1ra-87/22 — Art. 264-1 al. 4 CP

Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central din 03 septembrie 2021, Arnautov Dorin a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal, și în baza acestei Legi i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de formă de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 220 (două sute douăzeci) ore. S-a încasat din contul lui Arnautov Dorin cheltuielile judiciare în mărime de 23,24 (douăzeci și trei lei 24 bani) suportate în legătură cu efectuarea alcooltestului, în beneficiul Statului. S-a respins plângerea depusă de avocatul Stoian Ion în interesele învinuitului depusă împotriva Ordonanței Procurorului în Procuratura raionului Cahul, Cara Mihail din data de 11 martie 2020 și a Ordonanței Adjunctului interimar al Procurorului-șef al Procuraturii Cahul, Tabureanu Andrian din 22 septembrie 2020, prin care a solicitat recunoașterea acestora ca fiind ilegale și neîntemeiate, cu încetarea procesului penal, în temeiul existenței circumstanțelor care exclud tragerea la răspundere penală, ca fiind neîntemeiată. A fost soluționată soarta corpurilor delicte. 1

Pentru a se pronunța cu sentința în cauză, prima instanță a constatat că, Arnautov Dorin la data de 24 octombrie 2019, în jurul orelor 0100, nedeținând un permis de conducere și fiind în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, a condus mijlocul de transport de model „BMW”, cu numărul de înmatriculare xxxxxxxxxxx, pe drumurile publice din mun. Cahul, încălcând astfel regulile de securitate a circulației rutiere și anume a art. 19 alin. (2) din Legea nr.131 din 07.06.2007 privind siguranța traficului rutier, în care este stipulat că „Pe drumurile publice pot conduce autovehicule numai persoanele care posedă permis de conducere de categoria sau subcategoria corespunzătoare autovehiculului ori dovada înlocuitoare, cu drept de circulație, a permisului”, pct. 10 sub pct. (2) lit. a) al Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.357 din 13.05.2009, în care este stipulat că „Persoana care conduce un autovehicul trebuie să posede și, la cererea polițistului, polițistului de frontieră, ofițerului echipei mobile a Serviciului Vamal, este obligată să înmâneze pentru control: permisul de conducere perfectat pe numele său, valabil pentru categoria (subcategoria) din care face parte autovehiculul condus”, pct. 14 lit. a) al Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13.05.2009, în care este stipulat că „Conducătorului de vehicul îi este interzis: să conducă vehiculul în stare de ebrietate, sub influenta drogurilor sau altor substanțe contraindicate, sub influenta preparatelor medicamentoase care provoacă reducerea reacției, fiind bolnav, traumatizat sau într-o stare avansată de oboseală de natură să-i afecteze capacitatea de conducere”. La data de 24 octombrie 2019, la orele 0149, Arnautov Dorin fiind oprit pe str. Ștefan cel Mare, din mun. Cahul, și fiind supus testării alcoolscopice, s-a stabilit că în aerul expirat de Arnautov Dorin, era o concentrație a vaporilor de alcool de 0,58 mg/l, care conform art.13412 Cod penal corespunde stării de ebrietate alcoolică cu grad avansat. Acțiunile lui Arnautov Dorin au fost încadrate în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal conform indicilor, conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, acțiunile prevăzute la alin. (1), săvârșite de către o persoană care nu deține permis de conducere.

