta din urmă doar invocând că, nu a privat
persoanele date de libertate, ci doar avea grijă de ele, deoarece îi era milă de
dânsele, ceea ce nu se confirmă, însă prin nimic. Lazăr Natalia cunoștea de unde
sunt fetele, din ce familii vin, câți ani au, chiar inculpatul a declarat că, știa că,
Pașcenco A. era minoră, mama ei lucra director la școala din sat și mai târziu a
aflat că era de la internat. Pașcenco A. nu frecventa școala, des venea la dânsa
acasă și îi dădea de mâncare, haine, pe cealaltă fată tot o cunoștea, deoarece a
lucrat cu mama ei, avea grijă de ea și le sfătuia ca să lucreze (Vol. III, f.d.136-
138). Iar, cât privește partea vătămată Perju S., vârsta acesteia la fel, o cunoștea
așa cum, învăța într-o școală cu nepoata lui Lazăr Natalia și erau prietene.
Mai mult ca atât, s-a notat că, din declarațiile date de Perju S. în cadrul
urmăririi penale, deci la scurt timp după ce au fost comise faptele imputate lui
Lazăr Natalia. Declarații, care sunt veridice, și care coroborează cu cumulul de
probe existe la dosar, și pe care pune accent instanța de apel așa cum, anume
aceste declarații se completează cu declarațiile martorilor și a celorlalte părții
vătămate. Așa cum, Perju S. fiind audiată ulterior își schimbă declarațiile
invocând că, inițial ar fi fost influențată să de-a așa declarații, dar apoi spune
adevărul în cursul examinării cauzei în instanța de judecată, dar declarațiile
ulterioare nu se confirmă prin nimic. Or, Perju S. comunică că, după trimiterea
cauzei în judecată a mai locuit la Lazăr Natalia așa cum, nu avea unde locui,
ceea ce denotă că, aceasta vine în apărarea inculpatului, care a primit-o să
locuiască mai departe în casa ei. Astfel, instanța de apel a considerat veridice
14
anume declarațiile date la urmărirea penală, acestea fiind la scurt timp după ce
au avut loc evenimentele și anume aceste declarații coroborează cu materialele
cauzei.
Perju S. fiind audiată a comunicat că, pe Lazăr Natalia o cunoaște din
2004-2005, deoarece învăța cu nepoata ei într-o școală. Lazăr Natalia s-a
apropiat și i-a propus să lucreze la ea, și anume să aibă grijă de nepoata ei și a
acceptat. Peste un timp oarecare i-a spus că va trebui să lucreze cu bărbați, adică
să întrețină raporturi sexuale, la care ea nu a fost de acord, de aceea a închis-o
în casă și nu-i dădea voie să iasă. Totodată, indicând că, le aducea bărbați acasă,
cărora le vindea fete, și anume, lua bani de la ei pentru ca să întrețină rapoarte
sexuale cu ele. Clienții le lua și le ducea în hoteluri, saune, unde mergea și Lazăr
Natalia cu ele, aceasta lua bani de la clienți și nu le dădea fetelor nici un leu.
Menționând aceasta că, locuia la Lazăr Natalia cu Crivoborod E. și Pașcenco A.,
care de asemenea erau vândute de Lazăr Natalia. Aceasta indicând că,
permanent era împotrivă să se ocupe cu acest lucru, dar era impusă de Lazăr
Natalia să se ocupe cu prostituția așa cum, o amenința permanent că va face așa
că, va fi bătută de bărbați, în caz că va fugi de la ea. La fel, a comunicat că, a fost
un caz că a fugit de la un client, însă a fost prinsă de Lazăr Natalia și a fost
bătută din cauza că a fugit și permanent o bătea dacă refuza să întrețină
raporturi sexuale cu bărbați și o ținea încuiată în casă. Permanent vedea cum
Lazăr Natalia lua bani de la clienți pentru ca ea să întrețină raporturi sexuale
cu bărbați, a fost caz când a fost dusă în pădure și o săptămână a fost ținută și
întreținute raporturi sexuale cu ea, și ea a fugit de acolo. Din câte cunoaște,
atunci Lazăr Natalia le-a vândut cu totul la niște persoane necunoscute,
indicând aceasta și faptul că, pe timpul când lucra pentru Lazăr Natalia, s-a
îmbolnăvit de o boală venerică și anume de ”sifilis”, de care se lecuiește și
suferă din cauza dată.
La data de 11 mai 2008 aceasta a declarat că, Lazăr Natalia în luna
decembrie 2007 i-a propus să meargă la dânsa acasă, pentru ca să stea cu
nepoata ei Silvia, cu care învăța într-o școală. Și, așa s-a primit că, ea a dorit
puțin și când s-a trezit, ușa era încuiată și nu putea ieși din casă, Lazăr Natalia
nu-i permitea să meargă nici la wc, a pus în casă o căldare și a stat închisă
aproximativ 4 – 5 zile, perioadă în care veneau bărbați la dânsa sau suna și
întreba dacă nu au nevoie de fete ca să întrețină rapoarte sexuale. Într-o zi Lazăr
Natalia a plecat la fiica ei și nu a încuiat ușa și atunci ea a fugit acasă, dar în
zilele când se afla la Lazăr Natalia a indicat că, era legată cu o funie de picioarele
de scaun și stătea culcată, ușa era întotdeauna încuiată. Atunci erau și alte fete
Arina și Nadea, familia nu o cunoaște, Arina era din or. Cantemir. Iar, în luna
ianuarie 2008, pe la sfârșitul lunii, era cu fetele Aliona și Arina lângă
cinematograful ”Patria” din or. Cahul și la un moment dat a venit Lazăr Natalia
și a luat-o de mână, și s-a uitat la ea foarte urât și a urcat-o în taxi cu care a venit
acolo și s-au dus la ea acasă. Și iarăși Lazăr Natalia nu-i permitea să iasă din
casă, nici la wc, și o amenința cu bătaie și îi era frică, și chiar o pălea cu palme
15
peste față, dar erau cazuri când o lovea și cu picioarele, deoarece nu dorea să
rămână la ea acasă, peste tot unde se ducea cu fetele mergea și Lazăr Natalia și
le zicea că, dacă vor fugi o să le bată până nu o sa se mai poată scula de jos.
Foarte des le ducea la saune, de trei ori pe zi, ca să întrețină raporturi sexuale
cu bărbați, iar Lazăr Natalia lua bani de la bărbați pentru aceasta, dar lor nu le
dădea nimic. Iar, după ce au fost la poliție s-a dus acasă și a fost internată în
spital, deoarece se îmbolnăvise de o boală venerică, și Lazăr Natalia a venit de
trei ori la spital și o amenința și acasă a fost odată și tot o amenința cu răfuială
fizică ca să-și retragă cererea de la poliție, mereu se temea de aceasta și la
moment se teme.
