1ra-1308/2022 — art. 264 alin. 4 CP

1ra-1308/2022 — art. 264 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1308/2022

1-19190639-01-1ra-24082022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

14 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Boico Victor, Catan Liliana,

examinând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul Anton Vasile în numele

inculpatului Balan Alexandr, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Bălți din 18 mai 2022, în cauza penală în privința lui,

Balan Alexandr XXXXX, născut la XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 02.12.2019 – 21.02.2020;

Instanța de apel: 13.03.2020 – 30.07.2020;

18.06.2021 – 18.05.2022;

Instanța de recurs: 17.10.2020 – 13.04.2021;

24.08.2022 – 14.12.2022.

C O N S T A T Ă:

fiind examinată în conformitate cu prevederile art. 3641 alin.(8) Cod de procedură

penală, Balan Alexandr a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art.264 alin.(4) Cod penal și în baza acestei legi i s-a aplicat pedeapsa cu închisoare

pe un termen de 3 (trei) ani 6 (șase) luni, cu anularea dreptului de a conduce mijloace

de transport.

S-a dispus, că după executarea reală de către Balan Alexandr în penitenciar de

tip deschis a termenului de 1 (un) an 9 (nouă) luni din termenul total al pedepsei

închisorii de 3 (trei) ani 6 (șase) luni, stabilită prin prezenta sentință, suspendarea

condiționată a executării de către dânsul a celeilalte părți a termenului pedepsei

închisorii de 1 (un) an 9 (nouă) luni, în temeiul art.90/1 Cod penal, pe o perioadă de

probațiune de 3 (trei) ani.

Termenul executării pedepsei cu închisoarea s-a calculat începând cu punerea

în executare a sentinței rămase definitivă, computând durata reținerii inculpatului de

la 02.11.2019 până la 04.11.2019.

S-a aplicat în privința lui Balan Alexandr măsura preventivă - obligarea de a nu

părăsi țara, pe un termen de 60 (șaizeci) zile, care va înceta de drept la punerea în

executare a sentinței de condamnare.

Acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate Gasanov Zinovia s-a

admis parțial.

1

S-a încasat din contul lui Balan Alexandr în beneficiul lui Gasanov Zinovia, cu

titlu de compensare a prejudiciului material – 5000 (cinci mii) lei.

S-a încasat din contul lui Balan Alexandr în beneficiul lui Gasanov Zinovia, cu

titlu de compensare a prejudiciului moral – 50000 (cincizeci mii) lei.

În rest acțiunea civilă s-a respins.

XXX, aproximativ la ora XXX, fiind în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat,

conducând automobilul de model „BMW 320d”, cu numărul de înmatriculare XXXX,

pe traseul R-17 în apropierea sat.XXXXX, raionul XXXXX, la km 13+300m., avându-i

în calitate de pasageri pe cet.Gasanov Ruslan a.n.XX și Pălimari Snejana, a.n.XX,

exprimând neatenție față de trafic și încredere exagerată în sine, a încălcat prevederile

Regulamentului circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr.357 din

13.05.2009 (în vigoare din 13.07.2009), și anume: pct.10 alin.(1) lit.b), conform căruia,

„Persoana care conduce un vehicul trebuie: ...b) să posede cunoștințe și să execute

cerințele prezentului Regulament, precum și să posede dexteritatea necesară de a

conduce în siguranță vehuculul pe drum...”; pct.45 alin.(1), (2) RCR RM, conform

căruia, „1) Conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de

viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: a) starea

psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-

ar permite să prevadă situațiile periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și

particularitățile încărcăturii; d) situația rutieră, care având o viteză excesivă de

aproximativ 120 km/h, a derapat de pe traseu tamponându-se întrun copac. Drept

rezultat al impactului, cet.Gasanov Ruslan - pasagerul de pe bancheta față dreapta din

automobilul sus menționat, s-a ales cu leziuni corporale sub formă de traumatism

asociat cranio-cerebral deschis cu fractura osului occipital cu contuzie cerebrală,

hemoragie subarahnoidiană difzuză, traumă contuză a hem toracelui drept cu

multiple fracturi costale, fractura brațului drept și femurului drept cu deplasare a

fragmentelor care conform raportului de expertiză judiciară nr.XXXXX din 04.11.2019,

se califică la vătămări corporale grave, care au dus la decesul ultimului.

în numele succesorului părții vătămate Gasanov Zinovia, prin care a solicitat casarea

sentinței primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care a aplica inculpatului Balan Alexandr o sancțiune

penală fără de suspendarea condiționată a executării acesteia, precum și a admite

integral acțiunea civilă înaintată.

3.1 În motivarea cererii de apel vocatul Fetcu Andrian în numele succesorului

părții vătămate Gasanov Zinovia a invocat că, în corespundere cu prevederile pct.19

ale Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție „privind sentința judecătorească”,

una din condițiile adoptării unei sentințe legale este corespunderea părții descriptive

a ei cu circumstanțele constatate în ședința de judecată. În descriptivul hotărârii sale,

instanța de 5 ori, la pct.7, 8, 10, 16 menționează „...Balan Alexandr... a reparat

prejudicial material cauzat indicat în acțiunea civilă”; „...a compensat prejudicial

material cauzat prin infracțiune...”etc., pe când la pct.16 instanța indică că inculpatul

Balan Alexandr doar „...a recunoscut acțiunea în această latură, motiv pentru care

2

instanța va dispune încasarea din contul inculpatului în beneficiul lui Gasanov

Zinovia a sumei de 5.000,00 lei, cu titlu de compensare a prejudiciului material cauzat

prin infracțiune fară a se indica că acest prejudiciu material a fost sau nu a fost

recuperat, pentru că acesta, de fapt, nu a fost recuperat, iar latura civilă la care se referă

aici instanța de judecată, este acea descrisă de ea însăși la pct.14 al descriptivului

hotărârii sale: „în ședința de judecată partea civilă, Gasanov Zinovia, a menționat că,

inculpatul Balan Alexandr ia achitat suma de 35.000,00 lei - prejudiciului material

solicitat la fază de urmărire penală, mărimea acestuia constituie însă încă 105.000,00

lei, care constă din 5.000,00 lei - cheltuieli suplimentare pentru înmormântare și

100.000,00 lei - pensie de întreținere a nepotului ei, în legătură cu decesul părintelui și

mărimea prejudiciului moral a extins-o până la 200.000,00 lei. Astfel, reiese clar și

concludent, că instanța expune în descriptivul deciziei sale concluzii contradictorii, și,

din motive neclare, le interpretează în favoarea inculpatului.

