ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 09.06.2022

1ra-154/22 — art. 192/1 alin. 1, 264 alin. 5 CP

HOTĂRÂRE
09.06.2022
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 192/1 alin. 1, 264 alin. 5 CP
Temei legal
art. 427 alin.1 pct.10 CPP
Citează această cauză
1ra-154/22 — art. 192/1 alin. 1, 264 alin. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-154/22

1-21105240-01-1ra-01022022

Curtea Supremă de Justiție

13 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte: Toma Nadejda

Judecătorii: Diaconu Iurie și Boico Victor,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

către avocatul Cepoi Ina în numele inculpatului Onofraș Vasile, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din

20 octombrie 2021, în cauza penală în privința lui

Onofraș Vasilii xxxxx, născut la

xxxxx, originar din xxxxx, domiciliat în

xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 14.07.2021 – 22.07.2021;

Instanța de apel: 21.08.2021 - 20.10.2021;

Instanța de recurs: 01.02.2022 – 13.04.2022.

baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în procedura prevăzută

de art. 3641 Cod de procedură penală, Onofraș Vasilii a fost recunoscut vinovat

și condamnat în baza:

- art. 1921 alin. (1) Cod penal, la 1 (unu) 6 (șase) luni închisoare;

- art. 264 alin. (4) Cod penal, la 4 (patru) ani închisoare, cu anularea

dreptului de a conduce mijloace de transport.

Potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor

stabilite, i-a fost stabilită lui Onofraș Vasilii, pedeapsa definitivă sub formă de

5 (cinci) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

A fost dispusă încasarea din contul lui Onofraș Vasilii în beneficiul

statului suma de 1 262,26 (o mie două sute șaizeci și doi, 26) lei, cu titlu de

cheltuieli judiciare.

Onofraș Vasilii la 23 iunie 2021, aproximativ ora 23:30, aflându-se în stare de

ebrietate în s. Rădoaia, r-nul Sîngerei și folosindu-se de faptul că nu este

1

observat de cineva, pe ascuns a răpit automobilul de model „Ford Focus", cu

n/î xxxxx, ce îi aparține cet. Scutari Igor, care era parcat în preajma locuinței

sale, iar cheile acestuia fiind într-un loc accesibil.

În continuare, Onofraș Vasilii s-a folosit de acest automobil după

propriul plac, deplasându-se cu el pe drumul regional G-30 „Rădoaia-Sîngereii

Noi", în direcția s. Sîngereii Noi, r-nul Sîngerei, unde aproximativ la ora 04:00,

la o distanță de circa 3 km de la ieșirea din s. Rădoaia, nu s-a isprăvit cu

conducerea mijlocului de transport și ca rezultat, automobilul condus de el s-a

inversat.

Tot el, la 24 iunie 2021, fiind în stare de ebrietate produsă de alcool cu

grad avansat, având concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de

1,13 mg/l și fără a deține permis de conducere, după ce a răpit automobilul de

model „Ford Focus", cu n/î xxxxx, a urcat la volanul acestuia și se deplasa din

s. Rădoaia, r-nul Sîngerei, spre s. Sîngereii Noi. Automobilul era în stare

tehnică bună, care permitea deplasarea, fără careva pericol pentru

participanții la traficul rutier.

În continuare, aproximativ ora 04:00, Onofraș Vasilii, conducând

automobilul de modelul „Ford Focus", cu n/î xxxxx, pe drumul regional

G-30 „Rădoaia-Sîngereii Noi", care era uscat, din pietriș, pe drum din afara

localității, cu o viteză de circa 60 km/oră, ce în condițiile respective nu

garanta siguranța traficului, avându-i în calitate de pasageri, pe bancheta din

față, dreapta, pe concubina Pînzari Ana și pe bancheta din spate pe fiii

Pînzari Daniel, născut la 22 februarie 2018 și Pînzari Pavel, născut la

27 aprilie 2021, parcurgând o distanță de circa 3 km de la s. Rădoaia,

r-nul Sîngerei, în direcția s. Sîngereii Noi, a încălcat prevederile art. 3, 10

alin. (1) pct. b), 11 lit. b), 14 lit. a) și d), 42 pct. 2), 45 alin. (1) lit. a), b), d) și

alin. (2) al Regulamentului circulației rutiere, care îl obligau să respecte

regulile circulației, prin acțiunile sale să nu creeze prejudicii altor participanți