Totodată, aceasta a menționat că, de la 04.08.2008 trece curs de lecuire la
secția de boli venerice din or. Cahul. Și, la data de 16.04.2008, în jurul orei 13:00,
aflându-se în curtea spitalului, a văzut-o pe Lazăr Natalia, care a chemat-o să
vorbească cu ea, dar a refuzat, la care aceasta din urmă a început s-o amenințe
că o va omorî, a încercat s-o lovească, dar a fugit în incinta spitalului, ceea ce a
fost văzut și de sora medicală pe nume Maria și Lazăr Natalia a fost fugărită
din spital de către sora medicală.
Mai mult ca atât, a comunicat că, la 20.04.2008 aflându-se acasă cu fratele
mai mic în vârstă de 03 ani, aproximativ la ora 13:30 a venit Lazăr Natalia și a
început să țipe la ea că, cine a dat-o la poliție și striga la aceasta ca să se ducă la
poliție și să rupă foia, pe care a scris-o despre aceasta. Iar, ea i-a răspuns că nu
rupe nimic și că nu o iartă, la care Lazăr Natalia a început să o tragă de păr și
să țipe că o va bate și în acest timp a venit vecinul Bîrlea Valeriu, care a văzut-
o pe Lazăr Natalia și a început s-o alunge și aceasta a zis că pleacă, dar vor veni
bandiți care îi 27 vor bate și îi vor omorî, și tot în acel moment fratele mai mic
s-a speriat și plângea (Vol. I, f.d.28-31, 69-70).
La fel, Pașcenco A. a declarat în cursul examinării cauzei că, din luna
decembrie 2007 de când a făcut cunoștință cu Lazăr Natalia, a locuit la aceasta
acasă și pentru serviciile de prostituție pe care le presta, aceasta lua bani și
câteodată le dădea și fetelor bani din sumele de bani pe care le primea. A mai
indicat că, dorea să plece de la domiciliul lui Lazăr Natalia, deoarece găsise
unde să locuiască, însă aceasta nu-i permitea și le amenința că, în caz că vor
pleca de la dânsa, vor fi bătute. La fel, a menționat că, Lazăr Natalia știa că,
Pașcenco A. este minoră, de unde este, cine îi sunt părinții și o impunea să se
ocupe cu prostituția, chiar dacă cunoștea că este minoră. La Lazăr Natalia mai
era o minoră – Perju S., pe care o ținea încuiată în casă și o obliga să se ocupe
cu prostituția.
Pașcenco A. a menționat că, din câte ține minte, avea 17 ani și soțul lui
Lazăr Natalia o ținea cu forța, o bătea, din care cauză a fost nevoită să meargă
și la medic și i-a fost extrasă măseaua, care i se inflamase din cauza loviturilor.
Apoi de către Popov Vitalie – colaborator al poliției a fost ajutată să plece, iar
după aceasta prin telefon a fost amenințată să nu se prezinte în ședințele de
judecată, deoarece va avea mari probleme. La indicația lui Lazăr Natalia,
16
concubinul acesteia o bătea, dar nu ține minte cum a făcut cunoștință cu aceasta
așa cum, au trecut mulți ani. Bătută era din cauza că, nu dorea să întrețină
raporturi sexuale, în acel timp era închisă în casa lui Lazăr Natalia, care se afla
în apropiere de parc. Deodată cum a venit în casa lui Lazăr Natalia a fost legată
și bătută, la aceasta mai erau fete, stăteau toate împreună, nu ține minte cum le
chema pe fete, dar era o fată minoră, poate o chema Svetlana. Acolo fetele
prestau servicii sexuale, nu în casa lui Lazăr Natalia, dar prin saune,
apartamente, hotele, de la început a refuzat să presteze servicii sexuale, dar a
fost ținută în acea casă o lună sau două și cât a stat acolo a prestat relații sexuale,
deoarece era obligată. În tot acest timp a fost aplicată forța asupra ei, bani nu
primea pentru serviciile prestate, Lazăr Natalia lua toți banii și au fost și cazuri
când pentru a fi hrănite, trebuia să presteze relații sexuale. Când sa dus în casa
lui Lazăr Natalia, avea mamă și tată, starea familiei era bună, de bună voie a
menționat că, nu ajungea în așa situație.
A fost indicat și faptul că, și fata care era minoră, tot a fost legată, clienții
erau toți cunoscuți de-a lui Lazăr Natalia, și când aceasta din urmă plecase la
saună cu concubinul și cu alte fete, cu Aliona, îi pare că așa o chema, au încercat
să dezbată ușa, care era încuiată și le-a reușit, după care au plecat. Apoi s-au
adresat la Popov Vitalie, colaborator de poliție și cu Aliona au rămas să doarmă
la un prieten de-a ei. A doua zi Lazăr Natalia le-a găsit și a început să le
amenințe că va spune totul părinților, le-a luat și le-a dus într-o cafenea, acolo
erau niște clienți, care i-au dat bani și Aliona i-a scris mesaj sau l-a telefonat pe
Popov Vitalie, care a venit cu poliția. Pe fata minoră, Lazăr Natalia tot o
amenința și chiar a ridicat mâna, Lazăr Natalia știa câți ani are ea și data minoră,
nu ține minte cum o chema, posibil Sveta, cunoaște doar că est din Cahul. Când
se afla la Lazăr Natalia presta servicii sexuale de patru sau cinci ori pe zi, dar
câți bani lua aceasta, nu cunoaște, din câte știe a fost prima dată ca oaspete la
Lazăr Natalia, dar de acolo nu a mai ieșit apoi mult timp, avea casă pe pământ
cu un nivel, la geamuri nu erau gratii, dar concubinul lui Lazăr Natalia le păzea,
în afară de Sveta mai erau două fete, una Aliona din or. Cahul, a indicat că, a
fost legată de mâini și de picioare cu funie, și a 28 fost și bătută. La acel moment,
părinții știau că se află la colegiu, dar cu ei nu discuta la telefon, poate odată la
două săptămâni discuta cu părinții și după ce s-a dus acasă i-a povestit doar
mamei ce s-a întâmplat, dar nu știe dacă colegii ei o căutau (Vol. I, f.d.15-16, 18,
Vol. III, f.d.44-46).
Astfel, acțiunile date a lui Lazăr Natalia fiind necesar de a fi încadrate în
baza art. 166 alin. (2), lit. b), c) Cod penal, conform indicilor: ”privațiunea
ilegală de libertate a persoanelor, dacă acțiunea nu este legată cu răpirea
acestora, săvârșită cu bună știință asupra a două persoane minore”.
