1ra-1909/21 — Art. 264 alin. 4 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 02 februarie 2021, Driga Nicolae a fost recunoscut vinovat de comiterea faptei infracționale prevăzute de art. 264 alin. (4) Cod penal și cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de 2 (doi) ani 8 (opt) luni închisoare, în penitenciar de tip semiînchis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (1) Cod penal, pedeapsa cu închisoare stabilită lui Driga Nicolae, a fost suspendată parțial, după cum urmează: 1 (un) an 4 (patru) luni din pedeapsă, urmează a fi executate în penitenciar de tip semiînchis, iar restul pedepsei de 1 (un) 4 (patru) luni, s-a suspendat condiționat pe un termen de probațiune de 4 (patru) ani. S-a admis în principiu acțiunea civilă înaintată de către avocatul Marandici Nicolae în interesele părții vătămate Stavila Alexandr, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă. S-a dispus încasarea din contul lui Driga Nicolae în beneficiul statului suma de 1 280 (o mie două sute optzeci) lei, cu titlu de cheltuieli judiciare suportate pentru efectuarea raporturilor de expertiză judiciară nr. 202002D1035 din 12.06.2020; nr. 202002D0888 din 19.05.2020; nr. 202002D0937 din 25.05.2020; nr. 202002Dl 121 din 07.07.2020. 1 În rest, demersul procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare pentru efectuarea raportului de expertiză cu nr. 202002D0469 din 28.02.2020 s- a respins ca neîntemeiat.

Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat că, Driga Nicolae, la data de 10 mai 2020, aproximativ la ora 2210, nefiind posesor al permisului de conducere, contrar prevederilor pct. 10 alin. (2), lit. a) din Regulamentul Circulației Rutiere, potrivit căruia, persoana care conduce un autovehicul trebuie să posede și, la cererea polițistului, polițistului de frontieră, ofițerului echipei mobile a Serviciului Vamal, este obligată să înmâneze pentru control permisul de conducere perfectat pe numele său, valabil pentru categoria (subcategoria) din care face parte autovehiculul condus, conducea automobilul de model „Mercedes”, cu numărul de înmatriculare LSF xxx, în stare de ebrietate cu grad avansat, fapt confirmat prin rezultatul analizei sângelui la alcool nr. 124 din 18.05.2020 al IMSP al IMU, conform căruia, în sângele acestuia s-a depistat o concentrație de 1,53 gr/l alcool etilic, contrar cerințelor pct. 14 lit. a) din același Regulament, care prevede că, conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate, sub influența drogurilor sau altor substanțe contraindicate, sub influența preparatelor medicamentoase care provoacă reducerea reacției, fiind bolnav, traumatizat sau într-o stare avansată de oboseală de natură să-i afecteze capacitatea de conducere, având în calitate de pasageri în salonul automobilului pe cet. Pogonin Maxim, cet. Mihalaș Valerii și cet. Sandu Corneliu, se deplasa pe traseul M-3, din direcția str. Drumul Băcioiului, în direcția satului Străisteni din mun. Chișinău. În timpul deplasării, ajungând în regiunea km 14, al traseului indicat supra, nu a manifestat prudență sporită la trafic, nu a ținut permanent cont de totalitatea factorilor ce caracterizează condițiile rutiere de care trebuie să țină cont fiecare conducător la determinarea vitezei, benzii de circulație și a modalităților de conducere a vehiculului, n-a luat în considerație starea lucrurilor în traficul rutier ce reflectă gradul de protecție a participanților la el împotriva accidentelor și consecinței acestora, prin ce a încălcat prevederile pct. (3) din Regulamentul Circulației Rutiere, care stipulează că, participanții la trafic sunt obligați să respecte regulile de circulație, semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră, semnalele și indicațiile agentului de circulație, condițiile tehnice ale prezentului Regulament și prin acțiunile lor să nu cauzeze prejudicii altor participanți la trafic, să nu-i expună pericolului, precum și să nu creeze neîntemeiat obstacole circulației care ar depăși pe acele care sunt provocate de circumstanțe iminente, prevederile pct. 42 alin. (3) din același Regulament, care stipulează că, intrarea pe banda extremă stângă destinată circulației în sens opus este interzisă, precum și prevederile pct. 45 alin. (1), lit. a), b), c), d) și alin. (2) din Regulamentul Circulației Rutiere, care indică că, conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă 2 situațiile periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii; d) situația rutieră, iar în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului, iar ca urmare a încălcărilor admise, a comis tamponarea cu automobilul de model „Volkswagen Passat”, cu numărul de înmatriculare VZZ xxx, la volanul căruia se afla cet. Stavila Alexandr. În rezultatul accidentului rutier, conducătorul auto Stavila Alexandr, potrivit concluziei fixate în raportul de expertiză judiciară nr. 202002D1035 din 12.06.2020, i-au fost cauzate vătămări corporale medii sub formă de: „plăgi contuze în regiunea temporală pe stânga și a feței, contuzia țesuturilor moi hemitoracelui stâng manifestată prin excoriații, fractura închisă a ambelor oase a gambelor drept la nivelul treimii medii, cu deplasare”, la fel și pasagerii aflați în salonul automobilului de model „Mercedes”, cu numărul de înmatriculare LSF xxx, s-au ales cu vătămări corporale, după cum urmează: cet. Mihalaș Valerii, potrivit concluziei fixate în raportul de expertiză judiciară nr. 202002D0888 din 19.05.2020, i-au fost cauzate vătămări corporale neînsemnate, sub formă de „contuzia țesuturilor moi în regiunea hemitoracelui drept, manifestată prin excoriații, edem post-traumatic în regiunea