la trafic, să nu-i expună pericolului; să posede cunoștințe și dexteritatea

necesară de a conduce în siguranță vehiculul pe drum; în timpul deplasării să

poarte centura de siguranță și să se asigure că și pasagerii au cuplat centurile;

să conducă vehiculul în stare de ebrietate; să poarte convorbiri telefonice; în

afara localității; să conducă vehiculul cât mai aproape de marginea dreaptă a

carosabilului; să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză

stabilită, ținând permanent seama de starea psihofiziologică ce influențează

atenția și reacția, dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă

situațiile periculoase, condițiile rutiere și situația rutieră; în cazul în care în

limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el

trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol

siguranța traficului, nu s-a isprăvit cu conducerea unității de transport, a ieșit

pe contrasensul direcției sale de deplasare, a derapat de pe partea carosabilă

și ca rezultat autoturismul condus de el, s-a tamponat cu partea din față și

laterală dreapta de malul șanțului de scurgere, după care s-a inversat.

În rezultatul acestui accident rutier, pasagera Pînzari Ana, care nu avea

cuplată centura de siguranță, după tamponarea în malul șanțului de scurgere,

2

a fost aruncată din salon, după care strivită cu caroseria automobilului

inversat, fiindu-i cauzate astfel leziuni corporale sub formă de traumă

cranio-cerebrală deschisă, fractura oaselor bolții și bazei craniene, de la care a

decedat pe loc, pasagerului Pînzari Daniel i-au fost cauzate plagă contuză

planta dreaptă, excoriații gamba dreaptă, care se califică ca vătămări

corporale neînsemnate și pasagerului Pînzari Pavel, i-au fost cauzate leziuni

corporale sub formă de edem și hiperemie a țesuturilor moi a feței pe dreapta,

care se califică ca vătămări corporale neînsemnate.

Astfel, acțiunile lui Onofraș Vasilii au fost încadrate în baza art. 1921

alin. (1) Cod penal, adică răpirea mijlocului de transport fără scop de însușire și

în baza art. 264 alin. (4) Cod penal, adică încălcarea regulilor de securitate a

circulației, de către o persoană care conduce mijlocul de transport, încălcare ce

a cauzat din imprudență decesul unei persoane, săvârșită în stare de ebrietate.

sentința cu apel, solicitând casarea parțială a acesteia, în partea pedepsei

stabilite inculpatului și cheltuielilor judiciare, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care inculpatului Onofraș Vasilii să-i fie stabilită o

pedeapsă mai blândă, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei,

potrivit art. 90 Cod penal, și respingerea cererii privind încasarea cheltuielilor

judiciare în sumă de 1 262,26 lei.

În motivarea apelului a indicat că, Onofraș Vasilii se află în relații de

concubinaj și are doi copii minori la întreținere, a recunoscut vina și se căiește

sincer de cele săvârșite.

Astfel, a menționat partea apărării că pedeapsa stabilită inculpatului

este prea aspră și consideră că corectarea acestuia poate fi realizată și fără

privarea acestuia de libertate, întrucât Onofraș Vasilii a realizat cele săvârșite

și nu este o persoană periculoasă pentru societate.

Cu referire la soluția primei instanțe privind dispunerea încasării

cheltuielilor judiciare din contul inculpatului, partea apărării a indicat că

demonstrarea vinovăției este o sarcină a statului, iar cheltuielile suportate în

acest sens, nu pot fi puse în obligația persoanei, invocând apărarea și

prevederile art. 75 alin. (3) al Legii nr. 68 din 14 aprilie 2016 cu privire la

expertiza judiciară și statutul expertului judiciar, potrivit cărora, „în cauzele

penale, cheltuielile pentru efectuarea expertizei sunt suportate de către

ordonatorul expertizei judiciare din bugetul alocat”.

2021, a fost respins ca fiind nefondat apelul declarat și menținută fără

modificări sentința primei instanțe.

4.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat că,

sentința primei instanțe nu a fost contestată în partea stabilirii faptei și

încadrării juridice a acțiunilor inculpatului Onofraș Vasilii, partea apărării

invocând dezacordul cu pedeapsa stabilită inculpatului, sub aspectul asprimii

acesteia, considerând incidente speței prevederile art. 90 Cod penal, precum și

privitor la încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor de judecată.

