1ra-44/2022 — Art. 287 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 14.06.2021, Perelîghina Maria a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, și i s-a aplicat în baza acestei norme o pedeapsă sub formă de 190 (una sută nouăzeci) ore de muncă neremunerată în folosul comunității. Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Marina Anna s-a admis în parte, cu încasarea de la Perelîghina Maria suma de 3000 (trei mii) lei cu titlul de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune. În rest pretențiile formulate în acțiunea civilă s-au respins ca nefondate. S-a încasat din contul cet. Perelîghina Maria, în beneficiul bugetului de stat, suma de 1088 (o mie optzeci și opt) lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut că, la 01.06.2018 în intervalul de timp de la ora 12:00 până la ora 14:35, acționând cu intenție directă și din motive huliganice, aflându-se pe str. xxxx, mun. xxxx, încălcând grosolan ordinea publică, prin 1 acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc prin obrăznicie deosebită, exprimate prin lipsa vădită de respect față de valorile ocrotite prin lege, conștientizând că acțiunile sale ar putea ajunge la conștiința publicului, în cadrul unui conflict inițiat de cet. Marina Anna a ofensat-o pe aceasta, în public, cu cuvinte necenzurate, după ce i-a aplicat o lovitură cu o căldare din plastic peste cap și față, urmată de căderea victimei cu fața în jos pe suprafața asfaltică a trotuarului. În rezultatul acțiunilor respective, părții vătămate i-au fost cauzate, conform raportului de constatare medico-legală nr. xxxx din 26.07.2018, vătămări corporale ușoare.

Nefiind de acord cu soluția adoptată de instanța de fond avocatul Pucas Ina în numele inculpatei a declarat apel împotriva sentinței nominalizate, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Perelîghina Maria să fie achitată pe motiv că în acțiunile inculpatei nu sunt întrunite elemente constitutive ale infracțiunii incriminate. 3.1. În motivarea apelului a invocat următoarele aspecte: - atât în cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești inculpata vina în comiterea infracțiunii incriminate nu a recunoscut din motiv că intenții să încalce ordinea publică nu a avut. Într-adevăr la data de 01.06.2018 a avut un conflict cu partea vătămată Marina Anna, însă acest conflict a fost provocat de însăși partea vătămată, care a numit-o cu cuvinte necenzurate în prezența altor persoane, i-a aplicat lovituri. Careva lovituri acesteia nu a aplicat, iar când a vrut să plece de la fața locului, partea vătămată s-a îndreptat să o mai lovească pe inculpată, s-a împiedicat și a căzut; - declarațiile inculpatei date în ședința de judecată au fost confirmate prin declarațiile martorului Condrațchi Alexandru audiat în instanța de judecată; - în cadrul cercetării judecătorești vina inculpatei în comiterea infracțiunii incriminate nu a fost demostrată, iar concluziile instanței de fond se bazează pe declarații contradictorii și concluzii incerte. Mai mult decât atât, prin declarațiile martorilor audiați în cadrul cercetării judecătorești, declarațiile inculpatei au fost confirmate și nici într-un mod nu au fost combătute; - analizând probele cercetate în instanța de fond, în raport cu învinuirea înaintată inculpatei Perelîghina Maria, vinovăția acesteia în comiterea infracțiunii incriminate nu a fost demostrată. Astfel, nu a fost demostrată intenția inculpatei, iar însăși partea vătămată în cadrul cercetării judecătorești a confirmat că când a venit la fața locului inculpata deja era prezentă și vindea cireșe. Anume Marina Anna i-a reproșat faptul că stătea în acest loc și vindea spunându-i că trebuie să plece acolo unde locuiește, din care motiv și s-a iscat conflict, cu toate că din partea inculpatei nu au fost comise careva fapte care ar provoca partea vătămată la apariția conflictului. Or, locul unde se aflau părțile era un loc public, iar reproșurile expuse de partea vătămată nu erau motivate. 