1ra-183/2022 — art. 190 alin. 2 lit. b CP

1ra-183/2022 — art. 190 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-183/2022

(1-18146003-01-1ra-08022022)

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

16 martie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal în următoarea componență:

președinte Nadejda TOMA

judecători Liliana CATAN

Ion GUZUN

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Cazacu Dumitru în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 septembrie 2021, în cauza penală

privindu-l pe

SUCEANU Valeriu XXXXX, născut la

XXXXX, originar din XXXXX, domiciliat în

XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 12.04.2018 – 31.05.2021;

Instanța de apel: 21.06.2021 – 27.09.2021;

Instanța de recurs: 08.02.2022- 16.03.2022.

c o n s t a t ă:

fiind examinată conform prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, Suceanu

Valeriu a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 190 alin. (2), lit. b) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de

închisoare pe termen de 1 an și 6 luni, în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții administrative sau legate de gestionarea bunurilor materiale

sau mijloacelor financiare pe termen de 2 ani.

Potrivit prevederilor art. 901 Cod penal, Suceanu Valeriu urma să execute 9 luni

închisoare în penitenciar de tip semiînchis, cu calcularea acestui termen din momentul

pronunțării prezentei sentințe și cu includerea în acest termen a perioadei deținerii

acestuia în arest preventiv (17.02.2021 ora 12:10) până la data pronunțării prezentei

sentințe, iar restul pedepsei de 9 luni închisoare se suspendă condiționat pe un termen

de probațiune de 2 ani, obligându-l să nu-și schimbe domiciliul și/sau reședința fără

consimțământul organului de probațiune și să nu comită alte infracțiuni intenționate.

S-a dispus încasarea de la Suceanu Valeriu în beneficiul bugetului de stat, suma

de 9296 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Valeriu, la data de 14.06.2017, aproximativ la ora 04:00, urmărind scopul dobândirii

ilicite a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare, prin prezentarea ca

1

adevărată a unei fapte mincinoase, acționând cu intenție directă la atingerea scopului

său, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările

lor și admițând în mod conștient survenirea acestora, prin înțelegere prealabilă și fiind

în complicitate cu Beșleaga Constantin, aflându-se pe XXXXX, sub pretextul

efectuării unui apel telefonic, a însușit de la Rotari Vitali un telefon mobil de model

„Samsung Galaxy J7”, de culoare alb, cu numărul de IMEI1: XXXXX și IMEI2:

XXXXX, la preț de 5500 lei, în care era activă cartela SIM: XXXXX, iar după intrarea

în posesia bunului respectiv, s-a ascuns eschivându-se de la obligația de a restitui

telefonul respectiv părții vătămate, fapt prin care i-a cauzat lui Rotari Vitali, o daună

considerabilă în mărime de 5500 lei.

Prin acțiunile sale intenționate Suceanu Valeriu a săvârșit infracțiunea prevăzută

de art. 190 alin. (2), lit. b) Cod penal – escrocherie, dobândirea ilicită a bunurilor

altei persoane prin inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca

adevărată a unei fapte mincinoase, în privința naturii obiectului, acțiune săvârșită de

două sau mai multe persoane.

către avocatul Dumitru Cazacu în interesele inculpatului, care a solicitat admiterea

apelului, casarea sentinței, cu adoptarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță prin care inculpatului să-i fie stabilită pedeapsa penală în

temeiul art. 90 Cod penal, cu excluderea cheltuielilor de judecată încasate din contul

inculpatului.

În motivarea cerințelor sale s-au invocat următoarele aspecte:

- instanța de fond a aplicat o pedeapsă prea aspră, în coraport cu faptele

inculpatului, or, urma să se rețină faptul că, inculpatul de la urmărirea penală a

recunoscut vina, se căiește sincer de cele comise, a solicitat examinarea cauzei penale

în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, este la prima abatere de la

legea penală, a restituit prejudiciul integral, iar partea vătămată nu a înaintat careva

pretenții materiale sau morale;

- instanța de fond urma să rețină ca circumstanță atenuantă recunoașterea

vinovăției;

- instanța de fond neîntemeiat a dispus încasarea cheltuielilor de judecată din

contul inculpatului, or, în conformitate cu art. 227 alin. (1), (2), (3) Cod de procedură

penală, cheltuielile judiciare sunt cheltuieli suportate potrivit legii pentru asigurarea

bunei desfășurări a procesului penal.

