ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 22.07.2021

1ra-1049/2021 — art. 349 alin.1-1

HOTĂRÂRE
22.07.2021
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 349 alin.1-1
Temei legal
art.427 alin.1 pct.6,8 CPP
Citează această cauză
1ra-1049/2021 — art. 349 alin.1-1 (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1049/2021

Curtea Supremă de Justiție

09 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Boico Victor, Catan Liliana,

examinând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Covaliov Vitali în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului judiciar

al Curții de Apel Cahul din 22 decembrie 2020 și sentinței Judecătoriei Cahul,

sediul Central din 12 octombrie 2018, în cauza penală în privința lui,

Ciobotaru (Darii) Gheorghe xxxx, născut la xxxx,

originar și domiciliat în xxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 13.06.2018 – 12.10.2018;

Instanța de apel: 22.06.2020 – 22.12.2020;

Instanța de recurs: 01.03.2021–09.06.2021.

Ciubotaru (Darii) Gheorghe a fost recunoscut vinovat, de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 349 alin. (11) Cod penal, și în baza acestei Legi i s-a stabilit

pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, în mărime

de 240 ore.

A fost respinsă solicitarea procurorului, privind încasarea cheltuielilor de

judecată de la inculpat, ca fiind neîntemeiată.

(Darii) Gheorghe, la data de 11 mai 2018, aproximativ la orele 19: 30, fiind în stare

de ebrietate alcoolică, aflându-se în stradă, în satul xxxx raionul xxxxxx, fiind

suspectat de comiterea unei violențe domestice și în timp ce colaboratorii de

poliție al Inspectoratului de Poliție Cantemir, Căpățînă T. și Țurcanu E.,

documentau cazul, intenționat, având un comportament agresiv și neadecvat,

exprimând lipsă de respect față de colaboratorii de poliție, cât și urmând scopul

sistării activității de serviciu ori schimbării caracterului ei în interesul său, i-a

înjurat pe aceștia și ia amenințat cu răfuială fizică, apoi fiind urcat forțat în

automobilul de serviciu de modelul ,,Dacia Logan” cu numărul de înmatriculare

xxx xxx, a continuat să-i înjure, a opus rezistență fizică față de colaboratorii de

1

poliție ai Inspectoratului de Poliție Cantemir, Căpățînă T. și Țurcanu E.,

manifestată prin aplicarea unei lovituri cu pumnul lui Țurcanu E., în regiunea

feții, cauzându-i dureri fizice, cât și o lovitură cu piciorul lui Căpățînă T., în

regiunea brațului drept, cauzându-i dureri fizice, împiedicând astfel

colaboratorii Inspectoratului de Poliție Cantemir, să-și exercite obligațiunile de

serviciu.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Ciobotaru (Darii) Gheorghe, a

săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 349 alin. (11) Cod penal, conform indicilor

– aplicarea violenței nepericuloase pentru viață și sănătate față de persoana cu funcție de

răspundere, în scopul sistării activității lor de serviciu.

Barbarov Eduard, în interesele inculpatului, care a solicitat casarea totală a

sentinței contestate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit

modului stabilit pentru prima instanța, prin care să fie dispusă încetarea

procesului penal, pe motiv că fapta constituie contravenție.

În motivarea cerințelor sale apelantul a menționat că nu este de acord cu

sentința pronunțată, deoarece aceasta este ilegală. La judecarea cauzei, prima

instanță nu a luat în considerație faptul că, declarațiile părților vătămate

Căpățînă și Țurcanu E., depuse în cadrul judecării cauzei, vin în contradicție cu

cele depuse în cadrul urmăririi penale. Tot în acest context și declarațiile

martorului Darii Svetlana, depuse în cadrul judecării cauzei, vin în contradicție

cu cele depuse de ea la etapa urmăririi penale, fapt care la fel nu a fost elucidat

de către prima instanță.

La fel, prima instanță nu a menționat în sentința contestată despre faptul că,

inculpatul Ciobotaru (Darii) Gheorghe Ivan, a fost reținut în perioada de la 11

mai 2018 până la 13 mai 2018 și nu a luat în considerație faptul că, în acțiunile

inculpatului Ciobotaru (Darii) Gheorghe, se regăsesc semnele constitutive ale

contravențiilor prevăzute la art. 336 și 353 Cod contravențional.

decembrie 2020, a fost respins ca nefondat apelul declarat și menținută sentința

primei instanțe.

4.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că în cazul din speță,

prin probe incontestabile a fost demonstrat că, inculpatul Ciobotaru (Darii)

Gheorghe, a realizat latura obiectivă a infracțiunii incriminate, fapt asupra

căruia just a concluzionat prima instanță.

