1ra-447/21 — art. 264/1 alin. 4, art. 352/1 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți (sediul Central) din 23 decembrie 2019, Marjin Radu a fost achitat de sub învinuirea în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2641 alin. (4) și art. 3521 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunilor. A fost respinsă cerința acuzatorului de stat cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată din contul inculpatului pentru efectuarea expertizelor.

Marjin Radu a fost învinuit de către organul de urmărire penală în aceia că, nedeținând permis de conducere al mijlocului de transport, întrebuințând băuturi alcoolice, și conștientizând caracterul social – periculos al acțiunilor de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate și consecințele care pot surveni, la 07.11.2018 s-a urcat la volanul automobilului de model ,,VW Golf”, cu xxxxx, deplasându-se pe xxxxx, în jurul orelor 23:00, a fost stopat de către angajații RP Nord al INP, care în cadrul verificării actelor, suspectându-l pe cet. Marjin Radu că este în stare de ebrietate alcoolică, ultimului i-a fost 1 propus de a fi supus testării alcoolscopice, cu aparatul „Drager Alcotest”, constatându-i o concentrație a vaporilor în aerul expirat de către ultimul, la data de 07.11.2018, ora 23:14, alcool în cantitate de 1,05 mg/l, care conform art. 13412 alin. (3) Cod penal, se atribuie la stare de ebrietate cu grad avansat. Acțiunile lui Marjin Radu au fost încadrate de către organul de urmărire penală în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal - Conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică, adică conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică acțiunile săvârșite de către o persoană care nu deține permis de conducere. Tot Marjin Radu a fost învinuit de către organul de urmărire penală în aceia că, la data de 07.11.2018, fiind documentat pe faptul conducerii mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică, nu a prezentat acte ce-i confirmă identitatea nici permisul de conducere, însă s-a prezentat ca fiind drept Marjin Victor xxxxx fratele său care este deținător de permis de conducere cu nr. 185602312, din ce motiv toate actele pe faptul conducerii mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică, au fost întocmite pe numele cet. Marjin Victor xxxxx a.n.. Fiind mai apoi verificat în baza de date, s-a stabilit că, cet. Marjin Radu xxxxx a.n., la data de 07.11.2018, intenționat a făcut declarații necorespunzătoare adevărului, și nu a comunicat faptul că, el poartă numele de Marjin Radu xxxxx și că nu este deținător de permis de conducere. Acțiunile lui Marjin Radu au fost încadrate de către organul de urmărire penală în baza art. 3521 alin. (1) Cod penal, falsul în declarații, adică declarația necorespunzătoare adevărului, făcută unui organ competent în vederea producerii unor consecințe juridice, atunci când potrivit legii, declarația servește pentru producerea acestor consecințe.

Nefiind de acord cu sentința, procurorul în Procuratura mun. Bălți, Bordei Natalia, a declarat apel prin care a solicitat casarea integrală a acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Marjin Radu să fie condamnat în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal la 9 luni închisoare, în baza art. 3521 alin. (1) Cod penal la 9 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anume funcții pe un termen de 3 ani, iar în baza art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial a pedepselor stabilite, să-i fie aplicată lui Marjin Radu o pedeapsă definitivă de 1 an închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anume funcții pe un termen de 3 ani. Tototdată în baza art. 85 alin. (1) Cod penal prin cumul parțial al sentințelor, a se adăuga parțial, la pedeapsa aplicata prin noua sentința partea neexecutată a pedepsei stabilită prin sentința Judecătoriei Militare din 23.11.2016, menținută prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18.01.2017, cu stabilirea pedepsei definitive de 5 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anume funcții pe un termen de 3 ani, cu dispunerea încasării de la Marjin Radu în beneficiul statului suma de 420 