Cu referință la sancțiunea penală aplicată inculpatului Balan Alexandr, instanța

s-a condus de criteriile de apreciere a acesteia de un anume Ghid cu privire la

aplicarea pedepsei, care direcționează judecătorul să ia ca punct de reper pedeasa

medie aplicabilă și, ținând cont de celelalte cerințe prevăzute de art.75 Cod penal și

de alte prevederi ale legii penale, să sporească sau să micșoreze mărimea pedepsei

medii, stabilindu-i astfel infractorului pedeapsa concretă necesară și suficientă pentru

realizarea scopurilor pedepsei penale. În context, instanța a stabilit trei circumstanțe

atenuante: recunoașterea vinei, căința sinceră și compensarea prejudiciului material.

Dacă să ne referim la fiecare circumstanță în parte: recunoașterea vinei. Aici țin să

menționez că examinarea cauzei penale a avut loc în procedura restrânsă, prevăzută

de art.364/1 Cod de procedură penală, unde recunoașterea vinei este parte

indispensabilă, iar în acest sens legiuitorul deja i-a venit în întâmpinare inculpatului

în ceea ce privește sancțiunea ce i s-ar cuveni, iar instanța, în conformitate cu poziția

sa, deja adoptată, îl favorizează din nou, diminuând acel punct de reper cu 2 luni -

situație pe care o calific incorectă și neechitabilă în raport cu poziția succesorului părții

vătămate. În continuare: căința sinceră. Asemenea circumstanță atenuantă nu este

prevăzută ca una exhaustivă la prevederile art.76 Cod penal, acesta poate fi doar

apreciată de către instanță prin prisma alin.2 al acestei prevederi legale. Însă, cum a

fost aceasta în genere stabilită de către instanță, atunci când inculpatul doar în cadrul

cercetărilor judecătorești și-a cerut cumva iertare față de mama victimei - situație care

a fost scoasă în relevanță în cadrul cercetărilor judecătorești. Până atunci, însă, nici

între ședințele judiciare, nici în ziua în care s-a pronunțat hotărârea instanței și nici

după aceasta, o careva discuție nu a purtat cu persoana îndurerată, de unde s-ar fi

putut să se concluzioneze existența unei asemenea căințe sincere, pe care doar instanța

a observat-o! În pofida acestui fapt instanța din nou diminuează sancțiunea cu 2 luni.

În aceeași ordine de idei: compensarea prejudiciului material nu a fost recuperat

integral, ceea ce reiese chiar din decizia primei instanțe, precum nici prejucidiul moral.

Altfel spus, circumstanța atenuantă, prevăzută la art.76 alin.1 lit.e) Cod penal lipsește,

însă sancțiunea la fel se diminuează cu 2 luni. Astfel, pe de o parte, instanța constată

că (pct.9 al descriptivului hotărârii) „... Balan Alexandr a comis prezenta infracțiune

în stare de ebrietate, cu cauzarea de daune, punând în pericol nu numai viața sa ci și

3

a altor persoane. Statistica ultimilor ani privind dinamica infracțiunilor relevă că,

categoria dată de infracțiuni în temeiul căreia este învinuit Balan Alexandr, este în

creștere. Neexecutarea reală a pedepsei închisorii de cătrepersoanele care încalcă

regulile circulapei rutiere ar genera noi încălcări a acestora pe motivul că, societatea

conștientizează că pentru asemenea infracțiuni, pedeapsa nu va fi una reală. în cazul

din speță, alternativa de detenție prevăzută la art.90 Cod penal este inaplicabilă

întrucât, ea își găsește aplicabilitate doar în situația în care instanța de judecată, ținând

cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că

nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, pe când în prezenta cauză

anume circumstanțele date confirmă că inculpatul Balan Alexandr urmează să execute

pedeapsa stabilită. Pe de altă parte, însă, la pct.10 al descriptivului aceleieși hotărâri,

găsește oportună aplicarea prevederilor articolul 90/1 Cod penal.

În concluzie, instanța a ajuns la concluzii contradictorii, pentru că, pe de o parte,

consideră că, în cazul dat, nu este aplicabilă suspendarea condiționată a executării

pedepsei, iar pe de altă parte, posibilă a fi aplicată suspendarea condiționată a

acesteia, în amunite condiții.

Revenind la acțiunea civilă înaintată în cadul cercetărilor judecătorești, instanța,

în justificarea deciziei sale, a facut trimitere la prevederile art.2031 alin.(1) lit.a) Cod

civil, precum și la prevederile art.79 alin.(1) Cod de procedură civilă, conform cărora

drepturile, libertățile și interesele legitime ale persoanelor care nu au capacitate

deplină de exercițiu și ale celor în privința cărora au fost instituite măsuri de ocrotire

sînt apărate în instanță, în cazurile și condițiile prevăzute la art.58 și 581, de către

părinți, înfietori, tutori sau curatori, de alte persoane cărora acest drept le este acordat

prin lege.

În context, instanța a menționat că Gasanov Zinovia nu este reprezentant legal

al minorului XXXXX, în beneficiul căruia, pentru întreținerea acestuia până la vârsta

majoratului -a pretins suma de 100.00 lei cu titlu de încasare a pensiei de întreținere a

copilului minor în legătură cu pierderea întreținătorului. Drept argument împotriva

acestei concluzii a instanței, pot menționa că, în conformitate cu prevederile art.81

Cod de procedură penală, în procesul penal, succesor al părții vătămate sau al părții

civile este recunoscută una din rudele ei apropiate care a manifestat dorința să exercite

drepturile si obligațiile părții vătămate decedate sau care, în urma infracțiunii, a

pierdut capacitatea de a-și exprima conștient voința, iar art.81 Cod de procedură

penală este text de lege. În subsidiar, conform prevederilor pct.27 al Hotărârii Plenului

Curții Supreme de Justiție „privind sentința judecătorească”, în cazul cînd acțiunea

civilă este admisă integral sau parțial, în dispozitivul sentinței se indică termenul de

executare benevolă. Aceasta rezultă din cerințele alin.(7) art.241 Cod de procedură

civilă, potrivit căruia, în cazul în care instanța judecătorească stabilește modul și

termenul de executare a hotărîrii, dispune executarea eî imediată sau ia măsuri pentru

asigurarea executării, în dispozitiv se face o mențiune în acest sens - aspect care a fost

la fel neglijat de către instanța de judecată.

Reieșind din argumentele expuse, a concluzionat că prima instanță neobiectiv

și părtinitor a apreciat totalitatea circumstanțelor cauzei, oportună fiind reexaminarea

cauzei în ordinea stabilită pentru prima instanță.

4

respins ca nefondat apelul avocatului Andrian Fetcu în numele succesorului părții

vătămate, cu menținerea sentinței fără modificări.