Realizarea de către inculpat a laturii obiective a infracțiunii din speță, a

fost demonstrată pe deplin prin declarațiile părților vătămate Căpățînă T. și ,

depuse la judecarea cauzei în prima instanță. Or, în declarațiile depuse, părțile

vătămate în mod direct au comunicat că, au fost supuși violenței nepericuloase

din partea inculpatului Ciobotaru (Darii) Gheorghe, în cadrul exercitării

2

atribuțiilor lor de serviciu, acționând în cadrul unei solicitări din partea soției

inculpatului, de a interveni în documentarea unui caz de violență în familie din

partea inculpatului.

Totodată, instanța de apel a notat că, declarațiile părților vătămate

Căpățînă T. și Țurcanu E., coroborează pe deplin cu declarațiile martorului Darii

Svetlana, care la fel a relatat despre faptul aplicării de către inculpat a violenței

nepericuloase împotriva părților vătămate Căpățînă T. și Țurcanu E..

În acest context, instanța de apel a remarcat că urmează să fie respins

argumentul invocat în apelul declarat, precum că prima instanță nu a luat în

considerație faptul că, declarațiile părților vătămate Căpățînă T. și Țurcanu E.,

depuse în ședința de judecată în prima instanță, contravin declarațiilor depuse

la etapa urmăririi penale.

Totodată, instanța de apel a apreciat drept neîntemeiată cerința invocată

în apelul declarat, privind omiterea de către prima instanță de a include în

pedeapsa stabilită cu muncă neremunerată în folosul comunității, perioada

reținerii inculpatului Ciobotaru (Darii) Gheorghe. Or, potrivit art. 88 alin. (3) Cod

penal, timpul aflării persoanei sub arest preventiv până la judecarea cauzei se

include în termenul închisorii, calculându-se o zi pentru o zi, iar în termenul

muncii neremunerate în folosul comunității – calculându-se o zi de arest

preventiv pentru 4 ore de muncă neremunerată în folosul comunității.

Subsecvent, instanța de apel a menționat că norma legală invocată supra,

reglementează includerea în termenul pedepsei stabilite, a perioadei aflării

persoanei în arest preventiv. În speța de referință, inculpatul Ciobotaru (Darii)

Gheorghe, nu s-a aflat în arest preventiv, respectiv, prevederile art. 88 alin. (3)

Cod penal, nu sunt aplicabile speței de referință.

Covaliov Vitali în numele inculpatului, care invocând prevederile art. 427

alin. (1) pct. 6), 8) solicită casarea deciziei instanței de apel și sentinței primei

instanțe, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie

dispusă achitarea inculpatului Ciubotaru (Darii) Gheorghe.

În motivarea cerințelor sale recurentul a indicat că:

- din materialele cauzei penale și probele acumulate în cadrul urmăririi

penale, rezultă că în acțiunile inculpatului se regăsesc semnele constitutive a

faptelor prevăzute de art. 336 și 353 Cod contravențional, motiv din care

inculpatul urmează a fi achitat, deoarece fapta comisă de către el nu întrunește

semnele constitutive a infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (11) Cod penal;

- în urma unei analize aprofundate a tuturor circumstanțelor cazului, prima

instanță și instanța de apel au avut și au dispus de toate temeiurile legale pentru

3

a admite apelul declarat de către avocatul Barbarov Eduard în numele

inculpatului.

procurorul, a prezentat referință pe marginea recursului declarat, pledând

pentru netemeinicia recursului ca fiind vădit neîntemeiat.

materialului din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că

acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise

de instanțele de fond și de apel.

Potrivit textului recursului se invocă, ca temei de casare a deciziei instanței

de apel prevederile art. 427 alin.1) pct.6) și 8) Cod de procedură penală, potrivit

cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile

de drept comise de instanțele de fond și de apel când instanța de apel pct. 6) nu

s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; pct. 8) nu au fost întrunite

elementele infracțiunii.

Cu referire la temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, Colegiul penal menționează că acesta nu și-a găsit confirmare

în urma cercetării materialelor cauzei, dat fiind faptul că, instanța de apel, la

examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8),

419 Cod de procedură penală și prin decizia adoptată corect a respins apelul

declarat și a menținut sentința atacată.

Referitor la temeiul de casare a deciziei instanței de apel, prevăzut de art.

427 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârea

instanței de apel conține o eroare de drept atunci când nu au fost întrunite

elementele infracțiunii, Colegiul penal conchide că, raportând respectiva normă

la situația în cauză, acest temei nu și-a găsit confirmare, nefiind stabilită

presupusa eroare de drept invocată de recurent.

