1ra-87/22 — art. 264-1 al. 4 CP

1ra-87/22 — art. 264-1 al. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-87/2022

1-20119026-01-1ra-18012022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

04 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie,

examinând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Stoian Ion în numele inculpatului, împotriva sentinței Judecătoriei Cahul

(sediul Central) din 03 septembrie 2021 și deciziei Colegiului judiciar al Curții

de Apel Cahul din 01 noiembrie 2021, în cauza penală în privința lui,

Arnautov Dorin xxxxxxxxxxxxx, născut la

xxxxxxxxxxxxxx, originar și domiciliat în

xxxxxxxxxxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 28 septembrie 2020 – 03 septembrie 2021;

Instanța de apel: 22 septembrie 2021 – 01 noiembrie 2021;

Instanța de recurs: 18 ianuarie 2022 – 04 mai 2022.

A C O N S T A T A T :

Arnautov Dorin a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 2641 alin. (4) Cod penal, și în baza acestei Legi i-a fost stabilită

pedeapsa sub formă de formă de muncă neremunerată în folosul comunității

în mărime de 220 (două sute douăzeci) ore.

S-a încasat din contul lui Arnautov Dorin cheltuielile judiciare în mărime

de 23,24 (douăzeci și trei lei 24 bani) suportate în legătură cu efectuarea

alcooltestului, în beneficiul Statului.

S-a respins plângerea depusă de avocatul Stoian Ion în interesele

învinuitului depusă împotriva Ordonanței Procurorului în Procuratura

raionului Cahul, Cara Mihail din data de 11 martie 2020 și a Ordonanței

Adjunctului interimar al Procurorului-șef al Procuraturii Cahul, Tabureanu

Andrian din 22 septembrie 2020, prin care a solicitat recunoașterea acestora ca

fiind ilegale și neîntemeiate, cu încetarea procesului penal, în temeiul

existenței circumstanțelor care exclud tragerea la răspundere penală, ca fiind

neîntemeiată.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

1

că, Arnautov Dorin la data de 24 octombrie 2019, în jurul orelor 0100,

nedeținând un permis de conducere și fiind în stare de ebrietate alcoolică cu

grad avansat, a condus mijlocul de transport de model „BMW”, cu numărul

de înmatriculare xxxxxxxxxxx, pe drumurile publice din mun. Cahul,

încălcând astfel regulile de securitate a circulației rutiere și anume a art. 19

alin. (2) din Legea nr.131 din 07.06.2007 privind siguranța traficului rutier, în

care este stipulat că „Pe drumurile publice pot conduce autovehicule numai

persoanele care posedă permis de conducere de categoria sau subcategoria

corespunzătoare autovehiculului ori dovada înlocuitoare, cu drept de circulație, a

permisului”, pct. 10 sub pct. (2) lit. a) al Regulamentului Circulației Rutiere,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.357 din 13.05.2009, în care este stipulat

că „Persoana care conduce un autovehicul trebuie să posede și, la cererea polițistului,

polițistului de frontieră, ofițerului echipei mobile a Serviciului Vamal, este obligată să

înmâneze pentru control: permisul de conducere perfectat pe numele său, valabil

pentru categoria (subcategoria) din care face parte autovehiculul condus”, pct. 14 lit.

a) al Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr. 357 din 13.05.2009, în care este stipulat că „Conducătorului de vehicul îi este

interzis: să conducă vehiculul în stare de ebrietate, sub influenta drogurilor sau altor

substanțe contraindicate, sub influenta preparatelor medicamentoase care provoacă

reducerea reacției, fiind bolnav, traumatizat sau într-o stare avansată de oboseală de

natură să-i afecteze capacitatea de conducere”.

La data de 24 octombrie 2019, la orele 0149, Arnautov Dorin fiind oprit pe

str. Ștefan cel Mare, din mun. Cahul, și fiind supus testării alcoolscopice, s-a

stabilit că în aerul expirat de Arnautov Dorin, era o concentrație a vaporilor

de alcool de 0,58 mg/l, care conform art.13412 Cod penal corespunde stării de

ebrietate alcoolică cu grad avansat.

Acțiunile lui Arnautov Dorin au fost încadrate în baza art. 2641 alin. (4)

Cod penal conform indicilor, conducerea mijlocului de transport de către o

persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, acțiunile

prevăzute la alin. (1), săvârșite de către o persoană care nu deține permis de

conducere.