2 Mai mult decât atât, instanța de fond la fel a constatat că conflictul a fost inițiat de partea vătămată, ceea ce demonstrează că inculpata nu a avut intenția de a încălca ordinea publică, fiind provocată de partea vătămată; - cu referire la cauzarea leziunilor corporale sau amenințarea cu aplicarea violenței, acest fapt la fel nu a fost demonstrat în cadrul cercetării judecătorești prin probe incontestabile. Astfel, nu a fost demostrată legătura cauzală dintre acțiunile inculpatei și leziunile corporale depistate la partea vătămată. Totodată, potrivit raportului de constatare din 05.06.2018 (f.d. 12-13) s-a stabilit prezența echimozei la nivelul feței, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate. Fractura oaselor nazale s-a stabilit aproximativ peste 2 luni de zile, prin raportul de constatare din 26.07.2018, ceea ce trezește dubii în privința termenului aparației acestor leziuni. Mai mult decât atât, prin raportul de expertiză judiciară din 03.01.2019 se indică că în privința corpului părții vătămate s-a acționat cel puțin de 3 ori, ceea ce la fel nu se confirmă prin careva probe și nici prin declarațiile părții vătămate.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2021, a fost admis, din alte motive, apelul avocatului Pucas Ina în numele inculpatei, sentința casată parțial, în latura penală, și pronunțată în această parte o nouă hotărâre potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță: Perelîghina Maria a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, și i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de 180 ore de muncă neremunerată în folosul comunității. În rest sentința a fost menținută. 4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că, în afară de temeiurile invocate și cererile formulate de apelant a atestat că, la judecarea apelului, prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 25 din 12.08.2021 au fost declarate neconstituționale cuvântul „grosolan” și textul „cinism sau” din articolul 287 alin. (1) din Codul penal al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr. 985 din 18 aprilie 2002, ceea ce impune soluția de casare parțială a sentinței, inclusiv din oficiu în baza art. 409 Cod de procedură penală și pronunțarea unei noi hotărâri în latura penală potrivit modului stabilit pentru prima instanță. Astfel, instanța de apel judecând apelul, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, în conformitate cu prevederile art. 385 alin. (1) pct. 1)-4) Cod de procedură penală, a constatat că, inculpata Perelîghina Maria, la 01.06.2018 în intervalul de timp de la ora 12:00 până la ora 14:35, aflându-se pe str. xxxx, mun. xxxx, acționând cu intenție directă, urmărind scopul încălcării ordinii publice, din motive huliganice, manifestate prin acțiuni care prin 3 conținutul lor se deosebesc prin obrăznicie deosebită, exprimate prin lipsa vădită de respect față de valorile ocrotite prin lege, conștientizând că acțiunile sale ar putea ajunge la conștiința publicului, în cadrul unui conflict inițiat de cet. Marina Anna a ofensat-o pe aceasta, în public, cu cuvinte necenzurate, după ce i-a aplicat o lovitură cu o căldare din plastic peste cap și față, urmată de căderea victimei cu fața în jos pe suprafața asfaltică a trotuarului. În rezultatul acțiunilor respective, părții vătămate i-au fost cauzate, conform raportului de constatare medico-legală nr. xxxx din 26.07.2018, vătămări ușoare. Deși, inculpata Perelîghina Maria nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate vinovăția acesteia a fost pe deplin dovedită prin următoarea sistemă de probe pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, și anume: declarațiile părții vătămate Marina Anna, declarațiile martorilor Mustețeanu Octavian, Danilenco Nadejda, Gramovici Igor și Condrațchii Alexandr. Aferent declarațiilor părții vătămate, cât și ale martorilor, vina inculpatei Perelîghina Maria a mai fost dovedită și prin probele materiale administrate în cadrul dosarului penal, și anume: informație 902 nr. xxxx, potrivit căreia Hlopețchi Igor a solicitat intervenția poliției la data de 01.06.2018 la ora 14:35 în mun. xxxx, str. xxxx, invocând că a avut loc o bătaie; raportul de constatare nr. xxxx din 05.06.2018; copia fișei medicale UPU nr. xxxx din 01.06.2018 eliberate de Institutul de Medicină Urgentă; raportul de constatare nr. xxxx din 26.07.2018; conținutul procesului-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 05.12.2018; conținutul procesului-verbal de ridicare din 05.12.2018; conținutul procesului-verbal de examinare a obiectului din 05.12.2018; conținutul procesului-verbal de confruntare din 17.12.2018, potrivit căruia s- au confruntat cet. Marina Anna și Perelîghina Maria; conținutul procesului-verbal