1ra-314/2022 — art. 145 alin. 2 lit. j CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 145 alin. 2 lit. j CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 4, 5 CPP
1ra-314/2022 — art. 145 alin. 2 lit. j CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 1ra-314/2022
1-21046963-01-1ra-01032022
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
20 aprilie 2022 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Cobzac Elena și Plămădeală Ghenadie
a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către
Carabulea Elena - reprezentant legal al lui Carabulea Xxxxx, prin care se solicită
casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 21 decembrie 2021, în
cauza privindu-l pe
Carabulea Xxxxx Xxxxx, născut la xxxxx,
originar și domiciliat în Xxxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 21.07.2021 – 23.09.2021;
Instanța de apel: 18.10.2021 – 21.12.2021;
Instanța de recurs ordinar: 01.03.2022 – 20.04.2022.
Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul
penal al Curții Supreme de Justiție,
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul Central din 23 septembrie 2021, s-a
constatat că Carabulea Xxxxx a comis fapta prevăzută de art. 145 alin. (2) lit. j) Cod
penal.
Carabulea Xxxxx a fost absolvit de răspunderea penală pentru fapta prevăzută
de art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal, pe motiv că a fost săvârșită în stare de
iresponsabilitate.
În temeiul art. 99 Cod penal, s-a aplicat în privința lui Carabulea Xxxxx măsura
de constrângere cu caracter medical, sub formă de internarea lui în instituție
psihiatrică la tratament prin constrângere cu supraveghere riguroasă, în cadrul IMSP
SCP. Internarea lui Carabulea Xxxxx în instituție psihiatrică s-a pus în sarcina IP
Edineț.
Cheltuielile de judecată în sumă de 104355,61 (una sută patru mii trei sute
cincizeci și cinci) lei au fost trecute în contul statului.
Prin sentință instanța s-a expus asupra corpurilor delicte.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Carabulea Xxxxx,
1
aproximativ în perioada cuprinsă de la data de 23 martie 2021-26 martie 2021, data
concretă nefiind stabilită, aflându-se în gospodăria situată în mun. Edineț, str.
Xxxxx, la domiciliul rudei sale Carabulea Iuri, a. n. Xxxxx, care este în vecinătate
cu domiciliul său, ca rezultat al unui conflict cu ultimul, din motive nestabilite a luat
un cuțit și i-a aplicat acestuia mai multe lovituri brutale cu deosebită cruzime, în
regiunile vitale ale corpului, și anume în cap, abdomen, cutia toracică regiunea inimii
și pulmonilor, după care l-a apucat și transportat într-o gospodărie abandonată
situată în mun. Edineț, str. Xxxxx, unde l-a lăsat într-o construcție auxiliară. În
rezultatul leziunilor corporale grave obținute, cet. Carabulea Iuri, a decedat.
Sentința menționată a fost atacată cu apel de către reprezentantul legal
Carabulea Elena al lui Carabulea Xxxxx, prin care a solicitat admiterea apelului,
casarea sentinței Judecătoriei Edineț, sediul Central din 23.09.2021 în privința lui
Carabulea Xxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei în prima instanță din motivul
necesității audierii inculpatului și martorilor apărării.