radio-carpală pe stânga”, cet. Sandu Corneliu, potrivit concluziei fixate în raportul de expertiză judiciară nr. 202002D0937 din 25.05.2020, i-au fost cauzate vătămări corporale medii, sub formă de „Fractura complexului zigomatici maxilar bilateral cu deplasare; fractura oaselor nazale cu deplasare; fractura mandibulei pe dreapta, plagă contuză la nivelul buzei inferioare”, iar cet. Pogonin Maxim, potrivit concluziei fixate în raportul de expertiză judiciară nr. 202002D1121 din 07.07.2020, i-au fost cauzate vătămări corporale grave, sub formă de „Traumatism cranio-cerebral deschis, manifestat prin fractura peretelui superior al sinusului sfenoidal pe stânga, contuzie cerebrală medie, hemoragie subarahnoidală minoră frontal bilateral, pneumocefalie, hematom intra parenchimatos temporal pe dreapta; fractura os frontal la nivelul părții nazale cu trecere spre peretele superio-medial al orbitei bilateral fractura oaselor nazale bilateral și a septului nazal cu deplasare; plagă contuză (scalpantă) în regiunea feții (frunții), pe dreapta, plagă a buzei inferioare pe stânga, entorsă capsulo-ligamentară, articulația genunchiului drept gradul II cu hemartroză”. Acțiunile inculpatului Driga Nicolae au fost încadrate în baza art. 264 alin. (4) Cod penal, adică, încălcarea regulilor de securitate a circulației rutiere de către o persoana care conducea mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare gravă a integrității corporale și a sănătății, acțiune săvârșită în stare de ebrietate.

Sentința a fost atacată cu cerere de apel de către: - Procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Lupașco Artur prin care a solicitat casarea sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care lui Driga Nicolae să-i fie stabilită 3 pedeapsa principală, în baza art. 264 alin. (4) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani 4 luni, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip deschis, fără aplicarea prevederilor art. 901 Cod penal. - Avocatul Ceban Alina în numele inculpatului Driga Nicolae prin care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care lui Driga Nicolae să-i fie stabilită pedeapsa în conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal. - Avocatul Marandici Nicolae în numele părții vătămate Stavila Alexandr prin care a solicitat casarea sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: în latura penală - excluderea aplicării art. 901 Cod penal prin care o parte din pedeapsa cu închisoare de 1 an și 4 luni, stabilită lui Driga Nicolae s-a suspendat condiționat pe un termen de probațiune de 4 ani; în latura civilă - admiterea acțiunii civile înaintate, cu dispunerea încasării din contul inculpatului Driga Nicolae și Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule în beneficiul lui Stavila Alexandr a sumei de 137 279 (una sută treizeci și șapte mii două sute șaptezeci și nouă) lei 05 bani - cu titlu de prejudiciul material cauzat prin infracțiune; a sumei de 83 529 (optzeci și trei mii cinci sute douăzeci și nouă) lei 23 bani - salariul mediu ratat; 4 000 (patru mii) lei - cu titlul de cheltuieli pentru asistența juridică acordată de avocat și din contul inculpatului Driga Nicolae în beneficiul lui Stavila Alexandr a sumei de 50 000 (cincizeci mii) lei - cu titlu de prejudiciul moral. 3.1. În motivarea cerințelor sale procurorul a invocat următoarele aspecte: - prima instanță nu și-a motivat soluția la individualizare a executării pedepsei în privința inculpatului Driga Nicolae și nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, susținând o poziție eronată în ce privește aplicarea față de ultimul a unei pedepse prea blânde și aplicarea dispoziției art. 901 Cod penal, cât și stabilirea greșită a tipului penitenciarului pentru executarea pedepsei din imprudență; - discordanța între cele reținute de instanță și conținutul real al circumstanțelor cauzei, precum și ignorarea unor aspecte evidente, au avut drept consecință pronunțarea unei concluzii nemotivate în privința aplicării pedepsei blânde cu închisoare și cu suspendarea condiționată parțială a executării pedepsei cu închisoare stabilită inculpatului Driga Nicolae; - la stabilirea și aplicarea pedepsei în privința inculpatului Driga Nicolae, instanța nu a avut în vedere scopul și criteriile de individualizare a acesteia, prevăzute de art. 61 și 75 Cod penal, nu a ținut seama de circumstanțele reale ale cauzei (încălcarea regulilor de securitate a circulației rutiere și de exploatare a unităților de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a provocat din imprudență vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății unei persoane, acțiune săvârșită în stare de ebrietate), circumstanțe care fiind analizate, per ansamblu, nu permit instanței stabilirea unei pedepse cu suspendarea condiționată a executării ei, chiar și pedeapsa 4 parțială cu închisoare; - prima instanță prin sentința contestată, greșit a stabilit, prin trimitere la prevederile art. 19 Cod penal, precum că infracțiunea prevăzută la art. 264 alin. (4) Cod penal, se consideră intenționată, deoarece acest fapt nu stabilește instanța de judecată, ci legiuitorul. Infracțiunea de bază (principală) prevăzută de art. 264 alin. (4) Cod penal, se consideră ca fiind săvârșită din imprudență, iar acțiunile adiacente sau secundare sunt intenționate, din care considerente tipul penitenciarului urmează a fi stabilit deschis. 