1ra-685/2020 — art. 287 alin. 2 lit. b CP

1ra-685/2020 — art. 287 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-685/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

22 septembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena,

judecând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul

ordinar declarat de către avocatul Ciocanu Aliona în numele inculpatului,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16 octombrie

2019 și sentinței Judecătoriei Bălți, sediul Central din 08 mai 2019, în cauza

penală în privința lui,

Frecăuțanu Andrian XXXXX, născut la

XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 15.05.2017 – 08.05.2019

instanța de apel: 19.06.2019 – 16.10.2019

instanța de recurs ordinar: 26.12.2019 – 22.09.2020

A C O N S T A T A T :

inculpatul Frecăuțanu Andrian, a fost recunoscut vinovat în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, stabilindu-i-se

pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 500 unități convenționale,

echivalentul a 10000 lei.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

A fost respinsă solicitarea procurorului cu privire la încasarea de la

inculpat în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare.

de XXXXX, aproximativ la ora 01.00, fiind în stare de ebrietate alcoolică,

aflându-se în apropierea karaoke-bar XXXXX amplasat pe adresa: strada

XXXXX, nr. XXXXX, municipiul Bălți, adică aflându-se într-un loc public,

împreună cu Frecăuțan Dmitri, acționând cu intenția îndreptată spre

săvârșirea acțiunilor huliganice, conștientizând caracterul prejudiciabil al

acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile și dorind survenirea

acestora au încălcat grosolan ordinea publică, exprimată printr-o vădită

lipsă de respect față de societate, și anume încălcarea în mod demonstrativ

a ordinii publice, însoțită de aplicarea violenței asupra persoanei în

următoarele circumstanțe: Frecăuțanu Andrian a început să se adreseze cu

1

cuvinte necenzurate în adresa lui Cușciuc Dmitri, înjosind onoarea și

demnitatea acestuia, după ce a continuat comportamentul asemănător și față

de Iușcenco Alexei, care s-a apropiat de ei provocându-l verbal la un conflict,

din ce cauză ultimul i-a aplicat o lovitură cu pumnul, ca rezultat între

persoanele nominalizate s-a iscat o bătaie cu aplicarea multiplelor lovituri

unul față de altul, conflict la care s-a implicat și prietenul lui Frecuțan Dmitri,

care de asemenea a aplicat violență fizică față de persoanele din partea

adversă, inclusiv și față de Cazacliu Oleg, care a intervenit în conflict față de

care a aplicat câteva lovituri cu pumnul, îmbrâncindu-l pe pământ jos, ca

rezultat în conformitate cu raportul de expertiză medico-legală nr. XXXXX

din 03.09.2016 i-a cauzat lui Cazacliu Oleg vătămare ușoară care a

condiționat dereglarea sănătății de scurtă durată, sub formă de plăgi contuze

pe partea pieloasă a capului.

În continuare pentru a intimida pe adversarii săi, Frecăuțan Dmitri, a

scos un cuțit cu care a fluturat în fața celorlalte persoane, adică acțiunile sub

formă de încercare a aplicării unui obiect pentru vătămarea integrității

corporale sau sănătății, care au continuat până la aplanarea conflictului, la

apariția colaboratorilor agenției de pază.

Peste o perioadă scurtă de timp, Frecăuțanu Andrian continuând

intențiile sale huliganice, din nou a inițiat un conflict verbal, provocându-l

pe Cușciuc Dmitri și Iușcenco Alexei, care s-a apropiat de ei, la rândul său

Frecăuțan Dmitri cu cuțitul în mână s-a îndreptat în direcția lui Cușciuc

Dmitri, exprimând amenințări și forțându-l în așa mod să se retragă în spate.

- avocatul Ciocanu Aliona în numele inculpatului, care a solicitat

casarea sentinței, examinarea aspectelor de fapt și de drept, rejudecarea

cauzei, reaprecierea probelor, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță prin care Frecăuțanu Andrian să fie

achitat de învinuirea de comiterea a infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(2)

lit. b) Cod penal, deoarece există una din cauzele care înlătură caracterul

penal al faptei – aflarea în legitimă apărare, în baza art. 390 alin.(1) pct. 5)

Cod de procedură penală.

3.1. În motivarea cererii de apel, avocatul a menționat că:

- la judecarea cauzei instanța nu a calificat corect acțiunile lui

Frecăuțanu Andrian, or, în baza probelor examinate aceasta eronat și

contradictoriu a concluzionat cu privire la existenta faptei infracționale și

vinovăției inculpatului în comiterea acesteia;

- instanța nu și-a motivat suficient concluziile formulate cu privire la

vinovăția inculpatului Frecăuțanu Andrian, lipsind analiza probelor

prezentate, acțiunile acestuia nefiind reținute de instanță la concret pentru a

2

putea argumenta participația acestuia la comiterea infracțiunii de

huliganism, toate acuzațiile fiind bazate pe presupuneri;

- de fapt Frecăuțanu Andrian s-a apărat de acțiunile infracționale ale

altor persoane, fapt care rezultă și din declarațiile sale, pe care instanța d

fond nu le-a analizat și nu le-a luat în considerație la emiterea hotărârii;

- la caz lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de

art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, or, în speță nu a fost încălcată în mod

grosolan ordinea publică, or, acțiunile lui Frecăuțanu Andrian au avut o

motivație și o orientare contra persoanei, contra lui Iușcenco Alexei, care l-a

atacat, și nicidecum nu au fost orientate spre public, spre reacția publicului,

implicând jignirea demnității publice și încălcarea grosolană a ordinii

publice.