2021, apelul avocatului Dumitru Cazacu în interesele inculpatului a fost admis, s-a

casat sentința parțial și s-a pronunță o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care cheltuielile judiciare în sumă de 9296 lei au trecute în contul

statului.

În rest dispozițiile sentinței s-au menținut.

2

fond, cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma

admisibilității, pertinenței și concludenții, utilității și veridicității raportată la

declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o corectă

situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpatului încadrarea juridică

corespunzătoare, și anume art. 190 alin. (2), lit. b) Cod Penal.

Astfel, verificând legalitatea și temeinicia soluției instanței de fond în partea ce

ține de individualizarea pedepsei penale în privința inculpatului, a constatat că

instanța de fond a acordat deplină eficiență prevederilor art. 6, 7, 61, 75 Cod penal,

respectiv, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea

penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului,

precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Instanța de apel a constatat că acțiunile inculpatului cuprind elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2), lit. b) Cod penal, acțiune

ce se califică ca infracțiune „gravă”, inculpatul a recunoscut vina în comiterea

infracțiunii incriminate și s-a căit sincer de cele comise și s-a reținut circumstanțele

atenuante– recuperarea prejudiciului cauzat prin infracțiune, căința sinceră și

caracteristica pozitivă de la fostul loc de muncă.

Prin cererea scrisă din 13.07.2017, partea vătămată Rotari Vitalie a comunicat

că nu are careva pretenții în privința lui Suceanu Valeriu, prejudiciul material a fost

recuperat. A mai specificat că, s-a împăcat cu inculpatul și a solicitat încetarea

procesului în privința acestuia.

Cu referire la recunoașterea vinovăției, instanța de apel a notat că, aceasta nu

poate fi reținut cu titlu de circumstanță atenuantă, or, judecarea cauzei penale a avut

loc în baza probelor administrate la urmărirea penală, care are ca premisă

recunoașterea faptelor indicate în rechizitoriu, astfel în acest caz pedeapsa care urma

a fi aplicată inculpatului a fost stabilită în conformitate cu art. 3641 alin. (8) Cod de

procedură penală.

La individualizarea pedepsei, instanța de apel, apreciind solicitarea părții apărării

privind stabilirea inculpatului a unei pedepse penale sub formă de închisoare, cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei, a notat că, această măsură de

pedeapsa este inechitabilă și disproporțională în coraport cu personalitatea

inculpatului și față de gradul prejudiciabil al faptei comise și consecințele survenite

și care, în esență, nu va asigura realizarea scopului pedepsei penale reglementat la art.

61 Cod penal.

Or, instanța de apel apreciind conduita adoptată de inculpat, denotă că acesta nu

a realizat pe deplin gravitatea faptei comise de el, dar și faptul că el nu este în măsură

să respecte și să se conformeze cu careva obligații și sarcini puse în seama sa de către

instanța de judecată.

3

Din aceste motive, corectarea inculpatului și restabilirea echității sociale afectate

prin comiterea infracțiunii stabilite prin prezenta sentință, va putea fi realizată doar

prin stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare.

Astfel, instanța de apel a reținut că, nu există careva impedimente legale la

aplicarea prevederilor art. 901 Cod penal, nefiind rațional ca Suceanu Valeriu să

execute în penitenciar întreaga pedeapsa care i-a fost stabilită prin prezenta sentință,

fiind posibil și necesar de a suspenda parțial executarea pedepsei aplicate inculpatului,

astfel încât prima parte a pedepsei să se execute în penitenciar, iar restul pedepsei să

se suspende.

În condițiile enunțate, cu referire la prevederile art. 901 Cod penal, instanța de

fond a dispus ca inculpatul să execute 1/2 din termenul pedepsei stabilite prin prezenta

sentință- 9 luni închisoare în penitenciar de tip semiînchis, iar executarea a 1/2 din

termenul respectiv- 9 luni, se suspendă condiționat pe un termen de probațiune de 2

ani, obligându-l să nu-și schimbe domiciliul și/sau reședința fără consimțământul

organului de probațiune și să nu comită alte infracțiuni intenționate.

