1ra-1143/2021 — art.217 alin. 4 lit. b CP

1ra-1143/2021 — art.217 alin. 4 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-1143/2021

1-18189619-01-1ra-23032021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

28 februarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte –Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie, Catan Liliana, Guzun Ion,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor dosarului, recursul

ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău,

Sâli Radu împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24

noiembrie 2020, în cauza penală în privința lui

Popova Anna XXXX;

Chiriac Pavel XXXX.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 03.10.2018– 20.01.2020;

Instanța de apel: 18.05.2020 – 24.11.2020;

Instanța de recurs: 23.03.2021 – 28.02.2022.

A C O N S T A T A T :

Popova Anna, învinuită în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, a fost achitată

pe motiv că fapta ei nu întrunește elementele infracțiunii. A fost considerată

Popova Anna, reabilitată.

A fost achitat Chiriac Pavel, învinuit în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod

penal, pe motiv că fapta lui nu întrunește elementele infracțiunii. A fost

considerat Chiriac Pavel, reabilitat.

reținut că, prin rechizitoriu, Popova Anna se învinuiește în aceea că, la data de 23 iunie

2018, în urma efectuării măsurilor special de investigație efectuate în cadrul operațiunii

„Mac”, s-a stabilit că în grădina unde domiciliază cet. Popova Anna și nepotul ei,

Chiriac Pavel, pe adresa str. Xxxxxx, mun. Chișinău, sunt crescute plante asemănătoare

cu cele de cannabis, care au fost ridicate și transmise spre examinare. Conform

raportului de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/1-R-2986 din 02 iulie 2018,

privind examinarea plantelor în stare de vegetație în număr de 401, ridicate la

23.06.2018 în rezultatul efectuării cercetării la fața locului de pe str. Xxxxxx, mun.

Chișinău, unde în cadrul examinării s-a stabilit că plantele în stare verde de vegetație, în

număr de 401, ridicate la 23.06.2018 în rezultatul efectuării cercetării la fața locului în

ograda de pe str. Xxxxxx, mun. Chișinău, reprezintă plante de Cannabis care conțin

1

tretrahidrocannabinol de aceia se atribuie la substanțe stupefiante, care e inclus în

”Tabelul I. Substanțele stupefiante și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri

medicale. Lista nr. 1. Substanțele stupefiante, aprobată prin Hotărârea Guvernului

Republicii Moldova nr. 1088 din 05 octombrie 2004”. În număr de 401 (patru sute

unu), plantele în stare verde de vegetație, ridicate la 23.06.2018 în rezultatul efectuării

cercetării la fața locului în ograda de pe str. Xxxxxx, mun. Chișinău, conform Hotărârii

Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, se atribuie la proporții deosebit de mari.

S-a constatat prin sentință că organul de urmărire penală a calificat acțiunile

intenționate ale cet. Popova Anna, în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal,

adică infracțiunea de circulație ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor

acestora fără scop de înstrăinare, după calificativul procurarea și păstrarea drogurilor,

etnobotanicelor sau analogilor acestora săvârșite fără scop de înstrăinare în proporții

deosebit de mari.

La fel, s-a constatat că, prin rechizitoriu, Chiriac Pavel se învinuiește în aceea că,

la data de 23 iunie 2018 în urma efectuării măsurilor special de investigație efectuate în

cadrul operațiunii „Mac”, s-a stabilit că în grădina unde domiciliază cet. Popova Anna

și nepotul ei, Chiriac Pavel pe adresa strada Xxxxxx, mun. Chișinău, sunt crescute

plante asemănătoare cu cele de cannabis, care au fost ridicate și transmise spre

examinare. Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/1-R-2986 din

02 iulie 2018, privind examinarea plantelor în stare de vegetație în număr de 401,

ridicate la 23.06.2018 în rezultatul efectuării cercetării la fața locului de pe str. Xxxxxx,

mun. Chișinău, unde în cadrul examinării s-a stabilit că plantele în stare verde de

vegetație, în număr de 401, ridicate la 23.06.2018 în rezultatul efectuării cercetării la

fața locului în ograda de pe str. Xxxxxx, mun. Chișinău, reprezintă plante de Cannabis