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare. 2 3.1. În argumentarea apelului a făcut referire la declarațiile inculpatului Marjin Radu, a martorilor Vameș Tudor, Cvasniuc Roman, Slivca Dina, Clipa Marcel, inclusiv la probele scrise care dovedesc vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor incriminate. Referitor la comiterea infracțiunii prevăzute art. 2641 alin. (4) Cod penal, apelantul a menționat că vina acestuia este probată prin procesul-verbal de testare alcoolscopică din 07.11.2018 prin care s-a examinat Tichet „Drager” al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului și stării de ebrietate și naturii ei din 07.11.2018, fiind stabilit la cet. Marjin Radu prezenta concentrației de alcool în aerul expirat 1,05 mg/l. La fel și al doilea Tichet, eliberat în incinta Dispensarului Narcologic, unde la fel, se constată о concentrație de alcool în aerul expirat de Marjin Radu, de 1,08 mg/l. La fel, prin procesul-verbal de examinare a mijloacelor materiale de informație din 18.10.2018, conform căruia se constată din imaginea video că Marjin Radu este în stare de ebrietate din care considerente avea un comportament neadecvat. A menționat și declarațiile martorilor atât a colaboratorilor de politie-Vameș Tudor, Cvasniuc Roman, cât și a personalului medical-Slivca Dina și Clipa Marcel, care au declarat că Marjin Radu, prezentat ca Marjin Victor, era în stare de ebrietate alcoolică, de la el mirosea a alcool și avea un comportament neadecvat. Ce ține de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3521 alin. (1) Cod penal, acuzatorul a evidențiat procesul-verbal de confruntare din 18.02.2019, conform căruia s-a stabilit că Marjin Radu și Vameș Tudor a comunicat datele sale de identitate corecte după completarea actelor de către colaboratorii poliției și procesul-verbal de confruntare din 18.02.2019, efectuat între Marjin Radu și Cvasniuc Roman conform căruia s-a stabilit că Marjin Radu a comunicat datele sale de identitate corecte după completarea actelor de către colaboratorii poliției. A mai invocat faptul, că în rezultatul acțiunilor procesuale martorii au indicat la Marjin Radu, ca persoana care la data de 07.11.2018 s-a prezentat ca Marjin Victor. În rezultat atât agenții constatatori, cât și personalul medical au întocmit acte procesuale (ordonanțe, proces-verbal) anume pe persoana cu numele Marjin Victor. La finele tuturor actelor, Marjin Radu a scris personal că el nu a fost la volan, deși anume el conducea mijlocul de transport și nu a recunoscut că anume el a fost la volanul automobilului ca Marjin Radu. Acțiunile date au fost întreprinse în scopul evitării răspunderii pentru acțiunile comise. Fiind audiat în calitate de martor al apărării Banari Marin, a declarat că Marjin Radu deține permis de conducere și la 07.11.2018 a prezentat agenților de patrulare, permisul său, fapt ce nu corespunde adevărului, din motiv că conform informației prezentate instanței, Marjin Radu a obținut permisul de conducere la 08.08.2019 și colaboratorilor nu putea să prezinte permisul lui de conducere, dar al fratelui sau. 3 Consideră că acțiunile lui Marjin Radu au urmărit eschivarea de la urmărirea penală sau de la sancțiunea contravențională. Referitor la neîncasarea cheltuielilor de judecată stabilite pe cauza penală, a menționat că în materialele cauzei penale s-au constatat cheltuieli judiciare - pentru raportul de expertiză judiciară întocmit la 16.11.2018 și 26.11.2018 în mărime totală de 420 lei, care urmează a fi încasate de la inculpat în beneficiul statului, or potrivit art. 227-229 Cod de procedură penală, cheltuielile de judecată cuprind sumele cheltuite în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală, iar plata acestora sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 08 septembrie 2020, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat, cu menținerea sentinței primei instanțe, fără modificări. 