ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 11.08.2021

1ra-1627/2021 — art. 264-1 alin. 4 CP

HOTĂRÂRE
11.08.2021
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 264-1 alin. 4 CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6, 10 CPP
Citează această cauză
1ra-1627/2021 — art. 264-1 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1627/2021

11 august 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Toma Nadejda

Judecători Cobzac Elena

Timofti Vladimir

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de

către avocatul Cojocar Rodica în numele inculpatului, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 12 mai 2021, în cauza penală

privindu-l pe

Polonca Andrei Xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat mun. Xxxxx stradela Xxxxx

Termenul de examinare a cauzei:

procedura judecării pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală,

Polonca Andrei Xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2641

alin. (4) Cod penal, la 160/una sută șasezeci/ ore muncă neremunerată în folosul

comunității,

S-a admis cererea procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare și s-a

încasat de la Polonca Andrei in beneficiul statului R. Moldova, cu titlu de

cheltuieli judiciare suma de 836 lei, suportate efectuării expertizei judiciare.

de conducere, la 12.04.2020, orele 20.50, aflându-se în stare de ebrietate alcoolică

cu grad avansat și fiind conștient de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale și

urmările lor, a condus automobilul de model „Audi A6” nr/î XXXXX și

deplasându-se pe str. Locomotivelor mun. Bălți, în regiunea imobilului nr. XX, a

fost stopat de către ofițerul de patrulare din cadrul Companiei de Patrulare nr. 1

Bălți a RP Nord al INP. În legătură cu faptul, că în cadrul discuției, Polonca

Andrei avea semne vizibile de ebrietate alcoolică, dintre care miros specific de

alcool din cavitatea bucală, el a fost supus testării alcoolscopice cu ajutorul

alcotestului „Drager”, în rezultatul căruia a fost stabilit că, concentrația vaporilor

de alcool în aerul expirat de către el a constituit 0,91 mg/l. După ce, Polonca

Andrei a fost condus de către ofițerul patrulare al CP nr.1 Bălți, la Serviciul

Narcologic al Spitalului Municipal Bălți, unde, în cadrul examenului medical,

1

conform procesului-verbal al examinării medicale de constatare a faptului de

consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei nr. 765 din 12.04.2020, a

fost stabilit, că Polonca A. se afla în stare de ebrietate alcoolică. Totodată, în

cadrul acestui examen medical de la el au fost recoltate probe biologice de sânge

pentru examinarea toxicologică. Conform raportului de expertiză judiciară

nr.202006P0157/202002D0783 din 21.04.2020, în sîngele lui Polonca Andrei s-a

depistat alcool etilic în cantitate de 1,98 g/l, cantitatea, care conform art.13412

alin.(3) Cod penal, se atribuie la stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

Prin acțiunile sale, Polonca Andrei a comis infracțiunea prevăzută de art.

2641 alin. (4) Cod penal - conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se

află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, acțiunile săvârșite de către o persoană

care nu deține permis de conducere.

acesteia în latura stabilirii pedepsei inculpatului Polonca A., cu pronunțarea

unei noi hotărâri potrivit modului stabilit de prima instanță, prin care Polonca

Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare, pe un termen de 3

luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În motivarea apelului indică:

- legalitatea sentinței privind încadrarea juridică a faptei imputate lui

Polonca Andrei nu se contestă. Sentința se contestă în partea ce ține de stabilirea

pedepsei inculpatului;

- în cadrul dezbaterilor judiciare pe cauza penală dată, instanța de judecată

incorect a fost orientată spre adoptarea deciziei privind aplicarea unei pedepse

lui Polonca Andrei, sub formă de muncă neremuneratâ în folosul comunității;

- instanța de judecată, examinând cauza penală respectivă, neîntemeiat și-a

expus concluzia despre posibilitatea aplicării pedepsei de 160 ore muncă

neremunerată în folosul comunității, sentința din 18.01.2021 în partea stabilirii

pedepsei condamnatului este una extrem de blândă și contravine criteriilor

generale de individualizare a pedepsei, prevăzute de art. 75 Cod penal;

- instanța nu a luat în considerație în măsură suficientă, că Polonca Andrei

anterior de mai multe ori a fost atras la răspundere penală pentru comiterea

infracțiunilor analogice, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de muncă

neremunerată în folosul comunității, și este evident că anume această categorie

de pedeapsă nu a atins scopul corectării și resocializarii condamnatului, precum

și scopul prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni din partea condamnațului;