2019, apelul avocatului Ciocanu Aliona în numele inculpatului Frecăuțanu

Andrian a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței Judecătoriei

Bălți, sediul Central din 08 mai 2018 fără modificări.

4.1. În motivarea soluției instanța de apel a indicat că prima instanță în

conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală a respectat

normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod

obiectiv circumstanțele cauzei, a dat probelor administrate o apreciere legală

din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității, veridicității, și din

punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind

vinovăția inculpatului Frecăuțanu Andrian în comiterea infracțiunii

incriminate, constatând și reținând în acțiunile acestuia comiterea

infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal.

Instanța de apel a ajuns la concluzia privind legalitatea sentinței

adoptate, or, prima instanță a apreciat obiectiv aspectele de fapt și de drept

ale cauzei prin prisma probelor acumulate și cercetate în ședință. În acest

sens, prima instanță întemeiat a bazat sentința de condamnare pe probele

cercetate în ședința de judecată.

În urma verificării probatoriului, instanța de apel a conchis, că probele

puse la baza sentinței de condamnare corespund cerințelor legale, prin

prisma acestora prima instanță a apreciat obiectiv aspectele de fapt și de

drept ale cauzei, iar probele administrate în cadrul prezentei cauze penale

formează un ansamblu probatoriu, prin care se dovedește pe deplin

vinovăția inculpatului Frecăuțanu Andrian în faptele pentru care a fost

condamnat.

Faptele reținute de către instanța de judecată în sarcina lui Frecăuțanu

Andrian și-au găsit confirmare prin prisma probelor administrate și

cercetate în instanța de fond, verificate în instanța de apel, probe care

coroborează între ele, necreând dubii referitor la faptul, că circumstanțele

3

descrise și reținute în sarcina inculpatului au avut loc, iar argumentele

apărării invocate în susținerea poziției cu privire la lipsa vinovăției și

prezența legitimei apărări în acțiunile lui Frecăuțanu Andrian poartă un

caracter declarativ și sunt invocate cu scopul de a evita răspunderea penală

pentru infracțiunea comisă.

Criticile apărătorului precum că Frecăuțanu Andrian nu a încălcat

ordinea publică și că acțiunile acestuia au fost îndreptate contra lui Iușcenco

Alexei, care l-a atacat, au fost combătute în cadrul soluționării cauzei în

prima instanță, or, inculpatul Frecăuțanu Andrian, a declarat că recunoaște

că a încălcat regulile publice, în timpul conflictului fiind reciproc adresate

cuvinte „murdare”. Tot în declarațiile sale inculpatul a solicitat aplicarea

pedepsei sub formă de amendă. Respectiv, pe parcursul procesului partea

apărării nu și-a manifestat o poziție fermă față de fapta ce-i este imputată lui

Frecăuțanu Andrian.

Instanța de apel a considerat confirmată învinuirea adusă lui

Frecăuțanu Andrian în comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit.

b) Cod penal. În acest sens, menționând declarațiile martorului Șevcenco

Ecaterina, care în prima instanță a confirmat faptul conflictului care a

izbucnit în noaptea de 11.08.2016, relatând că între soțul său și Frecăuțanu

Andrian avut loc o încăierare, ea încercând să-i despartă.

Poziția apărării, susținută de martorii Țurcanu Vera și Domnișor

Măria, referitor acționarea lui Frecăuțanu Andrian în stare de legitimă

apărare, instanța de apel a supus-o criticii, or, aceasta este combătută prin

declarațiile martorilor Șevcenco Ecaterina, Cușciuc Dumitru și Iușcenco

Alexei depuse în prima instanță.

De rând cu declarațiile nominalizate, instanța de apel a considerat, că

prima instanță just a plasat la baza sentinței de condamnare și concluziile

raportului de expertiza medico-legala nr. XXXXX din 03.09.2016, potrivit

cărora la Cazacliu Oleg s-a constatat prezența unor cicatrice pe partea

pieloasă a capului care sunt consecințele unor plăgi contuze, recent

cicatrizate, care au fost produse în rezultatul acțiunii traumatice nu mai

puțin de 2 ori a unui obiect contondent dur posibil în timpul și

circumstanțele indicate în ordonanță, condiționează dereglarea sănătății de

scurtă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare ușoară.

Instanța de apel a considerat că nu poate fi reținută ca relevantă

invocarea pretinsei acțiuni în stare de legitimă apărare a inculpatului. Or,

potrivit doctrinei penale, sub aspectul legitimei apărări atacul este o

agresiune, o comportare violentă a omului, care este îndreptat împotriva

unei valori sociale ocrotite de lege. La rândul său, atacul trebuie să

îndeplinească următoarele condiții: să fie direct, imediat, material și real; să

fie îndreptat împotriva propriei persoane, a altei persoane sau împotriva

4

unui interes public; să pună în pericol grav persoana sau drepturile celui

atacat ori interesul public. Caracterul imediat al atacului fixează în timp

desfășurarea acestuia, încadrându-l într-un anumit interval, în care poate

interveni o apărare legitimă. Având în vedere prevederile art.36 alin.(2) Cod

penal, instanța de apel a reținut, că o condiție pentru prezența legitimei

apărări este necesară respingerea unui atac, însă din materialele cauzei

rezultă, că anume inculpatul a inițiat conflictul și a aplicat forță față de

Cazacliu Oleg, inculpatul nefiind supus unui pericol eminent, mai ales că

prietenul său era înarmat cu un cuțit, respectiv, Frecăuțanu Andrian nu se

afla în legitimă apărare. Deci, invocările lui Frecăuțanu Andrian în acest sens

sunt declarative, iar depozițiile prietenilor săi sunt apreciate critic, or, nu

coroborează cu baza probantă administrată aceștia creându-i astfel în acest

proces o poziție de apărare a inculpatului.