3.2. În motivarea cerințelor sale avocatul Ceban Alina în numele inculpatului Driga Nicolae a invocat următoarele aspecte: - inculpatul Driga Nicolae fiind audiat în calitate de învinuit în cadrul urmăririi penale cât și în calitate de inculpat în cadrul cercetării judecătorești, vina în comiterea infracțiunii a recunoscut-o pe deplin, a declarat că se căiește sincer de cele comise, a conștientizat despre fapta comisă, dovadă fiind în acest sens și faptul recunoașterii vinovăției, precum și cererea depusă de către inculpat de examinare a cauzei în baza probelor indicate în rechizitoriu și anume în baza art. 3641 Cod de procedură penală; - în acțiunile inculpatului Driga Nicolae sunt prezente mai multe circumstanțe atenuante prevăzute la art. 76 Cod penal, după cum urmează: căința sinceră - prin care inculpatul a manifestat regretul sincer față de fapta comisă, dar și condamnând sincer conduita sa; contribuirea activă la descoperirea infracțiunii inculpatul străduindu-se de a declara organelor de drept modul cum a comis infracțiunea, oferind posibilitatea de a descoperi urmele și alte probe ale infracțiunii săvârșite; recunoașterea vinovăției - aceasta demonstrează că inculpatul Driga Nicolae pledând vinovat, a evaluat și a luat atitudine de acțiunile sale, astfel există toate premisele că comportamentul acestuia poate fi schimbat, fără a fi izolată de societate; - la stabilirea pedepsei nu a fost luat în calcul comportamentul lui Driga Nicolae, după săvârșirea infracțiunii, dat fiind faptul că ultimul a conștientizat caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale; - inculpatul Driga Nicolae nu a fost atras niciodată la răspundere penală și/sau contravențională, se caracterizează pozitiv, are un domiciliu permanent, are un loc de muncă stabil, este căsătorit, are la întreținere trei copii minori și este unicul care întreține familia. 3.3. În motivarea cerințelor sale avocatul Marandici Nicolae în numele părții vătămate Stavila Alexandr a invocat următoarele aspecte: - pedeapsa aplicată cu aplicarea art. 901 alin. (1) Cod penal prin care o parte din pedeapsa cu închisoare de 1 (un) an și 4 (patru) luni, stabilită lui Driga Nicolae s-a suspendat condiționat pe un termen de probațiune de 4 ani este una prea blândă în raport cu faptele comise și consecințele survenite; - cu toate că, inculpatul Driga Nicolae a recunoscut integral acțiunea civilă înaintată, menționând că este de acord să achite prejudiciul cauzat în rate, deoarece la moment nu dispune de așa sumă, instanța, prin sentința sa a admis 5 în principiu acțiunea civilă înaintată în interesele lui Stavila Alexandr, menționând că mărimea prejudiciului cauzat nu este cert, considerând necesar ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă; - prima instanță eronat a admis în principiu acțiunea civilă considerând necesar ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă, întrucât însăși inculpatul a recunoscut acțiunea civilă, iar la acțiunea civilă au fost anexate toate materialele (bonurile de plată pentru procurarea tijei metalice și medicamentelor, raportul de evaluare a pagubei nr. 1041/05A din 21 mai 2020; contractul de muncă și certificatul salarizării pentru anul 2019 a lui Stavila A.; raportul de expertiză medico legală, etc.) și alte materiale nu mai sunt de prezentat în vederea stabilirii atât a prejudiciului material, cât și moral. În asemenea condiții, prima instanță era obligată să admită acțiunea civilă înaintată și să dispună încasarea prejudiciului moral și material cauzat.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, din 23 iunie 2021 au fost respinse apelurile declarate de procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Lupașco Artur și de avocatul Ceban Alina în numele inculpatului Driga Nicolae, ca fiind nefondate. A fost admis apelul declarat de avocatul Marandici Nicolae în numele părții vătămate Stavila Alexandr, casată parțial sentința în latura civilă și pronunțată în această parte o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: A fost admisă în principiu acțiunea civilă înaintată de avocatul Marandici Nicolae în numele părții vătămate Stavila Alexandr împotriva lui Driga Nicolae privind încasarea prejudiciului material, urmând ca asupra despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă. A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de avocatul Marandici Nicolae în numele părții vătămate Stavila Alexandr împotriva lui Driga Nicolae privind încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată și s-a dispus încasarea de la Driga Nicolae în beneficiul părții vătămate Stavila Alexandr suma de 20 000 (douăzeci mii) lei, cu titlu de prejudiciu moral și suma de 4 000 (patru mii) lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. În rest, acțiunea civilă în partea încasării prejudiciului moral sa respinge ca fiind neîntemeiată. În rest, sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 02 februarie 2021 a fost menținută. 4.1 Instanța de apel a constatat, că prima instanță cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpatului Driga Nicolae încadrarea juridică corespunzătoare, și anume art. 264 alin. (4) Cod penal – încălcarea regulilor de securitate a circulației rutiere de către o persoana care conducea mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare gravă a integrității corporale și a sănătății, acțiune săvârșită în stare de ebrietate. 