În ceea ce privește solicitarea avocatului Dumitru Cazacu ce ține de respingerea

solicitării acuzatorului de stat de a dispune încasarea din contul inculpatului a

cheltuielilor de judecată, instanța de apel a reținut că, în prezenta cauză penală au fost

suportate cheltuieli de judecată în legătură cu efectuarea raportului de expertiză

judiciară nr. 202136S0038 din 12.07.2021 în sumă de 9296 lei.

Instanța de apel a reținut că, urmărirea și judecarea unei cauze penale

ocazionează efectuarea de cheltuieli pentru întocmirea și transmiterea actelor de

procedură, pentru administrarea probelor și conservarea mijloacelor materiale de

probă, cu retribuirea apărătorilor, precum și cu orice alte cheltuieli necesare normalei

desfășurări a procesului penal. În cheltuielile ocazionate de administrarea probelor se

includ și sumele pentru retribuția cuvenită experților si interpreților pentru serviciul

care l-au adus justiției. Spre deosebire de procesul civil, unde sumele necesare acestor

cheltuieli sunt avansate de către reclamant, prin plata taxei de timbru, la introducerea

acțiunii, în cauzele penale, în care activitatea judiciară se desfășoară din oficiu,

sumele necesare cheltuielilor de urmărire sau de judecată sunt avansate, de regulă, de

stat, prin organul judiciar în fața căruia se află cauza penală.

Efectuarea cheltuielilor judiciare într-o cauză penală este provocată de săvârșirea

unei infracțiuni, care impune desfășurarea urmăririi și a judecării cauzei pentru

aplicarea legii penale celui ce a comis-o; ca urmare, cheltuielile judiciare sunt

imputabile inculpatului condamnat pentru săvârșirea infracțiunii, temeiul juridic fiind

vinovăția sa infracțională. deoarece fără săvârșirea infracțiunii astfel de cheltuieli nu

s-ar fi efectuat.

Obligația inculpatului de a suporta cheltuielile judiciare este principală și

integrală; întrucât săvârșirea unei infracțiuni atrage în mod inevitabil desfășurarea

urmăririi penale și a judecării cauzei, pentru a i se aplica pedeapsa infractorului,

obligația de a suporta cheltuielile judiciare îi revine în principal acestuia, chiar dacă

4

partea vătămată și partea civilă au determinat, prin cererile lor, producerea unor

cheltuieli; de asemenea, obligația de a suporta cheltuielile judiciare este integrală,

incluzând toate cheltuielile necesare pentru pronunțarea unei hotărâri de condamnare

de către prima instanță.

În conformitate cu art. 229 alin. (3) Cod de procedură penală, instanța poate

elibera de plata cheltuielilor judiciare, total sau parțial, condamnatul sau persoana care

trebuie să suporte cheltuielile judiciare în caz de insolvabilitate a acestora sau dacă

plata cheltuielilor judiciare poate influența substanțial asupra situației materiale a

persoanelor care se află la întreținerea lor.

Din materialele cauzei penale, instanța de apel a reținut că, prin încheierea

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 19 aprilie 2021 s-a dispus numirea

expertizei psihiatrică-legală în staționar în privința inculpatului. Prin raportul de

expertiză judiciară nr. 202136S0038 din 12 mai 2021 s-a concluzionat că, Suceanu

Valeriu nu suferă de careva maladie psihică cronică, prezintă „Tulburare organică de

personalitate”.

În temeiul art. 229 alin. (3) Cod de procedură penală, instanța de apel a dispus

scutirea inculpatului de la plata cheltuielilor de judecată suportate în legătură cu

efectuarea raportului de expertiză judiciară în sumă de 9296 lei, deoarece la caz,

instanța de fond a dispus din oficiu numirea expertizei judiciare în privința

inculpatului, ca urmare a faptului că, la materialele cauzei penale lipsește informația

despre sănătatea mintală a inculpatului și ținând cont de circumstanțele cauzei trezesc

suspiciuni referitoare la capacitatea acestuia de a înțelege actul de acuzare și de a purta

responsabilitate pentru faptele descrise în rechizitoriu.