- pedeapsa legată cu izolarea de societate, este unul dintre mijloacele, prin

care poate fi atins scopul restabilirii echității sociale, corectării condamnatului,

prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnatului, cât și a

altor persoane, și prin urmare, va asigura securitatea publică în domeniul

transporturilor;

- reeducarea și corectarea inculpatului Polonca Andrei este posibilă numai

în condițiile izolării de societate, adică cu suportarea efectelor „nocive” ale

2

executării pedepsei.

fost admis apelul declarat, sentința fiind casată parțial, cu pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Polonca A. s-a

considerat condamnat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4)

Cod penal, cu numirea pedepsei sub formă de 3 luni închisoare, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În rest, sentința a fost menținută.

de fond la stabilirea pedepsei în privința inculpatului Polonca Andrei nu a

acordat deplină eficiență principiilor generale de aplicare a pedepsei consfințite

în art. 61 alin.(2) Cod penal, precum și nu a ținut cont de criteriile generale de

individualizare a pedepsei, eronat și fără a ține cont de persoana inculpatului,

care a fost anterior judecat la pedeapsa sub formă de muncă neremunerată și care

nu a fost suficientă pentru corectarea persoanei, deoarece ultimul a comis o altă

infracțiune de același gen, i-a fost aplicată aceeași pedeapsă sub formă de muncă

neremunerată, deși a stabilit că ultimul a fost judecat prin sentința Judecătoriei

Bălți sediul Central din 18.06.2018, inculpatului fiind stabilită pedeapsă sub

formă de 155 ore muncă neremunerată în folosul comunității, astfel că pedeapsa

numită urma să fie mai aspră.

În viziunea instanței de apel, instanța de fond a reținut, că vinovăția

inculpatului Polonca Andrei de săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin

ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată și fapta acestuia se

încadrează ca infracțiune prevăzute de art. 2641 alin.(4) Cod penal - conducerea

mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu

grad avansat, acțiunile săvârșite de către o persoană care nu deține permis de conducere.

Instanța de apel a menționat că, la stabilirea pedepsei, instanța de fond a

ținut cont de prevederile art.7, 16, 61, 75 Cod penal și anume: conform gradului

prejudiciabil, infracțiunea prevăzută de art.2641 alin.(4) Cod penal, face parte din

categoria infracțiunilor ușoare, personalitatea inculpatului, anterior judecat prin

sentința Judecătoriei Cimișlia din 18.06.2018 în baza art.2641 alin.(1) Cod penal, la

pedeapsă cu muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 155 ore

și care potrivit certificatului Biroului de probațiune Bălți, a executat-o,

antecedentul penal stins, a recunoscut vina în baza probelor din faza urmăririi

penale, s-a căit sincer, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află.

Conform art. 76, 77 Cod penal, circumstanțe atenuante și agravante instanța de

fond nu a stabilit.

Astfel, după cum rezultă din materialele cauzei, Polonca Andrei anterior a

fost judecat: prin sentința Judecătoriei Bălți din 22.08.2015 în baza art.2641 alin.

(4) Cod penal, la pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul

comunității în mărime de 150 ore /f.d.82-83/; prin sentința Judecătoriei Bălți din

30.11.2016 în baza art.1921 alin.(1), art. 2641 alin. (4) Cod penal, s-a încetat

procesul penal, în legătură cu amnistia, în temeiul art. 2 din Legea nr.210 din

29.07.2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea

3

independenței Republicii Moldova /f.d.84- 85/; prin sentința Judecătoriei Bălți

sediul Central din 18.06.2018 în baza art. 2641 alin.(4) Cod penal, la pedeapsa sub

formă de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 155 ore

f.d.86-87/. Potrivit informației nr. 1507/02 din 09.07.2020, eliberată de Biroul de

Probațiune Bălți s-a constatat, că Polonca Andrei, la data de 21.09.2018 a executat

pedeapsa de 155 ore sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității

/f.d.88/.

Având în vedere cele menționate mai sus, instanța de apel a considerat că în

cazul dat, ținând cont de pedepsele anterioare stabilite, instanța de fond urma să

aplice inculpatului o pedeapsă de o categorie mai gravă, deoarece deși pedeapsa

anterioară stabilită lui Polonca Andrei sub formă de muncă neremunerată a fost

executată, totodată pedeapsa anterioară nu a produs efecte de corectare a

persoanei și inculpatul a comis la 12.04.2020 o altă infracțiune similară, din

domeniul transporturilor, conducând mijlocul de transport în stare de ebrietate

cu grad avansat.

