1ra-1931/21 — art. 264/1 alin. 4 CP

Dosarul nr. 1ra-1931/21

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

08 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Diaconu Iurie și Boico Victor

examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Grosu Eugen în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 10 iunie 2021 și a sentinței

Judecătoriei Cahul (sediul Central) din 14 aprilie 2021, în cauza penală în privința

lui

Armanu Ion xxxxx, născut la data de xxxxx,

originar și domiciliat în xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 28.01.2021 – 14.04.2021;

Instanța de apel: 04.05.2021 – 10.06.2021;

Instanța de recurs: 09.09.2021 – 08.12.2021.

A C O N S T A T A T:

Armanu Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2641 alin. (4) Cod

penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei)

luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

S-a încasat de la Armanu Ion în beneficiul statului cheltuieli judiciare în

mărime de 23,24 lei suportate pentru folosirea aparatului „Alcotest 6810 Drager”.

Armanu Ion, nedeținând permis de conducere, încălcând prevederile

art. 19 alin. (2) din Legea nr. 131 din 07 iunie 2006 privind siguranța traficului

rutier, care prevede că, pe drumurile publice pot conduce autovehicule numai

persoanele care posedă permis de conducere de categoria sau subcategoria

corespunzătoare autovehiculului ori dovada înlocuitoare, cu drept de circulație, a

permisului și prevederile pct. 10 subpct. 2) lit. a) din Regulamentul Circulației

Rutiere, conform cărora: persoana care conduce un autovehicul trebuie să posede

1

și, la cererea lucrătorului de poliție, polițistului de frontieră, ofițerului echipei

mobile a Serviciului Vamal, este obligată să înmâneze pentru control permisul de

conducere perfectat pe numele său, valabil pentru categoria (subcategoria) din

care face parte autovehiculul condus, și respectiv pct. 14) lit. a) din același

Regulament: conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul dacă a

consumat băuturi alcoolice, droguri sau alte substanțe contraindicate conducerii,

dacă se află sub influența preparatelor medicamentoase care conduc la reducerea

reacției, deplasându-se pe str. Dunării în mun. Cahul, a condus motocicleta de

model „Yamaha” cu nr. de înmatriculare xxxxx, aflându-se în stare de ebrietate

alcoolică cu grad avansat până la aproximativ ora 21:26 a zilei de

20 septembrie 2019, fapt confirmat prin actul nr. 6502 al testării alcoolscopice

efectuată cu folosirea analizatorului concentrației de etanol de model

„Drager Alcotest 6810”, conform căruia concentrația vaporilor de alcool în aerul

expirat constituie 0,77 mg/l, ceia ce potrivit art. 13412 alin. (3) Cod penal,

corespunde stării de ebrietate cu grad avansat.

Astfel, acțiunile inculpatului Armanu Ion au fost încadrate în baza

art. 2641 alin. (4) Cod penal, conform semnelor calificative: conducerea mijlocului

de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad

avansat, care nu deține permis de conducere.

sentința cu apel, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

inculpatului Armanu Ion, în cazul constatării vinovăției să-i fie stabilită o pedeapsă

sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității.

În motivarea apelului a indicat, că pedeapsa stabilită de către instanța de

fond în privința lui Armanu Ion este prea aspră. Acesta anterior nu a mai fost în

conflict cu legea penală, având la întreținere soția și trei copii, a fost nevoit să plece

la câștig în afara țării și în timpul apropiat intenționează să revină acasă, fiind de

acord să execute pedeapsa penală sub formă de muncă neremunerată în folosul

comunității, în cazul în care va fi găsit vinovat de infracțiunea ce i se incriminează.

A menționat că pedeapsa stabilită este una inechitabilă în coraport cu

circumstanțele atenuante și agravante săvârșirii acesteia.

fost respins ca nefondat apelul și menținută sentința primei instanțe.

4.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a constatat, că prima

instanță a examinat sub toate aspectele circumstanțele de fapt și de drept, obiectiv

a apreciat probele administrate în cadrul cercetării judecătorești și întemeiat a

ajuns la concluzia privind vinovăția inculpatului Armanu Ion în baza art. 2641

alin. (4) Cod penal, potrivit indicilor: conducerea mijlocului de transport de către o

persoană care se afla în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, care nu deține

permis de conducere.

A reținut instanța de apel, că sub aspectul individualizării pedepsei stabilite

inculpatului Armanu Ion, prima instanță a acordat deplină eficiență dispozițiilor

2

art. art. 7, 61, 75 Cod penal, stabilindu-i inculpatului o pedeapsă legală și echitabilă

în raport cu fapta comisă.

Astfel, instanța de apel a reținut, că inculpatul Armanu Ion a săvârșit o

infracțiune care conform art. 16 Cod penal, se atribuie la categoria infracțiunilor

ușoare, anterior nu a fost atras la răspundere penală, la locul de trai se

caracterizează pozitiv, nu se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru, este

căsătorit, are doi copii la întreținere, nu este încadrat oficial în câmpul muncii.

Drept circumstanță care atenuează răspunderea inculpatului Armanu Ion, a fost

reținută săvârșirea pentru prima dată a unei infracțiuni ușoare, nefiind stabilite

circumstanțe care agravează răspunderea penală.

Instanța de apel a menționat, că în conformitate cu prevederile

art. 67 alin. (1) Cod penal, munca neremunerată în folosul comunității constă în

antrenarea condamnatului, în afara timpului serviciului de bază sau de studii, la

muncă, determinată de autoritățile administrației publice locale.