S-a dispus arestarea inculpatului Balan Alexandr imediat din sala de judecată.

Termenul executării pedepsei urmînd a fi calculat din 30 iulie 2020, cu

includerea în termenul de pedeapsă perioada reținerii de la 02.11.2019 până la

04.11.2019.

Executarea pedepsei sub formă de închisoare s-a dispus în peniteniciar de tip

deschis.

cu recurs ordinar de către avocatul Fetcu Andrian în numele succesorului părții

vătămate Gasanova Zinovia, prin care a solicitat casarea totală a deciziei, rejudecarea

cauzei și adoptarea unei noi hotărâri, prin care a i se aplica inculpatului Balan

Alexandr a sancțiune penală fără suspendarea condiționată a executării pedepsei,

precum și de a admite integral acțiunea civilă înaintată.

2021, a fost admis recursul ordinar declarat, casată parțial decizia în partea stabilirii

pedepsei și în latura civilă, cu dispunerea rejudecării cauzei, în această parte de către

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

apelul declarat de către avocatul Fetcu Andrian în numele succesorului părții

vătămate Gasanov Zinovia, s-a casat parțial sentința, cu pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță pin care Balan Alexandr a fost

considerat condamnat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(4) Cod

penal, cu numirea pedepsei sub formă de 3 (trei) ani 6 (șase) luni închisoare, cu

anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, cu ispășirea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

Inculpatul Balan Alexandr urmînd a fi luat sub arest din sala ședinței de

judecată.

Calcularea termenului de pedeapsă pentru Balan Alexandr din data de

18.05.2022, cu includerea termenului de deținere în stare de arest de la 02.11.2019 până

la 04.11.2019 și de la 30.07.2020 până la 23.06.2021.

S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate

Gasanova Zinovia în latura încasării prejudiciului moral și s-a încasat de la inculpatul

Balan Alexandr în folosul succesorului părții vătămate Gasanova Zinovia suma de

100 000 (una sută mii) lei cu titlu de prejudiciu moral.

S-a admis în principiu acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate

Gasanova Zinovia în latura încasării pensiei de întreținere a copilului minor Gasanov

Jastin, născut la 16.10.2004, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite

să hotărască instanța civilă.

În rest, s-au menținut dispozițiile primei instanțe.

7.1 În motivarea soluției, instanța de apel a statuat că, prima instanță la

stabilirea pedepsei în privința inculpatului Balan Alexandr nu a acordat deplină

eficiență principiilor generale de aplicare a pedepsei consfințite în art.61 alin.(2) Cod

5

penal, precum și nu a ținut cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei,

cu o motivare eronată și fără a ține cont de pericolul social sporit al infracțiunii comise

de inculpat prevăzute de art. 264 alin.(4) Cod penal, precum și de consecințele

produse în rezultatul infracțiunii, și anume decesul unei persoane, a numit greșit

pedeapsă sub formă de închisoare cu aplicarea prevederilor art.90/1 Cod penal, care

este o pedeapsă prea blândă în circumstanțele stabilite pe caz.

Astfel, prima instanță la adoptarea soluției pe caz a reținut, că vinovăția

inculpatului Balan Alexandr în săvârșirea infracțiunii incriminate este dovedită pe

deplin, fiind calificată just în baza art.264 alin.(4) Cod penal, conform semnelor

calificative - încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a

mijloacelor de transport de către persoana, care conduce mijlocul de transport,

încălcare ce a cauzat din imprudență decesul unei persoane, săvârșită în stare de

ebrietate. Infracțiunea prevăzută de art.264 alin.(4) Cod penal, la data comiterii, se

pedepsea cu închisoare de la 4 la 8 ani, cu anularea dreptului de a conduce mijloace

de transport. Dat fiind faptul că, cauza a fost examinată în baza probelor administrate

în faza de urmărire penală, potrivit art.364/1 alin.(8) din Codul penal, plafonul maxim

al pedepsei cu închisoare se reduce de drept pentru inculpatul Balan Alexandr cu 1/3,

adică până la 5 ani și 4 luni, iar cel minim până la 2 ani 8 luni.

La stabilirea pedepsei inculpatului Balan Alexandr, prima instanță

conducându-se de prevederile art.61 și 75 Cod penal, a indicat următoarele

împrejurări: inculpatul Balan Alexandr anterior nu a fost condamnat (f.d.77), nu se

află la evidenta medicului narcolog și psihiatru (f.d.75-76), are la întreținere doi copii

minori, soția este însărcinată, a reparat prejudiciul material cauzat indicat în acțiunea

civilă și a solicitat examinarea cauzei în baza probelor administrate în faza de urmărire

penală, ceea ce a simplificat evident judecarea cauzei. Circumstanțe atenuante:

potrivit rechizitoriului a fost recunoscută – recunoașterea vinei (f.d.129). Suplimentar

instanța a reținut ca circumstanțe atenuante compensarea prejudiciului material

cauzat prin infracțiune, solicitat la fază de urmărire penală și căința sinceră a

inculpatului. Circumstanțe agravante potrivit rechizitoriului nu au fost stabilite

(f.d.129).

După cum rezultă din materialele cauzei, deși inculpatul Balan Alexandr nu are

antecedente penale și a recunoscut vinovăția sa, are trei copii minori: XXXXX, XXXX

și XXXXX, totodată potrivit cazierului contravențional, ultimul anterior a fost

sancționat pentru conducerea mijlocului de transport fără permis, în cazul dat a comis

infracțiune din domeniul încălcarii regulilor de securitate a circulației sau de

exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de

transport, clasificată ca infracțiune gravă, prevăzută de art.264 alin.(4) Cod penal,

conform semnelor calificative - încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de

exploatare a mijloacelor de transport de către persoana, care conduce mijlocul de

transport, încălcare ce a cauzat din imprudență decesul unei persoane, săvârșită în

stare de ebrietate, care prevede pedeapsa sub formă de închisoare de la 4 la 8 ani cu

anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

După cum rezultă din actele cauzei, conform raportului de expertiză judiciară

nr.XXXX din 04.11.2019 se constată că: Decesul cet.Gasanov Ruslan a.n.XX a survenit

6

în rezultatul traumatismului asociat-traumtatismului cranio-cerebral deschis cu

fractura osului occipital cu contuzie cerebrală, hemoragie subarahnoidiană difuză,

traumă contuză a hemitoracelui drept cu multiple fracturi costale, fractura brațului

drept și femurului drept cu deplasarea fragmentelor, la ce indică datele necropsiei

cadavrului. Aceste leziuni corporale au putut fi cauzate prin acțiunea traumatică a

unui corp (-uri) dur contondent (-e) sau prin lovire de acesta, posibil la timpul și în

circumstanțele indicate și asociat se califică la vătămări corporale grave periculoase

pentru viață. Dintre leziunile corporale depistate și cauza decesului se prevede

legătură cauzală directă. Potrivit raportului de expertiză judiciară Nr.XXXX din

12.11.2019, se indică, că în proba de sânge prezentată pe numele cet.Balan Alexandr

s-a depistat alcool etilic în cantitate de 1,81 %, echivalent a 1,81 g/l /f.d.40-41 volumul

1/.

