1ra-226/2022 — art. 27, 186 alin. 2 lit. c CP

1ra-226/2022 — art. 27, 186 alin. 2 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-226/2022

(1-20090458-01-1ra-14022022)

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

23 martie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal în următoarea componență:

președinte Nadejda TOMA

judecători Liliana CATAN

Ion GUZUN

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Cazacu Dumitru în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 octombrie 2021, în cauza penală

privindu-l pe

LARIN Anatoli XXXXX, născut la

XXXXX, originar XXXXX, domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 30.07.2020 – 25.02.2021;

Instanța de apel: 17.03.2021 – 11.10.2021;

Instanța de recurs: 14.02.2022- 23.03.2022.

c o n s t a t ă:

cauza fiind examinată conform prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală Larin

Anatoli a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 186

alin. (2), lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe

termen de 4 luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

S-a admis parțial acțiunea civilă și s-a dispus încasarea de la inculpat în contul

părții vătămate Asociația de Coproprietari în Condominiu „ACC 55/627” suma de

900 lei, cu titlu de prejudiciu material.

Anatoli, în perioada 19 mai- 21 mai 2020, data exactă nefiind stabilită, urmărind

scopul sustragerii bunurilor, manifestând intenție directă și conștientizând caracterul

prejudiciabil al acțiunilor sale, pe ascuns și din interes material, a pătruns prin acces

liber, în blocul locativ din XXXXX, după care, aflându-se în interiorul blocului

locativ, din spațiul special amenajat destinat depozitării, a sustras furtunul

1

antiincendiar de marca „XXXXX”, ce aparține Asociației de coproprietari în

condominiu „ACC55/627” și al cărui preț constituie 900 lei. În rezultat, cu bunul

sustras s-a ascuns de la locul comiterii infracțiunii.

Tot el, la data de 21 mai 2020, aproximativ ora 15:00, în continuarea acțiunilor

sale infracționale, având aceiași intenție, în vederea realizării aceluiași scop de

sustragere a bunurilor și conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, pe

ascuns și din interes material, a pătruns prin acces liber, la etajul 7 al blocului locativ

din XXXXX, după care, aflându-se în interiorul blocului locativ, din spațiul special

amenajat destinat depozitării, a început să sustragă furtunul antiincendiar de marca

„XXXXX”, ce-i aparține Asociației de coproprietari în condominiu „ACC55/627” și

al cărui preț constituie 900 lei. Între timp, acțiunile sale infracționale au fost observate

de către locuitoarei aceluiași etaj, Boșneaga Andriana. Astfel, în vederea stabilirii

circumstanțelor, aceasta a deschis ușa, iar la întrebarea „ce face acolo ?”, Larin

Anatoli a indicat că verifică echipamentul, iar în continuare, a lăsat furtunul indicat

în spațiul special amenajat destinat depozitării, după care s-a deplasat spre ascensor,

părăsind astfel locul comiterii infracțiunii. În rezultat, din motive independente de

voința lui Larin Anatoli, intenția cu privire la cantitatea bunurilor sustrase nu s-a

realizat în întregime.

Acțiunile lui Larin Anatoli au fost încadrate de către prima instanță în baza art.

27, 186 alin. (2), lit. c) Cod penal, după indicii calificativi- tentativa de furt, adică

sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit prin pătrundere în

locuință.

inculpatului prin care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatului să-i stabilească o

pedeapsă mai blândă.

În motivarea cerințelor sale s-au invocat următoarele aspecte:

- instanța de fond a aplicat o pedeapsă prea aspră, în coraport cu faptele

inculpatului, or, urma să rețină faptul că, inculpatul la faza urmăririi penale a

recunoscut vina, se căiește sincer de cele comise, a solicitat examinarea cauzei în

procedură simplificată;

- instanța de fond urma să rețină cu titlu de circumstanță atenuantă

„recunoașterea vinovăției”.

2021, apelul avocatului Cazacu Dumitru în interesele inculpatului a fost respins ca

nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări.

fond, cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma

admisibilității, pertinenței și concludenții, utilității și veridicității raportată la

declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o corectă

2

situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpatului încadrarea juridică

corespunzătoare, și anume art. 27, 186 alin. (2), lit. c) Cod penal.

Cu referire la chestiunea individualizării pedepsei, s-a constatat că instanța de

fond a acordat deplină eficiență prevederilor art. 6, 7, 61, 75 Cod penal, respectiv, a

ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea penală, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de

condițiile de viață ale familiei acestuia.