Așa cum, a fost demonstrată privațiunea ilegală de libertate cu bună
știință asupra a două persoane minore: Pașcenco A. și Perju S., iar privarea de
libertate pe parcursul unei zile, a lui Strelcova A. și Crivoborod E., nu a fost
demonstrată. Din materialele dosarului rezultă că, Strelcova A. și Crivoborod
17
E. de bună voie mergeau la Lazăr Natalia, acestea nu au fost încuiate și nici
bătute, doar Pașcenco A. și Perju S. au fost private de libertate, acestea doreau
să plece, dar au fost încuiate în casă și nu li se permitea să plece de la Lazăr
Natalia.
Referitor la săvârșirea de către Lazăr Natalia a infracțiunii prevăzute de
art. 220 alin. (1) Cod penal s-a notat că, partea acuzării a demonstrat vinovăția
acesteia. În urma examinării apelului a fost constatat și faptul că, Lazăr Natalia
în perioada anului 2007 - 05.04.2008, cu scopul tragerii de foloase de pe urma
practicării prostituției, cu scopul de a o determina pe Strelcova A. și Crivoborod
E. a practica prostituția, în perioada decembrie anului 2007 - 05.04.2008,
aflându-se în barul ”La plăcintă”, situat în or. Cahul, i-a propus și a îndemnat-
o pe Strelcova A. și Crivoborod E. prin sfaturi, adică a trezit interesul ultimelor
să practice prostituția, iar după ce Strelcova A. și Crivoborod E. au manifestat
consimțământul de a practica prostituția, a asigurat cu loc de trai și sfaturi în
scopul înlesnirii practicării prostituției, cât și a ridicat sumele de bani obținute
de către ultimele în rezultatul practicării prostituției, în rezultatul cărui fapt
Strelcova A. și Crivoborod E. au practicat prostituția în perioada lunii
decembrie a anului 2007 - 05.04.2008.
S-a notat că, Lazăr Natalia la 05 aprilie 2008 a fost prinsă în flagrant în
momentul când primea bani de la Ghencea Constantin pentru prestarea
serviciilor sexuale (Vol. I, f.d.4). Circumstanțe, care rezultă din declarațiile
martorilor Ghencea Constantin și Popov Vitalie, cât și a părților vătămate
Strelcova A. și Crivoborod E.
Ghencea Gheorghe a menționat că, se afla în barul ”La Plăcintă” și s-a
apropiat o femeie în vârstă, care apoi a aflat că este „Mama Cioli” și care umbla
de la masă la masă și spunea că are fete de vânzare, și când s-a apropiat el în
glumă a spus dacă poate să-i facă rost de o fată și ea, a spus acuma. Peste un
timp i-a arătat spre masa unde erau trei fete și i-a spus să iasă la poartă să
vorbească cu ele și a ieșit la poartă și a convenit să întrețină raport sexual cu o
fată pe nume Arina, a dat banii și Lazăr Natalia s-a apropiat și cerea banii de la
bărbat și el văzând aceasta a spus că nu mai vrea nimic, iar Lazăr Natalia i-a
luat banii din mână și a plecat la o altă masă și în acel timp au venit colaboratorii
de poliție (Vol. I, f.d.23, Vol. III, f.d.68-70).
Martorul Popov Vitalie a indicat că, a fost primită informația, precum că,
Lazăr Natalia se ocupă cu proxenetism la barul ”La Plăcintă” din or. Cahul,
Lazăr Natalia fiind reținută de acesta și alți colaboratori, în timp ce lua 100 lei
pentru prestarea serviciilor sexuale cu Ghencea din s. Colibași. Reținerea a avut
loc în barul ”La Plăcinta”, în afară de Lazăr Natalia mai erau 3-4 fete și doi
bărbați, el personal a avut informație despre cazul dat, dar nu își amintește din
ce surse, fapta a fost descoperită în flagrant, dar nu își amintește dacă au fost
depuse careva plângeri până la reținere și dacă au fost realizate înregistrări la
fața locului, audio sau video, nu-și amintește (Vol. I, f.d.62, Vol. III, f.d.126).
Astfel, chiar dacă Lazăr Natalia a menționat că, intenționat ea ar fi fost
18
chemată de Popov Vitalie la barul ”La Plăcintă” din or. Cahul, acolo ea s-a dus
împreună cu concubinul său Munteanu Ion. Și, peste un timp în bar au venit
Strelcova A., Pașcenco A. și Crivoborod E., care s-au așezat la ală masă, dar cu
ei la masă stătea o persoană pe nume Jora și Ghencea Gheorghe. La un moment
dat, Ghencea Gheorghe a întrebat-o dacă nu le cunoaște pe Strelcova A.,
Pașcenco A. și Crivoborod E. și ea i-a răspuns că le cunoaște și să se apropie să
facă cunoștință. El s-a dus și au vorbit cât au vorbit apoi s-a întors și s-a apropiat
apoi și Pașcenco A., care i-a dat persoanei pe nume Jora suma de 100 lei,
spunându-i că pe urmă îi va lua. Apoi Pașcenco A. i-a spus persoanei pe nume
Jora să-i dea lui Lazăr Natalia banii și ea nu a vrut să-i ia și Arina a luat banii și
i-a dat ei, spunându-i că când va veni îi va lua, iar în momentul când Arina i-a
30 dat banii, au venit și colaboratorii de poliție. De asemenea, a menționat că,
cunoștea că se ocupau cu prostituția prin or. Cahul, de mai multe ori s-a dus cu
ele prin saune, unde erau și bărbați, care le plătea bani pentru ca ele să întrețină
raport sexual. Aceasta menționând că, pe ele nu le-a îndemnat și nici nu le-a
impus să se ocupe cu prostituția și niciodată nu le-a căutat bărbați, care să
întrețină raport sexual cu ele și să plătească bani pentru aceasta. Și, niciodată
nu le-a luat bani ca ele să se ocupe cu prostituția și ei nu i-au dat nici un leu
(Vol. I, f.d.36-37, Vol. III, f.d.136-138, Vol. V, f.d.121). Aceste argumente nu se
confirmă prin nimic, dar sunt contrazise de declarațiile martorilor Ghencea
Constantin și Popov Vitalie, cât și a părților vătămate Strelcova A. și
Crivoborod E.