Astfel, munca neremunerată în folosul comunității poate fi stabilită doar

persoanelor care acceptă să execute o asemenea pedeapsă. Neconstatarea

acceptului inculpatului la executarea unei asemenea pedepse, în contextul în care

cauza penală în prima instanță s-a desfășurat în absența inculpatului, acesta fiind

anunțat în căutare, apriori poate duce la stabilirea unei pedepse care nu va fi

executată, deci va fi stabilită o pedeapsă care nu va influența asupra corectării și

reeducării inculpatului, criteriu obligatoriu prevăzut de art. 75 Cod penal pentru

individualizarea pedepsei.

Ca urmare instanța de apel a subliniat, că prima instanță întemeiat a reținut

că corectarea și resocializarea inculpatului Armanu Ion, pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzută de art. 2641 alin. (4) Cod penal, poate fi realizată prin

aplicarea față de acesta a pedepsei sub formă de închisoare pe un termen 3 luni,

minimul prevăzut de legea penală.

un temei concret din cele prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

contestă hotărârile instanțelor de fond cu recurs ordinar, solicitând casarea

acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță prin care, inculpatului Armanu Ion să-i fie stabilită o

pedeapsă neprivativă de libertate.

În argumentarea recursului, avocatul reiterează motivele invocate în cererea

de apel.

Suplimentar, invocă apărarea, că instanțele de fond, deși au constatat la

individualizarea pedepsei circumstanța atenuantă că Armanu Ion a săvârșit pentru

prima dată o infracțiune ușoară, apreciind personalitatea acestuia precum că la

locul de trai se caracterizează pozitiv, este căsătorit și are la întreținere trei copii

minori, neîntemeiat au ajuns la concluzia aplicării pedepsei privative de libertate.

De asemenea, apărarea menționează, că a solicitat instanțelor de fond

aplicarea inculpatului unei pedepse sub formă de muncă neremunerată în folosul

comunității, motivând că inculpatul i-a comunicat intenția sa de a reveni în țară în

3

cel mai scurt timp pentru executarea anume a acestei pedepse.

Subsidiar, invocă apărarea, că instanțele de fond nu și-au motivat soluțiile

adoptate și nu au oferit un răspuns clar de ce doar persoana pusă sub acuzație

poate solicita în persoană și prin prezență fizică o pedeapsă în formă de muncă

neremunerată în folosul comunității, nefiind acceptată o solicitare în acest sens din

partea apărătorului, în lipsa inculpatului.

pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat. Or, instanța de apel nu

a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent și că decizia

contestată conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

acestuia din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Conform dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că nu îndeplinește de

conținut, prevăzute în art. 429 și 430.

Potrivit dispozițiilor art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală, cererea de

recurs trebuie să conțină conținutul și motivele recursului cu argumentarea

ilegalității hotărârii atacate și solicitările recurentului, cu indicarea temeiurilor

prevăzute în art. 427 invocate în recurs și în ce constă problema de drept de

importanță generală abordată în cauza dată.

Colegiul penal, verificând motivele recursului declarat de avocatul

Grosu Eugeniu în numele inculpatului Armanu Ion, constată că acesta nu dezvăluie

argumentele ilegalității deciziei recurate prin prisma temeiurilor de drept

conținute în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală pentru declararea

recursului, precum nu specifică nici în ce constă problema de drept de importanță

generală ce există în cauză și care este eroarea comisă de instanța de apel ce ar

motiva casarea hotărârii atacate.

Astfel, în textul cererii de recurs nu se regăsesc careva motive concrete

argumentate sub aspectul temeiurilor prevăzute de

art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, care ar dezvălui problematica

recursului și eroarea gravă de fapt care ar fi afectat soluția instanței de apel, motiv

din care Colegiul penal nu se va expune referitor la legalitatea deciziei contestate,

deoarece instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul

ordinar cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica.

Mai mult, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea

acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

4

Referitor la aspectele menționate, instanța de recurs amintește, că în cazul în

care o parte a procesului consideră că soluția instanței de apel conține erori de

drept și o atacă în instanța superioară, atunci ea este obligată, conform pct. 5)

art. 430 Cod de procedură penală, să indice în recurs motivele și argumentarea

dezacordului său cu temeiurile invocate în decizia instanței de apel, ceea ce în

cazul dedus judecății, lipsește.

La caz, din conținutul recursului declarat rezultă dezacordul recurentului cu

hotărârile judecătorești adoptate în speță, insistând asupra necesității casării

acestora și rejudecării cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă neprivativă de libertate sub formă de

muncă neremunerată în folosul comunității, însă în argumentarea acestei poziții

avocatul nu dezvăluie concret motivele ilegalității hotărârilor judecătorești

precum și temeiurile de drept prevăzute în art. 427 alin. (1) Cod de procedură

penală.

În concluzie, Colegiul penal remarcă, că atunci când autorul recursului nu

invocă concret motivele ilegalității deciziei contestate, rezultă că acesta nu

îndeplinește cerințele de conținut prevăzute la art. 429, 430 Cod de procedură

penală și urmează a fi declarat inadmisibil.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Grosu Eugen

în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel

Cahul din 10 iunie 2021, în cauza penală în privința lui Armanu Ion xxxxx, din

motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 10 februarie 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecătorii Diaconu Iurie

Boico Victor

5