În cazul dat, ținând cont de circumstanțele stabilite pe caz, de urmările produse

în urma infracțiunii comise în stare de ebrietate, și anume decesul unei persoane, de

poziția succesorului victimei, instanța de apel a considerat că scopul pedepsei penale

poate fi atins doar prin numirea față de inculpat a pedepsei sub formă de închisoare,

cu respectarea prevederilor art.3641 alin.(8) Cod penal privind reducerea cu o treime

a limitelor pedepsei închisorii, și anume de 3 (trei) ani 6 (șase) luni închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu anularea dreptului de a conduce

mijloace de transport. În sensul dat, în latura dată sentința primei instanțe se casează,

cu adoptarea unei hotărâri noi, în aspectul nominalizat, cu aplicarea pedepsei sub

formă de închisoare inculpatului, cu respectarea prevederilor 3641 alin.8 Cod de

procedură penală, numindu-i pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3

(trei) ani 6 (șase) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu anularea

dreșptului de a conduce mijloace de trasport, stabilindu-i astfel inculpatului o

pedeapsă echitabilă faptelor infracționale săvârșite, pedeapsa aplicată fiind în

corespundere cu împrejurările cauzei, normele legale și instanța consideră că va

atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului.

Totodată, la soluționarea apelului declarat de către avocatul Fetcu Andrian în

interesele succesorului părții vătămate Gasanova Zinovia, Colegiul penal a constatat

că potrivit materialelor cauzei penale, acțiunii civile și procesului-verbal al ședinței

judiciare, că succesorul părții vătămate Gasanova Zinovia a solicitat în cadrul

judecării cauzei, în afară de prejudicial material, încasarea prejudiciului moral cauzat

în urma acțiunilor comise de inculpat în sumă de 200000 lei.

În sensul invocat, instanța de apel a considerat eronată și superficială soluția

primei instanțe privind încasarea prejudiciului moral în sumă de 50000 lei în folosul

succesorului părții vătămate Gasanova Zinovia, prima instanță fără motivare a

micșorat suma solicitată de succesorul părții vătămate cu titlu de prejudiciu moral, în

motivarea soluției indicând că suma de 50000 lei este o sumă care în accepțiunea

instanței este capabilă de a oferi o satisfacție echitabilă părții civile. Astfel, din actele

cauzei se constată cert, că Gasanov Ruslan este fiul lui Gasanova Zinovia, fapt

confirmat prin extrasul din Registul de Stat al Populației, anexat la materialele cauzei

penale f.d.63 volumul 1. Totodată, Gasanova Zinovia este încadrată în gradul trei de

dizabilitate, fapt adeverit prin certificatul Seria EM nr.XXXX, fără termen (f.d.64

7

volumul 1). La fel, de către Gasanova Zinovia în cadrul urmăririi penale a fost depusă

cerere, prin care s-a solicitat încasarea prejudiciului material cauzat prin infracțiune

în mărime de 35000 lei și a prejudiciului moral în mărime de 100000 lei (f.d.69 volumul

1). În baza ordonanței organului de urmărire penală din 11.11.2019, Gasanova Zinovia

a fost recunoscută în calitate de parte civilă, ținând cont că prin infracțiune a suferit

un prejudiciu material și moral (f.d.70 volumul 1). Pe parcursul examinării cauzei în

prima instanță, Gasanova Zinovia a solicitat 100000 lei - pensie de întreținere a

nepotului XXXX, născut la XXXX, în legătură cu decesul tatălui său și încasarea

prejudiciului moral în sumă de 200000 lei. În aspectul dat, acțiunea civilă înaintată în

cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspunderea delictuală a persoanei

responsabile potrivit legii civile, pentru prejudiciul produs prin săvârșirea faptei care

face obiectul acțiunii penale. Prejudiciul solicitat de partea civilă prin intermediul

acțiunii avansate în fața instanței împotriva inculpatului, trebuie să reprezinte o

consecință directă a infracțiunii deduse judecății, atât în cazul pretinderii recuperării

prejudiciului material, cât și celui moral. Angajarea răspunderii civile delictuale

pentru prejudiciile cauzate prin fapta proprie presupune existența cumulată a celor

patru condiții sau elemente constitutive, respectiv: prejudiciul, fapta ilicită, raportul

de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, vinovăția autorului faptei ilicite și

prejudiciabile. Răspunderea civilă delictuală sau reparatorie are ca primă finalitate

repararea prejudiciului cauzat, iar prejudiciul reprezintă condiția, cât și măsura

răspunderii reparatorii, întrucât aceasta se angajează numai în limita prejudiciului

injust cauzat.

Instanța de apel în aspectul dat a ținut să indice, că concluzia primei instanțe

privind recuperarea prejudiciului moral succesorului victimei în mărime de 50000 lei

este una nemotivată și nu poate fi acceptată, or pierderea fiului este de neînlăturat și

compensarea oferită în cazul dat nu aduce satisfacerea efectivă pentru succesorul

victimei.

Instanța de apel a operat cu prevederile art.1998 alin.(1) Cod Civil, în vigoare la

momentul producerii accidentului rutier soldat cu daune, care reglementează, că cel

care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare

prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat

prin acțiune sau omisiune. Totodată, în temeiul art.2036 alin.(1) Cod Civil se

reglementează, că în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral prin fapte

ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri

prevăzute de lege, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la

reparația prejudiciului prin plata de despăgubiri. Dispoziția art.2036 alin.(2) Cod Civil

prevede la fel expres, că prejudiciul moral se repară indiferent de existența și

întinderea prejudiciului patrimonial. Conform art.2037 Cod Civil se indică

următoarele: (1) Mărimea despăgubirii pentru prejudiciu moral se determină de către

instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat

persoanei vătămate, de gradul de vinovăție a autorului prejudiciului, dacă vinovăția

este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această despăgubire poate aduce

satisfacție echitabilă persoanei vătămate. (2) Caracterul și gravitatea prejudiciului

moral le apreciază instanța de judecată, luînd în considerare circumstanțele în care a

8

fost cauzat prejudiciul, restrîngerea posibilităților de viață familială și socială, precum

și statutul social al persoanei vătămate. (3) La determinarea despăgubirii, instanța de

judecată va tinde să acorde o despăgubire care, pe de o parte, are o mărime

comparabilă cu cea acordată în mod obișnuit în împrejurări similare și, pe de altă

parte, ia în cont particularitățile cazului.