Părțile vătămate menționând că, Lazăr Natalia le propunea să se ocupe
cu prostituția, inițial nu și-au dat acordul, dar într-un final au fost convinse,
Crivoborod E. în cadrul urmăririi penale a menționând că, pe Lazăr Natalia a
cunoscut-o în anul 2006 și i-a propus să lucreze la dânsa, să se ocupe cu
prostituția așa cum, are persoane care plătesc bani pentru faptul că, întreține
raporturi sexuale. Peste un timp oarecare a acceptat așa cum, Lazăr Natalia i-a
spus că, va trăi la ea, va primi bani și ea o va îmbrăca și încălța. Trăia la aceasta
și acolo mai erau și alte fete, Lazăr Natalia se înțelegea cu clienții cu suma de
bani și locul unde des plecau fetele, prin saune, apartamentele clienților, hotele,
cât și în afara orașului. La saune Lazăr Natalia mergea cu le, unde deodată lua
banii de la clienți și erau cazuri când nu li se dădea nici un leu fetelor, dar erau
și seri când spre exemplu făceau 800 lei, iar Lazăr Natalia le dădea doar 100 lei,
când ele cereau. La fel, a menționat că, prin luna decembrie 2007 la Lazăr
Natalia a apărut și Pașcenco A., care tot a început a lucra și locui la Lazăr
Natalia. În ultimul timp a declarat că lucra cu Pașcenco A. și Strelcova A., iar
Lazăr Natalia știa despre vârsta fiecărei persoane care lucra la ea, cunoștea și
de unde ele sunt și din ce familie. La 05.03.2008 a refuzat să mai lucreze și a
plecat de la Lazăr Natalia, și după ce a plecat, Lazăr Natalia prin intermediul
lui Pașcenco A. și Strelcova A., încerca s-o cheme înapoi, dar aceasta refuza. Iar,
la 22.03.2008 mergea prin centrul orașului și s-a întâlnit cu Lazăr Natalia, care
o chema înapoi și văzând că ea refuză, a început s-o lovească și picioarele peste
19
corp și în acel timp a fost oprită de o persoană necunoscută. La 05.04.2008
aflându-se cu Pașcenco A. și Strelcova A. au fost telefonate de Lazăr Natalia,
care le-a întrebat unde sunt că au clienți și peste un timp au fost chemate la
barul ”La Plăcintă”, unde s-au așezat la o masă și apoi Lazăr Natalia s-a
apropiat de o persoană și a vorbit ceva cu ea, iar persoana dată sa apropiat de
ele și le-a spus că el este client. Ele erau împotrivă, dar până la urmă au fost de
acord și s-au înțeles la suma de 200 lei și peste un timp oarecare au venit
colaboratorii de poliție și i-au rugat să-i urmeze la Inspectoratul de poliție. La
fel, a menționat că, erau cazuri când ele nu voiau să lucreze, dar erau impuse,
le amenința că vor avea probleme, că o să le bată și ele neavând încotro dădeau
acordul (Vol. I, f.d.19-20).
De asemenea, Strelcova A. în cadrul urmăririi penale aceasta a declarat
că, prin decembrie 2007 a făcut mai bine cunoștință cu Lazăr Natalia, pe care o
cunoștea de mai demult și știa și cu ce se ocupă. A început să lucreze pentru
aceasta așa cum, i s-a propus și i-a spus că ea o să-i găsească clienți și din suma
ce o va primi, o va împarte cu ea și era telefonată și i se spunea unde să se ducă
când îi găsea clienți. Se duceau prin saune, niciodată nu era un loc permanent,
se întâmpla că se duceau prin hoteluri, pe acasă la clienți și prin sate. Erau
cazuri când din banii primiți Lazăr Natalia îi dădea jumătate, dar erau cazuri
când clienții îi dădeau ei banii și Lazăr Natalia o impunea să ii de-a. Nu doar
ea lucra pentru Lazăr Natalia, dar mai era și Pașcenco A. și Crivoborod E., care
locuiau la ea și tot cu prostituția se ocupau, iar Lazăr Natalia stabilea prețul
pentru serviciile pe care ele le prestau, și care variau în dependență de clienți.
La 05.04.2008 a întrebat unde este ea, cât și Pașcenco A. și Crivoborod E.,
deoarece sunt clienți, care vor fete. Au fost chemate la barul ”La Plăcintă”, unde
s-au așezat la o masă și apoi Lazăr Natalia s-a apropiat de o persoană și a vorbit
ceva cu ea, iar persoana dată sa apropiat de ele și le-a spus că el este client și a
luat-o pe Pașcenco A. și s-au dus într-o parte și au stat de vorbă, apoi Pașcenco
A. s-a apropiat și a spus că sa înțeles cu clientul la suma de 200 lei și că, Lazăr
Natalia a luat de la client 100 lei. Apoi au venit colaboratorii de poliție și i-au
rugat să-i urmeze la Inspectoratul de poliție, Lazăr Natalia știa personal cine
sunt persoanele care lucrează la ea, și anume, vârsta, de unde sunt, cine îi sunt
rudele. De asemenea, știa că, Pașcenco A. este minoră și ea trăia la dânsa și o
folosea, erau cazuri când ele nu-i dădeau bani lui Lazăr Natalia și aceasta le
spunea că le este datoare și le spunea și suma, zicându-le că, dacă nu îi vor da
banii, vor avea probleme, deoarece ea le găsea clienți, dar ele nu se împărțeau
(Vol. I, f.d.21-22).
Declarații, care se manifestă a fi veridice așa cum, coroborează între ele și
se completează cu probele anexate la dosar, inclusiv cu declarațiile martorilor
Ghencea Constantin și Popov Vitalie, cât și a părților vătămate minore Pașcenco
A. și Perju S. Astfel, chiar dacă, fiind audiată ulterior Crivoborod E., aceasta nu
susține declarațiile date la urmărirea penală (Vol. III, f.d.47-48), aceste declarații
20
nu se manifestă a fi credibile așa cum, nu se confirmă prin nimic, cu atât mai
mult că, au fost date peste un timp îndelungat după comiterea faptelor
imputate inculpatului.
În asemenea circumstanțe, instanța de apel notează că, aceste acțiuni ale
lui Lazăr Natalia sunt necesar de a fi calificate în baza art. 220 alin. (1) Cod
penal, conform indicilor calificativi: ”îndemnul la prostituție, înlesnirea
practicării prostituției și tragerea de foloase de pe urma prostituției”.
Instanța de apel a reținut că infracțiunea săvârșită de Lazăr Natalia,
conform prevederilor art. 16 alin. (3) Cod penal face parte din categoria
infracțiunilor mai puțin grave pentru care legea penală prevede în calitate de
pedeapsă închisoarea de până la 05 ani.