3

Analizând circumstanțele cauzei prin prisma materialelor anexate la

dosar ce vizează faptele infracționale săvârșite de Onofraș Vasilii,

personalitatea acestuia și urmările prejudiciabile ale acțiunilor sale, instanța

de apel a concluzionat că prima instanță justificat a aplicat inculpatului

pedeapsa sub formă de închisoare, cu respectarea principiilor individualizării

pedepsei penale și a prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală.

Reținând prevederile art. 61, 75 Cod penal, instanța de apel a stabilit că

pedeapsa aplicată inculpatului Onofraș Vasilii de către prima instanță, sub

formă de închisoare, este în raport cu gravitatea faptelor comise – infracțiuni

mai puțin gravă și gravă, săvârșite cu intenție; caracteristica negativă a

inculpatului; personalitatea inculpatului care nu este la prima abatere de la

legea penală și anterior fiind condamnat pentru săvârșirea mai multor

infracțiuni, și anume – la 25 aprilie 2008, a fost încetată urmărirea penală în

privința lui Onofraș Vasilii, în baza art. 186 alin. (2) lit. c) Cod penal, din

motivul împăcării părților; la 12 iulie 2019, a fost încetată urmărirea penală în

privința lui Onofraș Vasilii, în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, din

motivul împăcării părților; la 01 noiembrie 2012 a fost condamnat prin

sentința Judecătoriei Sîngerei în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal, la 200 ore

muncă neremunerată în folosul comunității; la 09 octombrie 2020, a fost

condamnat prin sentința Judecătoriei Sîngerei, în baza art. 179 alin. (2) Cod

penal, la 160 ore muncă neremunerată în folosul comunității, iar pe parcursul

anilor 2017 – 2020, a săvârșit 17 contravenții, inclusiv de violență în familie,

injurie, ultragierea colaboratorului organelor de ocrotire a normelor de drept,

opunerea de rezistență, vătămarea integrității corporale, huliganism nu prea

grav, sustragerea în proporții mici din avutul proprietarului, neexecutarea

ordinului de restricție de urgență și consum de băuturi alcoolice în locuri

publice; din actele cauzei se atestă, că Onofraș Vasilii se află la evidența

medicului narcolog, cu diagnoza „tulburare mentală și de comportament

legate de abuzul de alcool agravat de organicitate cerebrală. Utilizare nocivă.

Sindrom psihopatiform”, nu se află la evidența medicului psihiatru, de la locul

de trai se caracterizează satisfăcător; referitor la atitudinea inculpatului față

de faptele săvârșite și procesul desfășurat – acesta a recunoscut vina și a

solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată, fapt ce a găsit reflectare

asupra termenului de examinare a cauzei; circumstanțe atenuante – căința

sinceră; circumstanțe agravante – săvârșirea infracțiunii de către o persoană

care se afla în stare de ebrietate (pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 1921 alin. (1) Cod penal) și săvârșirea infracțiunii de către o persoană care

anterior a fost condamnată pentru o infracțiune similară (pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal).

Prin urmare, instanța de apel a conchis că inoportunitatea aplicării unei

pedepse condiționate rezultă din categoria, caracterul și numărul de

infracțiuni săvârșite de Onofraș Vasilii, precum și din consecințele survenite și

anume, decesul concubinei în rezultatul accidentului rutier, iar ținând cont că

acesta anterior a mai fost condamnat de două ori la pedepse neprivative, iar

de două ori s-a încetat urmărirea penală din motive de nereabilitare, se poate

4

conchide că inculpatul nu a tras careva concluzii, continuând și fiind predispus

de a leza valorile sociale ocrotite prin legea penală.

Astfel, referitor la argumentele părții apărării cu privire la asprimea

pedepsei aplicate inculpatului Onofraș Vasilii, instanța de apel le-a apreciat ca

fiind nefondate, or, la stabilirea pedepsei penale, prima instanță a ținut cont de

prevederile legale în acest sens.