În argumentarea cererii de apel a invocat următoarele argumente:
- instanța de fond a admis erori de drept, deoarece nu s-a aplicat corect legea la
faptele reținute prin hotărârea atacată și a fost constatată nerespectarea dispozițiilor
de drept formal și material;
- a considerat că atât procuratura, cât și instanța de fond, greșit au calificat
faptele incriminate lui Carabulea Xxxxx, deoarece acesta nu a recunoscut nici una
din faptele incriminate la urmărirea penală, nefiind audiat de către organul de
urmărire penală și instanța de judecată. Instanța de fond nu a audiat nici un martor
al apărării, bazându-se numai pe declarațiile unui singur martor - reprezentantul legal
al victimei;
- însăși Carabulea Xxxxx, precum și reprezentantul legal - Carabulea Elena
(mama acestuia), nu sunt de acord cu starea de fapt stabilită de prima instanță,
precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor lui, și critică sentința din 23.09.2021,
astfel considerând-o neîntemeiată, sub aspectul calificării acțiunilor și încadrării
acestora ca infracțiune;
- a considerat că instanța de fond, abuziv a respins demersul apărării privind
admiterea și audierea în calitate de martori a cet. Carabulea Aurel și Carabulea
Alexandru, care s-au prezentat în instanța de judecată;
- reprezentantul legal - Carabulea Elena a considerat, că soluția instanței de
fond este neîntemeiată, la adoptarea căreia nu s-a ținut cont în deplină măsură de
dispozițiile art. 3 alin. (1) Cod penal. Instanța de judecată nu a ținut cont în deplină
măsură de dispozițiile art. 7 alin. (1) Cod penal, precum și nu a ținut cont de
dispozițiile art. 50 Cod penal;
- a susținut, că temeiurile indicate în cererea de apel sunt aplicabile din punct
de vedere al prezenței erorilor de drept, fapt ce permite solicitarea de a admite apelul,
cu casarea sentinței instanței de fond, cu remiterea dosarului penal către prima
2
instanță, la o nouă rejudecare, din motiv că Carabulea Xxxxx nu a fost citat în ședința
instanței de fond, fapt ce constituie temei de rejudecare a cauzei.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 21 decembrie 2021,
a fost respins ca nefondat apelul declarat de reprezentantul legal al lui Carabulea
Xxxxx, Carabulea Elena, fiind menținută fără modificări sentința contestată.
4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a considerat, că argumentele
aduse de către reprezentantul lui Carabulea Xxxxx - Carabulea Elena în cererea de
apel sunt lipsite de temei și nu corespund stării de fapt, întrucât instanța de fond, în
conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a verificat complet,
sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei. Instanța a dat probelor
administrate o apreciere legală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,
utilității și veridicității lor, corect ajungând la concluzia privind comiterea de către
Carabulea Xxxxx a faptei prevăzute la art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal.
Vinovăția lui Carabulea Xxxxx se confirmă prin probele acumulate pe dosar,
cercetate în cadrul ședințelor de judecată a instanței de fond și celei de apel.
De către instanță au fost corect calificate acțiunile lui Carabulea Xxxxx după
indicii de calificare a art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal, după indicii calificativi -
omorul unei persoane, săvârșit cu o deosebită cruzime.
Instanța de apel a reținut, că prima instanță întemeiat a apreciat critic declarațiile
reprezentantului legal - Carabulea Elena, prin care a indicat că consideră că nu
Xxxxx se face vinovat de omorul lui Carabulea Iuri, acestea fiind expuse cu scop de
apărare a lui Carabulea Xxxxx, întrucât vinovăția acestuia este pe deplin dovedită
prin declarațiile succesorului părții vătămate Goga Mariana, precum și prin probele
scrise acumulate de organul de urmărire penală și anexate la materialele cauzei, care
au fost pe deplin apreciate de către instanța de fond și care just au dus la adoptarea
soluției primei instanțe privind comiterea de către Carabulea Xxxxx a faptei
prevăzute la art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal.
Cu referire la legalitatea și temeinicia sentinței, instanța de apel a considerat că
prima instanță just a pus la baza sentinței de condamnare declarațiile succesorului
părții vătămate Goga Mariana, cât și probele scrise studiate în prima instanță și
instanța de apel, care întru totul coroborează cu declarațiile menționate descrise în
decizia instanței de apel la f. d. 214-218, vol. II.
Instanța de apel a menționat că probele indicate formează un ansamblu probator
al faptului că Carabulea Xxxxx a comis omorul cu deosebită cruzime al părții
vătămate Carabulea Iuri și combat argumentele reprezentantului Carabulea Elena,
precum că Carabulea Xxxxx nu a omorât victima.