Sentința nominalizată a fost atacată cu cerere de apel de către avocatul Stoian Ion în interesele inculpatului, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei sentințe de încetarea procesului penal, în urma recunoașterii ilegale și anularea Ordonanței procurorului din 11 martie 2020, privind punerea sub învinuire în cauza penala xxxxxxxxxxxx, privind învinuirea lui Arnautov Dorin în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin, (4) Cod penal și Ordonanța Adjunctului interimar din 22 septembrie 2020, cu încetarea procesul penal, în temeiul existenței circumstanțelor care exclud tragerea la răspundere penală. 2 3.1. În motivarea cererii de apel avocatul Stoian Ion în interesele inculpatului a invocat următoarele argumente: - instanța de judecată nu a dat apreciere dezacordul apărării privind ilegalitatea „corectării” procesului verbal (f.d.3), precum și lămuririle acestui martor: „Crede că a întocmit procesul verbal de constatare a mijlocului de transport, iar la fila dosarului nr. 3 este procesul- verbal de depistare a infracțiunii care este întocmit de către sine și este întocmit la data de 24.10.2019, iar la rubrica „data întocmirii” este scris și data de 24 și data de 25, indicând că poate a fost corectat, dar nu cunoaște de către cine așa cum indică că este un alt pix indicată corectare”; - prima instanță nu a dat apreciere declarațiilor martorului Casap Ivan; - martorul a menționat că, nu cunoaște de ce în procesul-verbal de constatare este scris că „sunt de acord și nu sunt de acord cu testul Drager”, deoarece indică că procesul-verbal a fost întocmit de colegul său Tataru Igor”; - procurorul a dat o apreciere greșită probelor administrate, deoarece nu a ținut cont de probele stabilite la caz, potrivit cărora se atestă în mod vădit alte circumstanțe care exclud tragerea la răspundere penală începerea urmăririi penale a fost dispusă în temeiul faptului depistării săvârșirii unei infracțiuni de către Arnautov Dorin la 24.10.2019 și a omis să constate faptul că termenul de menținere a lui Arnautov Dorin în calitate de bănuit a depășit limita de 3 luni, considerând eronat, că, norma procesuală (art.63 Cod de procedură penală) nu ar prevedea că, prin ordonanța de pornire a urmăririi penale persoana ar putea fi recunoscută ca bănuit. Drept consecință a acestei erori, nu s-a reținut faptul, că a fost depășit termenul menținerii în calitate de bănuit și că a fost încălcată procedura punerii sub învinuire.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul, din 01 noiembrie 2021, a fost respins ca nefondat apelul declarat de avocatul Stoian Ion în interesele inculpatului și menținută sentința. 4.1 Instanța de apel examinând sentința atacată, a apreciat că prima instanță a reținut o stare de fapt bazată pe probe concludente și just interpretate și că în raport cu aceasta, în mod judicios s-a stabilit vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii pentru care a fost deferit justiției. Adică a comis infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin.(4) Cod penal, conform indicilor: conducerea mijloului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, acțiunile prevăzute la alin.(1), săvârșite de către o persoană care nu deține permis de conducere. În continuare nu a reținut argumentul avocatului expus în cererea de apel precum că, instanța de judecată nu a dat apreciere dezacordului apărării privind ilegalitatea „corectării” procesului-verbal și lămuririle martorului Tataru Igor, care a declarat că „crede că a întocmit procesul-verbal de constatare a mijlocului de transport, iar la fila dosarului nr.3 este procesul- verbal de depistare a infracțiunii care este întocmit de către sine și este 3 întocmit la data de 24 octombrie 2019, iar la rubrica data întocmirii este scris și data de 24 și data de 25, indicând că poate a fost corect, dar nu cunoaște de către cine așa cum indică că este un alt pix indicată corectare”. Or, corectarea datei din procesul-verbal privind depistarea infracțiunii ori constatarea bănuielii rezonabile privitor la o infracțiune comisă, nu constituie temei de casarea sentinței contestate, întrucât nu se atribuie la acele acte care dovedesc vinovăția inculpatului Arnautov Dorin și nu au importanță la constatarea vinovăției acestuia. Or, cu certitudine este constatată data comiterii infracțiunii – data de 25.10.2019. Cu referire