4.1. Instanța de apel, respectând legislația procesual-penală, la demersul acuzatorului de stat a reluat cercetarea judecătorească potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță, și a audiat nemijlocit în ședință de judecată martorii Vameș Tudor, Cvasniuc Roman, Slivca Dina, Clipa Marcel și inculpatul, cu cercetarea probelor scrise, în urma cărora a reținut că prima instanță a apreciat corect probele acumulate pe cauză și a emis o soluție legală și întemeiată. Ce ține de învinuirea inculpatului Marjin Radu de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal, instanța de apel a respins argumentele invocate de către acuzare dat fiind faptul, că probele cercetate în cadrul examinării cauzei nu demonstrează vinovăția inculpatului. Instanța de apel a menționat că Marjin Radu, fiind bănuit de consum de alcool, legal a fost supus testării alcoolscopice, în rezultatul căruia s-a constatat concetrația de alcool în aerul expirat de 1,05 gr./l, ce conform art. 13412 din Codul penal cât și p.3 al Regulamentului vizat. Apoi Marjin Radu a fost supus examinării medicale, recoltarea probelor biologice pentru determinarea concetrației alcoolului în sânge fiind obligatorie. Ca urmare, în rezultatele probei de sânge prelevată de la Marjin Radu Xxxxx nu s-a depistat alcool etilic. Mai mult, în respingerea argumentelor acuzării instanța de apel a reiterat faptul, că în speță au fost prelevate 2 probe de aer și sânge, inclusiv au fost efectuate expertize judicare a ambelor probe de sânge prelevate de la inculpat în două eprubete, care au confirmat lipsa alcoolului în sânge (f.d.54-56, 62-64). La fel, de la inculpat a fost prelevată la 04.01.2019 probă de sânge suplimentar cu scop de a stabili, dacă grupa sangvină coincide cu cea din eprubeta prezentată anterior, potrivit concluziei grupa și factorul Rhesus a sângelui prelevat de la cet. Marjin Radu coincide cu grupa și factorul Rhesus a sângelui din eprubetele I și II, prezentate la examinare (f.d.81-83). În concluzie, rezultatele probei de sânge sunt primordiale astfel acestea au combătut rezultatele probei în aerul expirat. Astfel, instanța de apel a considerat, că vinovăția inculpatului Marjin Radu pe capătul de învinuire în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal nu a fost probată în cadrul examinării cauzei, or, din probatoriul cercetat se deduce că nu există un 4 echilibru între probele administrate la cauza penală care ar dovedi vinovăția lui Marjin Radu în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal. De asemenea, instanța de apel a relatat că a fost cercetată inclusiv baza probantă scrisă, în confirmarea argumentelor din apelul declarat, procurorul făcând referire la următoarele probe din dosarul penal: proces-verbal de testare alcoolscopică din 07.11.2018 prin care s-a examinat Tichet ,,Drager” al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului și stării de ebrietate și naturii, fiind stabilit la cet. Marjin Radu prezența concentrației de alcool în aerul expirat 1,05 mg/l; și al doilea Tichet, unde la fel, se constată о concentrate de alcool în aerul expirat de Marjin Radu de 1,08 mg/l (f.d.15-18, vol.I); declarațiile martorilor, atât a colaboratorilor de poliție-Vameș Tudor, (f.d. 208-209) Cvasniuc Roman (f.d.210-212, vol.I), cât și a personalului medical-Slivca Dina (f.d 217, vol.I) și Clipa Marcel (f.d. 218-219, vol.I). Însă, analizând probele prezentate de acuzare, atât probele scrise, cât și declarațiile martorilor, instanța de apel nu a putut susține actul de învinuire pe episodul incriminat prevăzut de art. 2641 alin. (4) Cod penal, din simplul fapt, că potrivit probatoriului în proba de sânge a lui Marjin Victor nu s-a depistat alcool etilic, la fel conform concluziei din procesul-verbal nr. 1717 din 07.11.2018 al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului și stării de ebrietate și a naturii ei în privința lui Marjin Victor, concluzia nu poate fi făcută din cauza divergenței între rezultatele alcoolemiei și a aerului expirat. A considerat instanța de apel, că circumstanțele date corect au fost apreciate de către prima instanță și în rezultat corect și întemeiat a emis o soluție de achitare pe capătul de învinuire prevăzut de art. 2641 alin. (4) Cod penal. Cu privire la capătul de învinuire a inculpatului Marjin Radu de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3521 alin. (1) Cod penal, instanța de apel de asemenea a susținut soluția primei instanțe, invocând că nu pot fi reținute argumentele acuzării, deoarece elementul