Instanța de apel a considerat justă soluția instanței de fond de constatare a
faptului comiterii de către Carabulea Xxxxx a faptei prevăzute la art. 145 alin. (2)
lit. j) Cod penal, totodată instanța de fond corect a motivat că respinge poziția
reprezentantului Carabulea Elena care a negat faptul comiterii omorului de către
3
Carabulea Xxxxx, declarații pe care le-a apreciat ca o formă de apărare a acestuia.
Afirmațiile reprezentantului legal Carabulea Elena de nerecunoaștere a vinei sunt
combătute prin materialele cauzei, probele cercetate, care demonstrează contrariul,
și anume că Carabulea Xxxxx a comis fapta incriminată.
Reieșind din cele expuse, instanța de apel a conchis că este nefondată solicitarea
părții apărării expusă în instanța de apel privind achitarea cet. Carabulea Xxxxx de
sub învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. j) Cod
penal, fără invocarea unor motive de drept, din aceste motive argumentele invocate
de apelant și avocat privind achitarea ultimului nu pot fi reținute și au fost respinse
în tot, deoarece probele cercetate în cumul confirmă deplin faptele stabilite de
instanța de fond și temeiuri de intervenire a instanței de apel în aspectul propus nu
sunt.
Instanța de apel a menționat că faptul comiterii omorului de către Carabulea
Xxxxx se confirmă prin declarațiile succesorului părții vătămate Goga Mariana, care
a relatat în instanța de fond, că a presupus că Xxxxx se face vinovat de omorul lui
Iuri, deoarece prietena celui din urmă i-a comunicat că cei doi se află în relații ostile.
Iuri se temea de Xxxxx și acest lucru era vizibil, îl primea la el acasă deoarece îi era
frică de el. Așadar, declarațiile succesorului părții vătămate denotă că între
Carabulea Xxxxx și partea vătămată existau relații ostile, iar partea vătămată avea
frică față de acesta.
Unele din probele care în mod incontestabil demonstrează săvârșirea omorului
părții vătămate Carabulea Iuri de către Carabulea Xxxxx sunt procesele-verbale de
cercetare la fața locului a gospodăriilor ce aparțin lui Carabulea Iuri și Carabulea
Elena.
Potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului din 26 martie 2021,
cercetarea la fața locului a fost efectuată în mun. Edineț, str. Xxxxx, în gospodăria
ce-i aparține lui Iuri Carabulea. În timpul cercetării la fața locului au fost depistate
și ridicate cioburi de sticlă de la oglindă și un cui metalic cu urme de culoare brună,
asemănătoare cu sângele.
Concomitent, potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului din data de
29 martie 2021, cercetării la fața locului a fost supusă gospodăria Elenei Carabulea,
situată în mun. Edineț, str. Pescarilor nr. 30, în timpul cercetării la fața locului, din
gospodăria cet. Carabulea Elena, au fost depistate și ridicate mai multe obiecte,
precum și cuie identice celui găsit în gospodăria lui Carabulea Iuri.
Rapoartele de expertiză dispuse de organul de urmărire penală și efectuate
ulterior au confirmat, că urmele de culoare brună, asemănătoare cu sângele, depistate
pe maioul și adidașii care aparțin lui Carabulea Xxxxx, constituie urme de sânge
care pot proveni de la partea vătămată, precum și faptul că unele din leziunile
depistate la partea vătămată au fost provocate prin lovituri cu cuiul depistat la
cercetarea gospodăriei lui Carabulea Iuri, și care sunt identice cu cuiele depistate în
4
cadrul cercetării gospodăriei lui Carabulea Elena, în care locuia Carabulea Xxxxx.
Instanța de apel a menționat că din raportul de expertiză judiciară nr.