la argumentul invocat în cererea de apel, este faptul că instanța de judecată nu a dat apreciere declarațiilor martorului Casap Ivan, precum că, acesta nu cunoaște de ce în procesul-verbal de constatare este scris „sunt de acord și nu sunt de acord” cu testul Drager”, deoarece indică că procesul-verbal a fost întocmit de colegul său Tataru Igor iar în situația dată apărarea a invocat pct.13 care prevede că persoana testată alcoolscopic care nu este de acord cu procedura testării este însoțită de angajatul INSP al IGP la cea mai apropiată instituție medicală abilitată, instanța de apel a reținut că, potrivit, procesului verbal de examinare a obiectului din 10 februarie 2020 (f.d.39) potrivit căruia, s-a examinat un disc de tip „xxxxxxxxxxxx” cu inscripția Verbatim pe care sunt înscrise două fragmente de înregistrări video, în al doilea fragment se atestă că, Arnautov Dorin este testat cu aparatul de tip „Drager” rezultatul fiind de 0,58 mg/l, și acesta vina a recunoscut-o. În situația în care inculpatul Arnautov Dorin a recunoscut rezultatele testării alcoolscopice și nu a cerut prelevarea mostrelor pentru expertiză, nu sunt aplicabile prevederile pct.13 al Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.296 din 16 aprilie 2009, potrivit căruia persoana testată alcoolscopic, care nu este de acord cu procedura testării, este însoțită de angajatul INSP al IGP la cea mai apropiată instituție medicală abilitată. Mai mult ca atât, Arnautov Dorin, fiind audiat în calitate de învinuit la 09 septembrie 2020 (f.d.56) nu a înaintat careva obiecții sau plângeri privind dezacordul cu rezultatul testului alcoolscopic. Nu constituie temei de casare a sentinței, argumentul avocatului precum că, instanța de judecată prin descrierea unor probe, neținând cont de contradictorialitatea martorilor, de ilegalitatea lor prin corectări și contrafacere, de acțiunile ilegale și tendențioasă. Cu referire la argumentele apelantului precum că, la înaintarea învinuirii de către procuror, au fost înaintate plângeri în ordinea art.298-2991 Cod de procedură penală, împotriva Ordonanței procurorului din 11 martie 2020 de punere sub învinuire a lui Arnautov Dorin și împotriva Ordonanței procurorului ierarhic superior din 22 septembrie 2020. Instanța de apel a constatat că, la data de 15 septembrie 2020, avocatul Stoian Ion în numele lui Arnautov Dorin a depus plângere împotriva 4 ordonanței procurorului în Procuratura raionului Cahul din 11 martie 2020 (f.d.72) de punere sub învinuire a lui Arnautov Dorin. Prin Ordonanța procurorului ierarhic superior din 22 septembrie 2020 (f.d.75- 76): s-a respins ca nefondată plângerea avocatului Stoian Ion în interesele învinuitului Dorin Arnautov. Prin Ordonanța procurorului în Procuratura raionului Cahul din 24 septembrie 2020 (f.d.84-86), s-a respins ca neîntemeiată cererea apărătorului Stoian Ion și a învinuitului Arnautov Dorin, prin care a solicitat să fie încetată procedura în cauza penală nr.xxxxxxxxxxxxxx, în legătură cu încălcările esențiale de către organul de urmărire penală a dispozițiilor Codului de procedură penală. La data de 01 octombrie 2020, avocatul Stoian Ion în interesele învinuitului Arnautov Dorin a depus plângere (f.d.3-4, vol. II) împotriva Ordonanței procurorului în Procuratura raionului Cahul din 11 martie 2020 și a ordonanței adjunctului interimar al procurorului-șef al Procuraturii Cahul, Tabureanu Andrian din 22 septembrie 2020, prin care a solicitat recunoașterea acestora ca fiind ilegale și neîntemeiate, cu încetarea procesului penal, în temeiul existenței circumstanțelor care exclud tragerea la răspundere penală. Prin încheierea judecătorului de instrucție a Judecătoriei Cahul sediul Central din 03 octombrie 2020 (f.d.10, vol. II) s-a dispus declinarea competenței judecătorului de instrucție de la examinarea plângerii depuse de avocatul Ion Stoian în apărarea intereselor petentului Arnautov Dorin împotriva actelor Procuraturii raionului Cahul, în baza art.313 Cod de procedură penală în favoarea instanței competente de drept comun, judecătorului Judecătoriei Cahul sediul Central, Bușuleac Mihail. Potrivit art. 297 alin. (4) Cod de procedură penală, toate cererile, plângerile și demersurile înaintate după trimiterea cauzei în judecată se soluționează de către instanța care judecă cauza. Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central din 03 septembrie 2021, s- a respins plângerea depusă de avocatul Stoian Ion în interesele lui Arnautov Dorin împotriva Ordonanțelor din 11 martie 2020 și din 22 septembrie 2020. Lecturând materialele cauzei penale, instanța de apel a reținut că, la data de 30 octombrie 2019 a fost dispusă începerea urmăririi penale conform prevederilor art.2641 alin.(1) Cod penal, atribuindu-i cauze penale nr.xxxxxxxx (f.d.1). La data de 11 martie 2020, Arnautov Dorin a fost pus sub învinuire pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(4) Cod penal (f.d.51- 52). Instanța de apel a concluzionat că, ordonanța de punere sub învinuire a fost emisă în termen, nefiind depășit termenul de 3 luni. Respectiv, sunt neîntemeiate concluziile expuse în cererea de apel precum că, începerea urmăririi penale a fost dispusă în temeiul faptului depistării săvârșirii unei 5 infracțiuni de către Arnautov Dorin la 24 octombrie 2019 și a omis să constate faptul că, termenul de menținere a lui Arnautov Dorin în calitate de bănuit a depășit limita de 3 luni, considerând eronat că, norma procesuală (art.63 Cod de procedură penală) nu ar prevedea că, prin ordonanța de pornire a urmăririi penale persoana ar putea fi recunoscută ca bănuit. Or, în conținutul ordonanței de începere a urmăririi penale este descrisă doar fapta sesizată dar nici de cum nu este indicată existența bănuielii rezonabile precum că Arnautov Denis a comis infracțiunea. Pornirea urmării penale, (pînă la înaintarea învinuirii) nu a produs pentru inculpat careva consecințe procesuale, nefiind aplicate careva măsuri de constrângere. Astfel, pornirea urmăririi penale pe fapt, nu egalează cu actul procesual de recunoaștere a persoanei în calitate de bănuit, și respectiv calcularea termenelor prevăzute de art.63 Cod de procedură penală.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Stoian Ion în numele inculpatului, prin care invocând incidența pct. 6) și 14), 16) a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei și sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei decizii de încetarea procesului penal, în urma recunoașterii ilegale și anularea ordonanței procurorului în Procuratura raionului Cahul, Cara Mihail, din 11 martie 2020, privind punerea sub învinuire în cauza penală xxxxxxxxxxx, privind învinuirea lui Arnautov Dorin de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(4) Cod penal și ordonanța adjunctului interimar al procuror-șef al Procuraturii raionale Cahul din 22 septembrie 2020, ca nelegale și neîntemeiate, cu încetarea procesul penal, în temeiul existenței circumstanțelor care exclud tragerea la răspundere penală. 5.1 În susținerea recursului avocatul Stoian Ion în numele inculpatului invocă: - nu s-a reținut faptul, că a fost depășit termenul menținerii în calitate de bănuit și că a fost încălcată procedura punerii sub învinuire; - instanța de apel eronat a interpretat dezacordul lui Arnautov D. în procesul verbal de constatare precum și prevederile pct.13. Persoana testată alcoolscopic, care nu este de acord cu procedura testării, funcționarea aparatului de testare, rezultatul testării, este în drept să-l conteste, prin examinarea medicală cu recoltarea obligatorie a probelor biologice. în acest caz persoana testată este însoțită de angajatul Inspectoratului Național de Securitate Publică al Inspectoratului General al Poliției la cea mai apropiată instituție medicală abilitată, dar nu mai târziu de 2 ore după testarea alcoolscopică. (Hotărîrea Guvernului RM nr. 296, din 16.04.2009); - instanța de apel nu a ținut conte de temeiurile invocate de apărare în cererea de apel.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra 6 recursului avocatul Stoian Ion în numele inculpatului, menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat pe baza materialului din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Colegiul penal constată din conținutul recursului declarat că, recurentul critică decizia sub aspectul că, instanța de apel nu a ținut conte de temeiurile invocate de apărare în cererea de apel, iar în final a invocat în susținerea solicitărilor sale în calitate de temeiuri de drept pct. 6), 14), și 16) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. Însă, Colegiul, analizând decizia atacată, conchide că nici un temei prevăzut de norma menționată, nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (1) pct. (8) Cod