material al infracțiunii de fals în declarații constă în declararea necorespunzătoare a adevărului (afirmații mincinoase), făcută unui organ competent, în vederea producerii unor consecințe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declarația făcută servește pentru producerea acelei consecințe. Concomitent, instanța de apel a menționat, că în confirmarea vinovăției lui Marjin Radu, organul de urmărire penală a prezentat instanței un șir de probe scrise, care au fost cercetate atât în prima instanță cât și în instanța de apel, și anume: procesul-vebral de recunoaștere a persoanei din 30.11.2018, conform căruia s-a stabilit că persoana sub numarul 1 este Marjin Radu (f.d. 69-70, vol.I); procesul-vebral de recunoaștere a persoanei din 30.11.2018 conform căruia s-a stabilit că persoana sub numarul 3 este Marjin Radu (f.d. 71-72, vol.I); procesul-verbal de confruntare din 18.02.2019 conform căruia s-a stabilit că Marjin Radu și Vameș Tudor a comunicat datele sale de identitate corecte după completarea actelor de către colaboratorii poliției (f.d. 162-164, vol.I); 5 procesul-verbal de confruntare din 18.02.2019 efectuat între Marjin Radu și Cvasniuc Roman conform căruia s-a stabilit că Marjin Radu a comunicat datele sale de identitate corecte după completarea actelor de către colaboratorii poliției (f.d. 165-167, vol. I). În consecință, instanța de apel nu a admis aceste probe scrise, ca fiind pertinente, concludente și utile în confirmarea existenței elementelor infracțiunii prevăzute de art. 352 1 alin. (1) Cod penal, deoarece aceste probe nu confirmă existența atît a elementelor infracțiunii incriminate, precum și vinovăția lui Marjin Radu, or, din conținutul acestor probe se stabilește doar acțiunile inculpatului privind prezentarea eronată a datelor de anchetă a acestuia. Instanța de apel nu a pus la îndoială probele prezentate de acuzare, care în coroborare confirmă faptul prezentării datelor ce nu corespund adevărului de către inculpat în fața agentului constatator Vameș Tudor la data de 07.11.2018 în fața căruia Marjin Radu fiind documentat pe faptul conducerii mijlocului de transport s-a prezentat drep Marjin Victor xxxxx a.n. care este frate a inculpatului, însă aceste probe nu au putut fi admise în vederea confirmării faptei infracționale, deoarece nu poate fi apreciat agentul constatator al MAI RM drept organ competent în sensul noțiunii prevăzută la art. 352 1 alin. (1) Cod penal. La fel, instanța de apel a indicat și asupra faptului că prima instanță corect a menționat în conținutul sentinței și despre dreptul persoanei de a nu face declarații împotriva sa astfel identitatea expusă greșit fiind o modalitate de apărare, or norma procesual penală de la art. 21 Cod de procedură penală acordă acest drept persoanei bănuite. Referitor la cerința procurorului privind încasarea cheltuielilor de judecată instanța de apel a menționat, că prima instanță corect a respins solicitarea respectivă, deoarece acesta a fost achitat de sub învinuirea adusă, fapt pentru care nu este obligat de a suporta cheltuielile judiciare.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procuror, care, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În motivarea recursului a invocat faptul că, la adoptarea deciziei de achitare în privința lui Marjin Radu, instanța de apel nu a dat deplină eficiență prevederilor legislației procesual-penale, a făcut aprecieri a probelor care nu se racordă la valoarea acestora, a reținut inutilitatea unor probe, care întrunesc toate calitățile unei probe ce poate fi pusă la baza unei sentințe de condamnare, a făcut concluzii care nu rezultă din ansamblul probatoriu acumulat pe cauză. Astfel, invocă că vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor incriminate se dovedește pe deplin prin cumulul de probe prezentat de către partea acuzării, și anume: procesul-verbal de testare alcoolscopică din 07.11.2018 prin care a fost examinat tichetul „Drager” al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului și stării de ebrietate și 6 naturii ei din 07.11.2018, fiind stabilit la cet. Marjin Radu prezența concentrației de alcool în aerul expirat 1,05 mg/l; procesul-verbal de examinare a mijloacelor materiale