care conțin tretrahidrocannabinol de aceia se atribuie la substanțe stupefiante, care e

inclus în ’Tabelul I. Substanțele stupefiante și substanțele psihotrope neutilizate în

scopuri medicale. Lista nr. 1. Substanțele stupefiante, aprobată prin Hotărârea

Guvernului Republicii Moldova nr. 1088 din 05 octombrie 2004”. În număr de 401 (

patru sute unu ), plantele în stare verde de vegetație, ridicate la 23.06.2018 în rezultatul

efectuării cercetării la fața locului în ograda de pe str. Xxxxxx, mun. Chișinău, conform

Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, se atribuie la proporții deosebit de mari.

Organul de urmărire penală a calificat acțiunile intenționate ale cet. Chiriac

Pavel, în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, adică infracțiunea de circulație

ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora fără scop de înstrăinare,

după calificativul procurarea și păstrarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor

acestora săvârșite fără scop de înstrăinare în proporții deosebit de mari.

În sentință s-a argumentat că, fiind examinată cauza penală în ședința de

judecată în mod obiectiv și sub toate aspectele, instanța de judecată nu a sesizat

în acțiunile inculpaților Popova Anna și Chiriac Pavel careva din modalitățile

faptice incriminate.

În partea ce ține de incriminarea procurării, prima instanța a constatat că

această modalitate faptică nu a fost motivată în nici un fel de către acuzatorul de

2

stat în actul de înaintare a învinuirii inculpaților, după cum nici nu au fost

prezentate probe în acest sens, care să caracterizeze procesul de ”procurare” a

substanțelor stupefiante. Instanța nu a sesizat careva indicii de ordin obiectiv

care să caracterizeze procesul de procurare, ce în mod obligatoriu implică terțe

persoane care au vândut plantele interzise, modalitatea de tranzacționare,

caracterul gratuit sau oneros al acestui proces.

În ceea ce ține de modalitatea faptică incriminată de ”păstrare” a plantelor

interzise, prima instanță a relevat că organul de urmărire penală a omis de a

prezenta probe utile și pertinente cauzei care să demonstreze dincolo de orice

dubiu rezonabil că inculpații Popova Anna și Chiriac Pavel au păstrat fără scop

de înstrăinare plantele ridicate, în grădina casei situate în mun. Chișinău, str.

Xxxxxxx. Or, declarațiile martorilor polițiști nu coroborează și nu sunt susținute

de mărturiile altor persoane, care nu ar avea nici un interes în prezenta cauză

penală.

Prima instanță a stabilit că declarațiile tuturor martorilor polițiști care au

participat la cercetarea la fața locului, precum că plantele de cannabis au fost

crescute într-un mod ordonat și au fost îngrijite, nu corespund imaginilor din

planșa fotografică de la locul faptei (f.d. 11), de unde rezultă că grădina nu este

îngrijită iar plantele de cannabis nu sunt delimitate teritorial de celelalte plante

ce pot fi identificate din imagine. Această constatare coroborează cu declarațiile

inculpatei Popova Anna, ce a indicat că nu a îngrijit deloc grădina, nu a cultivat

nimic și nu a cunoscut ce crește în ea.

Pe de altă parte, instanța a relevat că îngrijirea plantelor spontane de

cannabis sau păstrarea lor nu trebuie confundată cu neluarea de către

beneficiarii folosinței pământului a măsurilor de stârpire a unor asemenea

plante.

În concluzia celor constatate, prima instanță a statuat că, atât timp cât

organul de urmărire penală nu a prezentat probe care să infirme declarațiile

inculpaților, precum că plantele depistate în grădina din str. Xxxxxx, sunt plante

spontane și sălbatice și nu au fost cultivate, îngrijite, nici măcar păstrate de

dânșii, ținând cont de principiul in dubio pro reo, instanța de judecată nu a

constatat existența laturii obiective în modul cum a fost incriminată fapta penală

inculpaților.