202105O0110 din 20 mai 2021 rezultă că, sângele cet. Carabulea Xxxxx se atribuie
grupei Abeta/A(II), cu antigenul asociat H. Sângele cet. Carabulea Iuri se atribuie
grupei Oalfa, beta/O(I). În fragmentele și spălăturile din petele examinate de pe
chiron, ridicat din gospodăria cet. Carabulea Iuri, maiou, adidași ridicate din
gospodăria lui Carabulea Elena, a fost depistat sânge uman și constatat antigenul H.
Așadar, sângele din aceste pete a provenit de la persoană/persoane cu grupa sanguina
0 alfa, beta, după cum este cet. Carabulea Iuri.
În așa mod, prezența petelor de sânge pe maioul și adidașii care aparțin lui
Carabulea Xxxxx confirmă în mod cert faptul că anume el a comis omorul părții
vătămate Carabulea Iuri.
Totodată, instanța de apel a menționat că instanța de fond legal și întemeiat a
statuat, că potrivit art. 499 alin. (1) Cod de procedură penală, dacă consideră dovedit
faptul că persoana în cauză a săvârșit o faptă prejudiciabilă, prevăzută de legea
penală, în stare de iresponsabilitate sau că această persoană, după ce a săvârșit
infracțiunea, s-a îmbolnăvit de o boală psihică cronică, care o face să nu-și dea seama
de acțiunile sale sau să nu le poată dirija, instanța de judecată adoptă, conform art.23
din Codul penal, fie o sentință de absolvire a acestei persoane de pedeapsă sau, după
caz, de răspundere penală, fie de liberare de pedeapsă și de aplicare față de ea a unor
măsuri de constrângere cu caracter medical, indicând care anume din ele trebuie
aplicată, sau o sentință de încetare a procesului și de neaplicare a unor astfel de
măsuri în cazurile când, prin caracterul faptei săvârșite și starea sănătății sale,
persoana nu prezintă pericol pentru societate și nu are nevoie de tratament forțat.
În astfel de cazuri, instanța anunță despre bolnav organele de ocrotire a sănătății.
Instanța de apel a reținut că instanța de fond, la absolvirea lui Carabulea Xxxxx
de răspundere penală și aplicarea măsurilor de constrângere cu caracter medical,
întemeiat s-a condus de concluzia din raportul de expertiză judiciară nr.
202136S0031 din 2 iunie 2021, prin care s-a constatat că în timpul comiterii
infracțiunii ce i se impută, cet. Carabulea Xxxxx de maladie psihică cronică de
etiologie endogenă nu suferea, dar manifesta o stare patologică delirantă, persistentă,
de intensitate psihotică: „Tulburare delirantă organică”, stare psihotică care-l priva
de capacitatea de a-și dea seama de acțiunile sale, deci conform stării psihice ultimul
nu putea dirija cu acțiunile sale, nu putea acționa cu discernământ, din care
considerente Carabulea Xxxxx urmează să fie recunoscut iresponsabil de fapta ce i
se impută.
Astfel, deoarece potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 202136S0031 din 2
iunie 2021, s-a constatat că la momentul comiterii infracțiunii ce i se incriminează
lui Carabulea Xxxxx, acesta suferea de stare patologică delirantă, persistentă, de
intensitate psihotică: „Tulburare delirantă organică”, stare psihotică care-l priva de
5
capacitatea de a-și dea seama de acțiunile sale, deci conform stării psihice ultimul
nu putea dirija cu acțiunile sale, nu putea acționa cu discernământ, fiind recunoscut
iresponsabil, iar în prezent conform stării sale psihice prezintă pericol pentru
societate, este lipsit complet de atitudinea critică față de starea sa a sănătății și
comportament, necesită un tratament prin constrângere în instituția psihiatrică cu
regim riguros de supraveghere, instanța de judecată just a considerat necesar de a-l
absolvi pe Carabulea Xxxxx de răspunderea penală pentru săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal și a aplica față de el măsuri de
constrângere cu caracter medical cu internarea într-o instituție psihiatrică cu regim
riguros de supraveghere.