de informație din 18.10.2018, conform căreia s-a constatat, că Marjin Radu era în stare de ebrietate din care considerente avea un comportament neadecvat; procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 30.11.2018, potrivit căruia s-a stabilit, că persoana sub numărul 1 este Marjin Radu; procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 30.11.2018, potrivit căruia s-a stabilit, că persoana sub numărul 3 este Marjin Radu; procesul-verbal de confruntare din 18.02.2019 dintre Marjin Radu și martorul Vameș Tudor, potrivit căruia s-a constatat că, Marjin Radu a indicat datele de identitate corecte după întocmirea tuturor actelor necesare; procesul-verbal de confruntare din 18.02.2019 dintre Marjin Radu și martorul Cvasniuc Roman, potrivit căruia s-a constatat, că Marjin Radu a indicat datele de identitate corecte după întocmirea tuturor actelor necesare. Ca urmare, partea acuzării consideră, că pentru a afirma că Marjin Radu a comis infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (4) Cod penal, este suficient să fie probată fie concentrația de alcool în sânge de la 0,5 g/l și mai mult sau concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de la 0,3 mg/l și mai mult. În speță, acest fapt a fost probat prin tichetul „Drager” al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului și stării de ebrietate și naturii ei din 07.11.2018, fiind stabilit la cet. Marjin Radu prezența concentrației de alcool în aerul expirat de 1,05 mg/l. Astfel, menționează că instanța de apel nu s-a expus anume asupra probei: procesul-verbal de testare alcoolscopică din 07.11.2018 prin care a fost examinat tichetul „Drager” al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului și stării de ebrietate și naturii ei, fiind stabilit la cet. Marjin Radu prezența concentrației de alcool în aerul expirat 1,05 mg/l, care de altfel, a stat la baza înaintării și formulării învinuirii în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal. Mai mult, aceasta nu a fost analizată din punct de vedere al coroborării cu celelalte probe aduse în confirmare învinuirii. Cu referire la achitarea inculpatului de sub învinuirea adusă în baza art. 3521 alin. (1) Cod penal, acuzatorul menționează că instanța de apel nu a luat în considerație faptul, că pentru întregirea temeiului juridic al răspunderii penale pentru falsul în declarații, este important și principial ca această declarație să fie făcută organului competent și acest organ să-i ofere anumită eficiență juridică, adică, declarația urmează a avea calitatea de a servi pentru producerea unor consecințe juridice. Deci, pentru o calificare justă este necesar de a stabili dacă declarația este făcută organului competent, dacă aceasta este producătoare de consecințe juridice și dacă făptuitorul a avut în vedere producerea anume a acestor consecințe, iar lipsa doar a unui element determină imposibilitatea admiterii răspunderii penale pentru fals în declarații prevăzut de art. 3521 alin. (1) Cod penal. 7 Consideră eronată poziția instanței de apel cu privire la faptul, că probele scrise aduse de către partea acuzării nu confirmă vinovăția lui Marjin Radu. Mai mult, instanța de apel a reținut, că nu pune la îndoială probele, care în coroborare confirmă faptul prezentării datelor ce nu corespund adevărului de către Marjin Radu în fața agentului constatator Vameș Tudor la data de 07.11.2018 în fata căruia, fiind documentat pe faptul conducerii mijlocului de transport s-a prezentat drept Marjin Victor. xxxxx a. n. care este frate a inculpatului, dar în consecință l-a achitat. Astfel, descriptivul deciziei contravine dispozitivului. În consecință, acuzarea consideră, că probele prezentate de către procuror în învinuirea formulată inculpatului conform indicilor infracțiunilor prevăzute de art. 2641 alin. (4) și art. 3251 alin. (1) Cod penal în cadrul judecării cauzei sunt suficiente, veridice, pertinente, concludente și incontestabile care ar putea fi puse la baza unei decizii de condamnare în conformitate cu învinuirea adusă.