Stoian Ion în interesele inculpatului, prin care a solicitat casarea sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei sentințe de încetarea procesului penal,

în urma recunoașterii ilegale și anularea Ordonanței procurorului din

11 martie 2020, privind punerea sub învinuire în cauza penala xxxxxxxxxxxx,

privind învinuirea lui Arnautov Dorin în săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 2641 alin, (4) Cod penal și Ordonanța Adjunctului interimar din

22 septembrie 2020, cu încetarea procesul penal, în temeiul existenței

circumstanțelor care exclud tragerea la răspundere penală.

2

3.1. În motivarea cererii de apel avocatul Stoian Ion în interesele

inculpatului a invocat următoarele argumente:

- instanța de judecată nu a dat apreciere dezacordul apărării privind

ilegalitatea „corectării” procesului verbal (f.d.3), precum și lămuririle acestui

martor: „Crede că a întocmit procesul verbal de constatare a mijlocului de

transport, iar la fila dosarului nr. 3 este procesul- verbal de depistare a

infracțiunii care este întocmit de către sine și este întocmit la data de

24.10.2019, iar la rubrica „data întocmirii” este scris și data de 24 și data de

25, indicând că poate a fost corectat, dar nu cunoaște de către cine așa cum

indică că este un alt pix indicată corectare”;

- prima instanță nu a dat apreciere declarațiilor martorului Casap Ivan;

- martorul a menționat că, nu cunoaște de ce în procesul-verbal de

constatare este scris că „sunt de acord și nu sunt de acord cu testul Drager”,

deoarece indică că procesul-verbal a fost întocmit de colegul său Tataru Igor”;

- procurorul a dat o apreciere greșită probelor administrate, deoarece nu

a ținut cont de probele stabilite la caz, potrivit cărora se atestă în mod vădit

alte circumstanțe care exclud tragerea la răspundere penală începerea

urmăririi penale a fost dispusă în temeiul faptului depistării săvârșirii unei

infracțiuni de către Arnautov Dorin la 24.10.2019 și a omis să constate faptul

că termenul de menținere a lui Arnautov Dorin în calitate de bănuit a depășit

limita de 3 luni, considerând eronat, că, norma procesuală (art.63 Cod de

procedură penală) nu ar prevedea că, prin ordonanța de pornire a urmăririi

penale persoana ar putea fi recunoscută ca bănuit. Drept consecință a acestei

erori, nu s-a reținut faptul, că a fost depășit termenul menținerii în calitate de

bănuit și că a fost încălcată procedura punerii sub învinuire.

01 noiembrie 2021, a fost respins ca nefondat apelul declarat de avocatul

Stoian Ion în interesele inculpatului și menținută sentința.

4.1 Instanța de apel examinând sentința atacată, a apreciat că prima

instanță a reținut o stare de fapt bazată pe probe concludente și just

interpretate și că în raport cu aceasta, în mod judicios s-a stabilit vinovăția

inculpatului în săvârșirea infracțiunii pentru care a fost deferit justiției.

Adică a comis infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin.(4) Cod penal,

conform indicilor: conducerea mijloului de transport de către o persoană care se află

în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, acțiunile prevăzute la alin.(1), săvârșite

de către o persoană care nu deține permis de conducere.

În continuare nu a reținut argumentul avocatului expus în cererea de

apel precum că, instanța de judecată nu a dat apreciere dezacordului apărării

privind ilegalitatea „corectării” procesului-verbal și lămuririle martorului

Tataru Igor, care a declarat că „crede că a întocmit procesul-verbal de

constatare a mijlocului de transport, iar la fila dosarului nr.3 este procesul-

verbal de depistare a infracțiunii care este întocmit de către sine și este

3

întocmit la data de 24 octombrie 2019, iar la rubrica data întocmirii este scris și

data de 24 și data de 25, indicând că poate a fost corect, dar nu cunoaște de

către cine așa cum indică că este un alt pix indicată corectare”. Or, corectarea

datei din procesul-verbal privind depistarea infracțiunii ori constatarea

bănuielii rezonabile privitor la o infracțiune comisă, nu constituie temei de

casarea sentinței contestate, întrucât nu se atribuie la acele acte care dovedesc

vinovăția inculpatului Arnautov Dorin și nu au importanță la constatarea

vinovăției acestuia. Or, cu certitudine este constatată data comiterii

infracțiunii – data de 25.10.2019.