Deci, ținând cont de faptul că, infracțiunea prevăzută de art. 220 alin. (1)
Cod penal a fost săvârșită în perioada anului 2007 - 05.04.2008, astfel din
momentul comiterii până la examinarea cauzei în instanța de apel au trecut mai
mult de 05 ani. Deci, manifestându-se necesitatea liberării inculpatului de
pedeapsa penală, în temeiul expirării termenului prescripției răspunderii
penale așa cum, cele menționate în ansamblu, se desprinde intervenirea
termenului de prescripție la momentul emiterii deciziei. Însă, instanța de fond
constatând corect prezența elementelor infracțiunii prevăzute de art. 220 alin.
(1) Cod penal în acțiunile lui Lazăr Natalia, eronat a încetat procesul penal, din
motivul intervenirii termenului de prescripție.
Instanța de apel a menționat că, la examinarea cauzei, prima instanță
eronat a conchis că, acțiunile lui Lazăr Natalia sunt necesar de a fi recalificate
din art. 206 alin. (3), lit. b) Cod penal, în art. art. 206 alin. (1), lit. a) Cod penal.
În acest sens, eronat instanța de fond a conchis că, la caz, a fost demonstrată
doar recrutarea și adăpostirea unui copil în scopul exploatării sexuale în
prostituție. Însă, materialele dosarului denotă faptul că, Lazăr Natalia în
perioada lunilor noiembrie-decembrie 2007, având intenția recrutării,
adăpostirii copiilor în scop de exploatare sexuală comercială în prostituție, prin
prezentarea de informații false referitor la activitatea ce urma să fie practicată
și acordarea de mijloace, știind cu certitudine vârsta minoră, a recrutat-o și a
adăpostit-o pe minora Pașcenco A., a.n.xx.xx.xxxx și pe minora Perju S.,
a.n.22.08.1991, și a organizat exploatarea sexuală comercială a acestora în
perioada anului 2007-05.04.2008, prin practicarea prostituției, adăpostire și
prezentarea clienților, în rezultatul cărui fapt a obținut beneficii materiale.
Lazăr Natalia nu neagă faptul că, a cunoscut vârsta lui Pașcenco A. și
Perju S., știa că, acestea sunt minore și le prime la dânsa acasă, doar că, neagă
faptul că, le-ar fi găsit clienți pentru a întreține relații sexuale cu aceștia și că, în
rezultatul acestui fapt ar fi obținut beneficii materiale. Însă, activitatea pe care
o practica Lazăr Natalia rezultă nu doar din declarațiile părților vătămate, dar
și din declarațiile martorilor (Vol. I f.d.24, 55-56, 62 Vol. III f.d.67-70, 96, 126,
Vol. IV f.d.83-84). Lazăr Natalia ducea fetele care lucrau pentru ea și la control
21
medical, însă aceasta invoca că, fetele trăiesc la dânsa în chirie și vrea să știe
dacă sunt sănătoase (Vol. I, f.d.56).
Referitor la vârsta părților vătămate minore este necesar de menționat că,
Lazăr Natalia cunoștea vârsta părții vătămate Perju S., deoarece nepoata sa a
învățat împreună cu Perju S. și Lazăr Natalia cunoștea și părinții acesteia.
Despre vârsta minoră a părții vătămate Pașcenco A., Lazăr Natalia a aflat când
a primit-o și adăpostit-o la dânsa acasă. Aceste fapte sunt confirmate prin
declarațiile părții vătămate Pașcenco A., cât și cele date de Strelcova A.,
Crivoborod E. și Popov Vitalie. Lazăr Natalia a recunoscut faptul că, cunoștea
despre vârsta minoră a părților vătămate Pașcenco A. și Perju S., însă instanță
de fond a menționat că nu au fost aduse probe suficiente în justificarea
cunoașterii de către Lazăr Natalia a vârstei minore a părților vătămate. Însă,
toate persoanele audiate au menționat că, Lazăr Natalia cunoștea vârsta fiecărei
fete, știa și din ce familie vine fata, familia acestora inclusiv că, Pașcenco A. și
Perju S. sunt minore, tot cunoștea. Fapt ce nu a fost negat nici de Lazăr Natalia,
care a declarat că, cunoștea că, Pașcenco A. era minoră, mama ei lucra director
la școala din sat și mai târziu a aflat că era de la internat. Referitor la Perju S.,
vârsta acesteia la fel, o cunoștea așa cum, învăța într-o școală cu nepoata lui
Lazăr Natalia și erau prietene (Vol. III, f.d.136-138, Vol. V, f.d.121).
S-a menționat că, Pașcenco A. a declarat că, Lazăr Natalia i-a spus că ea
are grijă de fetele, care se ocupă cu prostituția, și peste un timp Lazăr Natalia i-
a propus și ei să se ocupe cu prostituția, la care ea a căzut de acord, și Lazăr
Natalia singură le găsea clienții și banii dați de clienți erau transmiși lui Lazăr
Natalia, care le dădea și fetelor câte 100 – 150 lei, iar restul îi reveneau ei.
Aceasta permanent când găsea clienți le suna și le spunea unde să se ducă și la
ce oră, un timp oarecare au trăit la Lazăr Natalia, apoi au trecut la chirie, ea le
impunea pe fete și ea în luna martie a refuzat să se mai ocupe cu prostituția.
Iar, la 04.04.2008 Lazăr Natalia a telefonat că i-a găsit clienți și ea a refuzat, iar
la 05.04.2008 s-a întors înapoi din sat în or. Cahul și a telefonat la Lazăr Natalia,
și împreună cu Strelcova A. le-a spus să vină la barul ”La Plăcintă”, unde s-au
așezat la o masă și apoi Lazăr Natalia s-a apropiat de o persoană și a vorbit ceva
cu ea, iar persoana dată s-a apropiat de ele și le-a spus că el este client. Ele erau
împotrivă, dar până la urmă au fost de acord și s-au înțeles la suma de 200 lei
și peste un timp oarecare au venit colaboratorii de poliție și i-au rugat să-i
urmeze la Inspectoratul de poliție.