Colegiul operează și cu prevederile art.219 alin.(1) Cod de procedură penală,

care indică, că acțiunea civilă în procesul penal se intentează prin depunerea unei

cereri, adresate procurorului sau instanței de judecată, de către persoanele fizice sau

juridice cărora le-au fost cauzate prejudicii materiale sau morale nemijlocit prin fapta

(acțiunea sau inacțiunea) interzisă de legea penală sau în legătură cu săvîrșirea

acesteia. În conformitate cu art.219 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, persoanele

fizice și juridice cărora le-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin acțiunile interzise de

legea penală pot intenta o acțiune civilă privitor la despăgubire prin: repararea

prejudiciului moral sau, după caz, a daunei aduse reputației profesionale. Conform

art.219 alin.(4) Cod de procedură penală, se reglementează, că la evaluarea

cuantumului despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral, instanța de judecată ia

în considerare suferințele fizice ale victimei, prejudiciul agrement sau estetic,

pierderea speranței în viață, pierderea onoarei prin defăimare, suferințele psihice

provocate de decesul rudelor apropiate etc. La adoptarea soluției, instanța s-a condus

și de prevederile art.387 alin.(1) Cod de procedură penală, potrivit căruia se

reglementează, că o dată cu sentința de condamnare, instanța de judecată, apreciind

dacă sînt dovedite temeiurile și mărimea pagubei cerute de partea civilă, admite

acțiunea civilă, în tot sau în parte, ori o respinge.

Instanța de apel a indicat că, pentru ca evaluarea daunei să nu fie una subiectivă

ori pentru a nu se ajunge la o îmbogățire fără just temei, în cazul infracțiunilor contra

persoanei, este necesar să fie luate în considerare suferințele fizice și morale

susceptibile de a fi despăgubite în mod rezonabil, care au fost cauzate prin fapta

săvârșită de inculpat, precum și să se țină cont și de toate consecințele acestora, așa

cum rezultă din probe administrate în cauză, iar mărimea compensației pentru

prejudiciul moral urmează a fi echitabilă și proporțională suferințelor cauzate

succesorului părții vătămate.

Ce ține de pretențiile privind recuperarea prejudiciului moral, instanța de apel

a remarcat că prejudiciile nepatrimoniale, denumite și daune morale, constituie acele

consecințe dăunătoare care nu pot fi evaluate în bani, deci cu conținut neeconomic și

care rezulta din atingerile și încălcările drepturilor personale nepatrimoniale.

Cuantificarea prejudiciului moral nu este supusa unor criterii legale de determinare,

daunele morale se stabilesc prin apreciere, ca urmare a aplicării criteriilor referitoare

la consecințele negative suferite de cei în cauză, în plan fizic, psihic și afectiv,

importanța valorilor lezate, măsura în care acestea au fost lezate, intensitatea cu care

au fost percepute consecințele vătămării, etc.

Instanța de apel a considerat că în cazul dat urmează a fi acordată deplină

eficiență și dispozițiilor art.2 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale – și 14 anume dreptul la viață, care este

garantat oricărei persoane prin dispozițiile menționate și, în mod incontestabil, apare

9

ca esențial în sistemul drepturilor fundamentale, întrucît, fără consacrarea și

protejarea efectivă a acestui drept, protecția celorlalte drepturi ar rămîne fără obiect.

Gasanova Zinovia în cadrul judecării cauzei a invocat cauzarea suferințelor

psihice suportate în legătură cu decesul fiului Gasanov Ruslan în sumă de 200000 lei

ca prejudiciu moral cauzat prin infracțiune.

Raportând cele enunțate la caz, se reține că în rezultatul acțiunilor ilicite ale

inculpatului, succesorul Gasanova Zinovia a suportat și suportă dureri psihice în

urma decesului fiului Gasanov Ruslan, decedat în urma faptelor constatate în

acțiunile inculpatului produse la 02.11.2019, prejudiciul moral nefiind recuperat de

inculpat.

Instanța de apel a conchis că prejudiciul moral este evident și necesită

recuperare, reieșind din circumstanțele cauzei și din acele suferințe psihice care au

fost cauzate succesorului victimei în urma decesului fiului produse prin acțiunile

inculpatului, de care acesta este responsabil, suferințe care nici nu se supun aprecierii,

ținând cont de gradul de vinovăție al inculpatului, de starea lui financiară.

Instanța de apel a considerat totodată că cuantumul prejudiciului moral solicitat

de partea vătămată este unul exagerat, or, pornind de la art. 41 CEDO că cererea cu

privire la încasarea prejudiciului moral nu trebuie să fie exorbitantă și să nu tindă la

o îmbogățire fără temei, astfel cerința privind încasarea sumei anume solicitate nu

poate fi admisă, cu atât mai mult că condamnarea inculpatului aduce în sine o

satisfacție pentru succesorul victimei. Având în vedere circumstanțele descrise,

instanța de apel a ținut cont și de starea materială a inculpatului, care nu este angajat

în câmpul muncii și are la întreținere trei copii minori, precum și de faptul că

consecințele grave produse sunt din imprudența persoanei vinovate, astfel, ținând de

constatarea responsabilității inculpatului consideră posibilă diminuarea sumei

prejudiciului moral solicitat. Criteriul general invocat de CEDO, în vederea

determinării cuantumului despăgubirilor pentru prejudiciul moral și material cauzat,

constă în aceea că despăgubirile trebuie să prezinte un raport rezonabil de

proporționalitate cu atingerea adusă valorilor sociale ocrotite, intensitatea și

gravitatea atingerii adusă acestora. În situația daunelor morale, datorită naturii lor

nepatrimoniale, o evaluare exactă a acestora în bani nu este posibilă, întinderea

despăgubirilor stabilindu-se prin apreciere raportată la elementele de fapt. CEDO,

atunci când acordă despăgubiri morale, nu operează cu criterii de evaluare

prestabilite, ci judecă în echitate.

În sensul dat, instanța de apel a considerat că prejudiciul moral cauzat

succesorului victimei Gasanova Zinovia prin decesul fiului său este evident și care

necesită recuperare și inculpatul urmează să compenseze prejudiciul moral cauzat

succesorului, însă suma solicitată este o sumă exagerată și încalcă principiul general

al echității, care ar constitui un venit nejustificat, iar suma de 100 000 lei cu titlu de

prejudiciu moral din partea inculpatului este în raport cu suferințele suportate de

succesorul victimei și va aduce satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral cauzat,

în legătură cu ce pretențiile succesorului victimei în latura dată se admit în măsura

indicată, cu casarea parțială a sentinței în latura civilă, cu adoptarea unei soluții noi,

în aspectul nominalizat.