Prima instanță, referindu-se la doctrina juridică a statuat, că trăsături

esențială a infracțiunii de huliganism este încălcarea grosolană a ordinii

publice, exprimată printr-o vădită lipsă de respect față de societate. Prin

ordine publică se înțelege un sistem stabil de relații sociale care asigură

ambianța liniștită de conviețuire în societate, de inviolabilitate a persoanei și

a integrității patrimoniului, precum și activitatea normală a organelor și

instituțiilor de stat publice. Prin încălcare grosolană a ordinii publice a

înțelege săvârșirea unor acțiuni intenționate ce atentează la regulile sociale

și morale de conviețuire, care sunt încălcate într-un mod grosolan și

demonstrativ de către violatorul ordinii publice, prin necuviință,

neobrăzare, comportarea persoanei, încălcare îndelungată și insistentă a

ordinii publice. A reiterat instanța că potrivit art.131 lit. a) Cod penal, fapta

săvârșită în public reprezintă fapta comisă într-un loc care, prin natura sau

destinația lui, este întotdeauna accesibil publicului, chiar dacă în momentul

săvârșirii faptei în acel loc nu era prezentă nici o persoană, iar făptuitorul își

dădea seama că fapta ar putea ajunge la cunoștința publicului.

Instanța de apel a conchis, că este lipsită de temei versiunea apărării,

precum că Frecăuțanu Andrian nu a acționat cu scopul de a încălca ordinea

publică și că fapta lui nu constituie act de huliganism. Or, conflictul cu

Cazacliu Oleg inculpatul l-a iscat pe timp de noapte, în loc public, în

prezența terțelor persoane, recurgând la folosirea unui limbaj indecent și

aplicarea forței față de partea vătămată.

Instanța de apel a constatat că în baza sentinței Judecătoriei Bălți,

sediul Central din 17.10.2017, martorul Cușciuc Dmitri a fost condamnat în

baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal pe faptul huliganismului comis la

11.08.2018 în apropierea karaoke-barului „Karameli” și anume implicarea în

conflict cu un grup de persoane printre care Frecăuțan Dmitri și Frecăuțanu

Andrian, prin aplicarea violenței fizice sub formă de îmbrânceli și lovituri.

5

Însă referirea apelantului la respectiva circumstanță este irelevantă, or,

respectiva nu dezincriminează fapta reținută în sarcina lui Frecăuțanu

Andrian și nu micșorează gradul de vinovăție al acestuia, întrucât

Frecăuțanu Andrian a atentat atât la relațiile sociale cu privire la apărarea

ordinii și securității publice, cât și la sănătatea, integritatea corporală a lui

Cazacliu Oleg.

Prima instanță just a încadrat acțiunile inculpatului Frecăuțanu

Andrian, vinovăția acestuia fiind constatată în baza ansamblului de probe

administrate și cercetate de către instanță, iar solicitarea apărării privind

achitarea lui Frecăuțanu Andrian de sub învinuirea formulată, nu și-a găsit

confirmare la judecarea apelului, lipsind temeiuri pentru implicarea

instanței de apel în sensul casării hotărârii contestate în partea constatării

vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii de huliganism.

Instanța de apel a menționat, că prima instanță constatând ca fiind

dovedită fapta penală comisă de către inculpatul Frecăuțanu Andrian

prevăzută de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal (în redacția legii în vigoare la

momentul comiterii infracțiunii), corect i-a stabilit acestuia pedeapsa sub

formă de amendă în cuantum de 500 unități convenționale, echivalentul a

10000 lei.

La stabilirea și individualizarea pedepsei instanța de judecată a ținut

cont ele gravitatea infracțiunii săvârșite, care face parte din categoria celor

mai puțin grave, de persoana inculpatului Frecăuțanu Andrian, de prezența

circumstanței agravante exprimată prin comiterea infracțiunii în stare de

ebrietate, faptul că careva circumstanțe atenuante nu s-au stabilit,

împrejurări care au determinat instanța să aplice față de inculpat pedeapsa

sub formă de amendă în limitele sancțiunii legii aplicate, considerând că

sancțiunea cea mai blândă prevăzută la acest articol va asigura atingerea

scopului pedepsei.

Din sentința instanței de fond se constată, că la stabilirea și aplicarea

pedepsei cu amendă inculpatului Frecăuțanu Andrian, instanța a ținut cont

de scopul și criteriile de individualizare a acesteia, prevăzute de art.61 și

art.75 Cod penal, aceasta fiind stabilită corespunzător gravității faptei și

personalității inculpatului, în raport cu pericolul social concret al faptei

comise și atitudine procesuală pe care a avut-o inculpatul pe parcursul

judecării cauzei. Mai mut, ca atât, inculpatul personal, în fața primei instanțe

a solicitat aplicarea pedepsei sub formă de amendă, în acest sens declarațiile

fiind contrasemnate de către Frecăuțanu Andrian.

