1ra-54/2022 — art. 264 alin. 3 lit. a CP

1ra-54/2022 — art. 264 alin. 3 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-54/2022

1-17096086-01-1ra-12012022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

23 martie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal în componență:

Președinte – Nadejda Toma,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan,

examinând admisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Bogos

Alexandru în numele inculpatului, prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 27 septembrie 2021, în cauza penală în privința lui

Teleman Alexandru XXXXX, născut la XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 27.04.2017 până la 07.10.2020;

Instanța de apel de la 03.11.2020 până la 27.09.2021;

Instanța de recurs de la 12.01.2022 până la 23.03.2022.

a c o n s t a t a t :

Teleman Alexandru a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, și în baza acestei Legi, i-a fost stabilită pedeapsa sub

formă de 3 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 (patru) ani.

În temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa cu închisoare stabilită, a fost suspendată

condiționat pe o perioadă de probațiune de 3 ani și dispusă să nu fie executată, dacă

condamnatul în perioada de probațiune, prin respectarea condițiilor probațiunii va

îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.

A fost admisă parțial acțiunea civilă intentată de Baciu Ana în numele minorei

Baciu Paula, și s-a încasat de la Teleman Alexandru în beneficiul lui Baciu Ana cu titlu

de prejudiciu moral - suma de 50 000 lei, și cu titlu de cheltuieli de asistență juridică -

suma de 4 500 (patru mii cinci sute) lei.

În rest acțiunea civilă în partea încasării prejudiciului moral ce ține de suma de

100 000 mii lei, a fost respinsă ca neîntemeiată.

1

A fost încasat de la Teleman Alexandru în contul statului cheltuielile judiciare

pentru efectuarea raportului de expertiză judiciară nr. 531/D din 21.03.2017- în sumă

totală de 164 (una sută șaizeci și patru) lei.

februarie 2017, în jurul orei 14:00, conducând automobilul de model „Wolksfagen

Golf” cu n/î XXXXX, se deplasa pe strada centrală L-463 din s. Suruceni, r-nul Ialoveni,

în direcția satului Dănceni și, în timpul deplasării, fiind în apropierea trecerii de

pietoni din preajma Liceului Teoretic „Ion Suruceanu”, nu a manifestat prudență

sporită la trafic, nu a apreciat corect situația rutieră, ce reflectă gradul de protecție a

participanților la el împotriva accidentelor și consecințelor acestora, nu a ținut

permanent seama de totalitatea factorilor ce caracterizează condițiile rutiere, iar la

apariția obstacolului ce se manifesta prin traversarea regulamentară a străzii de către

pietonul minor Baciu Paula a.n. XXXXX, nu a întreprins acțiunile necesare ca să reducă

viteza și să oprească pentru a nu pune în pericol siguranța traficului, necedând astfel,

trecerea pietonului aflat în traversarea carosabilului în zona pietonală delimitată prin

indicatoarele 5.50.1 - 5.50.2 - trecerea pentru pietoni și marcajul pantă cu declivitate

mare și, încălcând în așa mod, prevederile Regulamentului Circulației Rutiere aprobat

prin hotărârea Guvernului nr. 357 din 13.05.2009, și anume: pct. 45 alin. (1) lit. b) și d)

potrivit căruia „conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză

stabilită, ținând permanent seama de dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă

situațiile periculoase, precum să țină cont de situația rutieră”; pct. 45 alin. (2) din care

rezultă, că „în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de

conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol

siguranța traficului” și pct. 11 lit. f) - ,,conducătorul de vehicul este obligat ca la trecerile

pentru pietoni cu circulația nedirijată să cedeze trecerea pietonilor aflați în traversarea

drumului pe partea carosabilului în direcția de mers a vehiculului”, Teleman Alexandru a

tamponat pietonul minor Baciu Paula, care regulamentar trecea carosabilul în zona

pietonală în perimetrul de acțiune a indicatoarele- 5.50.2 - trecerea pentru pietoni și a

marcajului rutier 1.14.1 - pantă cu declivitate mare și care traversa carosabilul de la

stânga spre dreapta relativ deplasării autovehiculului în cauză.