municipiului Chișinău, Daniel Jîmbei, prin care a solicitat admiterea apelului,

casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care: să fie recunoscută Popova Anna vinovată de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal și să-i fie

aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani cu

ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, prin aplicarea prevederilor

art. 90 Cod penal, de a fi suspendată condiționat executarea pedepsei stabilite pe

un termen de probă de 2 (doi) ani; să fie recunoscut Chiriac Pavel vinovat de

3

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal și să-i fie

aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani cu

ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, prin aplicarea prevederilor

art. 90 Cod penal, să-i fie suspendat condiționat executarea pedepsei stabilite pe

un termen de probă de 2 (doi) ani; să fie dispusă încasarea de la Popova Anna și

Chiriac Pavel în folosul statului, suma de 1 680 lei pentru efectuarea expertizei

judiciare nr. 34/12/1-R-2986 din 02.07.2018.

3.1 În conținutul cererii de apel depuse, procurorul a invocat că:

- sentința instanței de fond este ilegală și neîntemeiată, urmând a fi casată

din considerentul că vinovăția inculpaților Popova Anna și Chiriac Pavel de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, ce le-a fost

încriminată, a fost demonstrată pe deplin atât în cadrul urmăririi penale, cât și în

cadrul cercetării judecătorești prin cumulul de probe pertinente, concludente,

utile, legal administrate și care au fost prezentate și cercetata minuțios în

instanța de judecată;

- instanța de judecată eronat și subiectiv a dat apreciere circumstanțelor

cauzei, care în mod direct se află în raport cu vinovăția inculpaților;

- temeiurile invocate de către inculpați referitor la nevinovăția lor, se

combat prin probele prezentate de către partea acuzării și materialele cauzei,

nefiind stabilite careva erori procesuale, iar nerecunoașterea vinovăției de către

inculpați nu echivalează cu nevinovăția acestora, ba mai mult la urmărirea

penale inculpatul Chiriac Pavel a recunoscut parțial vinovăția;

- vinovăția inculpaților a fost probată pe capătul de acuzare incriminat,

încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților, efectuată de către procuror în cadrul

judecării cauzei fiind corectă conform indicilor infracțiunii prevăzute de art. 217

alin. (4) lit. b) din Codul penal și se constată că instanța de fond eronat și în mod

pripit a ajuns la concluzia, că în acțiunile inculpaților Popov Anna și Chiriac

Pavel nu întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b)

Cod penal;

- instanța nu a luat în considerație că, fiind efectuată expertiza judiciară nr.

34/12/1- R-2986 din 02.07.2018, de către stat au fost suportate cheltuieli în sumă

de 1 680 lei, suma care urma a fi încasată de la inculpați în beneficiul statului,

conform prevederilor art. 227-229 din Codul de procedură penală (cheltuite în

legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală).

2020 a fost respins ca nefondat apelul procurorului și menținută fără modificări

sentința.

4.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că prima

instanță a stabilit starea de fapt și de drept și, în corespundere cu probele corect

apreciate, just a ajuns la concluzia despre nevinovăția inculpaților Popova Anna

și Chiriac Pavel de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b)

Cod penal, pe motiv că fapta inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii.

4

În decizie s-a menționat că, procurorul în calitate de apelant și acuzator de

stat, în susținerea învinuirii, a prezentat instanței spre cercetare probe care ar

confirma faptele și vinovăția inculpatului, iar instanța de apel le-a examinat:

declarațiile depuse în prima instanță și în instanța de apel de martorii Galoi

Veaceslav, Oprea Constantin, declarațiile depuse în prima instanță de martorul

Chițanu Grigore, procesul-verbal de constatare din 13.07.2018 (f.d. 6), raport din

23.06.2018, al ofițerului superior a OSI al SII a IP Râșcani al DP mun. Chișinău,

inspector superior, Constantin Oprea, prin care aduce la cunoștință că la data de

23.06.2018, în urma măsurilor întreprinse a parvenit informația, precum că în

curtea casei de pe str. Xxxxxx, mun. Chișinău, se pot afla plante de cannabis

(f.d.8), recipisă din 23.06.2018, prin care cet. Popova Anna a permis cercetarea

curții casei (f.d.9), procesul-verbal de constatare la fața locului din 23.06.2018

(f.d. 10), planșa fotografică a casei și grădinii din 23.06.2018 (f.d. ll-12), raportul

de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/1-R-2986 din 02 iulie 2018 (f.d. 16-20),

corpul delict: plantele în stare verde de vegetație, în număr de 401 (patru sute

unu) și reprezintă plante de Cannabis, declarațiile depuse în ședința primei

instanței și a instanței de apel de către inculpații Chiriac Pavel și Popova Anna.

Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, pe baza probelor

prezentate de către procuror și examinate de prima instanță, probelor cercetate

suplimentar în instanța de apel și a celor scrise din dosar, instanța de apel a

considerat că prima instanță a constatat în mod justificat faptul că procurorul nu

a prezentat probe pertinente, concludente, utile și veridice care ar demonstra

vinovăția inculpaților Popova Anna și Chiriac Pavel în comiterea infracțiunii

prevăzute art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal.

Instanța de apel a constatat că învinuirea adusă poartă un caracter pripit și

superficial, or dimpotrivă, din materialele dosarului rezultă că probe în sprijinul

învinuirii de facto nu au fost prezentate.

Opinia autorului apelului, precum că numai probele acuzării sînt

pertinente, concludente, utile și veridice, fără ca acestea să fie apreciate în

ansamblu și cu probele apărării, la caz, a depozițiilor inculpatului, instanța de

apel a considerat-o a fi o încălcare a prevederilor art.101 Cod de procedură

penală.

S-a mai indicat în decizie că, conținutul declarațiilor inculpaților și a

martorilor, au fost reținute de prima instanță în modul cum au fost depuse,

nefiind denaturate. Însă, referitor la valoarea lor probatorie, a notat că prima

instanță apreciindu-le, și-a expus opinia, drept care îi aparține și, de fapt, corect

a conchis că nu sunt destule probe pentru a forma convingerea de vinovăție a

inculpaților.

Din conținutul învinuirii formulate, evaluând materialul probator

administrat în cauză, instanța de apel a constatat că probele dosarului nu au

confirmat suspiciunea organului de urmărire penală, că inculpații au participat

la activități infracționale din sfera procurării și păstrării drogurilor,

5

etnobotanicelor sau analogilor acestora săvârșite fără scop de înstrăinare în

proporții deosebit de mari, fără a fi întărite și confirmate de vre-un alt mijloc de

probă administrat în cauză.

Instanța de apel a reținut că, atâta timp cât singurele probe administrate în

cauză sunt declarațiile investigatorilor și colaboratorilor sub acoperire, ori

mijloace de probă emanând de la aceștia sau întocmite pe baza relatărilor făcute

de aceștia, nu se poate face abstracție de jurisprudența Curții Europene a

Drepturilor Omului în materie (cauza Kostovsky c. Olandei, cauza Teixeira de Castro

împotriva Portugaliei, hotărârea din 08 iunie 1998, cauza Constantin și Stoian

împotriva României, hotărârea din 29 septembrie 2009) care a statuat în mod

constant că o hotărâre de condamnare nu se poate întemeia numai pe aceste

declarații, necoroborate cu alte probe, care sa conducă la concluzia, fără niciun

fel de îndoiala ca, inculpatul se face vinovat de infracțiunea reținută în sarcina

sa.

Instanța de apel a menționat că, la înaintarea învinuirii inculpaților, organul

de urmărire penală nu a făcut referire nici la motivul pretinsei comiteri a

infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal de către Popova Anna

și Chiriac Pavel. Deși acesta nu constituie un elemente obligatoriu de calificare a

acțiunilor în baza art. 217 Cod penal, pentru demonstrarea intenției inculpaților

de a săvârși infracțiunea incriminată este necesar de stabilit motivul și scopul cu

care ar fi acționat inculpații. Astfel, din materialele cauzei a constatat că nici

unul din inculpați nu este consumator de droguri. Ba chiar s-a constat că,

Chiriac Pavel se află la evidența Dispensarului Republican de Narcologie, cu

diagnoza: alcoolism cronic, maladie ce are un alt substrat anamnetic: băuturile

alcoolice (f.d. 60), iar anterior nici unul din inculpați nu a fost atras la

răspundere penală sau contravențională pentru acțiuni legate de substanțele

narcotice sau psihotrope, aceștia fiind în vizorul polițistului de sector doar

pentru acțiuni de perturbare a ordinii publice sau consum de alcool în locuri

publice.