Din materialele cauzei rezultă că, inculpatul a recunoscut vina în comiterea

infracțiunii incriminate, a solicitat examinarea cauzei penale în procedură

simplificată, sincer s-a căit de cele comise. În conformitate cu art. 76 Cod penal,

instanța de fond nu a reținut careva circumstanțe atenuante. În acest sens, instanța de

apel a reținut că, recunoașterea vinovăției de către inculpat a atras incidența procedurii

simplificate și nu poate fi valorificată ca o circumstanță atenuantă deoarece ar

însemna că aceleiași situații de drept să i se acorde o dublă valență juridică. Iar

conform prevederilor art. 77 Cod penal, instanța de fond a reținut circumstanța

agravantă– săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată

pentru infracțiune similară.

În contextul celor indicate supra, instanța de apel a respins argumentele părții

apărării, referitor la faptul că, instanța de fond a aplicat o pedeapsă prea aspră, în

coraport cu faptele inculpatului, or, urma să rețină faptul că, inculpatul la faza

urmăririi penale a recunoscut vina, se căiește sincer de cele comise, a solicitat

examinarea cauzei în procedură simplificată, deoarece aceste circumstanțe nu pot

justifica aplicarea unei pedepse mai blânde, atât timp cât instanța de fond la

individualizarea pedepsei penale a ținut cont de aceste circumstanțe, aplicând

prevederile alin. (8) art. 3641 Cod de procedură penală, potrivit cărora, inculpatul,

care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata

să fie înfăptuită pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, beneficiază

de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei

cu închisoare, cu muncă neremunerată în folosul comunității și de reducerea cu o

pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă.

Mai mult ca atât, inculpatul anterior a fost judecat, în privința acestuia a fost

reținută circumstanța agravantă săvârșirea infracțiunii de către o persoană care

anterior a fost condamnată pentru infracțiuni similare sau pentru alte fapte care au

relevanță pentru cauză, ceea ce denotă faptul că inculpatul nu a făcut careva concluzii,

nu a conștientizat gradul de pericol social al faptelor comise, nu a pășit pe calea

corectării, dar a continuat să manifeste un comportament infracțional.

Astfel, instanța de apel a conchis că nu este oportun de a aplica inculpatului o

pedeapsă mai blândă, or, această măsură de pedeapsă nu va duce la atingerea scopului

stabilit prin pedeapsa aplicată.

3

interesele inculpatului a atacat-o cu recurs ordinar, invocând prevederile art. 427 alin.

(1) pct. 4), 6) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei în partea stabilirii

pedepsei, rejudecarea cauzei cu stabilirea unei pedepse mai blânde.

În motivare recurentul a indicat că, instanța de apel a încălcat principiul egalității

în cadrul unui proces penal, prin expunerea doar asupra poziției părții acuzării și a

procurorului și neexpunerea asupra cererii de apel depusă de către inculpat.

Recurentul consideră că aplicarea pedepsei sub formă de închisoare pe termen

de 4 luni este prea aspră în raport cu acțiunile inculpatului, or ultimul și-a recunoscut

vina și a solicitat examinarea dosarului său penal în ordinea prevăzută de art. 3641

Cod de procedură penală.

De asemenea, menționează că, examinarea cauzei a avut loc în lipsa inculpatului

și Curtea de Apel Chișinău nu a întreprins nici un efort întru a aduce în fața instanței

inculpatul pentru a-și expune poziția, or citarea acestuia a avut loc la domiciliul unde

dumnealui nu locuiește.

Condominiu 55/627 a depus referință la cererea de recurs a avocatului Cazacu

Dumitru în numele inculpatului, prin care solicită respingerea recursului declarat și

menținerea deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 octombrie 2021 ca fondată și

întemeiată.

penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului avocatului,

menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și

lipsit de temeiuri legale.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează

că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Colegiul penal menționează că, prezenta cauză se încadrează excepției indicate

la pct. 5.3.2 lit. b) din Dispoziția nr. 5 din 02 martie 2022 a Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova, ce a permis judecarea cauzei pe durata stării de

urgență.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

4

Din textul recursului declarat, Colegiul penal constată că avocatul Cazacu

Dumitru invocă temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 4), 6) Cod de procedură

penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: 4)

judecata a avut loc fără participarea inculpatului, când participarea lui era

obligatorie potrivit legii; 6) hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta

este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței.