10

În viziunea instanței de apel, repararea prejudiciului moral prin acordarea

sumelor bănești stabilite se apreciază ca fiind în deplină concordanță cu principiul

răspunderii civile delictuale care impune reparația integrală, reală și efectivă a

daunelor morale cu luarea în considerare a urmărilor faptei, având în vedere și

exigențele art.3 din Protocolul nr.7 la Convenția Europeana a Drepturilor Omului și

Libertarilor Fundamentale. Succesorul victimei Gasanova Zinovia ca urmare a

acțiunilor infracționale ale inculpatului a fost nevoită să se adreseze privind apărarea

drepturilor sale și atragerea la răspundere a inculpatului organului de urmărire

penală, în procuratură, în instanta de judecată, nefiind recuperat nici în prezent

prejudiciul moral cauzat în urma acțiunilor ilegale ale inculpatului măcar parțial,

astfel instanța de apel a considerat că succesorului victimei i-a fost adusă daună

morală, deoarece însuși faptul de a fi prejudiciat implică o suferință psihică, ce

presupune necesitatea unei compensații.

Instanța de apel a stabilit și faptul că după comiterea faptei inculpatul a adus

partial compensare în latura materială succesorului victimei. În atare situație stabilită,

inculpatul urmează să compenseze prejudiciul moral cauzat succesorului victimei

anume în suma de 100000 lei, sumă care va fi în raport cu suferințele suportate de

Gasanova Zinovia și va aduce satisfacție pentru prejudiciul moral cauzat.

În acest sens instanța de apel a reținut practica judiciară, potrivit căreia s-a

stabilit că, la determinarea mărimii compensației pentru prejudiciul moral, trebuie

neapărat să se ia în considerație atât aprecierea subiectivă privind gravitatea cauzării

suferințelor psihice sau fizice părții vătămate, cât și datele obiective care certifică acest

fapt, îndeosebi: importanța vitală a drepturilor personale nepatrimoniale și a

bunurilor (viața, sănătatea, libertatea, inviolabilitatea locuinței, secretul personal și

familial, onoarea, demnitatea și reputația profesională etc.); nivelul (gradul) suportării

de către persoana vătămată a suferințelor psihice sau fizice (lipsirea de libertate,

pricinuirea vătămării corporale, decesul persoanelor apropiate (rudelor), pierderea

sau limitarea capacității de muncă etc.); felul vinovăției (intenția, imprudența)

persoanei care a cauzat prejudiciul, în cazul în care pentru repararea prejudiciului

moral este necesară prezența ei. Instanțele judecătorești, la determinarea mărimii

prejudiciului moral în echivalent bănesc, sânt în drept să ia în considerație și alte

circumstanțe probatoare prin actele pricinii, în particular, situația familială și

materială a persoanei care poartă răspundere pentru cauzarea prejudiciului moral

părții vătămate.

În aspectul dat, reieșind din circumstanțele cauzei stabilite și ținând cont de

prevederile legale, instanța de apel a considerat necesar de a admite partial cerințele

succesorului părții vătămate Gasanova Zinovia privind încasarea prejudiciului moral

parțial, și anume încasarea de la inculpat în beneficiului acesteia prejudiciul moral în

sumă de 100000 lei.

În urma acțiunilor infracționale ale inculpatului Balan Alexandr privind

încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de

transport de către persoana, care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat

din imprudență decesul unei persoane, săvârșită în stare de ebrietate, astfel prin

acțiunile inculpatului, victimei i-au fost cauzate din imprudență vătămări corporale

11

grave periculoase pentru viață, în urma cărora a survenit decesul victimei Gasanov

Ruslan, în același timp succesorului părții vătămate i-a fost cauzat prejudiciu moral,

manifestat prin suferințe psihice pe care le-a suportat, în urma decesului fiului,

instanța de apel a considerat că suma de 100000 lei de la inculpat este suficientă pentru

recuperarea prejudiciului moral adus.

În sensul dat, instanța de apel a considerat că prejudiciul moral este evident și

care necesită recuperare de la inculpat, însă suma solicitată de succesorul părții

vătămate de 200000 lei este o sumă exagerată și încalcă principiul general al echității,

care ar constitui un venit nejustificat, iar suma de 100000 lei cu titlu de prejudiciu

moral din partea inculpatului este în raport cu suferințele suportate de succesorul

părții vătămate și va aduce satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral cauzat. În

rest, pretențiile părții vătămate, care solicită încasarea sumei de 200000 lei ca prejudicu

moral, instanța de apel a conchis că nu pot fi reținute, suma cerută fiind excesivă

prejudicului suportat și nu poate fi admisă, astfel că pretențiile invocate și afirmațiile

invocate în sensul dat se resping, mai ales că în aspectul invocat de succesorul părții

vătămate pretențiile sunt nemotivate și nu sunt aduse dovezi privind solicitarea unei

sume anume de 200000 lei ca prejudiciu moral, care este o sumă exagerat de mare.

La adoptarea soluției privind pretenția succesorului victimei privind încasarea

pensiei pentru întreținerea nepotului Gasanov Jastin, născut la XXXXX, instanța de

apel a operat cu prevederile art.2031 Cod Civil, privind răspunderea în caz de deces

al persoanei vătămate, în vigoare la data comiterii faptei, care reglementează inclusiv

următoarele: (1) În cazul decesului persoanei ca urmare a vătămării grave a integrității

corporale sau a altei vătămări a sănătății, dreptul la despăgubire pentru pierderea

întreținătorului îl au: a) persoanele inapte de muncă, care erau întreținute de defunct

sau care, la data decesului acestuia, aveau dreptul la întreținere; b) copilul persoanei

născut după decesul ei; c) unul dintre părinții, soțul sau un alt membru al familiei

defunctului, indiferent dacă este apt pentru muncă sau nu, care nu lucrează și

îngrijește de copiii, frații și surorile care erau întreținuți de defunct și care nu au

împlinit vîrsta de 14 ani sau care, deși au împlinit o astfel de vîrstă, au nevoie de