Subsecvent celor indicate mai sus, instanța de apel a considerat declarative
alegațiile apelului privind casarea sentinței și dispunerea rejudecării în instanța de
fond, instanța de apel constatând lipsa temeiurilor de fapt și de drept pentru remiterea
cauzei în instanța de fond la o nouă judecare în fond.
În apelul declarat, reprezentantul legal al lui Carabulea Xxxxx a solicitat
remiterea dosarului penal către prima instanță, la o nouă judecare, din motiv că
ultimul nu a fost citat în ședința instanței de fond, ceea ce în opinia apelantului
constituie temei de rejudecare a cauzei.
Totodată, privitor la examinarea cauzei în lipsa lui Carabulea Xxxxx, instanța de
fond în sentința adoptată just a reținut, că Carabulea Xxxxx în ședința de judecată
nu a fost prezent și nu a fost audiat, potrivit art. 493 alin. (1) Cod de procedură
penală, fiind reprezentat de către Carabulea Elena și avocatul Gordilă Vitalie,
instanța considerând posibilă examinarea cauzei în lipsa acestuia, deoarece conform
concluziei din raportul de expertiză judiciară nr.202136S0031 din 02 iunie 2021, s-
a constatat că, în timpul infracțiunii ce i se impută, Carabulea Xxxxx manifesta o
stare patologică delirantă, persistentă, de intensitate psihotică „Tulburare delirantă
organică”, stare psihotică care-l priva de capacitatea de a-și da seama de acțiunile
sale, deci conform stării psihice, ultimul nu putea dirija cu acțiunile sale, nu putea
acționa cu discernământ, ultimul prezintă pericol pentru societate, este lipsit complet
de atitudinea critică față de starea sa a sănătății și comportament.
Conform stării psihice cet. Carabulea Xxxxx nu poate să se prezinte în fața
organului de urmărire penală și judecată, nu este capabil să perceapă just
împrejurările ce au importanță pentru procesul penal și nu este apt de a depune
declarații despre ele.
Drept consecință, prima instanță just a dispus judecarea cauzei penale în lipsa lui
Carabulea Xxxxx, interesele căruia au fost reprezentate de către Carabulea Elena și
avocatul Gordilă Vitalie. Din aceleași considerente a fost imposibilă participarea și
audierea lui Carabulea Xxxxx în ședința instanței de apel, fiind respins demersul
părții apărării în acest sens.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către Carabulea
6
Elena – reprezentant legal al lui Carabulea Xxxxx, prin care indicând temeiurile
prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 4), 5) Cod de procedură penală, solicită casarea
deciziei atacate, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în alt
complet de judecată.
În motivarea cererii de recurs recurenta indică următoarele:
- lui Carabulea Xxxxx îi este încălcat dreptul prevăzut de art.4, 16, 20, 21 al
Constituție RM, art.5 al Convenției ONU, art.6 alin.(1), (3) lit. a), b), c) CEDO prin
faptul că Carabulea Xxxxx și reprezentantul legal Carabulea Elena au solicitat
instanței de fond și de apel de a fi audiat Carabulea Xxxxx cât și martorii apărării,
însă acest drept a fost refuzat de către instațele de judecată motivând conform
raportului de expertiză judiciară din 02.06.2021 nr. 2021363S0031 (f.d.50-60) este
declarat iresponsabil;
- judecata a avut loc fără participarea procurorului, inculpatului, precum și a
apărătorului, interpretului și traducătorului, când participarea lor era obligatorie
potrivit legii – temei prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 4) Cod de procedură penală;
- cauza a fost judecată în primă instanță sau în apel fără citarea legală a unei părți
sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța
despre această imposibilitate - temei prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de
procedură penală.
Pe marginea recursului declarat, procurorul a depus referință prin care a
solicitat inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri
legale.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport
cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea
acestuia, din următoarele considerente.