Cu referire la argumentul invocat în cererea de apel, este faptul că

instanța de judecată nu a dat apreciere declarațiilor martorului Casap Ivan,

precum că, acesta nu cunoaște de ce în procesul-verbal de constatare este scris

„sunt de acord și nu sunt de acord” cu testul Drager”, deoarece indică că

procesul-verbal a fost întocmit de colegul său Tataru Igor iar în situația dată

apărarea a invocat pct.13 care prevede că persoana testată alcoolscopic care nu

este de acord cu procedura testării este însoțită de angajatul INSP al IGP la cea

mai apropiată instituție medicală abilitată, instanța de apel a reținut că,

potrivit, procesului verbal de examinare a obiectului din 10 februarie 2020

(f.d.39) potrivit căruia, s-a examinat un disc de tip „xxxxxxxxxxxx” cu

inscripția Verbatim pe care sunt înscrise două fragmente de înregistrări video,

în al doilea fragment se atestă că, Arnautov Dorin este testat cu aparatul de tip

„Drager” rezultatul fiind de 0,58 mg/l, și acesta vina a recunoscut-o.

În situația în care inculpatul Arnautov Dorin a recunoscut rezultatele

testării alcoolscopice și nu a cerut prelevarea mostrelor pentru expertiză, nu

sunt aplicabile prevederile pct.13 al Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova

nr.296 din 16 aprilie 2009, potrivit căruia persoana testată alcoolscopic, care

nu este de acord cu procedura testării, este însoțită de angajatul INSP al IGP la

cea mai apropiată instituție medicală abilitată. Mai mult ca atât, Arnautov

Dorin, fiind audiat în calitate de învinuit la 09 septembrie 2020 (f.d.56) nu a

înaintat careva obiecții sau plângeri privind dezacordul cu rezultatul testului

alcoolscopic. Nu constituie temei de casare a sentinței, argumentul avocatului

precum că, instanța de judecată prin descrierea unor probe, neținând cont de

contradictorialitatea martorilor, de ilegalitatea lor prin corectări și

contrafacere, de acțiunile ilegale și tendențioasă.

Cu referire la argumentele apelantului precum că, la înaintarea învinuirii

de către procuror, au fost înaintate plângeri în ordinea art.298-2991 Cod de

procedură penală, împotriva Ordonanței procurorului din 11 martie 2020 de

punere sub învinuire a lui Arnautov Dorin și împotriva Ordonanței

procurorului ierarhic superior din 22 septembrie 2020.

Instanța de apel a constatat că, la data de 15 septembrie 2020, avocatul

Stoian Ion în numele lui Arnautov Dorin a depus plângere împotriva

4

ordonanței procurorului în Procuratura raionului Cahul din 11 martie 2020

(f.d.72) de punere sub învinuire a lui Arnautov Dorin.

Prin Ordonanța procurorului ierarhic superior din 22 septembrie 2020

(f.d.75- 76): s-a respins ca nefondată plângerea avocatului Stoian Ion în

interesele învinuitului Dorin Arnautov.

Prin Ordonanța procurorului în Procuratura raionului Cahul din

24 septembrie 2020 (f.d.84-86), s-a respins ca neîntemeiată cererea

apărătorului Stoian Ion și a învinuitului Arnautov Dorin, prin care a solicitat

să fie încetată procedura în cauza penală nr.xxxxxxxxxxxxxx, în legătură cu

încălcările esențiale de către organul de urmărire penală a dispozițiilor

Codului de procedură penală.

La data de 01 octombrie 2020, avocatul Stoian Ion în interesele

învinuitului Arnautov Dorin a depus plângere (f.d.3-4, vol. II) împotriva

Ordonanței procurorului în Procuratura raionului Cahul din 11 martie 2020 și

a ordonanței adjunctului interimar al procurorului-șef al Procuraturii Cahul,

Tabureanu Andrian din 22 septembrie 2020, prin care a solicitat recunoașterea

acestora ca fiind ilegale și neîntemeiate, cu încetarea procesului penal, în

temeiul existenței circumstanțelor care exclud tragerea la răspundere penală.

Prin încheierea judecătorului de instrucție a Judecătoriei Cahul sediul

Central din 03 octombrie 2020 (f.d.10, vol. II) s-a dispus declinarea

competenței judecătorului de instrucție de la examinarea plângerii depuse de

avocatul Ion Stoian în apărarea intereselor petentului Arnautov Dorin

împotriva actelor Procuraturii raionului Cahul, în baza art.313 Cod de

procedură penală în favoarea instanței competente de drept comun,

judecătorului Judecătoriei Cahul sediul Central, Bușuleac Mihail. Potrivit art.