2019, a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul Ciocanu Aliona în

numele inculpatului, prin care invocând ca temei pentru recurs ordinar

prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6), 8), 12 Cod de procedură penală, a solicitat

6

casarea deciziei și sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care

Frecăuțanu Andrian să fie achitat de învinuirea de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal, deoarece există una din

cauzele care înlătură caracterul penal al faptei – aflarea în legitimă apărare,

în baza art. 390 alin.(1) pct. 5) Cod de procedură penală.

5.1. În motivarea cererii de recurs ordinar, avocatul a menționat că:

- sentința instanței de fond și decizia instanței de apel sunt pasibile de

casare ca fiind neîntemeiate și ilegale, deoarece concluziile instanței cu

privire la existența faptei infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b) Cod

penal și a vinovăției lui Frecăutanu Andrian în comiterea acesteia sunt

eronate și contradictorii, de asemenea concluziile date sun: contrare

probatoriului administrat la judecarea cauzei și a cadrului juridic pertinent;

- la adoptarea sentinței și a deciziei, instanțele de judecată nu au ținut

cont de prevederile normelor imperative, și anume art.6 alin.(3) lit. a) din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale (CEDO) și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor

Omului (CEDO) la acest articol, coroborate cu prevederile art.8 al.3, 66 al.2

pct. 1, art.24 al.2, 325 al. 1. 281 al.2, 296 al.2, 389 al.2, 394 alin. l pct. l Cod de

procedură penală, potrivit cărora orice acuzat trebuie să fie informat în cel

mai scurt timp, într-o limbă pe care o înțelege și în mod în mod amănunțit

asupra naturii și cauzei acuzației aduse împotriva sa;

- instanțele inferioare au încălcat dreptul la apărare, dreptul la un

proces echitabil și dreptul de acces la justiție lui Frecăutanu Andrian;

- instanța de apel a emis o decizie ilegală și nefondată, în exclusivitate

fiind ghidată de poziția acuzării, încălcând dreptul inculpatei la un proces

echitabil, încălcând dreptul acestuia la apărare, încălcând orice norme și

principii în prezentarea și interpretarea probelor;

- instanța de apel la judecarea apelului a încălcat normele de procedură

penală la examinarea în ordine de apel a cauzei penale date, astfel încălcând

principiul contradictorialității în proces penal, principiu prevăzut în art. 24,

cât și drepturile inculpatului prevăzute de art. 19 Cod de procedură penală

- accesul liber la justiție, art. 17 Cod de procedură penală - asigurarea

dreptului la apărare, art. 8 Cod de procedură penală - prezumția

nevinovăției;

- ignorând și respingând declarațiile inculpatului, s-a manifestat în

favoarea acuzării, încălcând principiul prezumției nevinovăției și anume

faptul că nimeni nu este obligat să dovedească nevinovăția sa, astfel

Frecăuțanu Andrian fiind lipsit de un proces echitabil;

- Frecăuțanu Andrian urmează a fi recunoscut pătimit în urma actelor

de huliganism ale altor persoane și anume în urma acțiunilor lui Iușcenco

Alexei și Cușciuc Dmitrii. Mai mult ca atât în materialele cauzei există

7

constatarea medicului legist că lui Frecăuțanu Andrian i-au fost aplicate

leziuni corporale. Astfel Frecăuțanu Adrian potrivit acțiunilor sale și legii

penale s-a aflat în legitimă apărare și nu poate fi supus învinuirii pentru

huliganism;

- organul de urmărire penală, ulterior și instanța de judecată incorect

au calificat fapta lui Frecăuțanu Andrian, ca fiind huliganism. Organul de

urmărire penală în învinuirea adusă nu se referă la nici o probă pentru

învinuirea acestuia de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. 2 Cod

penal, or, vreo infracțiune de huliganism Frecăuțanu Andrian nu a comis, și

respectiv urma a fi scos de sub urmărirea penală. Totodată, nici instanța de

judecată, în sentința de condamnare a lui Frecăuțanu Andrian nu deține nici

o probă pertinentă, concludentă și utilă cazului care ar demonstra

participația lui Frecăuțanu Andrian la acțiuni de huliganism, or astfel de

probe lipsesc cu desăvârșire în această cauză penală;

- instanța de judecată în sentință nu a reținut circumstanțe de

participare a lui Frecăuțanu Andrian în acte de huliganism și nu au fost

reținute fapte de huliganism în acțiunile lui Frecăuțanu Andrian, or în

acțiunile acestuia nu sânt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de

huliganism. Nimeni din martori nu au comunicat că Frecăuțanu Andrian ar

fi încălcat grosolan ordinea publică, însoțită de aplicarea violenței asupra

persoanelor, acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism și

obrăznicie deosebită. Toți au confirmat că Frecăuțanu Andrian a fost agresat

și lovit de Iușcenco Alexei, Frecăuțanu Andrian aflându-se în legitimă

apărare și nicidecum acțiunile lui nu au fost îndreptate spre a încălca ordinea

publică. Iușcenco Alexei și Cușciuc Dumitru au fost condamnați pentru acte

de huliganism de pe urma acelui conflict din 11 august 2016 de la barul

„Karameli”. Nimeni nu a văzut cum si în ce circumstanțe a fost traumatizat

Cazacliu Oleg, nici chiar cei care îl însoțeau, procurorul a refuzat de la proba

- declarațiile părții vătămate Cazacliu Oleg. Conflictul care a avut loc între

Frecăuțanu Andrian și Iușcenco Alexei a fost un conflict interpersonal și

nicidecum nu un act de huliganism, iar Frecăuțanu Andrian s-a autoapărat;