de verificare a declarațiilor la fața locului infracțiunii din 20.12.2018 cu tabel fotografic; raportul de expertiză judiciară nr. xxxx din 03.01.2019; conținutul procesului-verbal de confruntare dintre partea vătămată Marina Anna și martorul Gramovici Igor din 15.01.2019. Prin urmare, apreciind probele pe cauza penală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, verificând probele cercetate în cadrul ședinței de judecată, instanța de apel a conchis că, acțiunile inculpatei Perelîghina Maria urmează a fi calificate în temeiul art. 287 alin. (1) Cod penal cu semnele calificative: acțiunile intenționate care încalcă ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, precum și acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc prin obrăznicie deosebită. Contrapunând semnele distinctive ale variantelor normative a componențelor de infracțiune stabilite de art. 287 alin. (1) Cod penal, la faptele inculpatei, instanța de apel 4 a apreciat că în faptele comise de Perelîghina Maria, sunt întrunite semnele laturii obiective a infracțiunii incriminate. Astfel, prin faptul că inculpata la 01.06.2019, aproximativ la ora 14:35, în cadrul cerții determinate de concurența la vinderea cireșelor, a utilizat o perioadă îndelungată, cuvinte necenzurate în adresa părții vătămate Marina Anna, în situația în care aceste acțiuni au fost realizate la o stație de așteptare a transportului public, aceasta a realizat acțiunea de încălcare grosolană a ordinii publice. A fost reținut că această acțiune a fost însoțită de aplicarea violenței de către inculpată în raport cu victima Marina Anna. Violența a fost exprimată prin aplicarea unei lovituri cu o găleată din plastic în regiunea capului în zona dintre tâmplă și ochiul stâng, urmată de îmbrâncirea părții vătămate soldată cu căderea acesteia cu fața în jos pe asfalt. Toate aceste acțiuni violente au determinat apariția la partea vătămată a fracturii apicale a oaselor nazale fără deplasarea fragmentelor, echimoză și excoriații la nivelul feței, care se califică ca vătămare ușoară. În același context, s-a reținut că utilizarea cuvintelor necenzurate în mun. xxxx, str. xxxx, la stație, care este loc public prin sine reprezintă o conduită care denotă o abatere gravă și esențială de la normele general acceptate de conduită în societate. Prin urmare, instanța de apel a apreciat că aceste acțiuni ale inculpatei reprezintă primul element al laturii obiective al infracțiuni incriminate - încălcare a ordinii publice. Or, prin realizarea acestor acțiuni inculpata a manifestat o lipsă vădită de respect față de spectrul de norme morale și de drept pozitiv specificate mai sus, care sunt unanim acceptate de societate, demonstrând prin această conduită o nepăsare gravă în raport cu aceste norme, care este orientată spre întreaga societate. La fel, s-a reținut că în faptele inculpatei sunt reliefate și elementele acțiunii adiacente - aplicarea violenței față de persoane. Astfel, fapta inculpatei exprimată prin lovirea cu o găleată din plastic în regiunea capului părții vătămate Marina Anna, urmată de îmbrâncirea părții vătămate soldată cu căderea acesteia cu fața în jos pe asfalt și apariția în rezultat la victimă a fracturii apicale a oaselor nazale fără deplasarea fragmentelor, echimoză și excoriații la nivelul feței, calificate ca vătămare ușoară, în mod indubitabil reprezintă acțiuni violente. Prin urmare, instanța de apel a apreciat că în fapta inculpatei sunt întrunite elementele laturii obiective a infracțiunii incriminate și anume acțiuni intenționate, care încalcă grosolan ordinea publică însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei precum și acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc prin obrăznicie deosebită. Latura subiectivă a infracțiunii constatate este caracterizată prin intenția directă a cet. Perelîghina Maria, întrucât aceasta își dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, a dorit în mod conștient, realizarea acestora și a acționat în acest sens. 5 Motivul infracțiunii comise de Perelîghina Maria este motiv huliganic - dorința de a-și demonstra superioritatea fizică și de a o umili pe partea vătămată. Cu referire la afirmația părții apărării precum că nu se confirmă prin careva probe faptul că în privința corpului părții vătămate s-a acționat de cel puțin de 3 ori, instanța de apel a reținut că, în