În rezultatul impactului, pietonului minor Baciu Paula-Andreea, care a fost târâtă

pe capota automobilului nominalizat, fiindu-i cauzată, fractura deschisă a ambelor

oase ale gambei drepte cu deplasarea fragmentelor, care a fost cauzată în rezultatul

acțiunii traumatice a unui obiect contodent dur, posibil în timpul și circumstanțele

indicate, prezintă pericol pentru viață și în baza acestui criteriu, conform raportului

de expertiză medico- legală nr. 531/D din 21.03.2017, se califică ca vătămare gravă.

În aceste circumstanțe, acțiunile inculpatului au fost calificate conform indicilor

calificativi prevăzuți de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, și anume, încălcarea regulilor

2

de securitate a circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a

cauzat din imprudență vătămarea gravă a integrității corporale și a sănătății.

inculpatului prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea

unei hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanța, prin care Teleman

Alexandru să fie achitat.

În motivarea apelului apărătorul indicat că, prima instanță a constatat că

victima Baciu Paula a fost târâtă pe capota automobilului fiindu-i cauzată, fractură

deschisă a ambelor oase ale gambei drepte cu deplasarea fragmentelor, însă în cadrul

dosarului dat nu s-a găsit nicio probă care ar această poziție.

Mai mult ca atât, pe corpul victimei au fost depistate numai fractură deschisă a

ambelor gambe drepte, dar alte echimoze în alte regiuni ale corpului nu au fost

depistate, care ar putut fi demonstrat că victima a fost târâtă. Victima Baciu Paula de

asemenea declară că după tamponare și-a pierdut cunoștința și nu ține minte

momentul impactului. De asemenea, alți martori care ar declara că victima a fost târâtă

pe capota automobilului, lipsesc. La fel și expertiza medico-legală efectuată asupra

minorei nu probat argumentele instanței, dar din contra a stabilit că minora cu

siguranță nu a fost târâtă - ori această versiune a fost vociferată doar abia în cadrul

procesului de judecată -până atunci la etapa urmării penale această versiune nu era

exprimată de partea vătămată.

2021, a fost respins ca fiind nefondat apelul declarat de către avocatul Bogos

Alexandru în numele inculpatului, cu menținerea sentinței fără modificări.

4.1. În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a conchis că prima instanță

a pronunțat o decizie legală și corectă care corespunde principiului unui proces

echitabil.

Examinând probatorul administrat, instanța de apel a stabilit ca fiind dovedită în

afara dubiilor rezonabile vina inculpatului Teleman Alexandru și pe deplin prin

următoarea sistemă de probe pertinente, concludente, utile și veridice, care

coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile părții vătămate minore, Baciu Paula -

Andreea (f.d.25-27, vol.2), declarațiile martorului Tabară Andrian (f.d.35- 37, vol.2),

declarațiile martorului Boghiu Ion, reprezentantul legal al părții vătămate minore,

Baciu Aliona.

Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia că inculpatul Teleman Alexandru se

face vinovat de încălcarea regulilor de securitate a circulației rutiere de către persoana

care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat vătămarea gravă a integrității

corporale sau a sănătății, acțiunile lui just au fost calificate în temeiul art. 264 alin. (3)

lit. a) Cod penal, iar personalitatea acestuia susceptibilă supusă răspunderii penale.

3

Referitor la declarațiile date de către Tabără Andriana și Boghiu Ion, instanța de

apel le-a apreciat parțial critic în partea ce se referă la faptul că partea vătămată a

apărut brusc pe carosabil, că traversa alergând carosabilul, și faptul că a fost

tamponată nu pe trecerea de pietoni, dar la o distanță de aproximativ 15 metri de la

această trecere, or, martorii respectivi se află în relații de prietenie cu inculpatul

Teleman Alexandru și sunt direct interesați în ascunderea adevărului întru

dezvinovățirea inculpatului, totodată acestea se combat prin celelalte probe.