6 Cu referire la învinuirea înaintată inculpatului Driga Nicolae, instanța de apel a constatat în baza probelor administrate de acuzatorul de stat că acțiunile infracționale ale inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (4) Cod penal, sentința primei instanțe nefiind contestată în această parte, de către părțile la proces. Cu referire la apelul declarat de procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Lupașco Artur și apelul declarat de avocatul Ceban Alina în numele inculpatului Driga Nicolae, instanța de apel a reținut că la chestiunea individualizării pedepsei penale în privința inculpatului Driga Nicolae, prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 6, 7, 61, 75 Cod penal. În continuare, a respins ca fiind nefondate argumentele acuzatorului de stat potrivit cărora la individualizarea pedepsei penale, prima instanță nu a ținut seama de circumstanțele reale ale cauzei (încălcarea regulilor de securitate a circulației rutiere și de exploatare a unităților de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a provocat din imprudență vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății unei persoane, acțiune săvârșită în stare de ebrietate), întrucât a constatat că, prima instanță a aplicat inculpatului pedeapsa penală reieșind din criteriile prevăzute de art. 75 Cod penal, totodată, și a aplicat sancțiunea în limitele normei penale de incriminate, cu reducerea acesteia în conformitate cu art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală. Cu referire la individualizarea pedepsei penale, sub aspectul modalității de executare a pedepsei, instanța de apel a apreciat că în speță corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă în condițiile aplicării suspendării parțiale a executării pedepsei cu închisoare, reieșind din faptul că, însăși partea vătămată nu a optat pentru izolarea de societate a inculpatului, iar inculpatul nu s-a eschivat de la examinarea cauzei penale în instanța de judecată, circumstanțe care ar agrava pedeapsa penală nu au fost stabilite, s-a obligat să achite cheltuielile pentru tratamentul părții vătămate și a fost de acord cu acțiunea civilă în modul cum a fost formulată, a conștientizat faptele sale, se căiește sincer, respectiv, careva impedimente pentru aplicarea față de inculpat a prevederilor art. 901 Cod penal, instanța de apel nu a constatat. În ceea ce privește solicitarea avocatului Ceban Alina în numele inculpatului Driga Nicolae prin care s-a solicitat aplicarea unei pedepse penale, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei (art. 90 Cod penal), instanța de apel a apreciat-o ca fiind nefondată, reieșind anume din caracterul și modalitatea de comitere a infracțiuni – inculpatul a încălcat regulile de securitate a circulației rutiere, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare gravă a integrității corporale și a sănătății, acțiune săvârșită în stare de ebrietate, ținând cont de consecințele survenite, dar și de impactul produs în societate, prin fapta comisă, inculpatul a pus în pericol iminent securitatea în traficul rutier, viața și sănătatea persoanelor. Din aceste considerente, instanța de apel a apreciat că, deși în speță au 7 fost reținute doar circumstanțe atenuante, iar circumstanțe agravante nu au fost stabilite, inculpatul anterior nu a fost judecat, a recunoscut vina și a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată, sincer s-a căit de cele comise, scopul pedepsei penale nu poate fi atins prin dispunerea suspendării condiționate a executării pedepsei, deoarece această măsură de pedeapsă nu va aduce la conștiința inculpatului pericolul faptelor sale și să excludă predispunerea inculpatului de a mai comite asemenea fapte, dar și restabilirea echității sociale. Cu referire la argumentele de apel invocate de avocatul Ceban Alina, care a invocat că, inculpatul a recunoscut vina, a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată, s-a căit de cele comise, anterior nu a fost judecat, se caracterizează pozitiv, are un domiciliu permanent, are un loc de muncă stabil, este căsătorit, are la întreținere trei copii minori și este unicul care întreține familia, instanța de apel a apreciat că, aceste circumstanțe au fost valorificate atât în procesul de individualizare a pedepsei penale, cât și sub aspectul modalității de executare a acesteia (fiind dispusă suspendarea parțială a executării pedepsei), pedeapsa penală stabilită de instanța de fond fiind în corespundere cu prevederile art. 75 și art. 61 Cod penal. Cu referire la apelul declarat de avocatul Marandici Nicolae în interesele părții vătămate Stavila Alexandr în latura penală, a reținut că sub aspectul individualizării pedepsei penale, nu a invocat careva circumstanțe relevante pentru a fi supuse aprecierii, din care motive, instanța de apel nu s-a expus suplimentar asupra procesului de individualizare a pedepsei penale. În ceea ce privește latura civilă a cauzei penale, instanța de apel a reținut că, a fost înaintată acțiunea civilă împotriva lui Driga Nicolae și Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule privind repararea prejudiciului material și moral cauzat. S-a solicitat dispunerea încasării din contul inculpatului Driga Nicolae și Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule în beneficiul său a sumei de 137 279 (una sută treizeci și șapte mii două sute șaptezeci și nouă) lei 05 bani - cu titlu de prejudiciu material cauzat prin infracțiune; a sumei de 83 529 (optzeci și trei mii cinci sute douăzeci și nouă) lei 23 ban - salariul mediu ratat; suma de 4 000 (patru mii) lei - cu titlu de cheltuieli pentru asistența juridică acordată de avocat și a sumei de 50 000 (cincizeci mii) lei cu titlu de prejudiciu moral. Din materialele cauzei instanța de apel a constatat că mărimea prejudiciului cauzat nu este una certă, totodată unele probe au fost prezentate nefiind traduse în limba de stat, iar în temeiul prevederilor art. 387 alin. (3) Cod de procedură penală, a considerat oportun a admite în principiu, acțiunea civilă în partea recuperării prejudiciului material, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă, consideră necesar de a