raportul expertiză judiciară nr. xxxx din 03.01.2019 este indicat expres faptul că „Ținând cont de numărul de leziuni corporale constatate putem admite că s-a acționat traumatic asupra corpului cel puțin de 3 ori”, neexistând o certitudine în acest sens. Instanța, coroborând informațiile relevate de proba respectivă cu informațiile relevate de declarațiile părții vătămate și de celelalte probe din dosar, a reținut că acțiunile violente realizate de inculpată, exprimate prin lovirea victimei cu căldarea în cap și îmbrâncirea ei, urmată de căderea acesteia cu fața în jos, explică modul de apariție a leziunilor corporale la partea vătămată. Locul unde a fost aplicată lovitura invocată de partea vătămată, coincide cu locul depistării leziunilor specifice descrise în rapoartele de constatare și de expertiză. La fel, instanța de apel a mai reținut că, găleata utilizată la aplicarea loviturii este un obiect destul de voluminos, astfel că zona de acțiune asupra capului victimei la fel a fost una mai extinsă, iar victima a indicat că inculpata a lovit-o cu găleata în cap în regiunea de la tâmplă până la ochi. Instanța de apel a apreciat că o astfel de lovitură, urmată de căderea victimei cu fața în jos pe asfalt, erau în măsură să determine apariția la partea vătămată a leziunilor specificate în raportul de expertiză. La individualizarea categoriei și mărimii pedepsei, aplicată inculpatei pentru comiterea de către aceasta la 01.06.2018 a infracțiunii incriminate, instanța de apel a luat în calcul următoarele aspecte de fapt și de drept: - temeiuri care ar determina liberarea de răspundere penală a inculpatei nu au fost stabilite; - circumstanțe agravante, stabilite de art. 77 Cod penal, instanța nu a stabilit; - potrivit art. 76 alin. (1) lit. g) Cod penal, instanța de apel a reținut în calitate de circumstanță atenuantă: ilegalitatea și imoralitatea acțiunilor părții vătămate Marina Anna și vârsta inculpatei care are aproximativ 60 de ani; - în conformitate cu art. 287 alin. (1) Cod penal, sancțiunea stabilită pentru comiterea infracțiunii de huliganism este amendă în mărime de la 550 la 1050 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comumtătii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani; - potrivit prevederilor art. 16 alin. (3) Cod penal, face parte din categoria infracțiunilor mai puțin grave. În asemenea condiții, conducându-se de principiile generale de stabilire a pedepsei consfințite de art. 61 alin. (2) Cod penal, luând în calcul caracterul infracțiunii 6 care potrivit prevederilor art. 16 alin. (3) Cod penal, este mai puțin gravă, de circumstanța atenuantă reținută în speță, de lipsa circumstanțelor agravante, luând în calcul vârsta inculpatei, instanța de apel a considerat că, în privința inculpatei Perelîghina Maria, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, este echitabilă stabilirea unei pedepse sub formă de 180 (una sută optzeci) ore de muncă neremunerată în folosul comunității. Cu referire la acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Marina Anna în sumă de 3000 lei cu titlul de prejudiciu moral, instanța de apel a reținut că probele administrate la dosar demonstrează cu certitudine comiterea de către Perelîghina Maria a faptei prejudiciabile stabilite de art. 287 alin. (1) Cod penal. Astfel, judecând în mod echitabil, pornind de la faptul că Marina Anna a avut suferințe fizice legate de actul de huliganism în raport cu aceasta (dureri de cap, de ochi), a fost umilită cu cuvinte injurioase în loc public unde era destul de aglomerat, astfel lezându-i-se onoarea și demnitatea, instanța de apel a considerat că instanța de fond întemeiat a stabilit suma de 3000 mii lei, ca fiind necesară și suficientă pentru compensarea oricărui prejudiciu de ordin moral, cauzat părții vătămate Marina Anna, prin infracțiunea constatată în prezenta sentință.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Pucas Ina în numele inculpatei, care, indicând temeiurile pentru casare prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12), 14) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei și pronunțarea unei hotărâri de achitare în privința Mariei Perelîghina, pe motiv că în acțiunile inculpatei lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii incriminate, invocând argumente identice celor indicate în cererea de apel (f.d. 54-57, vol. II).