La fel, s-a menționat că, din luna decembrie 2007 de când a făcut
cunoștință cu Lazăr Natalia, a locuit la aceasta acasă și pentru serviciile de
prostituție pe care le presta, aceasta lua bani și câteodată le dădea și fetelor bani
din sumele de bani pe care le primea. A mai indicat că, dorea să plece de la
domiciliul lui Lazăr Natalia, deoarece găsise unde să locuiască, însă aceasta nu-
i permitea și le amenința că, în caz că vor pleca de la dânsa, vor fi bătute. La fel,
a menționat că, Lazăr Natalia știa că, Pașcenco A. este minoră, de unde este,
cine îi sunt părinții și o impunea să se ocupe cu prostituția, chiar dacă cunoștea
22
că este minoră. La Lazăr Natalia mai era o minoră – Perju S., pe care o ținea
încuiată în casă și o obliga să se ocupe cu prostituția. Acolo fetele prestau
servicii sexuale, nu în casa lui Lazăr Natalia, dar prin saune, apartamente,
hotele, de la început a refuzat să presteze servicii sexuale, dar a fost ținută în
acea casă o lună sau două și cât a stat acolo a prestat relații sexuale, deoarece
era obligată. În tot acest timp a fost aplicată forța asupra ei, bani nu primea
pentru serviciile prestate, Lazăr Natalia lua toți banii și au fost și cazuri când
pentru a fi hrănite, trebuia să presteze relații sexuale. Când sa dus în casa lui
Lazăr Natalia, avea mamă și tată, starea familiei era bună, de bună voie a
menționat că, nu ajungea în așa situație. Astfel, Pașcenco A. a declarat că, cât a
stat la Lazăr Natalia a prestat și ea servicii sexuale, deoarece era obligată, și erau
cazuri când de 4-5 ori pe zi trebuia să presteze servicii sexuale, pentru ce Lazăr
Natalia primea bani de la clienți (Vol. I, f.d.15-16, 18, Vol. III, f.d.44-46).
Perju S. fiind audiată în cadrul urmăririi penale dă declarații, care
completează cele menționate de Pașcenco A., cât și care coroborează cu
declarațiile martorilor date pe prezentul dosar. Din care considerente, instanța
de apel pune accent anume pe declarațiile lui Perju S. de la urmărirea penală,
aceasta ulterior fiind audiată dă declarații care nu se confirmă prin nimic, și
care sunt combătute prin probele anexate la dosar. Cu atât mai mult că, Perju
S. a menționat că, după trimiterea cauzei în instanța de judecată ea a mai locuit
la Lazăr Natalia și din materialele cauzei rezultă că, Lazăr Natalia a întreprins
măsuri întru influențarea acesteia, a fost la ea acasă după ce a fost pornită
urmărirea penală și amenințând-o i-a spus să meargă să retragă plângerea (Vol.
I, f.d.30-31, 61). Circumstanțe, care la fel, conferă credibilitatea anume a
declarațiilor date de către Perju S. la urmărirea penală, la scurt timp după ce au
avut loc faptele imputate ui Lazăr Natalia.
Astfel, s-a reținut că Perju S. a declarat că, pe Lazăr Natalia o cunoaște
din 2004-2005, deoarece învăța cu nepoata ei într-o școală. Lazăr Natalia s-a
apropiat și i-a propus să lucreze la ea, și anume să aibă grijă de nepoata ei și a
acceptat. Peste un timp oarecare i-a spus că va trebui să lucreze cu bărbați, adică
să întrețină raporturi sexuale, la care ea nu a fost de acord, de aceea a închis-o
în casă și nu-i dădea voie să iasă. Totodată, indicând că, le aducea bărbați acasă,
cărora le vindea fete, și anume, lua bani de la ei pentru ca să întrețină rapoarte
sexuale cu ele. Clienții le lua și le ducea în hoteluri, saune, unde mergea și Lazăr
Natalia cu ele, aceasta lua bani de la clienți și nu le dădea fetelor nici un leu.
Menționând aceasta că, locuia la Lazăr Natalia cu Crivoborod E. și Pașcenco A.,
care de asemenea erau vândute de Lazăr Natalia. Aceasta indicând că,
permanent era împotrivă să se ocupe cu acest lucru, dar era impusă de Lazăr
Natalia să se ocupe cu prostituția așa cum, o amenința permanent că va face așa
că, va fi bătută de bărbați, în caz că va fugi de la ea. La fel, a comunicat că, a fost
un caz că a fugit de la un client, însă a fost prinsă de Lazăr Natalia și a fost
bătută din cauza că a fugit și permanent o bătea dacă refuza să întrețină
raporturi sexuale cu bărbați și o ținea încuiată în casă. Permanent vedea cum
23
Lazăr Natalia lua bani de la clienți pentru ca ea să întrețină raporturi sexuale
cu bărbați, a fost caz când a fost dusă în pădure și o săptămână a fost ținută și
întreținute raporturi sexuale cu ea, și ea a fugit de acolo. Din câte cunoaște,
atunci Lazăr Natalia le-a vândut cu totul la niște persoane necunoscute,
indicând aceasta și faptul că, pe timpul când lucra pentru Lazăr Natalia, s-a
îmbolnăvit de o boală venerică și anume de ”sifilis”, de care se lecuiește și
suferă din cauza dată (Vol. I, f.d.28-31, 69-70).
În circumstanțele expuse supra, colegiul a constatat că, a fost confirmată
pe deplin că, Lazăr Natalia în perioada lunilor noiembrie-decembrie 2007,
având intenția recrutării, adăpostirii copiilor în scop de exploatare sexuală
comercială în prostituție, prin prezentarea de informații false referitor la
activitatea ce urma să fie practicată și acordarea de mijloace, știind cu
certitudine vârsta minoră, a recrutat-o și a adăpostit-o pe minora Pașcenco A.
a.n.xx.xx.xxxx și pe minora Perju S., a.n.22.08.1991, și a organizat exploatarea
sexuală comercială a acestora în perioada anului 2007-05.04.2008, prin
practicarea prostituției, adăpostire și prezentarea clienților, în rezultatul cărui
fapt a obținut beneficii materiale.
Astfel, faptele date ale lui Lazăr Natalia urmează a fi încadrate în baza
art. 206 alin. (3), lit. b) Cod penal, potrivit indicilor calificativi: ”recrutarea,
adăpostirea copiilor în scopul exploatării sexuale, comerciale în prostituție,
însoțite cu aplicarea violenței psihice, săvârșite asupra a doi copii”.
Instanța de apel a menționat că, lui Lazăr Natalia de către partea acuzării
i se impută și faptul că, în perioada lunii decembrie 2007, în scopul atragerii
minorilor în activitatea criminală, știind cu certitudine vârsta minoră a lui
Pașcenco A., a.n.xx.xx.xxxx și a lui Perju S., a.n.22.08.1991, a atras și a
determinat minorele 36 la săvârșirea unor fapte imorale, și anume, la
practicarea prostituției, amenințând cu aplicarea violenței fizice, în urma cărui
fapt Lazăr Natalia obținea venituri materiale.
Acțiunile acesteia fiind încadrate de partea acuzării în baza art. 208 alin.
(3), lit. a) Cod penal, conform indicilor calificativi: ”atragerea minorilor la
activitatea criminală și instigarea lor la săvârșirea infracțiunilor, precum și
determinarea, minorilor la săvârșirea unor fapte imorale, săvârșite cu
amenințarea aplicării violenței”.