Judecând recursul ordinar declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis din considerentele ce vor fi desfășurate în continuare. Astfel, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de prima instanță. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost săvârșită de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept 8 procesual, penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată urmând să conțină răspuns la toate motivele invocate. Rezumând argumentele aduse în cererea de recurs, se constată dezacordul acuzatorul de stat cu menținerea de către instanța de apel a sentinței primei instanțe de achitare a inculpatului Marjin Radu de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2641 alin. (4) și art. 3521 alin. (1) Cod penal, invocând în acest sens temeiurile pentru recurs prevăzute în pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, potrivit căruia, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii. Analizând motivele care au fundamentat această concluzie a instanțelor de fond pe marginea învinuirii inculpatului Marjin Radu de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2641 alin. (4) și art. 3251 alin. (1) Cod penal, Colegiul penal lărgit constată că hotărârile supuse controlului prin prisma acestei căi ordinare de atac, nu corespund întru totul prevederilor legii procesual penale. Astfel, în primul rând urmează a se accentua, că Marjin Radu a fost dedus judecății, fiind învinuit de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2641 alin. (4) și art. 3251 alin. (1) Cod penal. Potrivit sentinței, prima instanță a pronunțat o sentință de achitare pe învinuirea înaintată inculpatului Marjin Radu în baza art. 2641 alin. (4) și art. 3251 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, hotărâre menținută și de către instanța de apel. Reieșind din contextul argumentelor invocate de către procuror în cererea de recurs în coroborare cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit apreciază că acestea sunt întemeiate doar în partea soluției de achitare a inculpatului Marjin Radu pe art. 3521 alin. (1) Cod penal. În acest sens, Colegiul penal lărgit enunță, că menținând soluția de achitare a inculpatului Marjin Radu de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3251 alin. (1) Cod penal, instanța de apel nu a sesizat că motivarea primei instanțe poartă un caracter contradictoriu, ca urmare repetând aceeași eroare, or, la examinarea cauzei în ordine de apel, instanța de apel nu a ținut cont în deplină măsură de prevederile legale enunțate mai sus, nu a analizat amplu și nu a pătruns în esența motivelor invocate în apel, în final pronunțând o soluție contradictorie. În sensul celor enunțate instanța de recurs evidențiază, că deși în descriptivul deciziei adoptate, instanța de apel a menționat că „…nu pune la îndoială, probele, care în coroborare confirmă faptul prezentării datelor ce nu corespund adevărului de către Marjin Radu în fața agentului constatator Vameș Tudor la data de 07.11.2018 în fața căruia Marjin Radu fiind documentat pe faptul conducerii mijlocului de transport, s-a prezentat drept Marjin Victor, xxxxx a.n., care era frate al inculpatului…”, instanța de apel totuși a ajuns la 9 concluzia pronunțării unei soluții de achitare a inculpatului. De asemenea, din textul deciziei recurate rezultă că deși pe de o parte instanța de apel constată că probele cercetate nu pot fi admise drept probe în confirmarea faptei infracționale, în același timp la baza pronunțării soluției de achitare instanța de apel conchide că nu poate fi apreciat agentul constatator al MAI RM drept organ competent în sensul noțiunii prevăzute la art. 3521 alin. (1) Cod penal. În conexiunea celor menționate mai sus Colegiul penal lărgit ține să evidențieze, că deși instanța de apel a statuat asupra concluziei că agentul constatator al MAI RM nu poate fi considerat drept organ competent în sensul noțiunii prevăzute la art. 3521 alin. (1) Cod penal, totuși această instanță nu a răspuns la argumentele din apelul procurorului, care a invocat, că la soluționarea chestiunii, dacă pentru declarații făcute de avocați, ca reprezentanță sau părți în fața organului de urmărire penală sau instanța de judecată, se va aplica sau nu art. 3521 Cod penal, se va stabili regula prevăzută de art. 116 Cod penal, în cazul concursului normei generale cu o normă specială, adică