admite acțiunea civilă înaintată în principiu urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă. Totodată, instanța de apel a conchis că, prima instanță în mod eronat nu 8 a soluționat chestiunea ce ține de recuperarea prejudiciului moral, deoarece prin acțiunile manifestate de inculpat au fost cauzate suferințe fizice și psihice părții vătămate Stavila Alexandr, iar cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune. Astfel, a constatat că, părții vătămate Stavila Alexandr prin acțiunile inculpatului Driga Nicolae i-au fost cauzate atât suferințe fizice, cât și suferințe psihice prin faptul că i-a fost fracturat piciorul și i-a rămas cicatrice pe față. În cazul dat, la stabilirea compensației pentru prejudiciul moral, instanța de apel a ținut cont de nivelul suportării de către Stavila Alexandr a suferințele fizice și psihice manifestate prin durerea fizică – fracturarea piciorului și a cicatricilor pe față. În acest sens, a evaluat cuantumul despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral în sumă de 20 000 lei, această sumă fiind considerată ca fiind echitabilă, la aprecierea căreia, instanța de apel a ținut cont de consecințele negative suferite de cel în cauză pe plan fizic și psihic, importanța valorilor morale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori și intensitatea cu care au fost percepute consecințele comiterii acestei infracțiuni, măsura în care i-a fost afectată situația familială, profesională și socială. A respins pretențiile reclamantului privind încasarea prejudiciului moral în sumă de 50 000 lei, ca fiind excesiv de mare, luându-se în considerare și poziția socială și economică a inculpatului, care are studii medii incomplete, este angajat în câmpul muncii în calitate de magaziner și are la întreținere doi copii minori. Cu referire la chestiunea despre cheltuielile de asistență juridică, instanța de apel a reținut că, prin mandatul cu seria MA, nr. 1576259 din 27 octombrie 2020 se confirmă că avocatul Marandici Nicolae este împuternicit de a acorda asistență juridică părții vătămate Stavila Alexandr în baza contractului de asistență juridică nr. 084 din 27.10.2020. Pentru asistența juridică acordată de avocat, Stavila Alexandr a achitat suma de 4 000 lei.(f.d. 207, vol. I) În conformitate cu art. 229 Cod de procedură penală, art. 94 și 96 Cod de procedură civilă, în coroborare cu prevederile art. 220 alin. (2) și (3) Cod de procedură penală, instanța de apel având în vedere necesitatea admiterii acțiunii civile în partea încasării din contul inculpatului Driga Nicolae, în beneficiul părții vătămate Stavila Alexandr suma de 4 000 lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către: - Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, prin care invocând incidența pct. 6) și 10) a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea parțială a deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care prevederile art.901 Cod penal, să fie excluse în privința inculpatului Driga Nicolae și stabilită pedeapsa pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.(4) Cod penal, sub formă de 5 9 ani și 4 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip deschis, în rest să fie menținute dispozițiile sentinței și deciziei în latura civilă, fără modificări. - Avocatul Ceban Alina în numele inculpatului prin care invocând incidența pct. 6) și 10) a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei în partea ce privește aplicarea pedepsei sub formă de închisoare în privința inculpatului Driga Nicolae, cu aplicarea prevederilor art. 90 alin. (1) Cod penal în privința acestuia la stabilirea pedepsei. 5.1. În susținerea recursului procurorul a invocat că: - atât prima instanță cât și instanța de apel aplicând instituția suspendării parțiale a executării pedepsei cu închisoare raportat la art. 901 Cod penal în privința lui Driga Nicolae, nu au ținut cont de toate circumstanțele inerente speței, fapt ce denotă că nu au fost respectate prescripțiile dispozițiilor art. 61 și 75 Cod penal; - pronunțând o decizie de condamnare cu stabilirea pedepsei non privative de libertate, pentru comiterea unei infracțiuni cu un grad de prejudiciabilitate sporit, fiind periclitată ordinea de drept, nu a fost atins scopul principal și anume ca sancțiunea penală să-și poată îndeplini mai eficient rolul preventiv-educativ; - instanța de apel reformând parțial sentința doar în latura civilă și menținând instituția suspendării parțiale a executării pedepsei cu închisoare, în privința inculpatului conform prevederilor art. 901 Cod penal, nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite de către Driga Nicolae, astfel încât fapta imputată fiind din categoria celor grave, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, desprindem că aceste circumstanțe relevă că, unica și indiscutabila metodă de reeducare și corijare a inculpatului, este condamnarea acestuia la pedeapsa reală; - instanța de apel, nu a indicat temeiurile care au dus la respingerea apelului declarat de către procuror în partea inaplicabilității exigențelor art. 901 Cod penal. 5.1 În susținerea recursului avocatul Ceban Alina în numele inculpatului invocă: - instanța de apel, nu au apreciat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei în latura pedepsei aplicate condamnatului Driga Nicolae, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material și nu au aplicat corect prevederile art. 7, 61,75 Cod penal.