Potrivit dispoziției art.432 alin. (2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în
cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art.422 Cod de procedură penală, recursul împotriva
deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la
data pronunțării deciziei.
În speță se constată, că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat
recurs ordinar în termen.
Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar
examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de
procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de
recurent.
Recurenta în recursul său invocă prevederile art. 427 alin. (1) pct. 4) și 5) Cod
de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse
7
recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în
cazul când judecata a avut loc fără participarea procurorului, inculpatului, precum și
a apărătorului, interpretului și traducătorului, când participarea lor era obligatorie
potrivit legii și cauza a fost judecată în prima instanță sau în apel fără citarea legală
a unei părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a
înștiința instanța despre această imposibilitate.
Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține
că temeiurile invocate de recurentă nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor
cauzei, invocând în acest context următoarele.
Referitor la argumentele recurentei privind examinarea de către instanța de apel
a cauzei în lipsa inculpatului și că inculpatul nu a fost legal citat, temeiuri prevăzute
la pct. 4) și pct. 5) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal le
consideră neîntemeiate și declarative, or conform concluziei din raportul de
expertiză judiciară nr.202136S0031 din 02 iunie 2021, s-a constatat că în timpul
infracțiunii ce i se impută lui Carabulea Xxxxx, acesta suferea de stare patologică
delirantă, persistentă, de intensitate psihotică: „Tulburare delirantă organică”, stare
psihotică care-l priva de capacitatea de a-și da seama de acțiunile sale, nu putea
acționa cu discernământ, ultimul prezenta pericol pentru societate, fiind recunoscut
iresponsabil.
Prin urmare, Carabulea Xxxxx conform stării psihice stabilite nu poate să se
prezinte în fața organului de urmărire penală și în fața instanței de judecată și instanța
drept consecință întemeiat a dispus judecarea cauzei în lipsa acestuia, interesele
căruia au fost reprezentate de către Carabulea Elena și avocatul Gordilă Vitalie.
Totodată, asupra acestui argument instanța de apel s-a expus motivat și detaliat
în decizia sa la f. d. 223, pe care instanța de recurs îl însușește.
La fel, argumentul precum că instanțele judecătorești inferioare ilegal au refuzat
audierea martorilor apărării, Colegiul penal îl consideră neîntemeiat, or instanța de
judecată corect s-a expus că martorii respectivi nu au tangență cu prezenta cauză
penală, iar declarațiile acestora nu vor elucida în nici un mod circumstanțele cauzei.
Cu atât mai mult, că în ședința instanței de apel, partea apărării la fel a solicitat
reluarea cercetării judecătorești pentru a audia pe Carabulea Xxxxx și martorul
Carabulea Alexandru, demers care a fost respins, din motiv că potrivit raportului de
expertiză judiciară ultimul este iresponsabil și nu este posibil de audiat, iar martorul
Carabulea Alexandru, care este tatăl acestuia, este persoană interesată la caz.
Colegiul penal raportând temeiurile invocate de reprezentant în recurs cu textul
deciziei instanței de apel consideră că în speța examinată de către instanța de apel n-
au fost admise erorile de drept sub aspectele invocate de recurentă, care ar servi drept
temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate, deoarece
decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală,
ea fiind legală și întemeiată, fără a fi identificate neclaritățile specificate de
8
recurentă, în legătură cu ce nu se constată prezența temeiurilor prevăzute de art. 427
alin. (1) pct. 4), 5) Cod de procedură penală.
Instanța de apel, respectând prevederile art.414 Cod de procedură penală, a supus
unei verificări minuțioase toate probele administrate în cauză, le-a dat o apreciere
justă, din punct de vedere al pertinenței și concludenții, și a conchis asupra vinovăției
lui Carabulea Xxxxx în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. j)
Cod penal.