îngrijire din cauza sănătății, conform avizului organelor medicale abilitate; d)

persoanele care erau întreținute de defunct și care au devenit inapte pentru muncă pe

parcursul a 5 ani de la decesul lui. (2) Dreptul la despăgubire pentru pierderea

întreținătorului se recunoaște: a) minorilor, pînă la împlinirea vîrstei de 18 ani; b)

elevilor și studenților care au împlinit 18 ani, pînă la finalizarea studiilor (cu excepția

studiilor efectuate la secția fără frecvență) în instituții de învățămînt, dar cel mult pînă

la împlinirea vîrstei de 23 de ani; 16 c) femeilor care au împlinit vîrsta de 55 de ani și

bărbaților care au împlinit vîrsta de 60 ani – pe viață; d) persoanelor cu dizabilități; e)

unuia dintre părinți, soțului sau unui alt membru al familiei defunctului, ce îngrijește

de copiii, frații și surorile care erau întreținuți de defunct, pînă la împlinirea vîrstei de

14 ani sau pînă la îmbunătățirea stării sănătății, confirmată prin aviz de organele

medicale abilitate. (3) La stabilirea despăgubirii se va ține seama de nevoile persoanei

îndreptățite, precum și de veniturile pe care, în mod normal, defunctul le-ar fi avut pe

perioada pentru care se acordă despăgubirea. Dispozițiile art.2028-2030 se aplică în

mod corespunzător.

12

În aspectul invocat de succesorul vicitimei, privind încasarea pensiei de

întreținere a nepotului Gasanov Jastin, născut la XXXXX în mărime de 100000 lei, după

cum rezultă din materialele cauzei penale, succesorul părții vătămate nu a înaintat

motivat în scris astfel de pretenție în cadrul urmăririi penale și nici în cadrul judecării

cauzei penale în prima instanță, totodată în susținerea acestei solicitări careva

înscrisuri în confirmarea pretențiilor sale, perioadei pentru care se solicită

despăgubiri, a veniturilor persoanei decedate pentru calcularea, eventual, a volumul

despăgubirilor, cât și a sumei solicitate, nu au fost prezentate. Astfel, deoarece se

solicită încasarea pensiei de întreținere pentru pierderea întreținătorului în favoarea

copilului minor Gasanov Jastin, tatăl căruia este Gasanov Ruslan, potrivit

certificatului de naștere XXXXX, fără anexarea documentelor de natură să

demonstreze temeiul invocat, instanța de apel a considerat că nu este posibilă

stabilirea exactă a despăgubirilor cuvenite.

Instanța de apel a indicat și faptul, că chiar dacă Gasanova Zinovia a fost

recunoscută pe caz în calitate de parte civilă, instanței de judecată nu au fost

prezentate înscrisuri în confirmarea dreptului lui Gasanova Zinovia de reprezentare

a intereselor lui Gasanov Jastin, potrivit legislației în vigoare. Mai mult, nu s-a stabilit

nici aflarea minorului la întreținerea și educația anume a lui Gasanova Zinovia, or

chiar din declarațiile succesorului victimei rezultă că copilul locuiește și la ea, și la altă

bunică, în aspectul dat nefiind aduse careva înscrisuri, astfel că instanța de apel s-a

aflat în imposibilitate să constate cert dreptul lui Gasanova Zinovia de a cere

despăgubirile solicitate în folosul nepotului său. Conform art.387 alin.(1) Cod de

procedură penală, se indică, că o dată cu sentința de condamnare, instanța de judecată,

apreciind dacă sînt dovedite temeiurile și mărimea pagubei cerute de partea civilă,

admite acțiunea civilă, în tot sau în parte, ori o respinge. Potrivit art.387 alin.(3) Cod

de procedură penală, se reglementează, că în cazuri excepționale cînd, pentru a stabili

exact suma despăgubirilor cuvenite părții civile, ar trebui amînată judecarea cauzei,

instanța poate să admită, în principiu, acțiunea civilă, urmînd ca asupra cuantumului

despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

În aspectul celor menționate mai sus, instanța de apel a opinat că acțiunea civilă

în latura încasării pensiei de întreținere a copilului minor urmează a fi admisă în

principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască

instanța civilă.

Anton Vasile în numele inculpatului Balan Alexandr, prin care solicită casarea parțială

a deciziei în latura pedepsei penale, cu emiterea unei noi hotărîri prin care față de

inculpat să fie numită o pedeapsă mai blîndă prin prisma art.901 Cod penal.

8.1. În motivarea recursului avocatul invocă că, la individualizarea pedepsei

inculpatului Balan Alexandr, instanța nu a ținut cont de circumstanțele reale de

săvîrșire a infracțiunii și a celor personale ale inculpatului, care nu prezintă pericol

social, cît și de unele circumstanțe în care s-au desfășurat evenimentele, ținînd cont de

gradul de participație a inculpatului; de circumstanțele atenuante cum ar fi căința

sinceră de cele întîmplate, recunoașterea integrală a vinovăției, vîrsta tînără si

solicitarea examinării cauzei penale în baza art.3641 Cod de procedură penală, avînd

13

la întreținere 3 copii minori și soția fiind însărcinată cu al patrulea, starea sănatații a

inculpatului.

Indică că, chiar și jurisprudența CEDO, stipulează expres că „Soluția mai

potrivită pentru problema supraaglomerării ar fi reducerea numărului de deținuți

prin utilizarea mai fregventă a măsurilor punitive non-privative de libertate prin

minimizarea recurgerii la detenția preventivă” amintind în acest scop Recomandările

Comitetului de Miniștri nr.R(99)22 și nr.R(2006)13, care invită statele să încurajeze

procurorii și judecătorii de a folosi cît mai mult posibil alternativele de detenție avînd

scopul de a rezolva problema creșterii numărului deținuților în închisori.

Opinează că, ținind cont de analiza cumulativă a criteriilor de individualizare

și coraborarea probelor care furnizează informațiile respective, precum si indicarea

temeiurilor care fundamentează proporționalitatea între scopul reeducării

infractorului, prin caracterul retributiv al pedepsei aplicate și așteptările societății față

de actul de justiție realizat sub aspectul restabilirii ordinii de drept încălcate, precum

și aplicînd efectul circumstanțelor atenuante indicate de mai sus, consideră că față de

inculpatul Balan Alexandr este posibilă aplicarea unei pedepse mai blînde prin prisma

prevederilor art.901 Cod penal.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind

vădit neîntemeiat din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs

sunt vădit neîntemeiate.

În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul împotriva

deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data

pronunțării deciziei. În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recurs ordinar în termen.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de

recurent.

Reieșind din conținutul recursului declarat de cătrea avocatul Anton Vasile în

numele inculpatului Balan Alexandr, Colegiul penal atestă că acesta nu invocă nici un

temei din cele 16 prevăzute la art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, însă din textul

recursului reiese că acesta face referință la eroarea prescrise la art. 427 alin. (1) pct. 10)

Cod de procedură penală, atunci cînd s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține

că temeiurile invocate de recurent nu s-a confirmat în urma cercetării materialelor

cauzei, invocând în acest context următoarele.