Judecând recursurile ordinare în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal lărgit decide respingerea ca inadmisibil a recursului ordinar declarat de către avocatul Ceban Alina în numele inculpatului și admiterea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2021, în partea stabilirii pedepsei inculpatului Driga Nicolae și dispune rejudecarea cauzei în această 10 parte, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În rest decizia contestată, se menține. 6.1. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Ceban Alina în numele inculpatului, Colegiul penal lărgit reține următoarele: Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Însă, conform art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. Conform art. 231 alin. (3) Cod de procedură penală, la calcularea termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua în care acesta se împlinește. În corespundere cu art. 418 alin. (1), 338 alin. (2)-(4), 340 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel pronunță public dispozitivul hotărârii, fapt despre care se consemnează în procesul-verbal. Hotărârea motivată se pronunță la fel public, în termen de până la 30 de zile. Copia de pe hotărârea motivată se înmânează participanților prezenți la ședința de judecată. Participanților care nu s-au prezentat în ședința de judecată li se expediază, în termen de 3 zile, copia de pe hotărârea motivată. Sub acest aspect se atestă că, potrivit materialelor dosarului, dispozitivul deciziei adoptate de către instanța de apel a fost pronunțat la data 23 iunie 2021, în prezența procurorului, avocatului inculpatului-Ceban Alina, avocatului părții vătămate, Marandici Nicolae și a inculpatului Driga Nicolae, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată în instanța de apel și dispozitivul deciziei adoptate (f.d. 129-133, vol. II). Tot din procesul-verbal al ședinței instanței de apel se constată că după pronunțarea dispozitivului deciziei, participanții la proces au fost înștiințați despre ziua și ora pronunțării integrale a deciziei motivate și anume pentru data de 07 iulie 2021, ora 14:00. Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată în instanța de apel din 07 iulie 2021, ora 14:00 (f.d.133, vol. II) se constată că, la data stabilită, în prezența procurorului și a inculpatului Driga Nicolae a fost pronunțată decizia motivată. Deci, decizia atacată a fost pronunțată în condițiile legii la 07 iulie 2021, ședință despre care avocatului inculpatului-Ceban Alina precum și inculpatul Driga Nicolae au cunoscut, fiindu-le cunoscută și soluția pe caz. În continuare, Colegiul penal lărgit menționează că avocatul inculpatului- Ceban Alina, a declarat recurs ordinar împotriva deciziei adoptate la caz, la data de 01 septembrie 2021, prin intermediul poștei electronice (f.d 187, vol. II), înregistrat la Curtea Supremă de Justiție cu nr. 3565 la 01.09.2021 (f.d. 188, vol. II). În cauza deferită judecării Colegiul specifică faptul că pentru recurenți, avocatul inculpatului- Ceban Alina, termenul de atac prevăzut de art. 422 Cod de procedură penală, se calculează începând cu data de 08 iulie 2021, adică a doua zi după pronunțarea deciziei motivate, ținând cont de dispozițiile art. 231 11 alin. (3), (5) Cod de procedură penală și expiră la sfârșitul zilei de 09 august 2021. Prin urmare, recursul ordinar declarat de către avocatul inculpatului- Ceban Alina, la 01 septembrie 2021, nu se încadrează în termenul limită prevăzut de art. 422 Cod de procedură penală. La acest capitol este de menționat că art. 422 Cod de procedură penală, nu prevede repunerea în termen a recursului ordinar, nici o altă procedură legală de a calcula termenul de recurs decât de la data pronunțării deciziei motivate. Totodată, Colegiul penal lărgit menționează, că art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală prescrie expres că în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen. Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege. Acest termen nu poate fi prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El este absolut și are un caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac. Mai mult, Colegiul notează că, o astfel de soluție este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea apelului/recursului ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise în instanța de fond și ar leza, în acest mod, principiul securității raporturilor juridice. În hotărârea CtEDO pronunțată în cauza Ponomariov vs Ucraina (03 aprilie 2008) Curtea Europeană a notat că, deși în speță nu era vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe noi descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși, reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac. De asemenea, Colegiul reține și jurisprudența CtEDO în hotărârea pronunțată în cauza Bodiu vs. Republica Moldova din 18 iunie 2019 (cererea nr. 7516/10), în care Curtea a statuat că admiterea cererii de recurs după o perioadă de timp considerabilă și în absența oricărei explicații plauzibile cu privire la motivul pentru care partea s-a aflat în imposibilitate de a se adresa mai devreme, s-a soldat cu ignorarea unui întreg proces judiciar, și în consecință s-a constatat încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6§1 CEDO. Prin urmare, durata termenului de recurs ordinar este stabilită prin lege și acest termen nu poate fi prelungit sau scurtat de instanța de judecată, acest 12 termen are un caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac respectivă. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este declarat peste termen. În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul ordinar declarat de către avocatul inculpatului- Ceban Alina la 01 septembrie 2021 este inadmisibil, ca fiind declarat peste termen. 