Din conținutul deciziei rezultă că această concluzie a fost bazată pe cumulul de
probe cercetate în ședința instanței de judecată, și anume: pe declarațiile succesorului
părții vătămate Goga Mariana, precum și pe probele scrise, care au fost obiectiv
apreciate, analizate conform prevederilor art.101 Cod procedură penală.
Probele indicate sunt detaliat descrise în decizia instanței de apel, care au fost
examinate complet și obiectiv, fiind corect apreciate de prima instanță și de instanța
de apel, nu prezintă temei de îndoială și direct indică la comiterea de către Carabulea
Xxxxx a infracțiunii prevăzute de art.145 alin. (2) lit. j) Cod penal, și întemeiat a fost
absolvit de răspunderea penală pentru fapta menționată, pe motiv că a fost săvârșită
în stare de iresponsabilitate.
Colegiul penal reține, că prima instanță, întemeiat a dat apreciere critică
declarațiilor reprezentantului legal al lui Carabulea Xxxxx, considerându-le
declarative și expuse cu scop de apărare a ultimului, or, acestea au fost combătute
prin declarațiile succesorului părții vătămate Goga Mariana și cumulul de probe
cercetate în ședința de judecată în apel, fiind apreciate toate probele coroborate în
ansamblu din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității
lor.
Prin urmare, concluziile și motivările instanțelor judecătorești inferioare
referitor la faptul că Carabulea Xxxxx a comis fapta prevăzută de art. 145 alin. (2)
lit. j) Cod penal sunt legale și întemeiate.
Consecvent, Colegiul penal menționează că reiterarea de către instanța de recurs
a alegațiilor instanței de apel în partea contestată de către recurentă, în contextul
expus, este inoportună or, Colegiul penal le consideră legale și întemeiate.
Faptul că instanța de apel nu a apreciat probele în modul solicitat de autoarea
recursului, nu constituie motiv de a afirma că instanța de apel a pronunțat o hotărâre
nemotivată. Mai mult, în scopul evitării repetării inutile a alegațiilor instanței,
Colegiul penal își însușește argumentele enumerate în decizia instanței de apel, fapt
ce este în deplină concordanță cu jurisprudența și practica Curții Europene pentru
Drepturile Omului, care în cauza Albert vs România din 16.02.2010, a statuat în
pct.37 că art.6§1 CtEDO, deși obligă instanțele să-și motiveze deciziile, acest fapt
nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de
Hurk vs Olanda, 19.04.1994, pct.61). Cu toate acestea noțiunea de proces echitabil
9
necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță
inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.
Colegiul penal nu acceptă nici motivele invocate în recursul ordinar cu privire la
încălcarea vădită a prevederilor art.4, 16, 20, 21 al Constituție RM, art.5 al
Convenției ONU, art.6 alin.(1), (3) lit. a), b), c) CEDO, cu referire la ignorarea
jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, considerându-le declarative și
nerelevante pentru speța dată, decizia instanței de apel fiind corect motivată.
Coroborând cele expuse, Colegiul penal apreciază că, în fapt, decizia instanței
de apel corespunde tuturor prevederilor art.394 Cod de procedură penală, este bine
argumentată, motivată, fiind legală și întemeiată, și astfel nu se constată vreo eroare
de drept gravă ce ar afecta legalitatea hotărârii judecătorești contestate.
Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, temeiurile invocate de
recurentă prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 4) și 5) Cod de procedură penală, nu și-
au găsit confirmare la examinarea recursului depus de către Carabulea Elena -
reprezentant legal al lui Carabulea Xxxxx. Astfel de erori de drept în speța examinată
nu s-au comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată, iar recursul
urmează a fi declarat inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către Carabulea Elena -
reprezentant legal al lui Carabulea Xxxxx, împotriva deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Bălți din 21 decembrie 2021, în cauza privindu-l pe Carabulea
Xxxxx Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 26 mai 2022.
Președinte Timofti Vladimir
Judecătorii Cobzac Elena
Plămădeală Ghenadie
10