Astfel, conform declarațiilor părții vătămate rezultă că aceasta a coborât din

microbuz pe partea dreaptă a carosabilului, ulterior a traversat carosabilul anume pe

trecerea de pietoni, la un pas normal, nealergând, însă făcând câțiva pași a fost

tamponată, aceste declarații fiind confirmate parțial prin declarațiile martorului

acuzării Plataș Dmitri - șoferul microbuzului, care a declarat că partea vătămată a

coborât din microbuz și s-a uitat în oglinda retrovizorie văzând-o pe partea vătămată

care stătea pe dreapta carosabilului lângă trecerea de pietoni, după care a pornit

microbuzul.

Prin schița accidentului rutier se atestă că locul depistării victimei este la o

distanță de 15 metri de la trecerea de pietoni, dar având în vedere faptul că partea

vătămată trecea carosabilul de la stânga spre dreapta relativ deplasării

autovehiculului de către inculpat, acest fapt exclude versiunea apărării precum că

victima traversa carosabilul în locul unde a fost depistată, adică la 15 metri de la

trecerea de pietoni, or din circumstanțele cauzei rezultă că victima a coborât din

microbuzul care venea din sens opus relativ deplasării automobilului condus de

inculpat și s-a oprit după trecerea de pietoni unde a coborât victima, iar deplasarea

acesteia în direcția opusă cu circa încă 15 metri denotă că ultima ar traversa carosabilul

de la mijlocul intersecției drumului adiacent celui pe care s-a produs accidentul, lucru

care nu se încadrează în vreo logică în raport cu intențiile și acțiunile victimei și se

combate cu probele acumulate (declarațiile părții vătămate, ale martorului Plataș

Dmitrii, schița accidentului rutier).

Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia că vina inculpatului este dovedită

dincolo de orice dubiu rezonabil.

De asemenea, instanța de apel a statuat că sentința se contestă și în partea

stabilirii vinovăției, iar temei pentru a interveni în sentință din oficiu, conform art. 409

alin.(2) Cod procedură penală, lipsește.

Instanța de judecată la individualizarea, stabilirea categoriei și termenului

pedepsei inculpatului Teleman Alexandru, a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 16, 61,

75, 76, 77, 78 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, care se atribuie la categoria

infracțiunii grave prin prisma prevederilor art. 16 Cod penal, de faptul că infracțiunea

4

a fost săvârșită din imprudență, de personalitatea inculpatului, care anterior nu a fost

judecat, căsătorit, are la întreținere un copil minor.

Așadar, instanța de apel efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei

și a personalității inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul lui în viața

socială, precum și cel din înainte și după săvârșirea infracțiunii incriminate, a stabilit

că în coraport cu fapta comisă, urmările prejudiciabile a faptei și personalitatea

inculpatului, constată că corijarea și reeducarea acestuia este posibilă doar cu aplicarea

unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani în penitenciar de tip

deschis, cu privare de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4

ani.

Instanța de apel a menționat că anume această pedeapsă, stabilită de instanța de

fond, este echitabilă și suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a

drepturilor și intereselor statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiunea

comisă de către inculpat, iar pedeapsă stabilită inculpatului este aptă de a îndeplini

funcțiile și de a realiza scopul în contextul gradului de pericol social a faptei comise

de inculpat, cât și personalitatea inculpatului.

De asemenea, instanța de apel a constatat că prima instanță în mod întemeiat a

stabilit că în coraport cu fapta comisă și personalitatea inculpatului, corijarea și

reeducarea inculpatului este posibilă fără izolarea acestuia de societate, iar aplicând

pedeapsa cu închisoarea, instanța de fond corect a ajuns la concluzia că scopul

pedepsei penale poate fi atins prin suspendarea condiționată a executării pedepsei pe

un termen de perioadă de probațiune conform prevederilor art. 90 Cod penal,

acordându-i inculpatului șansa de a-și corecta comportamentul în sensul respectării

legii.