7.2. Cu referire la recursul ordinar declarat de către procuror, Colegiul penal lărgit reține următoarele: În prezenta speță, reieșind din recursul declarat de către procuror se atestă, că își întemeiază recursul declarat în baza pct. 6) și 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul când hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Conform prevederilor art.435 alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să-l admită, să dispună rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Potrivit art.414 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Totodată, alin.(4) și (5) al aceleiași norme prevăd că, în vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor, pronunțându-se asupra tuturor motivelor invocate în apel. Analizând decizia atacată, Colegiul penal lărgit conchide, că în cauza dată instanțele n-au individualizat pedeapsa potrivit prevederilor art.art.61, 75 - 78 Cod penal și a practicii judiciare constante, soldată cu stabilirea unei pedepse neechitabile, ce se consideră eroare de drept prevăzută de art.427 alin.(1) pct. 10) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara o eroare de drept, comisă de aceasta, atunci când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. În speță, se constată că instanța de apel a menținut hotărârea primei instanțe, prin care inculpatul Driga Nicolae a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(4) Cod penal și stabilită pedeapsa cu închisoare pe un termen de 2 ani 8 luni, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, cu suspendarea parțială a executării pedepsei cu aplicarea prevederilor art.901 Cod penal, considerând că, prima instanță corect și echitabil a decis că față de inculpat urmează a fi aplicate prevederile 13 art.901 Cod penal, or, această pedeapsă este corespunzătoare faptei comise, având în vedere scopul legii penale, care indică asupra corectării și reeducării inculpatului în vederea neadmiterii pe viitor a careva încălcări a ordinii de drept. În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit menționează că, potrivit prevederilor art.75 Cod penal, prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte. Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, de influenta pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. De asemenea, Colegiul subliniază că, în același timp, este necesară respectarea prevederilor art.61 Cod penal, conform cărora, pedeapsa aplicată infractorului trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale a Codului penal și stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea specială. Pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea comiterii de noi infracțiuni atât de către condamnat, cât și de alte persoane. Or, pedeapsa prea blândă generează dispreț fată de ea și nu este suficientă nici pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. Limitele termenelor de pedeapsă, prevăzute în partea specială, sunt determinate de încadrarea juridică a faptei și reflectă gravitatea infracțiunii săvârșite. Gravitatea acesteia constă în modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmările produse sau care s-ar fi putut produce. Termenul pedepsei, în afară de gravitatea infracțiunii săvârșite, se stabilește având în vedere persoana celui vinovat, care include date privind gradul de dezvoltare psihică, situația materială, familială sau socială, prezenta sau lipsa antecedentelor penale, comportamentul inculpatului până sau după săvârșirea infracțiunii, date ce caracterizează personalitatea infractorului. Categoria și termenul (limita) de pedeapsă ce urmează a fi stabilit este în dependență de circumstanțele atenuante și agravante, prevăzute de art.76 – 77 Cod penal, precum și, efectele acestora prescrise în art.78 Cod penal. Potrivit practicii judiciare constante, după efectuarea acestei proceduri de individualizare și stabilirea duratei și cuantumului pedepsei, în cazul stabilirii închisorii, continuă operațiunea de individualizare a acesteia, dar în aspectul de executare a pedepsei deja stabilite, prin numirea tipului de penitenciar și 14 soluționarea chestiunii dacă pedeapsa numită inculpatului, urmează să fie executată real sau reieșind din datele cu privire la personalitatea acestuia, poate fi făcută concluzia că scopul pedepsei poate fi atins prin suspendarea parțială a pedepsei stabilite vinovatului pe un termen de probațiune. Analizând materialele cauzei și hotărârile instanțelor de fond în partea stabilirii pedepsei inculpatului Driga Nicolae, Colegiul penal lărgit conchide că, prevederile normelor specificate supra nu au fost respectate, deoarece, aplicând prevederile art.901 Cod penal, au notificat dispozițiile art.75 Cod penal, fiind reținute circumstanțele ce se referă la persoana vinovatului, însă nu au ținut cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, ceea ce denotă faptul că, instanțele inferioare au examinat superficial cauza dată. Or, reieșind anume din caracterul și modalitatea de comitere a infracțiuni în speță se reține că, inculpatul a încălcat regulile de securitate a circulației rutiere, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare gravă a integrității corporale și a sănătății, acțiune săvârșită în stare de ebrietate, ținând cont de consecințele survenite, dar și de impactul produs în societate, prin fapta comisă, inculpatul a pus în pericol iminent securitatea în traficul rutier, viața și sănătatea persoanelor. În această ordine de idei, instanța de recurs consideră necesar de menționat că, inculpatul Driga Nicolae a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.264 alin.