Prin urmare, instanța de apel a concluzionat că învinuirea adusă

inculpaților nu este bazată pe probe directe, ce ar confirma vinovăția acestora în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, iar

acuzațiile aduse nu și-au găsit confirmare, lipsind probe care ar demonstra cu

certitudine și fără vreun dubiu rezonabil comiterea unei fapte penale de către

persoanele acuzate.

Totodată, instanța de apel a reținut că, pe parcursul examinării cauzei, în

special la etapa audierii inculpatei, Popova Anna a obiectat faptul că în

momentul cercetării și consemnării celor constatate la fața locului de către

colaboratorii de poliție, ultimei nu i-a fost asigurat prezența unui traducător,

deși ultima a menționat colaboratorilor de poliție că nu cunoaște limba de stat și

nu înțelege nimic din cele consemnate în procesul-verbal de cercetare la fața

locului din 23.06.2018. Potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului din

6

23.06.2018 (f.d. 10), la acțiunea de cercetare au participat Popova Anna, agentul

constatator OSS al SP-4, Chițanu Grigore și Oprea Constantin. Astfel, instanța de

fond a reținut că alegațiile inculpatei precum că nu i-a fost asigurat dreptul la

interpret în momentul întocmirii procesului-verbal corespund realității fiind în

coroborare cu cele menționate în procesul-verbal de cercetare la fața locului din

23.06.2018.

Instanța de apel a reținut că această omisiune a fost recunoscută și de

martorul Galoi Veaceslav, colaborator al poliției, care în cadrul ședinței în

instanța de apel a declarat că traducerea a fost asigurată în mod verbal de către

dânsul. Instanța de apel a atestat că la întocmirea procesului-verbal de cercetare

la fața locului din 23.06.2018 s-a neglijat cu desăvârșire această obligațiune a

agentului constatator, din care considerente prin prisma art. 251 alin. (2) și (3)

Cod de procedură penală, instanța de fond justificat a declarat nul procesul

verbal de cercetare la fața locului din 23.06.2018, act ce a constituit temei de

pornire a urmăririi penale.

Instanța de apel a conchis că prima instanță în mod întemeiat a ajuns la

concluzia că la caz este neîndoielnică necesitatea achitării inculpaților Popova

Anna și Chiriac Pavel, pe motiv că în acțiunile acestora nu sunt întrunite

elementele infracțiunii.

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Sâli Radu, prin care

invocând incidența pct. 6 a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, solicită admiterea recursului, casarea deciziei, cu remiterea cauzei la

rejudecare în instanța de apel.

5.1 În susținerea recursului procurorul invocă că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;

- vinovăția inculpaților a fost demonstrată pe deplin prin probele

prezentate de partea acuzării, examinate în cadrul cercetării judecătorești;

- instanța de apel eronat și în mod pripit a ajuns la concluzia, că în acțiunile

inculpaților nu întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit.

b) Cod penal. Iar, la adoptarea soluției, contrar prevederilor art. 101, 414 Cod de

procedură penală, instanța de apel, fără verificarea probelor, cercetate în

instanța de fond, selectiv a dat apreciere probelor, acordând credibilitate

declarațiilor inculpaților și stării de fapt relatate de către aceștia;

- substanțele narcotice au fost depistate anume în sfera de stăpânire a

inculpaților, adică în gospodăria lui Popova Anna, unde domiciliază și nepotul

acesteia Chiriac Pavel, iar instanța de apel urma să ia în considerație că, probele

trebuie analizate corelat, în ansamblul lor, nu trunchiat, astfel încât hotărârea să

se întemeieze pe toate probele cauzei în cumul, condiție ce în cazul de față nu

este întrunită.

7

constată că, acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod

de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate,

fără a agrava situația condamnaților.

Potrivit dispoziției art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul

declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din

dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul

acestuia.