În cadrul ședinței de judecată, atât partea acuzării, cât și partea apărării au fost

împotriva numirii unei expertize psihiatrice în privința inculpatului, indicând că

careva dubii referitor la starea de sănătate psihică a inculpatului nu sunt.

Respectiv, s-a considerat că, soluția instanței de fond de a dispune încasarea din

contul inculpatului suma de 9296 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată pentru

efectuarea raportului de expertiză judiciară nr. 202136S0038 din 12 mai 2021 ar crea

în sarcina inculpatului obligații inechitabile, deoarece la caz nu au fost stabilite careva

indicii obiectivi care să creeze dubii referitor la starea psihică a inculpatului, respectiv,

în speță nefiind aplicabile prevederile art. 143 Cod de procedură penală, instanța de

fond dispunând din oficiu numirea expertizei judiciare.

interesele inculpatului a atacat-o cu recurs ordinar, invocând prevederile art. 427 alin.

(1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, solicitând casarea parțială a deciziei și

pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri prin care inculpatului să-i fie aplicate

prevederile art. 90 Cod penal.

În motivare recurentul a invocat că instanța de judecată a aplicat o pedeapsă prea

aspră în coraport cu faptele inculpatului. Instanța de apel nu a ținut cont că inculpatul

la urmărirea penală a recunoscut vina, se căiește sincer, a solicitat examinarea

5

dosarului în ordinea prevăzuta de art. 3641 Cod de procedură penală, este la prima

abatere de la legea penală, a restituit prejudicial integral, iar partea vătămată nu a

înaintat careva pretenții materiale or morale și prezența circumstanței atenuante-

recunoașterea vinovăției.

penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului avocatului,

menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și

lipsit de temeiuri legale.

materialului din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta

urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise, în

baza temeiurilor expres prevăzute de acest articol.

În corespundere cu art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de

recurs decide asupra inadmisibilității recursului ordinar în cazul în care constată că

acesta nu corespunde după conținut prevederilor art. 430 Cod de procedură penală.

Reieșind din dispoziția art. 430 Cod de procedură penală, cererea de recurs

trebuie să corespundă anumitor cerințe, în special, textul recursului trebuie să conțină

argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute expres

de art. 427 Cod de procedură penală (unul sau mai multe din acestea) și cu invocarea

problemelor de drept ce persistă în cauza deferită judecății și care au afectat echitatea

procedurilor desfășurate de instanța de apel.

În speță, recurentul critică hotărârea, solicitând casarea în latura penală cu

aplicarea prevederilor art. 90 Cod, însă nu a prezentat argumente privind ilegalitatea

hotărârii atacate și nu a indicat eroarea ce s-a comis în coraport cu temeiurile indicate

în art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală.

De principiu, instanța de recurs preia spre examinare doar acele critici, care sunt

corespunzător argumentate de recurenți, cu indicarea legăturii cauzale dintre eroarea

de drept pretinsă că a fost admisă de instanța inferioară și circumstanțele de fapt ale

cauzei cărora acestea se circumscriu.

Pe această linie de considerente, Colegiul evidențiază că, invocarea formală a

unor temeiuri de casare, care nu sunt urmate de o motivare corespunzătoare, nu poate

face obiect de examinare în procedura de recurs, având în acest sens în vedere că,

potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ

de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă

alte interese decât interesele legii. Completarea cererii de recurs cu argumente ce ar

suplini-o din oficiu, este contrară principiului contradictorialității ce guvernează

întreg procesul penal.

6

Având în vedere cele consemnate supra, Colegiul Penal statuează asupra soluției

de inadmisibilitate a recursului ordinar declarat de avocatul Cazacu Dumitru în

numele inculpatului, deoarece acesta nu întrunește condițiile legale de conținut.

Penal

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Cazacu Dumitru în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 27 septembrie 2021, în cauza penală privindu-l pe SUCEANU Valeriu XXXXX,

deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 12 mai 2022.

Președinte Nadejda TOMA

Judecător Liliana CATAN

Judecător Ion GUZUN

7