În esență, recurentul contestă decizia în latura stabilirii pedepsei, menționând

că instanța de apel i-a stabilit inculpatului o pedeapsă prea aspră.

14

În urma studiului lucrărilor dosarului, în opinia Colegiului, nu și-a găsit

confirmarea temeiul pentru recurs invocat prin prisma pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod

de procedură penală, deoarece instanța de apel și-a motivat întemeiat soluția

adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal, la

soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei inculpatului și nu a

admis careva erori, stabilind justificat excluderea dispoziției privind aplicarea

prevederilor art. 901 Cod penal, în privința inculpatului Balan Alexandru.

Cu referire la criticele invocate de recurent, precum că a fost efectuată o

individualizare injustă a pedepsei în privința inculpatului, instanța de recurs relevă

că, în cazul săvârșirii unei infracțiuni, instanța de judecată este singura în măsură să

înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care

a comis infracțiunea, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării

operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul

penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.

Pedeapsa aplicată inculpatului trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată,

capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și

pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, în strictă conformitate cu dispozițiile părții

generale a Codului penal și stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea specială.

În același rând, instanța de recurs menționează că, conform art. 75 Cod penal,

persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă

echitabilă în limitele fixate în Partea specială și în strictă conformitate cu dispozițiile

Părții generale a prezentului Cod. Așadar, persoanei declarate vinovate trebuie să i se

aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana

se declară vinovată.

Reieșind din prevederile art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului ce se aplică

de instanțele de judecată, în numele legii, persoanelor care au săvârșit infracțiuni,

cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor lor, având drept scop restabilirea

echității sociale, corectarea și resocializarea condamnatului, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât și din partea altor

persoane. Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să

înjosească demnitatea persoanei condamnate.

Prin urmare, instanța de judecată trebuie să aleagă și să aplice acel tip, și acea

mărime a pedepsei care vor fi cele mai eficiente pentru atingerea scopului legii penale.

O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea

infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul

celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. Caracterul excepțional

la aplicarea pedepsei cu închisoare urmează a fi argumentat de către instanța de

judecată. Pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a contribui la

realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Totodată, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie

individualizate în așa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării

legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare.

15

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a

tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei

pedepse în limitele prevăzute de lege.

Așadar, Colegiul penal statuează că, instanța de apel conducându-se de

principiul individualizării pedepsei (art. 7 Cod penal) în coroborare cu criteriile

generale de individualizare a pedepsei, art. 75 alin. (1) Cod penal, just și argumentat

a casat parțial sentința primei instanțe, rejudecînd cauza și adoptînd o nouă soluție

prin care Balan Alexandr s-a considerat condamnat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art.264 alin.(4) Cod penal, cu numirea pedepsei sub formă de 3 (trei) ani

6 (șase) luni închisoare, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, cu

ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, astfel excluzînd dispozițiile art.

901 Cod penal.

Instanța de recurs respinge ca neîntemeiate argumentele recurentului precum

că, pedeapsa stabilită inculpatului este prea aspră, din considerentul că aceasta este

echitabilă și direct proporțională cu caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii

săvârșite, motivul și scopul celor comise, persoana celui vinovat, caracterul și

mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau agravează

răspunderea, și anume, la caz, trebuie avute în vedere că inculpatul a comis cu intenție

o infracțiune care face parte din categoria celor grave.

De asemenea, Colegiul penal respinge și argumentul avocatului Anton Vasile

precum că, corectarea și reeducarea inculpatului Balan Alexandr este posibilă cu

aplicarea unei pedepsei mai blînde, or, instanța de apel și-a motivat corect concluzia

de a exclude prevederile art. 901 Cod penal în privința inculpatului, ținînd cont de

faptul că ultimul anterior a fost sancționat pentru conducerea mijlocului de transport

fără permis, iar potrivit raportului de expertiză judiciară XXXXX din 12.11.2019, în

proba de sânge prezentată pe numele cet.Balan Alexandr s-a depistat alcool etilic în

cantitate de 1, 81 %, echivalent a 1,81 g/l (f.d.40-41, vol.I), precum și de consecințele

survenite în urma săvîrșirii infracțiunii comise de către Balan Alexandr – decesul cet.

Gasanov Ruslan.

Totodată, Colegiul penal atestă că, avocatul Anton Vasile solicită aplicarea în

privința inculpatului Balan Alexandr a unei pedepse mai blânde, prin prisma

prevederilor art. 901 Cod penal, însă, această solicitare nu poate fi admisă, deoarece

sub aspectul individualizării pedepsei penale, soluția instanței de apel, este întemeiată

și legală.

Astfel, Colegiul reține că, instanța de apel s-a expus motivat și detaliat asupra

faptului aplicării unei pedepse sub formă de 3 ani 6 luni închisoare în privința

inculpatului Balan Alexandr, fiind respectate limitele de pedeapsă prevăzute pentru

infracțiunea incriminată art. 264 alin.(4) Cod penal, coroborate cu prevederile art. 3641

alin.(8) Cod de procedură penală, pentru îndreptarea inculpatului fiind necesară

executarea efectivă a pedepsei, motivare pe care instanța de recurs și-o însușește și nu

se va expune repetat asupra acesteia.

Colegiul penal menționează că, nu se constată prezența erorilor de drept ce ar

genera casarea deciziei atacate sub aspectele invocate de către avocatul Anton Vasile,

deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este întemeiată și motivată, măsura

16

de pedeapsă aplicându-se în conformitate cu prevederile legale, este echitabilă în

raport cu circumstanțele cauzei, cu personalitatea inculpatului și pericolul social al

infracțiunii săvârșite.

Din considerentele expuse, instanța de recurs ordinar conchide că, temeiuri de

a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției

sale nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări

inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO,

care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că

art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate

fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs

Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită

ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie

prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Așadar, Colegiul penal statuează că, temeiul invocat de către avocatul Anton

Vasile în numele inculpatului Balan Alexandr prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10)

Cod de procedură penală, nu s-a confirmat în cauza dată, iar decizia atacată este legală

și întemeiată, ceea ce impune soluția inadmisibilității recursului ordinar declarat, ca

fiind vădit neîntemeiat.

penal al Curții Supreme de Justiție,

DECIDE:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Anton Vasile în

numele inculpatului Balan Alexandr, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 18 mai 2022, în cauza penală în privința lui Balan Alexandr XXXXX, ca

fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 03 februarie 2023.

Președinte Diaconu Iurie

Judecători Boico Victor

Catan Liliana

17