- în cazul dat, nu a fost încălcată în mod grosolan ordinea publică, or,

acțiunile lui Frecăuțanu Andrian, după ce a fost agresat și lovit, au avut o

motivație și o orientare contra persoanei, contra lui Iușcenco Alexei, care l-a

atacat, și nicidecum nu au fost orientate spre public, spre reacția publicului,

implicând jignirea demnității publice și încălcarea grosolană a ordinii

publice, deoarece au fost motivate de relațiile ostile apărute între el și cei 2

agresori. Aceste acțiuni, nu au fost însoțite de o încălcare grosolană evidentă

a ordinii publice de către făptuitor și nu au exprimat o vădită lipsă de respect

față de societate, deoarece față de persoanele care erau în preajmă, ei nu au

întreprins nici un fel de acțiuni, nu i-au insultat, și aceștia la rândul său nu

8

le-au făcut nici o observație, și nimeni din cei prezenți nu a curmat actele

huliganice, deoarece acte huliganice nu au avut loc;

- instanța de apel nici nu a pătruns în esența cazului și a examinat

superficial cazul și nici nu a ținut cont de faptul că Frecăuțanu Andrian nu a

avut nici un conflict cu Cazacliu Oleg, nici actul de învinuire nu este indicat

că Frecăuțanu Andrian ar fi avut conflict cu Cazacliu Oleg, Frecăuțanu

Andrian nu a fost învinuit de conflictul cu Cazacliu Oleg, în actul de

învinuire este indicat că Frecăuțanu Andrian ar fi avut un conflict cu Cușciuc

Dmitrii, ceea ce nu s-a confirmat, și nu este parte vătămată, iar Iușcenco

Alexei, l-a atacat pe Frecăuțanu Andrian, Iușcenco A nu este parte vătămată,

ci este condamnat pentru huliganism și conflictul avut loc cu Frecăuțanu

Andrian, or, Frecăuțanu Andrian nici nu s-a apropiat de Cazacliu Oleg, iar

acuzatorul de stat în prima instanță s-a refuzat de proba audierii lui Cazacliu

Oleg și a declarațiilor acestuia date la urmărirea penală. Mai mult ca atât

nimeni din martorii acuzării nu cunoaște în ce circumstanțe Cazacliu Oleg a

primit traume, toți declară că ulterior l-au văzut cu traume, dar precum că

cineva i-ar fi aplicat lovitură sau dacă a căzut nu au văzut;

- instanța nu a luat în considerare declarațiile inculpatului Frecăuțanu

Andrian și cele invocate de inculpat și apărare, precum și faptul că

Frecăuțanu Andrian se caracterizează pozitiv la locul de trai și la locul de

muncă, nu a fost niciodată în conflict cu legea și că el este victima, or

persoanele care l-au atacat și au provocat conflictul Cușciuc Dumitru și

Iușcenco Alexei au fost pedepsite prin sentință de condamnare pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal;

- astfel putem conchide că cauza în privința lui Frecăuțanu Andrian a

fost examinată superficial, fără a se da o apreciere corectă acțiunilor lui

Frecăuțanu Andrian și a constata sau a nega prezența elementelor

constitutive ale infracțiunii de huliganism raportate la acțiunile lui

Frecăuțanu Andrian și fără a se face o apreciere corectă și legală a probelor;

- instanțele de fond nu au elucidat toate divergențele în cauza dedusă

judecății, nu s-a expus asupra probelor prezentate de acuzarea de stat, în

conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, fiind

interpretate în defavoarea inculpatului, instanțele au judecat cauza cu ideea

preconcepută că inculpatul Frecăuțanu Andrian a comis o infracțiunile ce

constituie obiectul învinuirii, or, potrivit art. 26 alin. (3) Cod de procedură

penală, judecătorul nu trebuie să fie predispus să accepte concluziile date de

organul de urmărire penală în defavoarea inculpatului sau să înceapă o

judecată de la ideea preconcepută că acesta a comis o infracțiune ce

constituie obiectul învinuirii.

procurorul în secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție,

9

Crijanovschi S., prin care a solicitat dispunerea inadmisibilității recursului

ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

penal lărgit concluzionează că, acesta urmează a fi respins, din următoarele

considerente.

Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,

instanța de recurs judecând recursul, este în drept de al respinge ca

inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că

recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau

inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este

nefondat în cazul când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată.

În conformitate cu art. 427 Cod de procedură penală, hotărârea

instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și apel în baza temeiurilor stipulate expres în

acest articol. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel.

Recursul declarat de avocatul Ciocanu Aliona este întemeiat în baza

pct. 6), 8) și 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, potrivit cărora,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile

de drept comise de instanțele de fond și de apel, invocând cazurile de casare

incidente, în opinia acestuia, în prezenta cauză și anume: hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; nu au fost întrunite elementele

infracțiunii precum și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Referitor la temeiul pentru recurs invocat de către avocat prin prisma

pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit

menționează că în cauza supusă judecării sunt aplicabile atunci când

instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel și nu

s-a motivat întemeiat hotărârea judecătorească. Adică, este necesar ca

hotărârea pronunțată să fie motivată atât în fapt, cât și în drept.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit respinge ca nefondate alegațiile

recurentului în această parte și reiterează că invocarea unor pretinse erori

admise la etapa judecării cauzei de instanța de apel, urmează a fi precedate

de o motivare corespunzătoare privind esența acestora și indicarea expresă

a circumstanțelor cauzei cărora sunt subsecvente.