297 alin. (4) Cod de procedură penală, toate cererile, plângerile și demersurile

înaintate după trimiterea cauzei în judecată se soluționează de către instanța

care judecă cauza.

Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central din 03 septembrie 2021, s-

a respins plângerea depusă de avocatul Stoian Ion în interesele lui Arnautov

Dorin împotriva Ordonanțelor din 11 martie 2020 și din 22 septembrie 2020.

Lecturând materialele cauzei penale, instanța de apel a reținut că, la data

de 30 octombrie 2019 a fost dispusă începerea urmăririi penale conform

prevederilor art.2641 alin.(1) Cod penal, atribuindu-i cauze penale nr.xxxxxxxx

(f.d.1).

La data de 11 martie 2020, Arnautov Dorin a fost pus sub învinuire

pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(4) Cod penal (f.d.51-

52).

Instanța de apel a concluzionat că, ordonanța de punere sub învinuire a

fost emisă în termen, nefiind depășit termenul de 3 luni. Respectiv, sunt

neîntemeiate concluziile expuse în cererea de apel precum că, începerea

urmăririi penale a fost dispusă în temeiul faptului depistării săvârșirii unei

5

infracțiuni de către Arnautov Dorin la 24 octombrie 2019 și a omis să constate

faptul că, termenul de menținere a lui Arnautov Dorin în calitate de bănuit a

depășit limita de 3 luni, considerând eronat că, norma procesuală (art.63 Cod

de procedură penală) nu ar prevedea că, prin ordonanța de pornire a

urmăririi penale persoana ar putea fi recunoscută ca bănuit. Or, în conținutul

ordonanței de începere a urmăririi penale este descrisă doar fapta sesizată dar

nici de cum nu este indicată existența bănuielii rezonabile precum că

Arnautov Denis a comis infracțiunea. Pornirea urmării penale, (pînă la

înaintarea învinuirii) nu a produs pentru inculpat careva consecințe

procesuale, nefiind aplicate careva măsuri de constrângere. Astfel, pornirea

urmăririi penale pe fapt, nu egalează cu actul procesual de recunoaștere a

persoanei în calitate de bănuit, și respectiv calcularea termenelor prevăzute de

art.63 Cod de procedură penală.

avocatul Stoian Ion în numele inculpatului, prin care invocând incidența pct.

6) și 14), 16) a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, a

solicitat casarea deciziei și sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

decizii de încetarea procesului penal, în urma recunoașterii ilegale și anularea

ordonanței procurorului în Procuratura raionului Cahul, Cara Mihail, din

11 martie 2020, privind punerea sub învinuire în cauza penală xxxxxxxxxxx,

privind învinuirea lui Arnautov Dorin de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de

art.2641 alin.(4) Cod penal și ordonanța adjunctului interimar al procuror-șef

al Procuraturii raionale Cahul din 22 septembrie 2020, ca nelegale și

neîntemeiate, cu încetarea procesul penal, în temeiul existenței

circumstanțelor care exclud tragerea la răspundere penală.

5.1 În susținerea recursului avocatul Stoian Ion în numele inculpatului

invocă:

- nu s-a reținut faptul, că a fost depășit termenul menținerii în

calitate de bănuit și că a fost încălcată procedura punerii sub învinuire;

- instanța de apel eronat a interpretat dezacordul lui Arnautov D. în

procesul verbal de constatare precum și prevederile pct.13. Persoana testată

alcoolscopic, care nu este de acord cu procedura testării, funcționarea

aparatului de testare, rezultatul testării, este în drept să-l conteste, prin

examinarea medicală cu recoltarea obligatorie a probelor biologice. în acest

caz persoana testată este însoțită de angajatul Inspectoratului Național de

Securitate Publică al Inspectoratului General al Poliției la cea mai apropiată

instituție medicală abilitată, dar nu mai târziu de 2 ore după testarea

alcoolscopică. (Hotărîrea Guvernului RM nr. 296, din 16.04.2009);

- instanța de apel nu a ținut conte de temeiurile invocate de apărare în

cererea de apel.

procedură penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra

6

recursului avocatul Stoian Ion în numele inculpatului, menționând că acesta

urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de

temeiuri legale.

pe baza materialului din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal

concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală instanța

de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de

art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie

invocate de recurent, or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală prevede că

hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Colegiul penal constată din conținutul recursului declarat că, recurentul

critică decizia sub aspectul că, instanța de apel nu a ținut conte de temeiurile

invocate de apărare în cererea de apel, iar în final a invocat în susținerea

solicitărilor sale în calitate de temeiuri de drept pct. 6), 14), și 16) alin. (1) art.