În aspectul dat, instanța de apel a reținut că scopul pedepsei penale poate fi

atins doar prin numirea inculpatului a unei categorii de pedeapsă mai severă, și

anume închisoare, cu respectarea prevederilor art. 3641 alin.(8) Cod penal,

privind reducerea cu o treime a limitelor pedepsei închisorii, și anume de 3/trei/

luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Cojocar R. în numele inculpatului, prin care solicită casarea acesteia, cu

menținerea sentinței.

În motivarea recursului ordinar, invocă:

- pedeapsa aplicată inculpatului este prea aspră în raport cu fapta

săvârșită;

- este nemotivată stabilirea în astfel de circumstanțe a pedepsei, atât de

aspre lui Polonca A.;

- instanța urmează să aplice o pedeapsă neprivativă de libertate, dând

posibilitate reală condamnatului să-și dovedească corectarea prin comportament

exemplar, muncă cinstită.

penală, procurorul depune referință privind opinia asupra recursului declarat,

solicitând a decide inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece

instanța de apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind

aplicarea pedepsei inculpatului. Instanța și-a argumentat suficient soluția în

partea pedepsei, ținând cont în deplină măsură de circumstanțele reale și

personale privind individualizarea pedepsei, aplicându-i o pedeapsă corectă,

achitabilă și legală.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca

fiind vădit neîntemeiat, din următoarele considerente.

4

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în

drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este

vădit neîntemeiat.

Așadar, în prezenta speță, în recursul declarat, avocatul Cojocar R. în

numele inculpatului, indică faptul că, pedeapsa aplicată inculpatului este prea

aspră și că este nemotivată stabilirea pedepsei, astfel semnalează temeiurile de

casare a hotărârii instanței de apel, art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură

penală, care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul

în care hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; s-au aplicat

pedepse individualizate, contrar prevederilor legale.

În același timp, Colegiul penal constată că, recurentul este de acord cu

starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică

a acțiunilor inculpatului, din care considerente nu se va expune referitor la aceste

aspecte.

Analizând temeiurile invocate pentru recurs, în raport cu circumstanțele și

materialele cauzei, Colegiul penal consideră, că în prezenta speța nu și-au găsit

confirmarea la examinarea recursului declarat, iar instanța de apel și-a motivat

just soluția adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor art. 61 și 75 Cod

penal, la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei în

privința inculpatului, stabilită conform sancțiunii art. 2641 alin. (4) Cod penal,

ținând cont și de dispozițiile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală.

Așadar, Colegiul penal reține, că inculpatul a fost trimis în judecată pentru

săvârșirea unei infracțiuni în domeniul transporturilor, prevăzută de art. 2641

alin. (4) Cod penal, cauza fiind examinată în procedura judecării pe baza

probelor administrate în faza de urmărire penală, în conformitate cu prevederile

art. 3641 Cod de procedură penală, în acest caz, trebuie luate în vedere, în egală

măsură persoana inculpatului și respectiv, reeducarea și reintegrarea sa socială,

cât și dimensiunea fenomenului infracțional și așteptările societății față de

mecanismul justiției penale, pentru a realiza o proporționalitate reală între aceste

aspecte.

Sancțiunea art. 2641 alin. (4) Cod penal, prevede pedeapsă cu muncă

neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 de ore sau cu închisoare de

pînă la 1 an, calificându-se conform art. 16 Cod penal, ca infracțiune ușoară.

Instanța de recurs reține, că instanța de apel a stabilit inculpatului pedeapsă

de 3 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Raportând cele menționate la cazul supus judecării, instanța de recurs

consideră că, în mod just instanța de apel la soluționarea chestiunii cu privire la

pedeapsă, a aplicat inculpatului pedeapsa sub formă de închisoare, cu executarea

reală a acesteia, motivând corespunzător temeiurile neaplicării unei pedepse mai

blânde, neprivative de libertate.