se va aplica norma specială. Elementul material al infracțiunii de fals în declarații constă în declararea necorespunzătoare adevărului (afirmații mincinoase), făcută unui organ competent, în vederea producerii unor consecințe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declarația făcută servește pentru producerea acelei consecințe. Latura obiectivă a infracțiunii specificate la art. 3521 Cod penal constă în fapta prejudiciabilă, exprimată în acțiunea de prezentare a unei declarații necorespunzătoare adevărului unui organ competent. Deci este foarte important a se stabili o legătură între anumite repere calificative: dacă declarația este făcută organului competent; dacă declarația este producătoare de consecințe juridice; dacă făptuitorul a avut în vedere producerea anume a acestor consecințe. Lipsa cel puțin a unui element care configurează această legătură determinată, pe cale de efect, condiționează imposibilitatea admiterii răspunderii penale pentru fapta, fals în declarații (prin prisma art. 3521 alin. (1) Cod penal). Contrar dezideratelor expuse mai sus, instanța de apel nu și-a motivat soluția de achitare a inculpatului Marjin Radu de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3251 alin. (1) Cod penal, prin prisma descrierii prezenței sau lipsei elementelor constitutive ale acestei infracțiuni și fără a ține cont de practica judiciară, limitându-se în a statua că agentul constatator al MAI RM nu poate fi considerat drept organ competent în sensul noțiunii prevăzute la art. 3521 alin. (1) Cod penal. Instanța de apel a omis faptul că pentru întregirea temeiului juridic al răspunderii penale pentru falsul în declarații, este important și principial ca această declarație să fie făcută organului competent și acest organ să-i ofere anumită eficiență juridică, adică, declarația urmează a avea calitatea de a servi pentru producerea unor consecințe juridice. 10 Întru elucidarea acestor aspecte, Colegiul penal lărgit enunță că prin declarație se înțelege o mărturie, depoziție, relatare, informare, comunicare etc. Pentru calificarea faptei în baza art. 3521 Cod penal, nu are importanță dacă declarația este făcută din proprie inițiativă sau la solicitarea organului competent, dacă este scrisă sau verbală, nici dacă se face sau nu prin completarea unui formular tipizat. Astfel, este suficientă o declarație verbală, consemnată apoi în scris de organul competent căruia i-a fost făcută. Dacă este verbală, declarația trebuie făcută personal. Declarația scrisă poate fi transmisă printr-o a treia persoană care va atesta semnătura declarantului. Pentru a fi obiectul imaterial al infracțiunii specificate la art. 3521 Cod penal, declarația trebuie să fie necorespunzătoare, în total sau în parte, adevărului. Altfel spus, se are în vedere declarația în care este denaturat adevărul. Proporția în care declarația nu corespunde adevărului poate fi luată în considerație, eventual, la individualizarea pedepsei. Totodată, instanța de apel nu a pătruns în esența argumentelor din apelul procurorului, cu referire la faptul că este contradictorie concluzia primei instanțe „…că declarațiile de identitate false a inculpatului, pot fi apreciate ca o metodă de apărare, încercare de a evita răspunderea penală/contravențională pentru presupusa faptă ilicită…”, în contextul în care l-a achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal. Mai mult, Colegiul penal lărgit remarcă și faptul, că instanța de apel în conținutul deciziei adoptate a enumerat probele prezentate de către organul de urmărire penală întru confirmarea vinovăției inculpatului Marjin Radu de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3521 alin. (1) Cod penal, printre care și procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 30.11.2018, potrivit căruia s-a stabilit, că persoana sub numărul 1 este Marjin Radu; procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 30.11.2018, potrivit căruia s-a stabilit, că persoana sub numărul 3 este Marjin Radu; procesul-verbal de confruntare din 18.02.2019 dintre Marjin Radu și martorul Vameș Tudor, potrivit căruia s-a constatat că, Marjin Radu a indicat datele de identitate corecte după întocmirea tuturor actelor