(4) Cod penal, și anume, încălcarea regulilor de securitate a circulației rutiere de către o persoana care conducea mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare gravă a integrității corporale și a sănătății, acțiune săvârșită în stare de ebrietate, fapt confirmat prin raportul de expertiză judiciară nr. 202002D1035 din 12.06.2020, conducătorul auto Stavila Alexandr i-au fost cauzate vătămări corporale medii sub formă de: „plăgi contuze în regiunea temporală pe stânga și a feței, contuzia țesuturilor moi hemitoracelui stâng manifestată prin excoriații, fractura închisă a ambelor oase a gambelor drept la nivelul treimii medii, cu deplasare”, la fel și pasagerii aflați în salonul automobilului de model „Mercedes”, cu numărul de înmatriculare LSF xxx, s-au ales cu vătămări corporale, după cum urmează: cet. Mihalaș Valerii, potrivit concluziei fixate în raportul de expertiză judiciară nr. 202002D0888 din 19.05.2020, i-au fost cauzate vătămări corporale neînsemnate, sub formă de „contuzia țesuturilor moi în regiunea hemitoracelui drept, manifestată prin excoriații, edem posttraumatic în regiunea radio- carpală pe stânga”, cet. Sandu Corneliu, potrivit concluziei fixate în raportul de expertiză judiciară nr. 202002D0937 din 25.05.2020, i-au fost cauzate vătămări corporale medii, sub formă de „Fractura complexului zigomatici maxilar bilateral cu deplasare; fractura oaselor nazale cu deplasare; fractura mandibulei pe dreapta, plagă contuză la nivelul buzei inferioare”, iar cet. Pogonin Maxim, potrivit concluziei fixate în raportul de expertiză judiciară nr. 202002D1121 din 07.07.2020, i-au fost cauzate vătămări corporale grave, sub formă de „Traumatism cranio-cerebral deschis, manifestat prin fractura peretelui superior al sinusului sfenoidal pe stânga, contuzie cerebrală medie, hemoragie subarahnoidă minoră frontal bilateral, pneumocefalie, 15 hematom intraparenchimatos temporal pe dreapta; fractura os frontal la nivelul părții nazale cu trecere spre peretele superio-medial al orbitei bilateral fractura oaselor nazale bilateral și a septului nazal cu deplasare; plagă contuză (scalpantă) în regiunea feții (frunții), pe dreapta, plagă a buzei inferioare pe stânga, entorsă capsulo-ligamentară, articulația genunchiului drept gradul II cu hemartroză”. Reieșind din materialele cauzei, Colegiul penal lărgit constată că, la individualizarea pedepsei penale stabilite inculpatului în prezenta speță, instanțele de fond nu au indicat motive clare ce au stat la baza concluziilor privind posibilitatea aplicării prevederilor art.901 Cod penal. Totodată, instanța de apel a notat că, „...o pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit.” În speța dată, ținând cont de circumstanțele de fapt stabilite, de acțiunile întreprinse de către inculpat la săvârșirea infracțiunii imputate, de gradul prejudiciabil al infracțiunii și pericolul social al persoanei vinovate, astfel de aprecieri, nu reprezintă o argumentare întemeiată l-a aplicarea prevederilor art.901 Cod penal. Or, din materialele cauzei, rezultă că inculpatul a comis infracțiunea în stare de ebrietate, cu cauzarea de daune, punând în pericol nu numai viața sa ci și a altor persoane, circumstanțe căror instanța de apel nu le-a dat apreciere corespunzătoare. Colegiul penal atrage atenția că, condițiile privind acordarea suspendării parțiale a executării pedepsei prevăzute de art.901 Cod penal se referă la: pedeapsa aplicată și natura infracțiunii, circumstanțele cauzei și persoana infractorului, aprecierea instanței că scopul poate fi atins și fără executarea acesteia. Deși la capitolul stabilirii pedepsei inculpatului, instanța de apel a menționat că a ținut cont de personalitatea inculpatului și gravitatea faptei comise, stabilindu-i o pedeapsă cu suspendarea parțială executării pe o perioadă de probațiune, analizând conținutul deciziei atacate, instanța de apel nu a motivat suficient și obiectiv soluția de individualizare a executării pedepsei, ajungând la o concluzie pripită în ce privește aplicarea față de inculpat a dispoziției art.901 Cod penal, lipsind analiza amplă și completă a gradului prejudiciabil al infracțiunii și pericolului social al persoanei vinovate. Prin urmare, instanța de recurs, constată concluzia instanțelor de fond, precum că scopul legii penale poate fi atins și fără executarea reală a pedepsei cu închisoare este nemotivată. Rezumând cele menționate, se constată că în speță și-a găsit confirmare temeiul pentru recurs prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală - s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, ceea ce inevitabil duce la casarea deciziei instanței, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. La rejudecarea cauzei, instanța de apel se va conduce de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care stabilește procedura de rejudecare și limitele 16 acesteia, să indice motivele pe care se întemeiază soluția și va ține cont de cele expuse în prezenta decizie, va pronunța o hotărâre legală și întemeiată în strictă conformitate cu prevederile art. 414, 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art.art.434, 435 alin.(1) pct.1), 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Ceban Alina în numele inculpatului. Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2021, în partea stabilirii pedepsei inculpatului Driga Nicolae și dispune rejudecarea cauzei în această parte, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În rest decizia contestată, se menține. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată în partea în care a fost dispusă rejudecarea, în rest este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată integral la 12 aprilie 2022. Președinte Toma Nadejda Judecători Boico Victor Diaconu Iurie Catan Liliana Plămădeală Ghenadie 17