Verificând hotărârea atacată, Colegiul penal lărgit apreciază că aceasta

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe

care instanța de apel le-a expus în hotărârea adoptată, echivalează cu o

motivare conformă rigorilor și exigențelor impuse de art. 6 CEDO.

10

De asemenea, instanța de recurs în prezenta speță nu acceptă criticile

recurentului, precum că hotărârea instanței de apel este una nemotivată și

ilegală, semnalându-se astfel nerespectarea cerințelor art. 414 alin. (1) Cod

de procedură penală, care prevăd că instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate

de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror

probe noi prezentate instanței de apel.

Tot aici, urmează de menționat, că motivarea hotărârii este un proces

de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în

mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt

valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt

menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale,

adică așa cum s-a procedat, de altfel, în cauza dată. Instanța de apel fiind

investită cu o situație de fapt, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești,

a expus situația de fapt reținută în cauză și a concluzionat corect de a

respinge apelul declarat de către avocatul Ciocanu Aliona în numele

inculpatului Frecăuțanu Andrian, cu menținerea sentinței Judecătoriei Bălți,

sediul Central din 08 mai 2018, ca fiind legală și întemeiată.

Prin urmare, contrar celor invocate de către recurent, Colegiul

verificând suplimentar lucrările dosarului remarcă că, instanța de apel a

examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, a cercetat

suplimentar materialele cauzei în ședința instanței de apel, cu consemnarea

lor în procesul verbal al ședinței de judecată, adoptând în consecință o

soluție corectă de menținere a sentinței prin care inculpatul Frecăuțanu

Andrian a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

287 alin.(2) lit. b) Cod penal, aplicându-i-se pedeapsa sub formă de amendă

în mărime de 10000 lei.

Tot la acest capitol, instanța de recurs reține că, așa cum rezultă din

textul deciziei atacate, instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate

cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, respectiv

hotărârea cuprinde temeiurile de fapt și de drept ce au dus, la caz, la

respingerea cererii de apel declarată de către avocatul Ciocanu Aliona în

numele inculpatului Frecăuțanu Andrian, ca fiind nefondată, cu menținerea

sentinței fără modificări.

Colegiul penal lărgit reține că, în recursul declarat recurentul critică în

bună parte hotărârea instanței de apel, prin prisma faptului că nu au fost

apreciate la justa valoare probele prezentate de către partea apărării. Însă,

verificând temeinicia deciziei adoptate de către instanța de apel, Colegiul

consideră că criticile menționate nu și-au găsit confirmarea la caz, deoarece

în urma analizei hotărârii contestate, atât cumulul de probe prezentate de

11

către partea acuzării, cât și cele prezentate de către partea apărării, toate au

fost apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală.

Totodată, raportat la criticile apărătorului, Colegiul reiterează că acesta

se referă în principal la chestiunea de apreciere a probelor. Prin urmare,

reieșind din analiza textuală a recursului ordinar declarat, se constată că

autorul acestuia expune conținutul unor probe cercetate de instanțele de

fond, după care în cele din urmă conchide că acestea constituie un ansamblu

probator indubitabil prin care se confirmă nevinovăția inculpatului în

comiterea infracțiunii imputate.

Elocvent în acest sens, se impune precizarea că aprecierea probelor este

unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece

întregul volum de muncă depus de către organele de urmărire penală,

instanțele judecătorești, cât și de părțile în proces, se concentrează pe soluția

ce va fi dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima

convingere a judecătorului trebuie să se bazeze pe prevederile legale, iar

convingerea intimă se întemeiază pe examinarea tuturor probelor în

ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv. Legea stabilește că

probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența,

veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblu lor sunt

apreciate din punct de vedere al coroborării acestora.

Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate

fi invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează că la

etapa judecării recursului nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu

dă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt,

decât cea constatată de instanțele ierarhic inferioare, aceasta fiind atributul

exclusiv al instanțelor de fond.

Din aceste considerente, Colegiul penal lărgit nu va analiza și verifica

probele administrate în cauză, deoarece în speța deferită judecării nu s-a

constatat discrepanța între cele reținute de instanța de apel și conținutul real

al probelor sau ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință

pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o redă.

De asemenea, instanța de recurs în prezenta speță nu acceptă criticile

recurentului, precum că careva probe incontestabile, precum că Frecăuțanu

Andrian a săvârșit infracțiunea imputată, la dosar lipsesc cu desăvârșire și

acuzatorul de stat nu a prezentat instanței aceste probe în procesul judecării

cauzei, or, instanțele de fond, analizând în ansamblu probele cauzei penale

date prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării lor, corect au încadrat

juridic acțiunile inculpatului în baza art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal.

Astfel, la caz, instanța de apel reieșind din analiza textuală a sentinței,

și-a argumentat soluția potrivit căreia prima instanță a dat o apreciere

12

juridică justă acțiunilor inculpatului Frecăuțanu Andrian, astfel, corect

încadrându-le în baza art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal, or, chiar de către

inculpatul a fost recunoscut faptul încălcării regulilor publice, în timpul

conflictului fiind reciproc adresate cuvinte murdare, solicitând în acest sens

aplicarea unei pedepsei sub formă de amendă.