Cu referire la temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 4) Cod de procedură

penală, instanța de recurs le apreciază ca neîntemeiate, or, conform materialelor

cauzei instanța de apel nu a încălcat procedura de citare a părților, executând citarea

multiplă a inculpatului la proces, însă scrisorile cu citații s-au returnat cu mențiunea

pe aviz de recepție nereclamat/plecat. Inculpatul a fost prezent în instanța de fond și

împreună cu apărătorul său au înaintat cerere de apel. Prin urmare, inculpatul cunoștea

cu certitudine că cauza urma să fie examinată în instanța de apel, însă careva cereri

din partea lui sau prin intermediul avocatului nu au fost prezentate, care ar motiva

absența la ședința de judecată. Instanța de apel în urma neprezentării inculpatului și a

nu tergiversa judecarea cauzei prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 07 iulie

2021 a dispus aducerea silită a inculpatului (vol. I, f.d. 167-168) și prin încheierea

Curții de Apel Chișinău din 22 septembrie 2021 anunțat în căutare inculpatul (vol. I,

f.d. 179-182). Mai mult, în cadrul ședinței de judecată din 11.10.2021 Colegiul penal

a pus în discuție examinarea cauzei în lipsa inculpatului, iar apărătorul Cazacu

Dumitru a considerat posibilă examinarea, fapt ce a permis instanței de judecată

judecarea cauzei (vol. I, f.d. 189). Astfel, argumentul recurentului că instanța de apel

nu a luat toate măsurile necesare de a asigura prezența inculpatului la ședințele de

judecată este neîntemeiat și contravine materialelor în cauză.

Cât privește temeiul de recurs invocat de recurent prevăzut de art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal reține că, nu a stabilit o argumentare

corespunzătoare în susținerea acestui temei, criticarea deciziei instanței de apel în

sensul temeiului invocat poartă un caracter formal, invocând doar dezacordul cu

hotărârile instanțelor inferioare.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale

familiei acestuia.

În descriptivul deciziei instanței de apel, se reține că, pedeapsa stabilită

inculpatului a fost motivată, individualizată și aplicată de către instanța de apel în

corespundere cu prevederile legale, fiind una echitabilă, raportată la scopul urmărit

5

de legislator în art. 61 Cod penal, care î-l va descuraja de a comite pe viitor alte fapte

infracționale.

Simplu fapt că apărarea nu este de acord cu pedeapsa stabilită, considerând-o

prea aspră, nu poate servi temei pentru aplicarea în privința lui Larin Anatoli unei

pedepse mai blânde.

Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și

a altor persoane. Persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se

aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii.

Infracțiunea comisă de Larin Anatoli, prevăzută de art. 27, 186 alin. (2) lit. c)

și d) Cod penal se pedepsește cu amendă în mărime de la 650 la 1350 unități

convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de

ore, sau cu închisoare de până la 4 ani. Din cele menționate, instanța a ținut cont de

cerințele atât ale acuzatorului de stat cât și a apărătorului, de impactul infracțiunii

asupra societății, că cauza a fost examinat în procedură simplificată și a aplicat

închisoare pe termen de 4 luni. Schimbarea pedepsei în muncă neremunerată în

folosul comunității sau amendă, conform solicitării recurentului nu a fost suficient

argumentată, iar simpla invocarea a normelor de drept sau a erorilor comise de

instanța contestată fără indicarea concretă a lor nu justifică implicarea Colegiului în

schimbarea pedepsei inculpatului, având în vedere că potrivit art. 24 alin. (2) Cod de

procedură penală, instanța nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu

exprimă alte interese decât interesele legii.

Sub acest aspect, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei în

ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei adoptate.

Prin urmare, criticile recurentului nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului

declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat

prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală.

Prin urmare, motivele invocate în recursul ordinar au constituit deja obiect de

examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens, iar o

altă opinie asupra probelor și circumstanțelor cauzei care au fost puse la baza

sentinței, conform jurisprudenței CEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea

cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița versus Moldova).

Reieșind din cele expuse, Colegiul concluzionează că instanța de apel a

pronunțat o decizie legală, întemeiată și motivată prin stabilirea pedepsei cu

închisoare pe termen de 4 luni închisoare, pedeapsă care corespunde scopului de

corectare și reeducare a inculpatului prevăzut de art. 61 Cod penal, care va duce la

formarea unei atitudini pozitive a acestuia față de ordinea de drept, regulile de

conviețuire socială și principiile morale.

Prin urmare, având în vedere considerentele menționate supra și raportând

situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală,

Colegiul penal concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a

6

respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură

penală, iar criticele din cererea de recurs înaintată de avocatul Cazacu Dumitru nu și-

au găsit confirmare.

Penal

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Cazacu Dumitru în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 11 octombrie 2021, în cauza penală privindu-l pe LARIN Anatoli XXXXX, ca

fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 20 mai 2022.

Președinte Nadejda TOMA

Judecător Liliana CATAN

Judecător Ion GUZUN

7