În particular, avându-se în vedere recursul ordinar, rațiunea și finalitatea

exercitării căii de atac, rezidă în înlăturarea erorilor admise de instanța ierarhic

inferioară la etapa precedentă de judecare a cauzei, iar controlul judecătoresc pe

care acesta îl declanșează, are un rol preventiv și unul reparator.

Soluția instanței de recurs se fundamentează, în drept, pe prevederile art.

435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând

recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărârii atacate și

cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță de apel, în alt complet de

judecată, când eroarea admisă nu poate fi corectată la această etapă a

procedurilor.

Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de

apel, inclusiv și să o caseze total, atunci când se constată admiterea erorilor de

drept, de natură să afecteze echitatea desfășurării procesului și care au avut

drept consecință adoptarea unei hotărâri contradictorii și nemotivate.

Totodată, Colegiul evidențiază și prevederile art. 414 Cod de procedură

penală, în care se stipulează asupra căror chestiuni de fapt și de drept urmează

să se expună instanța, la etapa judecării cauzei în procedura de apel.

La chestiunile de fapt se atribuie următoarele aspecte: dacă fapta reținută a

fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a

fost comisă, dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost

apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze

instanța de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă

infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just,

dacă normele de drept procesual sau penal au fost corect aplicate.

Referitor la critica recurentului privind modul de apreciere a probelor,

Colegiul penal lărgit remarcă că, reaprecierea probelor nu poate constitui temei

de recurs în sensul art.427 Cod de procedură penală, și astfel nu poate fi

considerat ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate,

8

deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă

o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt,

decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a

instanțelor respective.

Totodată, din conținutul recursului declarat în speță, Colegiul penal lărgit

atestă că acesta se întemeiază pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, în special, la situația când, instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția.

Astfel, potrivit actului de învinuire, cet. Popova Anna și Chiriac Pavel sunt

învinuiți de comiterea „...circulației ilegale a drogurilor, etnobotanicelor sau

analogilor fără scop de înstrăinare, după calificativul procurarea și păstrarea drogurilor,

etnobotanicelor sau analogilor acestora săvârșite fără scop de înstrăinare în proporții

deosebit de mari, adică infracțiunea prevăzută de art.217 alin.(4) lit.b) Cod penal.”

Deși, Colegiul penal lărgit observă prezența motivării soluției în raport

învinuirea formulată prin actul de învinuire, la pronunțarea hotărârilor ambele

instanțe au pronunțat o hotărâre contradictorie, deoarece pe de o parte constată

că : „Prin probele prezentate de procuror și cercetate de instanța de apel nu a fost

dovedit faptul că acțiunile inculpaților Popova Anna și Chiriac Pavel întrunesc

elementele infracțiunii”, pe de altă parte: „...că învinuirea adusă inculpaților Popova

Anna și Chiriac Pavel nu este bazată pe probe directe ce ar confirma vinovăția acestora

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, iar acuzațiile

aduse nu și-au găsit confirmare lipsind probe care ar demonstra cu certitudine și fără

vreun dubiu rezonabil comiterea unei fapte penale de către persoanele acuzate”.

Ulterior, în decizia pronunțată (pct. 51, 52) instanța de apel concluzionază

că, „... probatoriul nu demonstrează vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii

prevăzute de art.217 alin.(4) lit.b) Cod penal..., deoarece în acțiunile inculpaților nu

sunt întrunite elementele infracțiunii...”.

În atare circumstanțe se consideră, că instanța de apel a comis eroare de

drept prevăzută de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală - motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii.

Dat fiind că contradicțiile admise la motivarea hotărârilor constituie erori

de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și care nu

pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune soluția admiterii

recursului ordinar declarat, casării totale a deciziei contestate și dispunerea

rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

împrejurările expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă

conformitate cu legea, să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

9

D E C I D E:

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Sâli Radu, casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2020, în cauza penală în privința lui

Popova Anna XXXX și Chiriac Pavel XXXXXX și dispune rejudecarea cauzei,

de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată este pronunțată la 21 aprilie 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Diaconu Iurie

Catan Liliana

Guzun Ion

10