427 Cod de procedură penală.

Însă, Colegiul, analizând decizia atacată, conchide că nici un temei

prevăzut de norma menționată, nu și-a găsit confirmare la examinarea

recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a

respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (1) pct. (8) Cod de

procedură penală și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se

întemeiază soluția pronunțată.

Colegiul menționează, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, hotărârea instanței de apel conține o eroare de drept în cazul în care

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

La acest capitol instanța de recursa menționează, din conținutul pct. 6)

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, rezultă că legislatorul a prevăzut în

ea 5 cazuri de contestare a hotărârilor judecătorești, însă recurentul, indicând

această eroare de drept, nu a concretizat care din aceste cazuri ca temei pentru

casare le pune la baza cererii de recurs înaintată și prin ce se confirmă acestea,

iar alegerea din oficiu de către instanța de recurs a temeiului din cele 5

menționate este inadmisibilă și prin urmare, prevederile art.427 alin. (1) pct. 6)

7

Cod de procedură penală, nu-și găsesc confirmare la examinarea cauzei în

ordine de recurs ordinar.

În acest context, Colegiul menționează că, drept temeiuri de casare au

mai fost invocate și prevederile pct. 14), și 16) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, care însă și acestea urmează a fi respinse ca nefondate pe

motiv că, recurentul la fel lea invoca formal fără a le motiva prin prisma

erorilor depistate în decizia atacată.

În aceeași ordine de idei, Colegiul penal reține că și motivele invocate în

recursul ordinar nominalizat, nu sunt indicate careva erori de drept concrete

și clar definite, ori se atestă că, împrejurările menționate în partea descriptivă

a hotărârilor atacate, relevă în mod concludent că instanțele de fond și de

apel, legal și întemeiat au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de

drept ale cauzei în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură

penală și prescripțiilor de drept material.

Referitor la criticile recurentului că, nu s-a reținut faptul, că a fost depășit

termenul menținerii în calitate de bănuit și că a fost încălcată procedura punerii sub

învinuire și că instanța de apel eronat a interpretat dezacordul lui Arnautov D. în

procesul verbal de constatare precum și prevederile pct.13. Persoana testată

alcoolscopic, care nu este de acord cu procedura testării, funcționarea aparatului de

testare, rezultatul testării, este în drept să-l conteste, prin examinarea medicală cu

recoltarea obligatorie a probelor biologice. în acest caz persoana testată este însoțită de

angajatul Inspectoratului Național de Securitate Publică al Inspectoratului General al

Poliției la cea mai apropiată instituție medicală abilitată, dar nu mai târziu de 2 ore

după testarea alcoolscopică, Colegiul remarcă faptul că, aceste argumente au fost

obiect de studiu la judecarea cauzei în instanța de apel, care le-a dat o

motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în decizia atacată la

pct. 7 (f.d.13-16), or materialul probator al cauzei penale dovedește

incontestabil legalitatea temeiurilor de fapt și de drept care au dus la

pronunțarea hotărârii recurate.

Prin urmare, Colegiul nu consideră necesar de a se expune repetat asupra

criticilor recurentului, or, argumentele recurentului au fost combătute în

decizia instanței de apel, care la examinarea cauzei a respectat prevederile

art.414 alin.(1), (5), 417 alin.(8) Cod de procedură penală, hotărârea adoptată

cuprinzând motive clare pe care se întemeiază soluția, motivare pe care

instanța de recurs ordinar o însușește integral reieșind din temeinicia acesteia,

acțiune ce este conformă practicii CtEDO, expuse inclusiv în pct. 37 a hotărârii

Albert c. România din 16.02.2010.

Astfel, Colegiul menționează că decizia instanței de apel cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, iar raționamentele pe care instanța de

apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare

conformă rigorilor și exigențelor impuse de art. 6 din CEDO pe care instanța

de recurs le însușește,

8

În acest punct de analiză a materialelor cauzei și a deciziei recurate, care

este bine argumentată, motivată și în concordanță cu prevederile art. 417 Cod

de procedură penală, Colegiul penal nu constată vreo eroare de drept ce ar

afecta legalitatea hotărârii judecătorești contestate, și în aceste condiții decide

asupra inadmisibilității recursului ordinar declarat ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Stoian Ion

în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de

Apel Cahul din 01 noiembrie 2021, în cauza penală în privința lui Arnautov

Dorin xxxxxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 16 iunie 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Diaconu Iurie

9