Instanța de recurs apreciază critic alegațiile avocatului Ciocanu Aliona

privind nevinovăția inculpatului Frecăuțanu Andrian și faptul autoapărării,

or, instanțele de fond au stabilit corect situația de fapt și vinovăția

inculpatului, dând faptei săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare

materialului probator administrat în faza de urmărire penală și cercetare

judecătorească.

Instanța de recurs reține că, așa cum rezultă din textul deciziei atacate,

instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417

alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, respectiv hotărârea cuprinde

temeiurile de fapt și de drept ce au dus, la caz, la respingerea apelului

declarat.

În acest context, dat fiind faptul că prima instanță corect a stabilit

circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin

prisma art. 101 Cod de procedură penală, astfel corect ajungând la concluzia

privind vinovăția inculpatului, în săvârșirea infracțiunii menționate mai sus,

atât instanța de apel, nu au avut temeiuri de a devia de la concluziile

menționate în sentință în partea stabilirii vinovăției inculpatului la faptele

prejudiciabile imputate lui.

Deci, Colegiul penal lărgit consemnează că instanțele ierarhic

inferioare, verificând cele imputate inculpatului, au conchis corect că în

speța dată au fost acumulate și prezentate instanței probe verosimile,

pertinente și concludente, ce demonstrează vinovăția acestuia în săvârșirea

infracțiunii de huliganism, precum a fost indicat în actul de învinuire.

În continuare, Colegiul lărgit reține că, avocatul Ciocanu Aliona,

invocă incidența în prezenta speță, a temeiului de casare prevăzut la pct. 8)

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume că nu au fost întrunite

elementele infracțiunii, temei care este aplicabil atunci când nu a fost stabilită

fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici

mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele

infracțiunii, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele

atenuante și agravante ale infracțiunii.

În argumentarea recursului declarat prin prisma temeiului de recurs

nominalizat mai sus, în opinia apărătorului probele administrate în ședințele

instanțelor de fond nu demonstrează vinovăția inculpatului Frecăuțanu

Andrian în cele incriminate lui, urmând ca acesta să fie achitat, deoarece

fapta nu a fost comisă de inculpatul, ultimul doar s-a apărat de agresor.

13

Analizând circumstanțele și materialele cauzei, în raport cu

argumentele expuse de apărătorul inculpatului prin prisma temeiului

invocat pentru recurs, Colegiul consideră că, în prezenta speță criticile

ultimului sânt neîntemeiate, deoarece instanțele de fond justificat au ajuns

la concluzia că inculpatul Frecăuțanu Andrian se face vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu constatarea și

reținerea stărilor de fapt, și de drept, în care sunt prezente toate elementele

constitutive ale infracțiunilor menționate.

Criticile apărătorului Ciocanu Aliona, precum că organul de urmărire

penală în învinuirea adusă nu se referă la nici o probă pentru învinuirea

inculpatului, iar instanța de judecată în sentința de condamnare a lui

Frecăuțanu Andrian nu deține nici o probă care ar demonstra participația

acestuia la acțiuni de huliganism, sunt neîntemeiate, deoarece reieșind din

sentința adoptată la caz, Colegiul reține că prima instanță a nominalizat

cumulul de probe ce dovedește comiterea infracțiunii săvârșite de inculpat.

Colegiul lărgit reține că, instanțele de fond au examinat și reținut

probele ce confirmă participarea lui Frecăuțanu Andrian la săvârșirea

infracțiunii de huliganism, relevante fiind îndeosebi procesul-verbal de

cercetare la fața locului din 11 august 2016 cu planșa ilustrativă (f.d.12-14,

vol. I); raport de expertiză medico-legală nr. 626 din 03 septembrie 2016 în

privința lui Cazaliuc Oleg(f.d.54, vol. I); procesul-verbal și ordonanța de

ridicare a înregistrării video din incinta karaoke-barului „Karameli” (f.d.55-

56, vol. I); procesul-verbal de examinare a mijloacelor materiale de

informație și planșa ilustrativă (f.d.57-61, vol. I); ordonanța de recunoaștere

și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală(f.d.62). Astfel, instanțele

ierarhic inferioare au avut suficiente motive pentru a concluziona despre

participarea lui Frecăuțanu Andrian la comiterea infracțiunii de huliganism,

în cumul cu alte probe administrate la dosar.

Deși, în prezenta cauză supusă judecării, au fost administrate un șir de

probe indirecte în coraport cu cele directe, potrivit considerentelor teoretice

și jurisprudenței, în cazul dacă există două sau mai multe probe indirecte,

acestea ar putea fundamenta o hotărâre de condamnare, dacă din înlănțuirea

lor logică rezultă o concluzie univocă referitoare la vinovăția inculpaților,

fapt incident și în prezenta speță.

De altfel, Colegiul lărgit reiterează că, indiscutabil, chestiunea cu

privire la aprecierea probelor dată de instanțele ierarhic inferioare, care este

invocată la caz printre altele și de recurent, aceasta ține de starea de fapt a

cauzei, iar stabilirea ei este de competența instanțelor de fond.