5

Astfel, în viziunea Colegiului penal, în prezenta cauză penală, instanța de

apel, just a ținut cont de faptul că, inculpatul a recunoscut vina în baza probelor

din faza urmăririi penale, s-a căit sincer, la evidența medicului narcolog și

psihiatru nu se află, conform art. 76, 77 Cod penal, circumstanțe atenuante și

agravante nu au fost stabilite, de persoana inculpatului, care a fost anterior a fost

judecat la pedeapsa sub formă de muncă neremunerată și care nu a fost

suficientă pentru corectarea persoanei, deoarece ultimul a comis o altă

infracțiune de același gen, fiindu-i aplicată aceeași pedeapsă sub formă de muncă

neremunerată, deși a stabilit că ultimul a fost judecat prin sentința Judecătoriei

Bălți sediul Central din 18.06.2018, inculpatului fiind stabilită pedeapsă sub

formă de 155 ore muncă neremunerată în folosul comunității, astfel pedeapsa

numită urma să fie mai aspră. Reieșind din cele expuse, în viziunea instanței de

recurs, instanța de apel întemeiat a concluzionat că, în privința inculpatului nu

poate fi aplicată o pedeapsă neprivativă de libertate.

Ținând cont însă, de prevederile legale enunțate mai sus, Colegiul penal

consideră întemeiate și considerentele instanței de apel că, în prezenta cauză, nu

s-au constatat circumstanțe ce ar justifica aplicarea unei pedepse neprivative de

libertate, deoarece personalitatea inculpatului nu prezintă garanțiile unei

conduite, ce ar permite instanței de judecată de a da dovadă de clemență. Astfel,

instanța de apel nu a putut neglija faptul că: inculpatul anterior a fost judecat:

prin sentința Judecătoriei Bălți din 22.08.2015 în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal,

la pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, în mărime

de 150 ore /f.d.82-83/; prin sentința Judecătoriei Bălți din 30.11.2016, în baza

art.1921 alin.(1), art.2641 alin. (4) Cod penal, s-a încetat procesul penal, în legătură

cu amnistia /f.d.84- 85/; prin sentința Judecătoriei Bălți sediul Central din

18.06.2018 în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal, la pedeapsa sub formă de muncă

neremunerată în folosul comunității în mărime de 155 ore /f.d.86-87/. Astfel,

instanța de apel întemeiat a concluzionat că, aplicarea pedepsei neprivative de

libertate nu-și va produce efectul, pentru ca inculpatul să-și facă concluziile

necesare de a nu comite în continuare abateri de la prevederile legii penale.

Reieșind din circumstanțele expuse, Colegiul penal constată că instanța de

apel a argumentat pe deplin motivele pentru care a aplicat inculpatului în baza

art. 2641 alin. (4) Cod penal, pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3

luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, urmare a circumstanțelor

expuse mai sus, din care considerent, instanța de recurs respinge ca neîntemeiate

afirmațiile avocatului, precum că instanța de apel a numit inculpatului o

pedeapsă prea severă, fiind disproporțională faptei săvârșite.

Astfel, Colegiul statuează, că pedeapsa individualizată de instanța de apel,

răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut la art. 61

alin. (2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților,

cât și a altor persoane.

6

Din acest punct de vedere se conchide, că de fapt, în cauză nu s-au comis

erorile de drept prevăzute în pct. 6), 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, deci, nu persistă temei de casare a soluției adoptate de instanța de apel,

iar pedeapsa stabilită inculpatului Polonca A., de către instanța de apel, a fost

aplicată în limitele legii, din care considerente se dispune inadmisibilitatea

recursului declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Cojocar

Rodica în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 12 mai 2021, în cauza penală privindu-l pe Polonca Andrei Xxxxx,

ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la data de 11 august 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecător Cobzac Elena

Judecător Timofti Vladimir

7

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2022-05-26
0,97
1ra-419/2022 — art. 264/1 alin.4 CP
Dosarul nr.1ra-419/2022 1-21064490-01-1ra-18032022 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 27 aprilie 2022 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecăto
CSJ 2021-07-29
0,95
1ra-1227/2021 — art. 201/1 alin. 2 lit. c CP
Dosarul nr. 1ra-1227/2021 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 16 iunie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Toma Nadejda Judecătorii – Timofti Vladimir, Cobzac Elena examinând admi
CSJ 2021-11-11
0,95
1ra-1442/2021 — art. 349 alin. 1/1 CP
Dosarul nr. 1ra-1442/2021 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 06 octombrie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Toma Nadejda Judecători – Timofti Vladimir, Cobzac Elena a examinat
CSJ 2021-08-06
0,95
1ra-447/21 — art. 264/1 alin. 4, art. 352/1 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-447/21 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 08 iunie 2021 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit în următoarea componență: președinte Toma Nadejda judecători Timofti Vladimir Țurcan Anatolie Cobzac Elena Guzun Ion judecând
CSJ 2020-11-09
0,94
1ra-685/2020 — art. 287 alin. 2 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-685/2020 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 22 septembrie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țu
Sursă