La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, au depus referințe: - procurorul, care pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece temeiurile la care se referă recurentul nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezentei erori de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel, or, instanța de apel a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate în instanță, conform materialelor din dosar, air conținutul deciziei corespunde prevederilor art. 414, 417 Cod de procedură penală. - partea vătămată Marina Anna, care solicită inadmisibilitatea acestuia, pe motiv că decizia instanței de apel este legală și întemeiată.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat în baza materialelor din dosar, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, din următoarele considerente. 7 Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal atestă, că titularul acestuia invocă în calitate de temeiuri pentru casarea hotărârilor instanțelor de fond art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) și 14) Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii, 12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, și 14) Curtea Constituțională a recunoscut neconstituțională prevederea legii aplicate în cauza respectivă. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal reține că motivele – temeiurile de recurs invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, argumentând în acest context următoarele. Cu referire la temeiul de recurs indicat de recurent, prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal constată că, partea apărării nu a concretizat care din temeiurile prevăzute la norma menționată le pune la baza cererii de recurs și prin ce se confirmă aceste temeiuri, iar alegerea din oficiu de către instanța de recurs a temeiului din cele menționate este inadmisibilă și prin urmare, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu-și găsesc confirmare la examinarea cauzei în ordine de recurs ordinar. Cât ține de argumentele în susținerea temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, indicate de către avocatul Pucas Ina în numele inculpatei Perelîghina Maria, Colegiul penal indică că sunt declarative și nu pot fi acceptate, or, aceste argumente au fost obiect de dispută, atât în cadrul primei instanțe, cât și în cadrul instanței de apel, asupra căruia s-au formulat și s-au punctat minuțios și veridic răspunsuri asupra lor în sentința adoptată (f.d. 39-51, vol. II), cât și în decizia instanței de apel (f.d. 80-106, vol. II), pe care Colegiul penal le însușește. Ce ține de argumentele părții apărării referitor la nevinovăția inculpatei Perelîghina Maria, Colegiul penal atestă că, recurenta primordial își manifestă 8 dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța de apel și prima instanță, care în opinia sa nu confirmă vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii de huliganism, și că nu pot fi acceptate, din considerentul că aceste probe au fost apreciate de către prima instanță și instanța de apel prin coroborare între ele, astfel fiind demonstrată pe deplin vinovăția inculpatei, iar obiecțiile recurentei reprezintă doar opinia subiectivă greșită a acesteia. Or, Colegiul penal nu identifică vreun temei de a interveni prin prisma argumentelor invocate de recurentă în decizia instanței de apel, care este legală și întemeiată. Mai mult, se conchide că atât prima instanță cât și instanța de apel au apreciat probele prin prisma cerințelor stipulate în art. 101 Cod de procedură penală, expunându- se în decizie și în sentință cu privire la motivele respingerii argumentelor părții apărării și acceptării probelor prezentate de partea acuzării, respectând rigorile dictate de principiul contradictorialității stipulat în art. 24 Cod de procedură penală. La fel, din conținutul recursului ordinar declarat, reiese că recurenta face o proprie apreciere a probelor în temeiul cărora atât prima instanță cât și instanța de apel și-au întemeiat soluția, argumentându-și astfel propria versiune privind circumstanțele cauzei, susținând că probele administrate nu demonstrează vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii incriminate, iar Colegiul penal la acest capitol invocă că nu pot fi acceptate aceste versiuni, or contravin constatărilor corecte a instanțelor de fond în prezenta speță, prin care au fost respinse argumentele apelantei, concluzii ce au fost întemeiate just pe cumulul de probe examinat, verificat, descris și apreciat corect de prima instanță în sentință și de instanța de apel în decizia sa. Referitor la temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 12) și 14) Cod de procedură penală, invocate de către avocatul Pucas Ina în numele inculpatei, Colegiul penal nu se va expune, deoarece partea apărării doar a indicat în recurs temeiurile date fără a aduce careva argumente în susținerea acestora, astfel, se resping ca declarative și neîntemeiate. Concomitent, urmează de evidențiat faptul că argumentele invocate în recurs de către partea apărării au fost deja obiect de judecare în instanța de apel și aceasta, respectând prevederile art. 414–417 Cod de procedură penală, s-a pronunțat argumentat asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar careva noi argumente în recurs nu au fost indicate. În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea instanței de apel atacată sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul ordinar declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat. 9

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Pucas Ina în numele inculpatei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2021, în cauza penală în privința lui Perelîghina Maria Xxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 09 iunie 2022. Președinte: Toma Nadejda Judecători: Guzun Ion Catan Liliana 10