Prin urmare, având în vedere și jurisprudența constantă a Colegiului

penal al Curții Supreme de Justiție, se reține că regula generală desprinsă

din dispozițiile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că la etapa

14

de judecare a recursului ordinar instanța de recurs verifică erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel, în baza temeiurilor stipulate expres

de norma respectivă, dar nu apreciază sau face o reapreciere a stării de fapt

reținute în speță.

Se mai reține că, avocatul Ciocanu Aliona în numele inculpatului

Frecăuțanu Andrian, invocă în prezenta speță incidența cazului de casare

prevăzut la pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.

Din argumentele recursului declarat se constată, că în opinia apărării,

acțiunile inculpatului nu pot fi calificate conform art. 287 alin.(2) lit. b),

ultimul urmând a fi achitat, deoarece există una din cauzele care înlătură

caracterul penal al faptei – aflarea în legitimă apărare, respectiv.

Lecturând materialele cauzei și cercetând fapta incriminată

inculpatului, Colegiul penal lărgit apreciază ca fiind eronată invocarea

temeiului pentru recurs stipulat la pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, precum că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, întrucât

instanțele de fond just au încadrat acțiunile inculpatului Frecăuțanu

Andrian, vinovăția acestuia fiind dovedită în baza ansamblului de probe

administrate la materialele cauzei.

Criticile apărătorului în partea ce se referă la faptul că inculpatul s-a

aflat în legitimă apărare, Colegiul penal lărgit le consideră neîntemeiate,

deoarece vinovăția inculpatului Frecăuțanu Andrian a fost confirmată prin

probele administrate, care la rândul său au fost detaliat cercetare și analizate

de către instanțele de judecată.

Colegiul penal lărgit reține că, în recursul declarat recurentul critică în

bună parte hotărârea instanței de apel, prin prisma faptului că nu au fost

apreciate la justa valoare probele prezentate, în opinia căruia acestea nu

dovedesc vinovăția inculpatului în cele incriminate lui.

Însă, verificând temeinicia deciziei adoptate de către instanța de apel,

Colegiul penal lărgit consideră că criticile menționate nu și-au găsit

confirmarea la caz, deoarece în urma analizei hotărârii contestate, atât

cumulul de probe prezentate de către partea acuzării, cât și cele prezentate

de către partea apărării, toate au fost apreciate prin prisma art. 101 Cod de

procedură penală.

Totodată, raportat la criticile recurentului, Colegiul penal lărgit

reiterează că aceștia se referă în principiu la chestiunea de apreciere a

probelor. Prin urmare, reieșind din analiza textuală a recursului ordinar

declarat, se constată că autorul acestuia expune conținutul unor probe

cercetate de instanțele de fond, care în opinia acestuia dovedesc nevinovăția

inculpatului.

Colegiul penal lărgit reiterează că, aprecierea probelor este unul din

cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum

15

de muncă depus de către organele de urmărire penală, instanțele

judecătorești, cât și de părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi

dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere

a judecătorului trebuie să se bazeze pe prevederile legale, iar convingerea

intimă se întemeiază pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate

aspectele, complet și obiectiv. Legea stabilește că probele admisibile sunt

apreciate după pertinența, concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și

toate probele în ansamblu lor sunt apreciate din punct de vedere al

coroborării acestora.

Așadar, Colegiul penal lărgit atestă, că la soluționarea cauzei instanța

de apel a ținut cont de prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură

penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le

prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în

ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat ajungând

la concluzia privind recunoașterea vinovăției inculpatului, or, din

materialele dosarului penal rezultă cu certitudine că Frecăuțanu Andrian a

atentat atât la relațiile sociale cu privire la apărarea ordinii și securității

publice, cât și la sănătatea integrității corporale a lui Caziuc Oleg.

Subsecvent instanța de apel, respectând prevederile art. 414 alin. (1),

(5) și art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, în hotărârea adoptată s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate de părți, decizia contestată

cuprinzând motive clare pe care se întemeiază soluția pronunțată, așa cum

este indicat în pct. 4.1. din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs

și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară. Potrivit

jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare

a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință

soluția dată de instanțele de fond, or, în cazul în care instanțele de fond și-

au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care

confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze

eficient orice drept de recurs eventual, o instanță de recurs poate, în

principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe

(hotărârile CEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei).

Generalizând cele enunțate, Colegiul penal lărgit, apreciază ca

justificate concluziile instanțelor de fond, privind constatarea vinovăției

inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate lui Frecăuțanu Andrian,

nefiind stabilite careva erori de drept, care a-r genera necesitatea intervenirii

instanței de recurs în hotărârea atacată.

În concluzie, Colegiul penal lărgit statuează, că în cauza dată criticile

recurentului sub aspectul temeiurilor de casare, invocate în recursul ordinar

declarat, sunt nefondate, fiind axate pe mențiuni de ordin general, ce poartă

caracter de dezacord din punctul său de vedere, care în esență nu conțin o

16

expunere concretă a temeiurilor prevăzute de art.427 Cod de procedură

penală cu o motivare suficientă pentru a convinge instanța de recurs despre

necesitatea temeinică de a interveni în hotărârile atacate.

Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit concluzionează că

recursul declarat în cauză este neîntemeiat și urmează a fi respins ca

inadmisibil.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Se respinge ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către avocatul

Ciocanu Aliona în numele inculpatului, cu menținerea deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 16 octombrie 2019, în cauza penală în

privința lui Frecăuțanu Andrian XXXXX.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 09 noiembrie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

17