În acest sens, însă, colegiul judiciar reține că, nu a fost demonstrat faptul
atragerii minorilor în activitatea criminală așa cum, părțile vătămate nu au
comis nici o infracțiune, dar au fost determinate de către Lazăr Natalia la
săvârșirea unor fapte imorale (la practicarea prostituție) se confirmă pe deplin,
deci manifestându-se concurența între art. 206 alin. (3), lit. b) Cod penal și art.
208 alin. (3), lit. a) Cod penal.
Astfel, potrivit art. 118 Cod penal, fiind de reținut că, în art. 208 alin. (3),
lit. a) Cod penal se stabilește răspunderea, printre altele pentru atragerea
minorilor la activitate criminală sau pentru instigarea lor la săvârșirea
infracțiunilor. Se au în vedere acțiunile îndreptate spre a-i provoca minorului
24
dorința de a participa la săvârșirea unei sau câtorva infracțiuni, însoțite de
aplicarea influenței fizice sau psihice, lovituri, asigurări de nepedepsire,
măguliri, amenințări, intimidări, înșelăciune, provocare a sentimentului de
răzbunare, invidie și alte îndemnuri josnice, darea de sfaturi despre locul și
modul săvârșirii infracțiunii. Deci, în speță, art. 206 alin. (3), lit. b) Cod penal,
cuprinde și faptele imorale de la art. 208 alin. (3), lit. a) Cod penal, ba mai mult
ca atât la înaintarea învinuirii de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 208
alin. (3), lit. a) Cod penal, i se impută comiterea acestei fapte în perioada lunii
decembrie 2007, perioadă care este cuprinsă în perioada în care i se impută
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (3), lit. b) Cod penal. În
asemenea circumstanțe, art. 206 alin. (3), lit. b) Cod penal, întru totul cuprinde
semnele faptei prejudiciabile, circumstanțe, care denotă necesitatea achitării lui
Lazăr Natalia pe capătul acuzării de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.
208 alin. (3), lit. a) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei
infracțiunii. Iar, instanța de fond eronat a conchis că, Lazăr Natalia a săvârșit
infracțiunea prevăzută de art. 208 alin. (1) Cod penal și greșit a ajuns la
concluzia de a înceta procesul penal, din motivul intervenirii termenului de
prescripție.
Astfel, s-a menționat și faptul că, potrivit art. 100 alin. (1) Cod de
procedură penală, sarcina administrării probelor în procesul penal revine
organului de urmărire penală sau instanței de judecată, or, în speță, în urma
administrării tuturor mijloacelor de probă, s-a demonstrat faptul că Lazăr
Natalia a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 220 alin. (1) Cod penal, însă
este necesar ca aceasta să fie liberată de pedeapsă, în temeiul expirării
termenului prescripției răspunderii penale.
Reținând prevederile art. 2 alin. (2), 61, 75 Cod penal, la stabilirea
pedepsei pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 166 alin. (2), lit. b),
c) și art. 206 alin. (3), lit. b) Cod penal, instanța de apel ținând cont și de
personalitatea inculpatului, a menționat că, la data comiterii de către Lazăr
Natalia a infracțiunii prevăzute de art. 166 alin. (2), lit. b), c) Cod penal,
pedeapsa pentru această faptă era închisoarea de la 03 la 08 ani, iar actual se
pedepsește cu închisoarea la 03 la 07 ani. Iar, pentru săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 206 alin. (3), lit. b) Cod penal, în anul 2008 era prevăzută
pedeapsa cu închisoarea de la 20 la 25 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa
anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 02 la
05 ani, sau detenție pe viață. La moment, însă prevede pedeapsa cu închisoarea
pe un termen de la 15 la 20 de ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite
funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 03 la 05 ani sau
cu detențiune pe viață.
Astfel, ținând cont de art. 8, 10 Cod penal, în asemenea circumstanțe,
fiind demonstrată săvârșirea de către Lazăr Natalia a infracțiunii prevăzute de
art. 166 alin. (2), lit. b), c) Cod penal, comiterea acesteia este necesar de a-i fi
stabilită pedeapsa, în baza prevederilor Codului penal în vigoare la momentul
25
examinării cauzei în instanța de apel, cu închisoarea pe un termen de 03 ani.
La fel, fiind confirmată săvârșirea de către aceasta și a infracțiunii
prevăzute de art. 206 alin. (3), lit. b) Cod penal, este necesar de a-i stabili
pedeapsa, în conformitate cu prevederile Codului penal, în vigoare la
momentul examinării cauzei în instanța de apel cu închisoarea pe un termen de
15 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități
legate de educarea și îngrijirea copiilor pe un termen de la 03 ani. Iar, în
conformitate cu art. 84 Cod penal pentru concurs de infracțiuni, prin cumul
parțial al pedepselor aplicate, lui Lazăr Natalia fiind necesar de a-i fi stabilită
pedeapsa definitivă cu închisoarea pe un termen de 15 ani 01 lună, cu
executarea pedepsei în penitenciar de tip închis pentru femei, cu privarea de
dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități legate de educarea și
îngrijirea copiilor pe un termen de la 03 ani.
Mai mult ca atât, în conformitate cu art. 385 alin. (4) Cod de procedură
penală, dat fiind faptul că, în cursul judecării cauzei s-au constatat încălcări a
examinării cauzei într-un termen rezonabil, deoarece prezenta cauză a fost
pornită încă în anul 2008, iar la moment este anul 2021 și conform art. 6 CEDO
persoana are dreptul la examinarea cauzei într-un termen rezonabil, deci,
pedeapsa definitivă cu închisoarea stabilită lui Lazăr Natalia de 15 ani 01 lună,
este necesar de a fi redusă cu 02 ani. Inculpatul Lazăr Natalia urmând să
execute pedeapsa cu închisoarea pe un termen de 13 ani 01 lună, termenul
executării pedepsei cu închisoarea stabilită lui Lazăr Natalia fiind necesar de
calculat de la 16 noiembrie 2021, cu includerea în termenul pedepsei cu
închisoarea, durata aflării lui Lazăr Natalia în stare de reținere de la 06.04.2008
până la 08.04.2008. Lazăr Natalia fiind necesar de a fi luată sub strajă în sala
ședinței de judecată.
Astfel, pedeapsa individualizată, închisoarea pe un termen de 13 ani 01
lună, corespunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut la
art. 61 alin. (2) Cod penal.