Cu referire la dezacordul părții apărării privind încasarea din contul

inculpatului Onofraș Vasilii a cheltuielilor de judecată, instanța de apel a

precizat că soluția pronunțată de către prima instanță asupra cheltuielilor

judiciare, a fost luată cu respectarea prevederilor legale ce reglementează acest

aspect și anume art. 227-229 Cod de procedură penală, precum și modificările

din 09 februarie 2018, operate în legea procesual-penală și cadrul conex

acesteia, în partea ce ține de plata pentru efectuarea expertizelor judiciare, prin

care a fost exclusă prevederea legală care expres stipula, la art. 143 alin. (2)

Cod de procedură penală, că plata pentru expertizele judiciare efectuate în

cazurile prevăzute la alin. (1) se face din contul bugetului de stat.

În acest context, instanța de apel a conchis, că cheltuielile judiciare în

sumă de 1 262,26 lei, încasate din contul inculpatului, au fost suportate pentru

efectuarea expertizelor judiciare medico-legale.

concret prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, contestă

hotărârea instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care inculpatului Onofraș Vasilii să-i fie stabilită o

pedeapsă mai blândă.

În argumentarea recursului partea apărării menționează, că instanțele

de fond urmau să aplice o reducere mai mare a termenului din pedeapsa

prevăzută pentru infracțiunile incriminate inculpatului.

Astfel, susține că instanțele de fond au interpretat eronat legea, au

trecut în mod superficial asupra circumstanțelor cauzei, fără a intra în esență

și a da apreciere corespunzătoare pretențiilor formulate la caz, în raport cu

materialul probator și normele de drept ce reglementează acest aspect.

Prin urmare, partea apărării consideră că menținerea unei pedepse

privative de libertate nu este un temei de reeducare, or, persoana poate să ia o

atitudine negativă față de societate. Mai mult, precizează că inculpatul are la

întreținere un copil minor.

pledând pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

În opinia procurorului, instanța de apel nu a comis erori de drept în

raport cu motivele invocate de recurent, iar decizia instanței de apel conține

motive clare și legale pe care se întemeiază soluția.

materialelor din dosar, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

acestuia, din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

5

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în

drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că este

vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute

de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie

invocate de recurent.

Din conținutul recursului declarat în cauză, rezultă că apărarea nu

invocă un temei concret din cele prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, însă Colegiul penal constată că recurentul invocă

dezacordul cu decizia instanței de apel sub aspectul individualizării pedepsei

penale stabilite inculpatului Onofraș Vasilii, susținând că acestuia urmează

să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă întrucât inculpatul și-a recunoscut

vinovăția și cauza a fost examinată conform art. 3641 Cod de procedură

penală, argumente care se subscriu temeiului pentru casarea deciziei instanței

de apel prevăzut la pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care

stabilește, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile,

când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Sub aspectul temeiului de casare menționat, Colegiul penal atestă că

apărarea consideră că inculpatului Onofraș Vasilii, i-a fost stabilită o pedeapsă

prea aspră, însă analizând argumentele menționate în raport cu

circumstanțele cauzei, instanța de recurs le apreciază ca neîntemeiate și

pasibile respingerii din următoarele motive.

Prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele

(regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de

judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în

parte.

Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare

în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei

penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii

săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează

sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i

se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia

persoana se declară vinovată.

Conform prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură

de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a

condamnatului, și respectiv la rândul său are drept scop restabilirea echității

sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni atât din partea ultimului, cât și a altor persoane.

Totodată, conform prevederilor art. 75 Cod penal, persoanei

recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă

6

echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal în strictă

conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia. La stabilirea categoriei

și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei, care atenuează ori agravează răspunderea, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de

condițiile de viață ale familiei acestuia.

Așadar, instanța de recurs reamintește, că categoriile pedepselor

aplicate persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal într-o anumită

consecutivitate: de la cea mai blândă - amendă, până la cea mai aspră -

detențiune pe viață.

În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, o

pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru

săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai

blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului

pedepsei.

Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască

acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o

infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii

respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la

stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.

Din materialele cauzei rezultă că prin sentința primei instanțe, Onofraș

Vasilii o fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 1921 alin. (1) Cod

penal, la 1 an 6 luni închisoare, și în baza art. 264 alin. (4) Cod penal, la 4 ani

închisoare, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, iar

potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, i s-a stabilit lui Onofraș Vasilii pedeapsa

definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu anularea

dreptului de a conduce mijloace de transport, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis, fiind dispusă și încasarea din contul lui

Onofraș Vasilii în beneficiul statului, suma de 1 262,26 lei, cu titlu de cheltuieli

judiciare, soluție care a fost menținută și de către instanța de apel.