de procedură penală și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Colegiul menționează, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel conține o eroare de drept în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. La acest capitol instanța de recursa menționează, din conținutul pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, rezultă că legislatorul a prevăzut în ea 5 cazuri de contestare a hotărârilor judecătorești, însă recurentul, indicând această eroare de drept, nu a concretizat care din aceste cazuri ca temei pentru casare le pune la baza cererii de recurs înaintată și prin ce se confirmă acestea, iar alegerea din oficiu de către instanța de recurs a temeiului din cele 5 menționate este inadmisibilă și prin urmare, prevederile art.427 alin. (1) pct. 6) 7 Cod de procedură penală, nu-și găsesc confirmare la examinarea cauzei în ordine de recurs ordinar. În acest context, Colegiul menționează că, drept temeiuri de casare au mai fost invocate și prevederile pct. 14), și 16) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care însă și acestea urmează a fi respinse ca nefondate pe motiv că, recurentul la fel lea invoca formal fără a le motiva prin prisma erorilor depistate în decizia atacată. În aceeași ordine de idei, Colegiul penal reține că și motivele invocate în recursul ordinar nominalizat, nu sunt indicate careva erori de drept concrete și clar definite, ori se atestă că, împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor atacate, relevă în mod concludent că instanțele de fond și de apel, legal și întemeiat au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material. Referitor la criticile recurentului că, nu s-a reținut faptul, că a fost depășit termenul menținerii în calitate de bănuit și că a fost încălcată procedura punerii sub învinuire și că instanța de apel eronat a interpretat dezacordul lui Arnautov D. în procesul verbal de constatare precum și prevederile pct.

Persoana testată alcoolscopic, care nu este de acord cu procedura testării, funcționarea aparatului de testare, rezultatul testării, este în drept să-l conteste, prin examinarea medicală cu recoltarea obligatorie a probelor biologice. în acest caz persoana testată este însoțită de angajatul Inspectoratului Național de Securitate Publică al Inspectoratului General al Poliției la cea mai apropiată instituție medicală abilitată, dar nu mai târziu de 2 ore după testarea alcoolscopică, Colegiul remarcă faptul că, aceste argumente au fost obiect de studiu la judecarea cauzei în instanța de apel, care le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în decizia atacată la pct. 7 (f.d.13-16), or materialul probator al cauzei penale dovedește incontestabil legalitatea temeiurilor de fapt și de drept care au dus la pronunțarea hotărârii recurate. Prin urmare, Colegiul nu consideră necesar de a se expune repetat asupra criticilor recurentului, or, argumentele recurentului au fost combătute în decizia instanței de apel, care la examinarea cauzei a respectat prevederile art.414 alin.(1), (5), 417 alin.(8) Cod de procedură penală, hotărârea adoptată cuprinzând motive clare pe care se întemeiază soluția, motivare pe care instanța de recurs ordinar o însușește integral reieșind din temeinicia acesteia, acțiune ce este conformă practicii CtEDO, expuse inclusiv în pct. 37 a hotărârii Albert c. România din 16.02.2010. Astfel, Colegiul menționează că decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar raționamentele pe care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor impuse de art. 6 din CEDO pe care instanța de recurs le însușește, 8 În acest punct de analiză a materialelor cauzei și a deciziei recurate, care este bine argumentată, motivată și în concordanță cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală, Colegiul penal nu constată vreo eroare de drept ce ar afecta legalitatea hotărârii judecătorești contestate, și în aceste condiții decide asupra inadmisibilității recursului ordinar declarat ca fiind vădit neîntemeiat. 8. În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Stoian Ion în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 01 noiembrie 2021, în cauza penală în privința lui Arnautov Dorin xxxxxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 16 iunie 2022. Președinte Toma Nadejda Judecători Boico Victor Diaconu Iurie 9