Referitor la acțiunea civilă, instanța de apel a susținut că este întemeiată și

justificată, de asemenea, în parte, ținând cont de faptul că prin infracțiunea săvârșită,

inculpatul i-a cauzat părții vătămate minore Baciu-Paula-Andreea, un prejudiciu

moral, astfel că, în acest sens, suma de 50 000 lei din contul inculpatului Teleman

Alexandru, în beneficiul reprezentantului legal al părții vătămate minore Baciu A., cu

titlu de prejudiciu moral, este suficientă pentru a acoperi suferințele morale și psihice

cauzate victimei. Or, suma dispusă spre încasare din contul inculpatului, cu titlu de

prejudiciul moral, în folosul părții vătămate, constituie o satisfacție echitabilă în

coraport cu suferințele fizice și psihice cauzate părții vătămate prin infracțiune, luând

în considerație totodată și faptul că la stabilirea cuantumului prejudiciului moral,

urmează a se ține cont atât de gravitatea suferințelor pricinuite, dar și de starea

materială a inculpatului.

Bogos Alexandru în numele inculpatului care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

5

de procedură penală solicită casarea deciziei, cu remiterea cauzei spre rejudecare de

către aceiași instanță în alt complet de judecată.

În susținerea celor solicitate, apărătorul invocă argumente similare celor indicate

în cererea de apel, menționând dezacordul cu aprecierea probelor dată de către

instanțele ierarhic inferioare.

materialele cauzei și ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul

penal conchide că, acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

Conform art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs este

în drept să decidă asupra inadmisibilității recursului în cazul în care constată că este

vădit neîntemeiat.

Din conținutul recursului declarat, se reține că recurentul invocă temeiul pentru

recurs stipulat la pct. 6) alin. (1) art.427 Cod de procedură penală, potrivit cărora

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția.

În esență, criticele recurentului se axează pe ideea că instanța de apel nu a intrat

pe deplin în esența acțiunilor inculpatului și eronat a menținut sentința prin care

inculpatul a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264

alin. (3) lit. a) Cod penal.

Astfel, Colegiul penale reamintește că, o instanță de recurs doar verifică dacă s-

a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au

fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recursul

ordinar, se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii

contestate, relevă în mod concludent că instanța de apel dispunând menținerea

sentinței, corect a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, în

conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept

material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, fiind apreciate în

conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor.

În acest context, instanța de recurs respinge ca neîntemeiat argumentul

recurentului precum că, instanțele de fond la adoptarea hotărârii de condamnare a

inculpatului s-au bazat în exclusivitate pe probele părții acuzării, care nu coroborează

cu celelalte probe, deoarece acesta reprezintă poziția subiectivă a părții apărării.

6

Totodată, instanța de recurs ține să menționeze că, potrivit art. 101 alin. (2) Cod

de procedură penal, judecătorul apreciază probele conform propriei convingeri,

formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv,

călăuzindu-se de lege.

Astfel, competența de apreciere a probelor în instanța de judecată îi revine

judecătorului.

De asemenea, apărătorul indică aceleași argumente invocate și în cererea de

apel la care instanța de apel s-a expus clar și detaliat, soluție pe care instanța de recurs

ordinar o însușește (a se vedea pct. 4.1. din prezenta decizie).

În aceste circumstanțe, nu se mai impune reluarea unei motivări repetate, fapt

ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct.37 al hotărârii sale în

cauza Albert c. României din 16 februarie 2010, a statuat că, art.6 §1 din CtEDO, deși

obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând

un răspuns detaliat pentru fiecare argument, cu toate acestea noțiunea de proces

echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o

instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției

sale.

În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că, temeiul invocat de către partea

apărării nu este aplicabil din punct de vedere al prezenții erorilor de drept, care ar da

temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate și, potrivit

legii, se dispune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Bogos Alexandru

în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 27 septembrie 2021, în cauza penală în privința lui Teleman Alexandru XXXXX200,

ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 19 mai 2022.

Președinte: Nadejda Toma

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

7