La examinarea cauzei, instanța de apel a conchis, că prima instanță a

ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, la stabilirea pedepsei

inculpatului Onofraș Vasilii, pedeapsa fiind aplicată în corespundere cu

prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, în limitele sancțiunii

prevăzute de infracțiunea incriminată.

Astfel, dispunând menținerea soluției primei instanțe de aplicare a

pedepsei cu închisoare lui Onofraș Vasilii, instanța de apel a stabilit că

analizând circumstanțele cauzei, prin prisma materialelor anexate la dosar ce

vizează faptele infracționale comise de Onofraș Vasilii, personalitatea acestuia

și urmările prejudiciabile ale acțiunilor sale, prima instanță just a aplicat

inculpatului pedeapsa sub formă de închisoare, cu respectarea principiilor

individualizării pedepsei penale și prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de

procedură penală.

7

Prin urmare, referitor la alegațiile apărării privind aplicarea

prevederilor art. 90 Cod penal, în privința inculpatului Onograș Vasilii,

Colegiul penal conchide că instanța de apel corect le-a apreciat ca fiind

nefondate, reținând în acest sens că pedeapsa aplicată inculpatului

Onofraș Vasilii de către prima instanță, sub formă de închisoare, este în raport

cu gravitatea faptelor comise de către acesta, luând în considerație că

infracțiunile săvârșite fac parte din categoria celor mai puțin grave și grave, că

acestea au fost comise cu intenție; faptul că inculpatul se caracterizează

negativ; personalitatea inculpatului care nu este la prima abatere de la legea

penală și că anterior a fost condamnat pentru săvârșirea mai multor

infracțiuni, și anume – la 25 aprilie 2008, a fost încetată urmărirea penală în

privința lui Onofraș Vasilii, în baza art. 186 alin. (2) lit. c) Cod penal, din

motivul împăcării părților; la 12 iulie 2019, a fost încetată urmărirea penală în

privința lui Onofraș Vasilii, în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, din

motivul împăcării părților; la 01 noiembrie 2012 a fost condamnat prin

sentința Judecătoriei Sîngerei în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal, la 200 ore

muncă neremunerată în folosul comunității; la 09 octombrie 2020, a fost

condamnat prin sentința Judecătoriei Sîngerei, în baza art. 179 alin. (2)

Cod penal, la 160 ore muncă neremunerată în folosul comunității; faptul că pe

parcursul anilor 2017 – 2020, inculpatul a săvârșit 17 contravenții, inclusiv de

violență în familie, injurie, ultragierea colaboratorului organelor de ocrotire a

normelor de drept, opunerea de rezistență, vătămarea integrității corporale,

huliganism nu prea grav, sustragerea în proporții mici din avutul

proprietarului, neexecutarea ordinului de restricție de urgență și consum de

băuturi alcoolice în locuri publice; că Onofraș Vasilii se află la evidența

medicului narcolog, cu diagnoza „tulburare mentală și de comportament

legate de abuzul de alcool agravat de organicitate cerebrală. Utilizare nocivă.

Sindrom psihopatiform”; de faptul că nu se află la evidența medicului

psihiatru; de la locul de trai se caracterizează satisfăcător; precum și

atitudinea inculpatului față de faptele săvârșite și procesul desfășurat, care a

recunoscut vina și a solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată; că

în calitate de circumstanțe atenuante, s-a stabilit căința sinceră, iar

circumstanțe agravante – săvârșirea infracțiunii de către o persoană care se

afla în stare de ebrietate (pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 1921

alin. (1) Cod penal) și săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior

a fost condamnată pentru o infracțiune similară (pentru săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal).

Colegiul penal amintește, că raționamentul de aplicare a prevederilor

art. 90 Cod penal, are la origine persoana și comportamentul acesteia până la

săvârșirea infracțiunii, atitudinea și modul de manifestare a infractorului în

fazele de urmărire penală și de judecare a cauzei, cum vinovatul își apreciază

fapta social periculoasă încă de la momentul descoperirii ei, și anume:

conduita bună a infractorului; stăruința depusă pentru a înlătura rezultatul

infracțiunii sau pentru a repara paguba cauzată, comportarea sinceră în cursul

procesului.