De remarcat este, că acest temei pentru recurs este aplicabil atunci când nu

a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici

mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele

infracțiunii, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele

atenuante și agravante ale infracțiunii.

Conform art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

4

prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma

penală.

În cauza supusă judecării Colegiul penal consideră, că instanța de apel

reținând circumstanțele de fapt ale cauzei, și-a motivat concluzia prin cumulul

de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o evaluare justă și obiectivă, prin

prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu

certitudine toate aspectele de fapt și de drept, corect ajungând la concluzia

privind vinovăția inculpatului Ciubotaru (Darii) Gheorghe, în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 349 alin (11) Cod penal.

De asemenea, Colegiul penal conchide că, instanțele de fond motivat au

constatat prezența în acțiunile inculpatului atât a elementelor care caracterizează

latura obiectivă a infracțiunii imputate, cât și a celor care caracterizează latura

subiectivă a acestei infracțiuni, a fost dovedită prin materialele cauzei acumulate

în cadrul urmăririi penale și examinate în cadrul ședințelor judecătorești. În

cauză, s-au stabilit toate elementele componente ale infracțiunii imputate

inculpatului Ciubotaru (Darii) Gheorghe, inclusiv vinovăția acestuia, după cum

rezultă din decizia instanței de apel, care s-a pronunțat asupra circumstanțelor

de fapt și a motivat concluziile prin cumulul de probe pertinente și concludente,

administrate pe parcursul judecării cauzei și ulterior apreciate în conformitate cu

prevederile art. 101 Cod de procedură penală, în mod obiectiv.

Coroborând cele expuse, instanța de recurs ține să menționeze că, criticile

formulate de recurent prin care se invocă aceleași motive ca și în apel, au format

obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel, care le-a dat o apreciere

corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizi atacată,

soluție, pe care instanța de recurs o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se

mai impune, având în vedere și faptul că verificând hotărârea judecătorească în

raport și cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, nu se identifică

existența și a altor motive care analizate din oficiu să ducă la casarea deciziei

recurate.

În aceeași ordine de idei, Colegiul nu consideră ca fiind necesar de a

motiva suplimentar răspunsul la aceleași argumente invocate în cererea de apel,

în contextul oferirii răspunsurilor plauzibile de către instanța de apel. Potrivit

jurisprudenței CtEDO, în situația dată, nu se mai impune o reevaluare a

conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția

dată de instanțele inferioare. Or, în cazul în care acestea și-au motivat decizia

luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o

acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de

recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a

5

relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei,

Helle c.Finlandei).

Având în vedere considerentele menționate în partea descriptivă a

prezentei decizii și raportând situația reținută în cauză la prevederile art. 432

alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul penal concluzionează că, la judecarea

cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale pertinente și

relevante, prescrise de art.414-419 Cod de procedură penală, iar argumentele din

recursul ordinar declarat de avocatul Covaliov Vitali, sunt vădit neîntemeiate.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Covaliov

Vitali în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de

Apel Cahul din 22 decembrie 2020, în cauza penală privindu-l pe Ciobotaru

(Darii) Gheorghe xxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 22 iulie 2021.

Președinte Diaconu Iurie

Judecători Boico Victor

Catan Liliana

6

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2021-06-18
0,96
1ra-1304/2021 — art. 264/1 alin. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-1304/2021 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 19 mai 2021 mun. Chişinău Colegiul Penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Iurie Diaconu, Judecători Liliana Catan, Victor Boico, a examinat, în camera
CSJ 2022-06-16
0,95
1ra-87/22 — art. 264-1 al. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-87/2022 1-20119026-01-1ra-18012022 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 04 mai 2022 mun. Chişinău Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componenţa: Președinte – Toma Nadejda, Judecători – Boico Victor, Diaconu
CSJ 2021-12-08
0,95
1ra-1681/21 — art. 264 alin. 2 CP
Dosarul nr. 1ra-1681/2021 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 03 noiembrie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal în componenţă: Preşedinte – Iurie Diaconu, Judecători – Ion Guzun, Nicolae Craiu, examinând admisibilitatea recursului ordinar
CSJ 2022-08-04
0,95
1ra-31/22 — art. 276 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-31/22 1-20154109-01-1ra-05012022 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 13 iunie 2022 mun. Chişinău Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte –Diaconu Iurie, Judecător
CSJ 2021-05-14
0,95
1ra-927/2021 — art. 171 alin. 3 lit. b, 175 CP
Dosarul nr. 1ra-927/2021 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 07 aprilie 2021 mun. Chişinău Colegiul Penal în următoarea componență: președinte Diaconu Iurie judecători Catan Liliana Guzun Ion examinând admisibilitate
Sursă