necesare; procesul-verbal de confruntare din 18.02.2019 efectuat între Marjin Radu și Cvasniuc Roman, conform căruia s-a stabilit că Marjin Radu a comunicat datele sale de identitate corecte după completarea actelor de către colaboratorii poliției, însă, pe care nu le-a admis din motiv că nu confirmă existența elementelor infracțiunii incriminate. Analizând concluziile instanței de apel în baza cărora și-a fundamentat soluția de achitare a inculpatului Marjin Radu de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3521 alin. (1) Cod penal, Colegiul penal lărgit conchide că soluția adoptată nu rezultă din aprecierea fiecărei probe separat și în coroborare cu celelalte probe aduse în sprijinul învinuirii în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, fiind înfăptuită o apreciere formală de ordin general a circumstanțelor cauzei penale. Însă potrivit rigorilor impuse de prevederile art. art. 414, 417 Cod de procedură penală, în partea descriptivă a deciziei instanța de apel urma să desfășoare analiza probelor pe 11 care s-a bazat la adoptarea deciziei, cu indicarea motivelor care au stat la baza pronunțării unei asemenea soluții și din care considerente ele urmează a fi reapreciate, admise ori respinse ca probe. Colegiul penal, reținând prevederile art. art. 100 alin. (4), 101 alin. (1) - (4) Cod de procedură penală, remarcă că, verificarea probelor este o activitate a instanței privind constatarea veridicității probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea obiectivă. Verificarea constă în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe, verificarea sursei de proveniență a probelor. Verificarea probelor poate avea loc doar prin aplicarea procedeelor probatorii prevăzute de cod și se efectuează la toate fazele procesului penal. Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din care au fost obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, cât și printr-o analiză logică a conținutului probei, a coroborării lor. Într-o hotărâre este necesar nu numai de a enumera probele, dar și de a expune esența acestor și legătura lor cu conținutul altor probe care în ansamblu confirmă sau infirmă o circumstanță pe cauză, de a argumenta de ce unele probe sunt admise, iar altele respinse. Astfel, din conținutul deciziei recurate nu rezultă că instanța de apel ar fi verificat legalitatea și temeinicia sentinței, pe baza probelor examinate de prima instanță, precum și conform materialelor din dosar, evitând totodată să se expună argumentat și asupra motivelor invocate în apel de către procuror, fapt ce generează casarea parțială a deciziei instanței de apel în partea achitării inculpatului pe art. 3521 alin. (1) Cod penal, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată. Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia, că la judecarea cauzei instanța de apel a admis erori, care nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs ordinar. Erorile menționate sunt erori de drept procedural și se încadrează în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, deoarece se referă la procedura de motivare a soluției instanței de apel și se consideră temei de recurs. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare parțială a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să dea o apreciere obiectivă probelor administrate în cauză, având în vedere prevederile art. art. 93, 95, 101 Cod de procedură penală, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel și, în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, 12 D E C I D E : Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Lisnic Elena, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 08 septembrie 2020, în cauza penală în privința lui Marjin Radu Xxxxx, în partea achitării inculpatului pe art. 3521 alin. (1) Cod penal, și dispune rejudecarea cauzei în această parte, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În rest decizia contestată, se menține. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată în partea în care a fost dispusă rejudecarea, în rest este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 06 august 2021. Președinte Toma Nadejda Judecători Timofti Vladimir Țurcan Anatolie Cobzac Elena Guzun Ion 13