8

Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei de către instanța de

judecată, într-un caz concret, se face în raport cu gravitatea infracțiunii

săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după

următoarele criterii: împrejurările și modul de săvârșire a infracțiunii, precum

și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura

și gravitatea rezultatului produs sau a altor consecințe ale infracțiunii; motivul

săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care

constituie antecedentele penale ale infractorului; conduita după săvârșirea

faptei și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de

sănătate, situația familială și socială etc.

Sub aspectul prevederilor legale citate, Colegiul penal statuează că

pedeapsa este echitabilă atunci când ea impune infractorului lipsuri și

restricții ale drepturilor sale, proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite

și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și

intereselor victimei, statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune.

Mai mult, pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a

contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea

condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către

condamnat, precum și de alte persoane.

Subsidiar, Colegiul penal consideră că sunt neîntemeiate și argumentele

apărării cu privire la aplicarea unei reduceri mai mare a termenului din

pedeapsa prevăzută pentru infracțiunile incriminate inculpatului, întrucât

Onofraș Vasilii se căiește sincer de cele săvârșite.

Aceasta deoarece ținând cont de faptul, că examinarea cauzei a avut loc

pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală conform procedurii

prevăzute de art. 3641 Cod de procedură penală, iar inculpatul a recunoscut

vina și nu a solicitat să fie administrate probe noi, astfel încât instanța a

concluzionat că din probele administrate rezultă că faptele inculpatului sunt

constatate și că sunt suficiente date cu privire la persoana inculpatului pentru

a permite stabilirea unei pedepse, prin urmare, inculpatul Onofraș Vasilii, a

beneficiat de reducerea pedepsei cu 1/3 a limitelor de pedeapsă.

Așadar, Colegiul penal reține, că instanțele de fond, individualizând

pedeapsa inculpatului au ținut cont de prevederile legale expuse supra și au

motivat aplicarea față de inculpat a pedepsei închisorii, în baza tuturor

circumstanțelor constatate în speță, determinante pentru stabilirea pedepsei,

și prin urmare, instanța de recurs consideră, că instanțele corect au

concluzionat că o pedeapsă privativă de libertate, va asigura scopul pedepsei,

din care motiv nu pot fi reținute argumentele recurentului privind aplicarea

unei pedepse mai blânde în privința inculpatului Onofraș Vasilii.

În contextul celor expuse mai sus, Colegiul penal conchide, că pedeapsa

aplicată inculpatului este una corectă, deoarece la stabilirea acesteia au fost

respectate exigențele legii, iar argumentele recursului în acest sens sunt

neîntemeiate, impunându-se soluția inadmisibilității recursului, ca fiind vădit

neîntemeiat.

9

penală, Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul

Cepoi Ina în numele inculpatului Onofraș Vasile, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 20 octombrie 2021, în cauza penală în privința

lui Onofraș Vasilii xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 09 iunie 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecătorii Diaconu Iurie

Boico Victor

10

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2021-04-08
0,95
1ra-234/2021 — art. 264-1 alin. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-234/2021 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 10 martie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componenţa: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, examinând, fă
CSJ 2021-07-29
0,94
1ra-604/2021 — art.264 alin.3, lit. a CP
Dosarul nr. 1ra-604/2021 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 09 iunie 2021 mun. Chişinău Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componenţa: Preşedinte –Timofti Vladimir, Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, examinând, fără
CSJ 2022-05-19
0,94
1ra-2044/2021 — art. 264 alin. 3, lit. a CP
Dosarul nr. 1ra-2044/2021 1-21009131-01-1ra-08102021 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 23 martie 2022 mun. Chişinău Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componenţa: Președinte – Toma Nadejda, Judecători – Boico Victor, Dia
CSJ 2022-07-22
0,94
1ra-631/2022 — art. 264/1 alin. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-631/2022 1-21065961-01-1ra-22042022 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 15 iunie 2022 mun. Chişinău Colegiul Penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Nadejda Toma, Judecători Iurie Diaconu, Victor B
CSJ 2022-08-24
0,94
1ra-752/2022 — art. 264 alin. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-752/2022 1-21105415-01-1ra-18052022 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 02 august 2022 mun. Chişinău Colegiul Penal lărgit în componenţa: preşedinte Nadejda TOMA judecători Liliana CATAN Iurie DIACONU
Sursă