Instanța de apel a reținut că, la materialele dosarului este anexată și
acțiunea civilă depusă de Pașcenco A., prin care aceasta a solicitat încasarea de
la Lazăr Natalia în beneficiul său a sumei de 50 000 lei, cu titlu de prejudiciu
moral cauzat prin acțiunile ilegale ale inculpatului. În motivarea acțiunii civile
a menționat că, Lazăr Natalia cunoscând că, ea este minoră a impus-o să
practice prostituția până la 05.04.2008, prin ce i-a fost periclitată onoarea și
demnitatea, față de dânsa fiind aplicată și violența fizică și psihică, ea a suferit
din punct de vedere psihologic și până în prezent își duce aminte ca prin
coșmar zilele, care lea petrecut la Lazăr Natalia și toate acestea negativ s-au
răsfrânt asupra stării sale de sănătate (Vol. I, f.d.167).
Instanța de apel a considerat că acțiunea civilă înaintată de către partea
civilă Pașcenco A. către Lazăr Natalia, urmează a fi admisă parțial,
manifestându-se necesitatea încasării în beneficiul lui Pașcenco A. suma de 10
000 lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune.
26
Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către
avocatul Grosu Eugen în numele inculpatei, prin care, fără a invoca nemijlocit
incidența unui temei prevăzut la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, a
solicitat casarea totală a deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din
16 noiembrie 2021, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.
8.1 În motivarea recursului ordinar declarat a invocat următoarele
argumente:
- instanța de apel a ignorat constatările făcute de instanța de judecată care
apreciază critic probatoriul prezentat de procuror, menționând că nu a fost
stabilită comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (3), art. 2171 alin. (3) lit.
b), f) Cod penal incriminată inculpatului Cîvîrjîc Vitalie;
- instanța de fond a considerat că deși în cadrul percheziției efectuate în
Penitenciar unde se deținea Cîvîrjic Vitali au fost ridicate un telefon mobil și
cartele SIM, nu a fost stabilit că aceste bunuri aparțin lui Cîvîrjic Vitali sau că
au fost folosite de către acesta. Instanța de judecată a considerat că organul de
urmărire penală nu s-a folosit de toate posibilitățile pe care le are pentru a
stabili apartenența concretă a lucrurilor pretins ridicate de la Cîvîrjic Vitali, nu
a fost descris locul unde bunurile date se aflau, dacă alte persoane au avut acces
la aceste locuri. Deținutul Cîvîrjic Vitali și-a exprimat dezacordul cu procesul-
verbal de percheziție prin refuzul de a-1 semna;
- instanța de apel a ignorat afirmația instanței de judecată că doar în
prezența declarațiilor a doi colaboratori de poliție, care afirmă despre
procurarea narcoticilor de la Cîvîrjic Vitali la data de 03 august 2015 cât și la 09
august 2015, nu pot sta la baza condamnării, din motiv că sunt persoane
cointeresate. Și instanța a menționat că nu s-a stabilit participarea lui Cîvîrjic
Vitali la episodul de înstrăinare a substanțelor narcotice ce a avut loc la 10
noiembrie 2015 în s. Moscovei, r-1 Cahul, ori probe suficiente ca să convingă
instanța de contrariul nu a u fost administrate;
- instanța de apel a dat o apreciere eronată probelor anexate la materialele
dosarului și cercetate în cadrul ședinței de judecată, incorect a stabilit
circumstanțele în speța dată, prin urmare fiind emisă sentința de condamnare
în privința sa, emisa doar în temeiul presupunerilor, ce nu sunt dovedite prin
materialele dosarului penal.
În temeiul art. 431 alin. (1), pct. 11 Cod de procedură penală, procurorul,
a prezentat referință pe marginea recursului declarat, pledând pentru
inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, din motiv că instanța de
apel a adoptat o decizie legală și motivată.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat,
în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide
inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.
Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de
apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.
27
Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se
pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs.
Potrivit art. 432 alin.(4) Cod de procedură penală, recursul se consideră
admisibil în cazul în care acesta îndeplinește cerințele de formă și conținut, iar
temeiurile invocate se încadrează în cele enumerate în art. 427 Cod de
procedură penală – în cazul în care este prezentă încălcarea gravă a drepturilor
persoanei, iar cauza prezintă un interes deosebit pentru jurisprudență.
În sensul art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să
fie motivat, iar art. 430 Cod de procedură penală indică expres cerințele cărora
trebuie să corespundă cererea de recurs, în special, textul recursului trebuie să
conțină argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor
prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală (unul sau mai multe din acestea)
și cu invocarea problemei de drept ce persistă în cauză, indicând care este
eroarea comisă de instanță.
În acest sens se reține că, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală
prevede 16 temeiuri de declarare a recursului ordinar, astfel, dacă o parte a
procesului consideră că soluția instanței de apel conține erori de drept și o atacă
în instanța superioară, atunci ea este obligată, conform art. 430 pct. 5) Cod de
procedură penală, să motiveze recursul și să arate eroarea ce s-a comis.
Însă, în recursul declarat, în pofida prevederilor enunțate, nu este indicat
niciun temei din cele nominalizate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,
fiind omisă totalmente specificarea unor concrete erori de drept și
argumentarea ilegalității deciziei contestate în acest sens (pct. 5 și 5.1 din decizie).
Totodată criticând decizia instanței de apel, avocatul a invocat argumente
improprii prezentei cauze penale, ce se referă la o altă stare de fapt și de drept
și în privința unei alte persoane, indicând circumstanțe ce nu au tangență cu
cauza penală în privința inculpatei Lazăr Natalia.
Mai mult, Colegiul remarcă, că simpla invocare a dezacordului cu soluția
instanțelor, în opinia căreia prima instanță cât și instanța de apel, contrar
prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, nu a examinat complet și
obiectiv probele administrate la dosar, nu a combătut afirmațiile inculpatei, nu
este motiv ca instanța de recurs să intervină în decizia atacată. Prin urmare,
criticile formulate de recurent nu conțin indicii unor erori de drept și respectiv
nu sunt motivate sub aspectul casării hotărârii recurate, ca fiind ilegale.
Circumstanțele enunțate denotă că recursul ordinar declarat de avocat nu
întrunește condițiile legale de conținut, iar instanța de recurs nu este
competentă să completeze recursul cu circumstanțe în fapt și în drept care l-ar
justifica sub acest aspect, întrucât potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură
penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se
manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât
interesele legii.
Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de
recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată
28
că acesta nu îndeplinește cerințele de conținut.
În acest context, Colegiul penal conchide că nu există temei legal pentru
admiterea recursului ordinar și potrivit legii se impune inadmisibilitatea lui,
deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut.
În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 1) Cod de procedură
penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Grosu
Eugen în numele inculpatei, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de
Apel Cahul din 16 noiembrie 2021, în cauza penală în privința lui Lazăr Natalia
XXXXXX, deoarece recursul nu îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute
în art. 430 Cod de procedură penală.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată este pronunțată la 16 iunie 2022.
Președinte Toma Nadejda
Judecători Boico Victor
Țurcan Anatolie
29